ICCJ. Decizia nr. 3100/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3100/2010
Dosar nr. 7197/1/2010
Şedinţa publică din 9 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul pentru Minori şi Familie Braşov, prin Sentinţa penală nr. 63/S din 2 iunie 2010, a condamnat pe inculpata G.C., la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a inculpatei.
Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, având de soluţionat apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, inculpaţii G.C. şi partea vătămată B.R.C., împotriva sentinţei de condamnare, prin încheierea de şedinţă din 1 septembrie 2010, a menţinut starea de arest a inculpatei, reţinând că, temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri se menţin.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpata, reiterând aspectele invocate la instanţa de apel, în sensul că, măsura arestării preventive nu se justifică, având în vedere că nu sunt dovezi clare de vinovăţia sa, nu a intenţionat să suprime viaţa victimei.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 160b C. proc. pen., în cursul judecăţii, instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive.
Instanţa de apel, verificând legalitatea şi temeinicia arestării preventive, luată la 23 iulie 2009 (Mandat de arestare nr. 16/2009 emis de Tribunalul Braşov, secţia penală), în baza art. 148 lit. f) C. proc. pen., a constatat potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
În recurs, inculpata face referire la aspecte de ordin probatoriu, pentru a justifica starea sa de libertate.
Or, chiar aspectele probatorii, pretinse contradictorii, urmează a fi examinate şi apreciate de instanţa de apel, cu ocazia soluţionării acestuia.
Aşa fiind, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea, respectiv că infracţiunea de tentativă de omor se pedepseşte cu închisoare mai mare de 4 ani (5 la 10 ani), şi fapta prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, se menţin, urmează a respinge recursul.
Văzând şi art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată G.C. împotriva Încheierii din 1 septembrie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 582/1372/2009.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 septembrie 2010.
Procesat de GGC - CT
| ← ICCJ. Decizia nr. 3096/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1418/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
