ICCJ. Decizia nr. 1645/2011. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1645/2011
Dosar nr. 3366/1/2011
Şedinţa publică din 21 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă
În baza actelor şi lucrărilor dosarului reţine următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 53/F din 26 ianuarie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus in temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. condamnarea inculpatului N.E., la pedeapsa de 2 ( doi ) ani închisoare si 1 ( un ) interzicerea drepturilor prev de art. 71 C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a, lit. b) C. pen., în condiţiile dispoziţiilor art. 65 C. pen. cu aplicarea art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a) , teza a II-a, lit. b) C. pen.
In temeiul art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest a inculpatului, iar conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) computată prevenţia de la 13 mai 2010 la zi.
S-a reţinut astfel, că la data de 12 mai 2010, inculpatul N.E. a deţinut fără drept cantitatea de 1901,4 grame canabis, drog de risc, pe care l-a predat inculpatului M.L., în vederea comercializării acestora.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul N.E., cauza fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II a penală, sub nr. 32186/3/2010, cu termen de judecată la data de 16 martie 2011, când în baza art. 3001 alin.(1) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea şi temeinicia arestării preventive faţă de inculpatul N.E.
Prin încheierea de şedinţă din data de 30 martie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II-a penală, în dosarul nr. 32186/3/2010, a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de inculpatul N.E., de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara.
S-a reţinut că inculpatul a fost arestat preventive la data de 13 mai 2010 de Tribunalul Bucureşti, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerinţele art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen., ultima verificare a legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive fiind efectuată de instanţa de apel la 16 martie 2011.
Totodată, s-a apreciat că pentru a se putea dispune înlocuirea măsurii arestării preventive este necesar să fi intervenit anumite împrejurări care să fi modificat situaţia existentă la momentul la care s-a dispus, menţinut arestarea. în cauza de faţă asemenea împrejurări nu au fost indicate, mai mult s-a constatat că temeiurile care au fundamentat luarea măsurii arestării preventive subzistă impunând în continuare menţinerea stării de arest a inculpatului.
Prin urmare, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., având în vedere şi scopul măsurilor preventive instanţa de apel a respins ca nefondată cererea formulată de inculpat de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau ţara
Împotriva acestei încheieri de şedinţă a declarat, în termen legal, recurs inculpatul N.E. fără a arăta în scris motivele de casare a încheierii de şedinţă atacate, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 18 aprilie 2011 sub numărul 3366/1/2011.
La termenul fixat pentru soluţionarea recursului, Înalta curte, din oficiu a pus în discuţia părţilor inadmisibilitatea recursului în raport cu prevederile art. 141 C. proc. pen.
Concluziile apărătorului recurentului inculpat, ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi ultimul cuvânt al inculpatului au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de către inculpatul D.N. prin prisma dispoziţiilor prevăzute de art. 3856 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este inadmisibil pentru considerentele ce se vor arăta.
Astfel, Înalta Curte reţine că în conformitate cu dispoziţiile art. 3851 alin. (1) C. proc. pen., „încheierile pot fi atacate cu recurs numai o dată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs".
Totodată, potrivit art. 141 C. proc. pen.: " încheierea data in prima instanţa si in apel, prin care se dispune luarea unei masuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum si împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacata separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat, in termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, si de la comunicare, pentru cei lipsa. încheierea prin care prima instanţa sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supus a niciunei cai de atac.
În această situaţie, încheierea pronunţată de instanţă se va supune dispoziţiilor art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., respectiv încheierea va putea fi atacată doar odată cu fondul cauzei.
Faţă de considerentele arătate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul N.E. împotriva încheierii din 30 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 32186/3/2010 (957/2011).
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul N.E. împotriva încheierii din 30 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 32186/3/2010 (957/2011).
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba albaneză se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 158/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1658/2011. Penal → |
|---|
