ICCJ. Decizia nr. 1362/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1362/2011
Dosar nr.1117/1/2011
Şedinţa publică din 5 aprilie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
U. (fostă C.), M. domiciliată în Iaşi, strada G., a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei penale nr. 395 din 3 februarie 2011, pronunţată în Dosarul penal nr. 5466/99/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
La data de 18 noiembrie 201, s-a înregistrat pe rolul Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul declarat de revizuentă U. (fostă C.) M., prin mandatar, soţul acesteia, împotriva Deciziei penale nr. 762 din 2 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Prin Decizia recurată de revizuentă, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de aceasta împotriva Deciziei penale nr. 675 din 6 septembrie 2009 a Tribunalului Iaşi, prin care se respinsese, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petentă împotriva Deciziei nr. 73/2 februarie 2010 a Tribunalului Iaşi.
Examinând cererea de recurs cu care a fost învestită, în raport cu actele dosarului, Înalta Curte a constatat că aceasta este inadmisibilă, deoarece hotărârea atacată nu mai poate fi supusă căii de atac a recursului.
Potrivit art. 3851 pct. 1 C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs, printre altele, deciziile pronunţate, ca instanţe de apel, de tribunale, tribunale militare teritoriale, curţi de apel şi Curtea Militară de Apel.
Din economia textului de lege sus-menţionat, rezultă că pot fi supuse recursului deciziile pronunţate de curţile de apel, cu ocazia soluţionării căii de atac a apelului.
Or, în cauză, Decizia recurată de revizuentă nu a fost pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, în faza procesuală a apelului, ci cu ocazia soluţionării unui alt recurs declarat de acesta împotriva deciziei pronunţată de Tribunalul Iaşi.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că revizuentă a declarat un al doilea recurs, împotriva Deciziei penale definitive nr. 762 din 2 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin care s-a soluţionat recursul declarat de revizuentă U. (fostă C.) M..
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin Decizia penală nr. 395 din 3 februarie 2011, a respins ca inadmisibil, recursul declarat împotriva Deciziei penale nr. 762 din 2 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Iaşi.
Contestaţia în anulare declarată în prezenta cauză este inadmisibilă şi va fi respinsă ca atare.
Contestatoarea U. (fostă C.), M. a uzat de o cale neprevăzută de legea procesual penală, fiind îndreptată împotriva unei decizii prin care a fost respins, ca inadmisibil, un recurs împotriva unei hotărâri definitive a Tribunalului Iaşi, nefiind aplicabil niciunul din cazurile expres şi limitativ prev. de art. 386 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea U. (fostă C.) M. împotriva Deciziei penale nr. 395 din 3 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 5466/99/2010.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 10 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 5 aprilie 2011.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 1357/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1365/2011. Penal. Conflict de competenţă... → |
|---|
