ICCJ. Decizia nr. 1712/2011. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1712/2011
Dosar nr.7075/110/2008
Şedinţa publică din 28 aprilie 2011
Asupra recursurilor de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 179/D din 27 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău s-au dispus următoarele:
- în temeiul art. 254 alin. (1) C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului I.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 208-209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare. în temeiul art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. în temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
- în temeiul art. 254 alin. (1) C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului Z.N., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 208-209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. cu art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. în temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
- în temeiul art. 254 alin. (1) C. pen. cu art. 75 lit. c) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului M.S., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. în temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 208-209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare. în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. cu art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare de 3 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen. în temeiul art.71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
- în temeiul art. 255 alin. (1) C. pen. cu art. 37 lit. a) C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului S.I., la pedeapsa de 2 ani închisoare. în temeiul art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare ce i-a fost aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 589 din 31 mai 2004 de către Judecătoria Oneşti în dosarul nr. 1526/2004, definitivă prin neapelare la data de 14 iunie 2004, pedeapsă ce o va executa alături de pedeapsa aplicată mai sus.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. cu art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele rezultante anterioare şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai mare de 5 ani închisoare. în temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la cei trei inculpaţi I.M., Z.N. şi M.S. a câte 400 de lei ce au fost primiţi de la inculpatul S.I. şi aflaţi consemnaţi la CEC, potrivit recipisei de consemnare nr. 479532/1 din 21 ianuarie 2008 la Agenţia Oneşti
În temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen., s-a constatat că prejudiciile produse părţilor civile SC T.T.G. SRL BUCUREŞTI şi SC T.E. SA, sucursala E.C. Borzeşti au fost recuperate prin plata făcută de partea responsabilă civilmente SC G.E.S. SRL Piatra Neamţ şi în temeiul art. 14, art. 346 C. proc. pen. s-au admis pretenţiile civile formulate de partea responsabilă civilmente SC G.E.S. SRL Piatra Neamţ.
În temeiul art. 998-999 C. civ. art. 1003 C. civ. au fost obligaţi în solidar inculpaţii I.M., Z.N. şi M.S. să plătească acesteia suma de 292.501,77 lei cu titlu de despăgubiri civile reprezentând prejudiciul creat de aceştia celor două părţi civile SC T.T.G. SRL BUCUREŞTI şi SC T.E. SA, sucursala E.C. Borzeşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut faptul că în seara zilei de 16 decembrie 2007 inculpatul M.S. a discutat cu ceilalţi doi agenţi de pază care erau de serviciu, respectiv inculpaţii I.M. şi Z.N., stabilind de comun acord să permită sustragerea unor bunuri din incinta staţiei. În acest mod inculpaţii S.I. şi P.D. au pătruns prin efracţie în incinta Magaziei nr. 3 din cadrul SC C. 1 Borzeşti, de unde au sustras 18 saci conţinând piese de inox, pe care i-au aruncat peste gard. în schimbul ajutorului acordat pentru săvârşirea infracţiunii de furt, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, inculpatul S.I. a remis inculpatului M.S. suma de 1200 RON, care a fost împărţită de agenţii de pază în mod egal.
Organele de poliţie au găsit asupra celor trei inculpaţi agenţi de pază, angajaţi ai SC G.E.S. SRL Piatra Neamţ sumele de bani primite cu titlu de mită de câte 400 lei la fiecare, pe care le-au ridicat şi le-au consemnat la C.E.C. - Agenţia Oneşti la dispoziţia Judecătoriei Oneşti. O parte din bunurile sustrase au fost găsite de către organele de poliţie la domiciliul inculpatului S.I., fiind predate de către tatăl acestuia, S.N. şi restituite pe bază de dovadă către partea civilă.
