ICCJ. Decizia nr. 2862/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2862/2011

Dosar nr. 6649/1/2011

Şedinţa publică din 19 august 2011

Asupra recursului penal de faţă;

Analizând actele şi lucrările din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 august 2011, Curtea de Apel Cluj a menţinut starea de arest a inculpatului S.G.M., conform dispoziţiilor art. 1602 C. proc. pen. raportat la art. 3002 C. proc. pen.

A respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive.

Pentru a pronunţa această măsură, Curtea de Apel Cluj a reţinut că inculpatul S.G.M. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, 2 fapte, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 16 din Legea 143/200 şi infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen., constând în aceea că începând cu data de 15 februarie 2010, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul S.G.M. a produs, a fabricat, a preparat, a procurat, a pus în vânzare, a efectuat alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor şi a deţinut în scopul revânzării, următoarele substanţe: cantitatea de aproximativ 79 kilograme fragmente vegetale care conţin JWH018 şi 3 kilograme substanţă pură care conţine JWHO18, cantitatea de aproximativ 11,879 kilograme fragmente vegetale în care s-a pus în evidenţă DMT, cantitatea de aproximativ 199,74 kilograme lichid DMT, cantitatea de 10 doze LSD, cantitatea de aproximativ 65 grame în care s-a pus în evidenţă CP 4 7, 497-C8, cantitatea de aproximativ 17 ml în care s-a pus în evidenţă 2C-B şi 34,7 kilograme lichid în care s-a pus în evidenţă 2C-B şi cantitatea de 0,1 grame mefedronă, substanţe care sunt droguri de mare risc, ce regăsesc în Tabelele Anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000. În aceeaşi perioadă, inculpatul a produs, a fabricat, a preparat, a procurat, a pus în vânzare, a efectuat alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor şi a deţinut în scopul revânzării următoarele substanţe: cantitatea de aproximativ 13,91 kilograme de salvinorin A, 1,4 grame etcatinonă, 10 grame mitraginină, 11 ml ketamină, 84,562 kilograme 2C-C, substanţe care sunt droguri de risc ce regăsesc în Tabelul Anexă nr. III la Legea nr. 143/2000. De asemenea, în cursul anului 2010, după data de 15 februarie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a deţinut şi a consumat singur sau împreună cu alte persoane, în mod repetat salvinorin A, etcatinonă, mitraginină, ketamină, 2C-C, substanţe care se regăsesc în Tabelul Anexă nr. III la Legea nr. 143/2000, dar şi alte substanţe: JWH018, JWH073, JWH250, DMT, LSD, CP47,497-C8, 2C-B şi mefedronă, care se regăsesc în Tabelele Anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000, şi care se consumă în diferite variante, reprezentând droguri de mare risc.

S-a mai reţinut în sarcina inculpatului că, în cursul anului 2010, a deţinut fără drept un pistol marca E. şi 17 cartuşe, care în urma examinării de către specialiştii din cadrul I.PJ. - Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că este în stare de funcţionare şi face parte din categoria armelor pentru care este nevoie de autorizaţie, în sensul cerut de Legea nr. 295/2004.

Reţine, de asemenea, instanţa de fond că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Referitor la cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi ţara sau localitatea, reţine instanţa de apel că nu este oportună în condiţiile în care nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.G.M., solicitând în principal revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate, iar în subsidiar luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara, arătând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Critica adusă nu este fondată.

Analizând legalitatea şi temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, reţine Înalta Curte că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.

Soluţia dispusă de Curtea de Apel Cluj este legală şi temeinică, în mod corect apreciind că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, ce nu s-au schimbat şi fac necesară în continuare menţinerea acestei măsuri preventive.

În mod corect a reţinut Curtea de Apel Cluj că în cauză sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. şi art. 148 lit. f) C. proc. pen., iar lăsarea în libertate a inculpatului în acest moment procesual ar prezenta pericol pentru ordinea publică, pericol analizat în raport de gravitatea faptelor comise, modalitatea de comitere a faptelor, perseverenţa infracţională de care a dat dovadă acesta, ca şi atitudinea adoptată de inculpat, de nerecunoaştere a faptelor ce i se reţin în sarcină.

Perioada în care inculpatul s-a aflat în stare de arest preventiv nu poate fi apreciată în sensul că ar fi depăşit un termen rezonabil în condiţiile în care chiar jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a consacrat principiul potrivit căruia durata arestului preventiv, din perspectiva rezonabilităţii, se apreciază nu numai din punct de vedere al termenului, ci şi a condiţiilor specifice fiecărei cauze.

Ca atare, multitudinea infracţiunilor comise, complexitatea cauzei, modul de comitere a faptelor sunt criterii ce urmează a fi avute în vedere la analiza oportunităţii menţinerii în timp a unei măsuri preventive.

Nu în ultimul rând, reţine Înalta Curte că prin Sentinţa penală nr. 196 din 12 mai 2011, Tribunalul Cluj a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare, care deşi nu este definitivă reprezintă cu criteriu suficient pentru a constata că menţinerea detenţiei provizorii este licită, respectându-se atât dispoziţiile cuprinse în legea internă, cât şi prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, din perspectiva dispoziţiilor art. 5 parag. 3.

Cât timp în cauză nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Înalta Curte apreciază că nu se impune, în acest moment procesual, înlocuirea acestei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă.

Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul inculpatului.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.G.M. împotriva Încheierii din 10 august 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, pronunţată în Dosarul nr. 2756/117/2011.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 august 2011.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2862/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs