ICCJ. Decizia nr. 2958/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2958/2011

Dosar nr. 2742/122/2008

Şedinţa publică din 07 septembrie 2011

Asupra recursurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 202 din 9 iunie 2010 a Tribunalului Giurgiu, în baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.V. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă accesorie.

În baza art. 88 C. pen., s-a dispus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 10 martie 2008 la 08 mai 2008, când s-a luat faţă de inculpat măsura obligării de a nu părăsi localitatea prin ordonanţa din 08 mai 2008 a Ministerului Public - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Giurgiu.

În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată şi completată a fost condamnat inculpatul B.B. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pedeapsă complementară.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului pe durata executării pedepsei închisorii drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a b,C. pen., pedeapsă accesorie.

Au fost respinse ca nefondate cererile de constituire ca părţi civile formulate de părţile vătămate S.M.F., C.V. şi numiţii D.S., D.S., D.M.G., D.F., D.N., D.D. şi D.L., moştenitori ai defunctei părţi vătămate D.N. (decedat),D.I., I.S., C.G., C.l. şi C.L.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii să plătească statului câte 6.500 lei fiecare cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

La data de 14 noiembrie 2008, pe rolul acestei instanţe s-a înregistrat sub nr. 2742/122/2008, rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bucureşti, rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor B.V., domiciliat în Giurgiu, judeţul Giurgiu şi B.B., domiciliat în Giurgiu, judeţul Giurgiu, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, prev. şi ped. de art. 12 alin (1) şi (2) lit. 1) din Legea nr. 678/2001, modificată şi completată cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Din cuprinsul materialului probator administrat în cursul urmăririi penale s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:

În cursul lunii iulie 2004, inculpatul B.B. zis „ S.", i-a propus părţii vătămate D.I., să meargă în Spania să cânte în restaurantul său (partea vătămată D.I. este acordeonist), pentru suma de 1.000 de euro/lună. Inculpatul B.B. i-a spus că restaurantul respectiv este în localitatea Santa Măria, el angajându-se a-i plăti un comision, promiţându-i că nu va câştiga mai puţin de 1.000 euro/lună. Documentele de identitate şi de călătorie au fost procurate cu ajutorul ambilor inculpaţi B.V., respectiv B.B., partea vătămată D.I. suportând cheltuielile ocazionate cu emiterea acestora. în Spania, partea vătămată a plecat la data de 12 august 2004, însoţit de inculpatul B.V., până în zona Gării de Nord din Bucureşti, toate cheltuielile privind transportul fiind suportate de inculpaţi. In momentul sosirii în Spania, partea vătămată D.I. a realizat că inculpatul B.B. nu avea în proprietate nici locuinţă, nici restaurant, şi că în realitate nu i se oferise un loc de muncă, ci „un post de cerşetor", în stradă. în urma protestelor părţii vătămate, inculpatul B.B. i-a spus că urmează să-şi achite datoria faţă de el în acest mod, după achitarea datoriei urmând să câştige şi el foarte mulţi bani. Partea vătămată D.I., dându-şi seama ce se întâmplă cu adevărat, a dorit să plece în România, moment la care inculpatul B.B. i-a reţinut paşaportul şi i-a interzis să plece în oraş, fără el. Pentru a-şi asigura câştiguri şi mai mari, inculpatul B.B. I-a obligat pe D.I. să cheme în Spania şi partea vătămată P.M., însă la telefon, de faţă fiind inculpatul B.B., partea vătămată D.I. nu a putut să-i spună acestuia adevărul despre ce urma să facă în Spania. Partea vătămată D.I. era forţat să cânte ore în şir pe străzile din localitate sau în localităţile învecinate, de multe ori, până la epuizare, era hrănit foarte rău, iar toţi banii erau luaţi de inculpatul B.B., efortul pe care partea vătămată a fost nevoită să-l facă şi-a „ spus cuvântul", în cele din urmă, aceasta îmbolnăvindu-se grav, astfel că, în cursul lunii octombrie 2004 inculpatul B.B. a fost nevoit să-i dea părţii vătămate paşaportul şi i-a permis să se întoarcă în tară.Din declaraţiile părţii vătămate, rezultă că se câştiga bine (în medie 100 euro/zi), dar toţi banii erau luaţi de inculpatul B.B.. La activitatea infracţională inculpatul B.B. a fost ajutat şi de B.C., soţia acestuia, dar aceasta a săvârşit aceste fapte de frică, ea nu a fost dură cu D.I., chiar I-a ajutat pe acesta să meargă la un doctor în Santa Măria, fără ştirea inculpatului B.B..Partea vătămată a declarat că, dacă ar fi ştiut că în Spania urma să cânte pe stradă ca un cerşetor, să meargă din restaurant în restaurant, din terasă în terasă, din masă în masă, nu ar fi acceptat propunerea inculpatului B.B.

În aceeaşi perioadă în care partea vătămată D.I. a locuit în localitatea Santa Măria, acesta a cunoscut şi alte persoane aflate în situaţia sa şi anume D.N. şi M.M.N.

În vara anului 2004, inculpatul B.V., i-a propus părţii vătămate D.N., să meargă în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, împreună cu fiul său B.B., iar banii să-i împartă în mod egal, făcând totodată precizarea asupra bunăstării fiului său „ apartament şi maşină" în această ţară.

Inculpatul B.V. a achitat contravaloarea transportului efectuat cu un mijloc de transport asigurat de o firmă specializată, la recomandarea inculpatului şi a ajuns în Spania, în localitatea Santa Barbara (partea vătămată a părăsit ţara la data de 24 iunie 200). încă de la început, inculpatul B.B. a reţinut paşaportul acestuia şi l-a avertizat că urmează să câştige 1.500 euro pentru el, fiind obligat de împrejurări să cânte pe la terase, însoţit de inculpatul B.B. care şi-a însuşit toţi banii câştigaţi în acest mod.

Partea vătămată D.N. a profitat de momentul în care inculpatul B.B. a fost plecat în România, a intrat în camera acestuia şi a reuşit să-şi recupereze paşaportul, plecând ulterior în România. în cursul lunii iulie 2004 inculpatul B.B., s-a deplasat în comuna Greaca, judeţul Giurgiu, unde a discutat cu partea vătămată D.I., condiţiile plecării acestuia în Spania, aşa după cum s-a mai arătat, ocazie cu care l-a cunoscut pe P.M., moment la care acesta a luat cunoştinţă de condiţiile prezentate de inculpatul B.B. privind deplasarea în Spania şi câştigarea unor sume de bani.în aceeaşi lună, inculpatul B.B. a plecat în Spania însoţit de partea vătămată D.I., iar în cursul lunii septembrie (aşa cum rezultă din declaraţia părţii vătămate P.M. ), acesta a fost contactat de către inculpatul B.V. (care s-a deplasat în localitatea Greaca, unde partea vătămată locuieşte) şi i-a propus să meargă în Spania. Partea vătămată P.M. nu a plecat în Spania împreună cu partea vătămată D.I. deoarece nu a avut încredere în promisiunile inculpaţilor.

Ulterior, în cursul lunii septembrie, partea vătămată P.M., a fost sunat de către partea vătămată D.I., din Spania.care i-a spus că este bine în această ţară, că se câştigă bani buni şi l-a convins să vină şi pe acesta, însă, ulterior, după ce a ajuns în Spania, partea vătămată P.M. a aflat că a fost atras în cursă de inculpaţii B.B. şi B.V., deoarece D.I. când a telefonat, a făcut-o sub presiunea ameninţărilor inculpatului B.B..Toate cheltuielile privind procurarea documentelor de călătorie au fost suportate de inculpatul B.V. şi numita B.C., banii fiind trimişi de inculpatul B.B. din Spania, partea vătămată părăsind România la data de 16 septembrie 2004.

Ajuns în Santa Măria, i s-a adus la cunoştinţă că inculpatul B.B. şi partea vătămată D.I. sunt la restaurantul unde cântă în orchestra primului (conform promisiunilor inculpatului B.B., restaurantul era proprietatea sa, iar lăutarii urmau să cânte în incinta acestuia, pentru un câştig de 100 euro/lună). Realitateaa aflat-o a doua zi, partea vătămată D.I. relatându-i pe scurt şi pe ascuns, în ce condiţii este obligat să cânte de inculpatul B.B., că toate promisiunile făcute sunt false, că acesta nu are nici un restaurant şi că este obligat să se deplaseze pe stradă, la terase, în locuri publice unde, în urma cântării, inculpatul B.B. apelează la mila celor din jur pentru obţinerea unor bani. Faţă de cheltuielile făcute cu transportul (aproximativ 250 euro), inculpatul B.B. i-a pretins părţii vătămate P.M., o sumă de trei ori mai mare, ameninţându-l şi insultându-l, aducându-i la cunoştinţă că trebuie să facă rost de aceşti bani.

Modul în care inculpatul B.B. câştiga bani din cerşit, este ilustrat şi de un ziar local din Spania, în care apare partea vătămată P.M. cântând la acordeon şi inculpatul B.B. având o tamburină pe care o întindea la clienţii localurilor teraselor.Toţi banii câştigaţi în acest mod erau însuşiţi în totalitate de inculpatul B.B. După aproximativ o săptămână, observând tendinţa de „revoltă" din partea părţii vătămate, inculpatul B.B. i-a reţinut paşaportul pentru a avea garanţia că nu va pleca în tară.

În continuare, inculpatul B.B. îi ameninţa cu moartea, obligându-i să-l asculte, să nu iasă din cuvântul acestuia, atrăgându-le atenţia că are mulţi prieteni şi multe rude în Santa Măria, care îl puteau omorî şi pe el şi pe D.I. şi nimeni nu avea să afle despre cele întâmplate. Partea vătămată P.M., a solicitat să-l lase să plece în România, dar inculpatul B.B. s-a opus, obligându-l să stea perioada de trei luni, aşa cum prevede legea spaniolă. Cu cinci zile înainte de expirarea perioadei legale, inculpatul B.B. i-a dat părţii vătămate P.M. suma de 100 euro pentru a pleca în România, avertizându-l însă cu privire la ce va păţi dacă îl va denunţa organelor de poliţie din România (partea vătămată D.I. părăsise deja Spania urmare a stării precare de sănătate în care se afla). După ce inculpaţii B.B. şi B.V. au aflat că părţile vătămate D.I. şi P.M. au făcut plângeri la poliţie, i-au contactat pe cei doi în mai multe rânduri, fie telefonic, fie personal. Astfel, inculpatul B.B. i-a contactat pe cei doi, telefonic, inculpatul promiţându-le diverse sume de bani pentru schimbarea declaraţiilor, iar B.V. însoţit de martorii D.T. şi R.I., au făcut aceleaşi promisiuni celor doi, faptele având loc în toamna anului 2007.

În cursul lunii februarie 2004, inculpatul B.V. i-a propus părţii vătămate D.M. (discuţia a avut loc la locuinţa acestuia din urmă), să meargă în Spania, la fiul său B.B. pentru a cânta la acordeon, iar banii să fie împărţiţi egal, acesta asigurând inclusiv cazarea. Toate cheltuielile ocazionate de procurarea documentelor de călătorie şi de transport, au fost suportate de inculpatul B.V. (banii au fost trimişi din Spania, de inculpatul B.B.). La data de 12 februarie 2004, inculpatul B.V. s-a deplasat la locuinţa părţii vătămate şi i-a adus la cunoştinţă că a doua zi urma să plece, ceea ce s-a şi întâmplat, partea vătămată plecând împreună cu nora acestuia, numita B.C., în Spania, în localitatea Santa Măria, aceştia părăsind România la data de 13 februarie 2004. Ajuns în această localitate, partea vătămată a fost cazată într-o casă în care locuiau mai multe persoane. începând din momentul ajungerii în Santa Măria, partea vătămată a cântat pe străzi, pe la terase, la acordeon, toţi banii obţinuţi în acest mod fiind încasaţi de inculpatul B.B.. Inculpatul B.B. a constatat că în acest mod se câştigau foarte mulţi bani şi atunci, pentru a se asigura că partea vătămată D.M. nu va pleca, i-a reţinut paşaportul garanţie (în prealabil îi înmânase acestuia o copie xerox a paşaportului, în situaţia în care ar fi fost oprit de organele de poliţie). Partea vătămată a protestat faţă de acest comportament al inculpatului B.B., însă acesta din urmă a ripostat, spunând că acesta îi datorează bani (nejustificaţi însă) şi că va continua să câştige bani pentru el în această modalitate, exploatându-l uneori până la limita extremă a suportabilităţii. Deşi grav bolnav, partea vătămată D.M. a fost obligat să meargă pe străzi şi în localuri, să cânte pentru câştigurile inculpatului B.B.