Situaţia de fapt a rezultat din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească: proces verbal de consemnare a actelor premergătoare începerii urmăririi penale; proces verbal de cercetare la faţa locului; planşă foto aferentă; declaraţii de martori H.M., S.V., B.S., P.G., M.I., S.N.; adresele părţilor civile; dovezi de ridicare - predare a unor corpuri delicte; planşă foto cuprinzând aspecte fixate cu ocazia recuperării unor bunuri; dovezi de ridicare a sumelor de bani primite cu titlul de mită; recipisa de consemnare a sumelor CEC; proces verbal de conducere în teren a învinuiţilor S.I. şi P.D.; planşă foto aferentă; declaraţii inculpaţi: M.S., I.M., Z.N., S.I., P.D.; copii după contractele de muncă ale inculpaţilor; extras din prevederile planului de pază pentru posturile asigurate de agenţii de pază + cel administrat la instanţă unde au fost audiat inculpaţii I.M. , Z.N., - filele 75,76, martorii R.C. - fila 135 H.M. - fila 153, S.V., fila 154, B.S. - fila 155, M.I., fila 156, P.G.- fila 44 vol.II, a fost ataşat adresa SC G.E.S. prin care se face dovada achitării prejudiciului şi constituirea de parte civilă în cauză - fila 77-118, adresa SC T.T.G. SRL BUCUREŞTI- în calitate de parte civilă - fila 230.
Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii I.M., Z.N. şi M.S.
Inculpaţii I.M., Z.N. şi M.S. au solicitat reţinerea de circumstanţe atenuante, reducerea pedepsei aplicate, suspendarea condiţionată a executării acesteia şi cu privire la soluţionarea laturii civile, înlăturarea obligării la despăgubiri către partea responsabilă civilmente, deoarece acesta are calea unei acţiuni civile separate în regres.
Instanţa de apel analizând motivele de apel prin prisma hotărârii pronunţate şi a probelor administrate, a constatat ca fiind întemeiate în parte apelurile declarate.
Instanţa de apel a considerat că prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt, dar a dat o încadrare juridică a faptei săvârşite de inculpaţii I.M., Z.N. şi M.S.. Fapta de luare de mită fiind săvârşită de 3 persoane împreună trebuia reţinută circumstanţa agravantă prevăzută de art.75 lit. a) C. pen. şi nu cea prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen. deoarece nici unul din inculpaţi nu este minor.
Referitor la modul de individualizare a pedepselor aplicate, instanţa de apel a constat că prima instanţă a făcut o aplicare corectă a prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi în raport de gradul de pericol social al faptei săvârşite şi persoana inculpaţilor, cuantumul pedepselor aplicate bine stabilit. Cu toate acestea, în spiritul art. 52 C. pen., instanţa de apel a apreciat că în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii I. şi Z., prezenţi atât în faţa instanţei de fond cât şi în faţa instanţei de apel, reeducarea acestora se poate realiza şi fără privare de libertate, motiv pentru care a dispus pentru aceştia suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate.
Referitor la inculpatul M., acesta a lipsit atât în faţa primei instanţe cât şi în faţa instanţei de apel, pe procesul verbal de înmânare a citaţiei fiind trecută menţiunea „plecat din ţară". Instanţa neavând posibilitatea de a analiza persoana acestui inculpat pentru a ajunge la concluzia dacă reeducarea acestuia se poate realiza fără privare de libertate, a menţinut privarea de libertate ca mod de executare a pedepsei aplicate.
În ceea ce priveşte modalitatea de rezolvare a laturii civile a cauzei, instanţa de apel a reţinut că prima instanţă a făcut o aplicare greşită a legii.
Conform prevederilor art. 14 C. proc. pen. Acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente. Repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile:
a) în natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, prin desfiinţarea totală ori parţială a unui înscris şi prin orice alt mijloc de reparare;
b) prin plata unei despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă.
Iar conform art. 15 C. proc. pen., Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în contra învinuitului sau inculpatului şi persoanei responsabile civilmente.
Coroborând textele art. 14 şi art. 15 C. proc. pen. cu prevederile art. 24 C. proc. pen. rezultă că, în ipoteza în care partea responsabilă civilmente a achitat despăgubirile solicitate de partea civilă, ca urmare a faptei penale săvârşite de prepusul său, inculpatul în cauză, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a inculpatului poate formula împotriva acestuia o acţiune în regres. Acesta este şi motivul pentru care instanţa de pale consideră ca nelegală şi prematură obligarea inculpaţilor la despăgubiri către partea responsabilă civilmente.
