ICCJ. Decizia nr. 2402/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2402/2010
Dosar nr. 334/42/2010
Şedinţa publică din 17 iunie 2010
Deliberând asupra recursului se reţine:
Prin Sentinţa penală nr. 53 din 26 aprilie 2010 Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca tardivă plângerea petentului C.N. împotriva Rezoluţiei nr. 403/P/2009 din 27 ianuarie 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi a Rezoluţiei nr. 157/II/2 din 12 martie 2010 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, apreciind că faţă de data comunicării Rezoluţiei nr. 403/P/2009 (29 ianuarie 2010) petentul trebuia să se adreseze instanţei de fond cel târziu până la 11 martie 2010, ori el a introdus plângerea la 30 martie 2010.
În termen legal petentul a exercitat calea ordinară de atac a recursului, neaducând însă nicio critică soluţiei instanţei de fond.
Examinând calea de atac în raport cu actele şi lucrările cauzei, hotărârea atacată, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept - conform dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Astfel, prin Rezoluţia nr. 403/P/2009 din 27 ianuarie 2010 comunicată petentului pe data de 29 ianuarie 2010 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii N.I., A.C., P.A., C.C.O., A.C., sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În termen legal, petentul s-a adresat cu plângere la procurorul ierarhic, care prin Rezoluţia nr. 157/II/2 din 12 martie 2010 (cu încălcarea termenului legal de 20 zile) a respins-o ca nefondată.
Or, termenul imperativ impus de dispoziţiile art. 2781 alin. (2) C. proc. pen. este de cel mult 40 zile de la data comunicării soluţiei procurorului de caz, de netrimitere în judecată, care cuprinde adiţionarea celor două termene de câte 20 de zile specifice etapei interne a controlului ierarhic şi intervalul de timp de sesizare a instanţei de judecată.
În acelaşi sens, s-a pronunţat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţiile Unite, prin Decizia nr. 15 din 06 aprilie 2009.
Corect a constatat instanţa de fond că data de 30 martie 2010 de sesizare a instanţei de fond depăşeşte cu mult cele 40 de zile, care au expirat la 11 martie 2010.
Constatând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul C.N. împotriva Sentinţei penale nr. 53/2010 din 26 aprilie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 iunie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3166/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 32/2010. Penal → |
---|