Partea vătămată D.M. se hrănea cu resturi de mâncare din tomberoane, iar, într-un moment prielnic, el şi partea vătămată C.G. (care a avut aceeaşi soartă ca şi acesta), au reuşit să fugă.

După puţin timp au fost depistaţi de poliţia spaniolă şi în lipsa documentelor legale de identitate (reţinute de inculpatul B.B.), au dispus internarea acestora într-un centru de străini, în cele din urmă ajungând în România.Partea vătămată D.M. l-a cunoscut şi pe I.S., acesta din urmă relatându-i cele îndurate în Spania de pe urma inculpatului B.B. şi ulterior şi pe martorul C.M., care i s-a plâns de condiţiile în care soţia sa şi fiica vitregă au fost obligate în Spania să cerşească pentru inculpatul B.B..La data de 23 octombrie 2007, partea vătămată D.M. a trimis o scrisoare pe adresa I.P.J Giurgiu - S.C.C.O., în care a relatat cum a fost deposedat de inculpatul B.B., prin violenţă, de un acordeon şi de suma de 586 euro pe care îi avea asupra sa, întâlnirea dintre cei doi fiind întâmplătoare, în localitatea San Fernando, Spania, partea vătămată solicitând ca respectiva scrisoare să fie ataşată dosarului penal în care acesta avea calitatea de parte vătămată.Partea vătămată D.M. nu a putut fi audiat şi de procuror, decedând la data de 19 februarie 2008, însă la data de 13 februarie 2008, în faţa consilierului social şi a psihologului din cadrul A.D.P.A.R.E., respectiv A.N.T.P., organele de poliţie au încheiat un proces verbal în care au consemnat cele declarate verbal de partea vătămată D.M. (acesta se afla în pat, fiind foarte slăbit din cauza bolii de care suferea, fiind netransportabil), rezultând cum a fost deposedat prin violenţă de inculpatul B.B., de bunurile arătate, cum a fost ameninţat de acesta şi cum a fost exploatat în Spania şi Anglia şi cum a reuşit să scape de acesta. La data de 09 mai 2007, martorul C.M. a sesizat organele de poliţie, cu privire la faptul că soţia sa, C.V. şi fiica vitregă S.M.F. (nevăzătoare), au fost induse în eroare de inculpatul B.B., racolate şi transportate în Spania, unde erau obligate să practice cerşetoria. Din declaraţiile martorului, precum şi din declaraţiile părţilor vătămate C.V. şi S.M.F., a rezultat că, în cursul lunii decembrie 2006, inculpatul B.B. a promis că, dacă acestea din urmă îl vor însoţi în Spania, va face rost de bani din donaţiile primite în Spania, pentru vindecarea handicapului de care suferea S.M.F. (Glaucom congenital, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap, din 26 mai 2004 emis de C.E.M. din cadrul Consiliului Judeţean Giurgiu); urmând deci, ca din aceşti bani, să fie plătită intervenţia chirurgicală care urma să fie făcută în străinătate.

Inculpatul B.B. a solicitat toate actele care atestau existenţa handicapului, pentru a le traduce în limba spaniolă.După ce au ajuns în Spania (ianuarie 2007), atât partea vătămată C.V., cât şi S.M.F., au fost obligate să cerşească pe stradă, inculpatul B.B. profitând de handicapul acesteia din urmă şi reuşind să atragă mila trecătorilor, obţinând astfel mulţi bani. Cerşetoria a fost practicată iniţial în Spania, apoi în Anglia (deplasarea în această ţară fiind făcută doar de B.B., B.C. şi S.M.F.).Ambele părţi vătămate au avut parte de un tratament inuman din partea inculpatului B.B., care, deseori le ameninţa pe acestea cu bătaia dacă nu se câştigau bani mulţi sau dacă acestea ascundeau din banii câştigaţi.