Faţă de cele mai sus arătate, prin Decizia penală nr. 128 din 9 noiembrie 2010, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, a admis apelurile declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU şi de inculpaţii I.M., Z.N. şi M.S. împotriva sentinţei penale nr.179/D din 27 mai 2010 pronunţată de Tribunalul Bacău, a desfiinţat-o în parte cu privire la încadrarea juridică a infracţiunii de luare de mită, a modului de individualizare a executării pedepselor aplicate inculpaţilor I.M. şi Z.N. şi cu privire la obligarea inculpaţilor I.M., Z.N. şi M.S. la plata de despăgubiri civile către partea responsabilă civilmente SC G.E.S. Neamţ, şi rejudecând pe fond:
Cu privire la inculpaţii I.M., Z.N. şi M.S. condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (1) cu art. 75 lit. c) C. pen., a dispus înlocuirea prevederilor art. 75 lit. c) C. pen. cu prevederile art. 75 lit. a) C. pen. şi menţinerea pedepselor aplicate inculpaţilor.
În baza art. 861 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante aplicate inculpaţilor I.M. şi Z.N. şi în baza art. 862 C. pen. a fixat pentru fiecare din cei doi inculpaţi câte un termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare cei doi inculpaţi au fost obligaţi să respecte anumite măsuri de supraveghere.
S-a atras atenţia celor doi inculpaţi cu privire la prevederile art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a înlăturat obligarea inculpaţilor I.M., Z.N. şi M.S. la plata de despăgubiri civile către partea responsabilă civilmente SC G.E.S. SRL Neamţ.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. împotriva deciziei instanţei de apel, recurenta parte responsabilă civilmente S.C.G.E.S. S.R.L. şi recurenţii inculpaţi Z.N., I.M. şi M.S. au declarat, în termen legal, recurs.
Recursul declarat de recurenta parte responsabilă civilmente SC G.E.S. SRL nu a fost motivat.
Prin recursurile declarate, toţi inculpaţii au invocat temeiul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepselor aplicate, prin acordarea unei mai mari eficiente circumstanţelor atenuante şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., ţinându-se seama de faptul că în realitate prejudiciul nu există, întrucât a fost acoperit.
Examinând recursurile declarate, Înalta Curte constată că nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa a reţinut corect faptele şi vinovăţia inculpaţilor, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale şi au individualizat just pedepsele aplicate acestora, acordând eficienţa cuvenită datelor ce caracterizează persoana inculpaţilor.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţele au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor de luare de mită şi complicitate la furt calificat, reflectat de modul în care inculpaţii au conceput şi realizat infracţiunile, precum şi datele ce caracterizează persoana acestora, aplicând pedepse al căror cuantum a fost corect stabilit.
Evaluând aceste criterii prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa de apel a apreciat, în mod just, că, raportat la conduita procesuală, reeducarea inculpaţilor Z.N. şi I.M. se poate realiza şi fără privare de libertate, motiv pentru care a dispus pentru aceştia suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate.
Referitor la inculpatul M.S., care a lipsit atât în faţa primei instanţe cât şi în faţa instanţei de apel, instanţa a dat eficienţă datelor personale ale inculpatului, care rezultau din actele dosarului, precum şi circumstanţelor în care acesta a săvârşit faptele, apreciind în mod corect că nu se impune reducerea pedepsei aplicate, al cărei cuantum a fost deja orientat la minimul special prevăzut de lege.
În ce priveşte recursul declarat de recurenta parte responsabilă civilmente, se constată că instanţa de apel a apreciat în mod just, că în situaţia achitării sumelor reţinute cu titlu de prejudiciu, nu se impune obligarea inculpaţilor la despăgubiri către partea responsabilă civilmente, care are o acţiune legală distinctă pentru recuperarea acestora.
Pentru aceste considerente şi faţă de lipsa altor temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de recurenta parte responsabilă civilmente SC G.E.S. SRL şi de recurenţii inculpaţi Z.N., I.M. şi M.S. împotriva deciziei penale nr. 128 din 9 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenta parte responsabilă civilmente S.C.G.E.S. S.R.L. şi de recurenţii inculpaţi Z.N., I.M. şi M.S. împotriva deciziei penale nr. 128 din 9 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenţii inculpaţi Z.N. şi I.M. la plata sumei de câte 575 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul inculpat M.S. la plata sumei de 800 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat S.I., în sumă de 300 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 170/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1725/2011. Penal → |
|---|
