ICCJ. Decizia nr. 3108/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3108/2010
Dosar nr. 3307/121/2009
Şedinţa publică din 10 septembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 53/A din 7 aprilie 2010, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a respins ca nefondat apelul declarat de condamnata Z.C. împotriva Sentinţei penale nr. 524 din 4 decembrie 2009 a Tribunalului Galaţi.
A obligat condamnata apelantă la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că motivul invocat de revizuentă referitor la împrejurarea că instanţele nu au reţinut starea de provocare pentru infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. pentru care a fost condamnată, nu se încadrează în motivele strict şi limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 394 C. proc. pen.
S-a mai reţinut totodată că revizuirea este o cale extraordinară de atac, care nu implică o prelungire a probatoriului şi nici nu poate conduce la o nouă apreciere a probelor şi apărărilor avute în vedere iniţial, cu ocazia soluţionării cauzei pe fond.
Împotriva acestei hotărâri revizuenta Z.C. a declarat recurs.
Revizuenta, prin apărătorul său a solicitat admiterea cererii de revizuire şi audierea martorului Z.I. care nu a fost audiat de instanţe pentru ca prin depoziţia acestuia să se facă dovada că inculpata a fost provocată de atitudinea părţii vătămate în săvârşirea faptei, urmând a i se aplica circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. având drept consecinţă reindividualizarea pedepsei.
În memoriul depus la dosar revizuenta a arătat că în susţinerea recursului invocă dispoziţiile art. 47 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 394 lit. b) şi e) C. proc. pen., detaliind în scris motivele.
Recursul este nefondat.
Revizuirea este reglementată ca fiind o cale extraordinară de atac prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reţinute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorate necunoaşterii de către instanţe a unor împrejurări de care depinde adoptarea unei hotărâri conforme cu legea şi adevărul.
Totodată, revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt şi de a reabilita judecătoreşte pe cei condamnaţi pe nedrept.
Cazurile de revizuire sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen. şi sunt singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.
O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac la alte situaţii, privitoare la eventuala nerespectare a unor condiţii formale de desfăşurare a judecăţii sau a unor raţionamente jurisdicţionale pretins eronate, este exclusă în raport de dispoziţiile procesual penale ce reglementează revizuirea dar şi cu principiul statuat prin art. 129 din Constituţia României, potrivit căruia părţile interesate, care îşi legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii.
Împrejurarea că în cererea de revizuire se solicită audierea unor martori nu poate determina admiterea acesteia întrucât pe calea extraordinară a revizuirii nu se poate obţine o prelungire a probatoriului pentru fapte şi împrejurări cunoscute deja de instanţele care au soluţionat cauza.
De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 47 C. proc. pen. revizuenta a avut posibilitatea să formuleze în faţa instanţelor învestite cu soluţionarea cauzei cerere de recuzare.
Nici nemulţumirea condamnatei cu privire la individualizarea pedepselor nu poate determina admiterea cererii de revizuire, întrucât acest motiv, de asemenea, nu se circumscrie nici unui caz dintre cele expres şi limitativ prevăzute de art. 394 C. proc. pen.
Cum în cauză motivele de revizuire invocate de condamnata-revizuentă nu se înscriu în cazurile prevăzute de art. 394 C. proc. pen. care sunt de strictă interpretare şi aplicare, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta revizuentă la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta Z.C. împotriva Deciziei penale nr. 53/A din 7 aprilie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenta revizuentă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1491/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3127/2010. Penal → |
|---|