Exploatarea acestora s-a făcut atât de inculpatul B.B. cât şi de inculpatul B.V., acesta din urmă venind în Spania în perioada martie - aprilie 2007 şi a însoţit partea vătămată S.M.F. la cerşit, el strângând toţi banii câştigaţi.în perioada ianuarie - februarie 2007, martorul C.M. a fost indus în eroare de inculpatul B.V., primind asigurări de la acesta din urmă că, atât C.V., cât şi S.M.F. o duc bine în Spania. C.M. nu l-a crezut deoarece nu primea veşti de la acestea, ceea ce l-a determinat să sesizeze organele de poliţie.Din declaraţiile părţii vătămate Sârbu Mihaela - Florina rezultă că, în această perioadă, ianuarie - august 2007, a avut speranţa că va fi operată pentru redarea vederii, speranţă dată de inculpatul B.B.( ceea ce nu s-a întâmplat ulterior, toţi banii câştigaţi fiind însuşiţi de inculpatul B.B.).După ce au revenit în ţară, inculpatul B.V., împreună cu rude ale sale, au făcut continuu presiuni asupra familiei Curt în vederea schimbării declaraţiilor date în faţa organelor de urmărire penală, trecându-se de la promisiuni (remiterea unor sume de bani), la ameninţări.în cursul lunii ianuarie 2005, inculpatul B.V., i-a propus părţii vătămate I.S., să meargă împreună în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, iar câştigul să-l împartă în mod egal, promiţându-i în acest sens că are cazare gratuită, va sta singur în cameră, cu tot strictul necesar (televizor, baie).

Inculpatul B.V., a suportat toate cheltuielile cu deplasarea şi l-a însoţit pe I.S. în Spania, ajungând în localitatea Santa Măria, aceştia părăsind România la data de 12 ianuarie 2005.

În momentul ajungerii în această localitate, partea vătămată a realizat că fusese înşelat de inculpatul B.V. deoarece toate promisiunile făcute în România de acesta din urmă, s-au dovedit a fi false, începând cu cazarea într-o casă fără utilităţi corespunzătoare, a dormit pe o saltea veche, găsită la gunoi, aşezată direct pe podea, instalaţiile sanitare erau aproape imposibil de folosit pentru că în casă locuiau multe persoane, mânca resturile de la masa familiei B.

Atitudinea inculpatului B.V. s-a schimbat brusc, partea vătămată I.S. reproşându-i nerespectarea promisiunilor, dar răspunsul a fost că probleme nu sunt şi că vor face bani mulţi.

