ICCJ. Decizia nr. 577/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 577/2010
Dosar nr. 8059/2/2009
Şedinţa publică din 15 februarie 2010
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 249 din 30 septembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara SC P.S. SRL Bucureşti împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. 1061/P/2009.
Petiţionara a solicitat efectuarea cercetărilor penale cu privire la magistraţii judecători I.C., F.S.C. şi R.G. de la Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, întrucât au pronunţat Decizia comercială nr. 524/2009, manifestând neglijenţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Procurorul, examinând plângerea, a constatat că obiectul acesteia îl formează soluţia de admitere a recursului declarat de SC E.A.E. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 5965 din 26 august 2008, pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, respingând acţiunea formulată de petiţionară.
Prin Rezoluţia din 6 iulie 2009, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât magistraţii se supun numai legii şi probelor dosarului, iar modul în care le apreciază este însăşi esenţa independenţei lor.
Plângerea formulată în temeiul dispoziţiilor art. 275 - 277 C. proc. pen. a fost respinsă de procurorul general al Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin Rezoluţia din 5 august 2009.
Curtea de Apel Bucureşti, sesizată cu plângere conform art. 2781 C. proc. pen., a respins-o, ca nefondată, cu aceeaşi motivare.
Petiţionarul critică modul în care judecătorii au apreciat probele şi dispoziţiile art. 106 şi 41 - 46 din Legea nr. 58/1934 - referitoare la biletul la ordin, aducând critici pe care, de altfel, le-a folosit ca argumente cu ocazia judecării Dosarului nr. 10981/302/2007, împrejurarea că judecătorii au avut un alt punct de vedere considerându-o neglijenţă în serviciu.
Conform Legii nr. 303/2004, judecătorii se supun numai legii şi probelor dosarului, având dreptul de a le interpreta şi a aprecia asupra hotărârii pronunţate într-o cauză sau alta, împrejurarea că acesta nu corespunde cu interesele sau punctele de vedere ale unora din părţile din dosar neputând fi interpretată ca încălcarea atribuţiilor de serviciu, chiar şi din culpă.
Acesta reprezintă, de fapt, în esenţă, independenţa judecătorului consfinţită şi prin Constituţie şi legea privind statutul magistraţilor.
Faţă de aceste motive, recursul petiţionarei SC P.S. SRL Bucureşti va fi respins, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SC P.S. SRL Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 249 din 30 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurenta-petiţionară la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 576/2010. Penal. Abuz în serviciu contra... | ICCJ. Decizia nr. 196/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