Banii cheltuiţi de inculpatul B.V. pentru transportul părţii vătămate I.S. (300 euro), au fost achitaţi în urma cerşitului, în primele trei săptămâni, dar inculpatul B.B. i-a pretins să achite şi contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prilejul deplasării inculpatului B.V..Toţi banii câştigaţi în urma cerşetoriei erau luaţi fie de B.V., fie de B.B., acesta din urmă însoţindu-l pe I.S. la cerşit.Partea vătămată I.S. a dorit să plece în România, fiind sătul de greutăţile îndurate, dar unul dintre cei doi inculpaţi i-a furat paşaportul, acesta reuşind să se întoarcă în România cu un document de călătorie emis de Consulatul român de la Madrid. După ce a revenit în ţară, după câteva luni, inculpatul B.V. I-a contactat şi i-a promis o sumă de bani dacă îşi va retrage plângerea formulată faţă de acesta şi de inculpatul B.B..Din declaraţiile părţii vătămate I.S., rezultă că, în perioada cât a fost nevoit să cerşească pentru cei doi inculpaţi, a cunoscut şi alte persoane aflate într-o situaţie similară cu a sa: partea vătămată D.M. (care era ameninţat de inculpatul B.B. şi forţat să iasă în stradă la cerşit) şi C.G..în cursul lunii noiembrie 2004, partea vătămată C.G., a fost racolată de inculpatul B.B., acesta din urmă promiţându-i cazare şi masă, asigurându-l că deţine în Spania o casă.i locuieşte în condiţii foarte bune şi-i asigură un venit de 100 euro/zi, din cerşit, banii urmând să-i împartă în mod egal.Când au ajuns în Spania, şi-a dat seama că a fost înşelat de inculpatul B.B., ei dormind iniţial într-un cort, la marginea localităţii Porto Real, iar după circa trei săptămâni au strâns bani din cerşit şi au închiriat o casă părăsită.Deşi, cheltuielile pentru transport efectuate de inculpatul B.B. nu depăşeau suma de 500 euro, acesta a solicitat părţii vătămate să-i achite o datorie de 1.400 euro. Partea vătămată C.G. a realizat situaţia în concret, dar nu a avut de ales întrucât, dacă nu ar fi continuat să cerşească pentru inculpatul B.B., nu s-ar fi descurcat deoarece nu avea bani, nu cunoştea limba, obiceiurile, nu avea unde să doarmă, fiind obligat să accepte condiţiile impuse.într-o situaţie similară s-a aflat şi partea vătămată D.M., aceştia locuind în comun o perioadă de timp (începutul anului 2005). Modalitatea în care aceştia cerşeau era următoarea: partea vătămată C.G. cânta la acordeon pe terase, iar inculpatul B.B. mergea de la o masă la alta sau de la om la om şi cerea bani pe care tot el şi-i însuşea (din declaraţiile părţii vătămate C.G. rezultă că inculpatul B.B. nu ştia să cânte la nici un instrument muzical.în timpul în care partea vătămată C.G. a locuit şi cerşit în aceste condiţii, în anumite perioade, au mai locuit în acea casă şi inculpatul B.V. (care a văzut în ce condiţii se trăia, chiar acesta a cerşit alături de ceilalţi), precum şi părţile vătămate C.l. şi C.L., declaraţiile acestora coroborându-se cu declaraţiile părţii vătămate C.G..în cursul lunii noiembrie 2004, inculpatul B.B. i-a propus părţii vătămate C.L., să-l însoţească în Spania pentru a găsi un loc de muncă, pentru suma de 50 euro/zi. Partea vătămată C.L. a părăsit ţara la data de 25 noiembrie 2004, împreună cu partea vătămată C.V., inculpatul B.B.,precum şi cu alte persoane care însă nu au putut fi indicate de partea vătămată.Deoarece nu avea paşaport, iar aceasta locuia pe raza altui judeţ, cu sprijinul numitei C.S. (cumnata inculpatului B.V.), şi-a stabilit, în mod fictiv, domiciliul la adresa din Giurgiu, (partea vătămată C.L. nu a locuit însă niciodată la această adresă), toate cheltuielile ocazionate de eliberarea cărţii de Identitate şi a paşaportului fiind suportate de inculpatul B.V., din banii trimişi de inculpatul B.B. Din declaraţia numitei C.S., rezultă că, la adresa arătată mai sus, a ajutat să-şi stabilească domiciliile următoarele persoane: C.l., C.L. (pentru a putea să-şi obţină paşaport în vederea deplasării în Spania, la muncă) şi C.V. (pentru a putea întocmi formalităţile necesare pentru obţinerea pensiei de handicap pentru fiica sa, S.M.F.). Partea vătămată C.L., a acceptat deplasarea în Spania pentru a munci în agricultură (la momentul confruntării dintre ea şi inculpatul B.V., aceasta a declarat că ştia că în Spania urma să meargă la cerşit), a avut şi acordul soţului ei, partea vătămată C.l., dar acesta nu a putut-o însoţi din cauză că avea probleme la Serviciul Paşapoarte şi nu i s-a putut elibera paşaportul la timp. Ajunsă în Spania, partea vătămată C.L. a fost obligată de inculpatul B.B. să cerşească pentru a câştiga bani, fiind trimisă să cerşească pe stradă.Timp de aproximativ o lună, partea vătămată C.l., nu a ştiut nimic de soţia sa, deşi a insistat pe lângă inculpatul B.V. să-i permită să vorbească cu ea la telefon, acesta din urmă spunea că nu se poate în acel moment, dar că a vorbit el în Spania, asigurându-l că este foarte bine acolo. După ce a insistat şi după ce l-a avertizat pe inculpatul B.V. că va sesiza poliţia în legătură cu situaţia soţiei sale, inculpatul B.V. s-a hotărât să îl sprijine să plece în Spania, ceea ce s-a şi întâmplat, la data de 08 decembrie 2004. După ce a ajuns în Spania, partea vătămată C.l., a realizat că a fost înşelat de către cei doi inculpaţi (a bănuit ceva tot timpul cât soţia sa a fost plecată), nu i s-a asigurat un loc de muncă aşa cum i se promisese, ci a fost trimis în stradă pentru a câştiga bani să plătească datoria faţă de inculpatul B.B., banii fiind câştigaţi din cerşit sau în urma spălării parbrizelor autoturismelor oprite la semafor.Deşi, nu pentru o asemenea „ activitate" venise acesta în Spania, a fost obligat de inculpatul B.B. să cerşească deoarece acesta nu avea nici un ban, nu avea acte de identitate (acestea i-au fost reţinute de inculpatul B.B., partea vătămată primind o copie a paşaportului pe care să o prezinte poliţiei, introdusă într-o folie de plastic).Condiţiile de locuit erau foarte grele (locuiau mai multe persoane în aceeaşi cameră), iar dintre persoanele care se aflau în aceeaşi situaţie, au recunoscut pe C.G.. Paşapoartele au fost recuperate cu ajutorul poliţiei spaniole, urmare a unei solicitări făcută de C.l.. în faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpatul B.V., părţile vătămate S.M.F., C.V., precum şi martorii D.T., Dincă Leonica, D.R., D.I.el, M.M.M. şi S.V.S. Partea vătămată D.N., a decedat la data de 20 iunie 2008, conform certificatului de deces seria DS nr. 629324 emis de Primăria comunei Roata de jos, judeţul Giurgiu, moştenitorii acestuia fiind, D.L., D.D., D.N., D.M. D.F., D.S. şi Dumitru Georgiana, conform actului de sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale nr. 13 din 13, februarie 2009 emis de Primăria comunei Roata de Jos, judeţul Giurgiu.

Prin declaraţiile date în faza cercetării judecătoreşti moştenitorii defunctei părţi vătămate D.N., şi anume, D.L., D.D., D.N., D.M., D.F., D.S. şi D.G., s-au constituit părţi civile cu suma de 1.500 euro fiecare reprezentând daune materiale şi morale, sumă cu care s-a constituit defunctul D.N. parte civilă în faza de urmărire penală. Inculpatul B.V. prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că nu recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei, nu-l cunoaşte pe D.N., nu a propus vreunei persoane să meargă în Spania să cânte la acordeon împreună cu fiul său, iar banii să-i împartă în mod egal şi nici nu a făcut vreo referire asupra bunăstării deosebite pe care fiul său o avea în Spania. Prin declaraţie, inculpatul a mai arătat că nu este adevărat că i-ar fi propus părţii vătămate D.M. şi nici numitului I.S. să meargă în Spania la fiul său B.B. pentru a cânta la acordeon iar banii să fie împărţiţi în mod egal şi nici altor persoane, că, îl cunoaşte pe C.M. căruia i-a făcut un bine, în sensul că l-a împrumutat cu suma de 10 milioane lei vechi, pe care ulterior i-a cerut familiei C. deoarece aceşti bani îi împrumutasem la rândul său de la altcineva şi trebuia să-i restituie, dar că nu este adevărat că după ce soţia şi fiica lui C.M. au plecat în Spania, s-ar fi dus la acesta acasă să-i spună că cele două o duceau foarte bine în Spania. Totodată, inculpatul a mai relatat că a mai ajutat familia părţii vătămate C.V. şi cu alte ocazii, fiind de fapt rude.

Partea vătămată C.V., prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că după anul nou din 2006, la ea acasă a venit inculpatul B.B., care i-a propus să meargă în Spania, pentru a strânge bani pentru operaţia fetei, însă, deoarece nu avea bani de autocar, B.B. i-a propus să meargă acasă la B.V. să ia bani de autocar, acesta punându-i în mână 10 milioane lei vechi cu titlu de împrumut, spunându-i că atunci când ajunge în Spania, să-i restituie banii, B.V. neavând încredere în băiatul lui să-i dea banii.După ce a luat banii de la B.V., împreună cu fiica sa S.M.F., însoţite fiind de B.B., au plecat în Spania cu un taxi, maşină pe care a plătit-o din suma de 10 milioane lei daţi de B.V., inculpatul B.B. spunându-i să meargă în Spania la muncă să facă rost de bani pentru operaţia fetei, însă atunci când a ajuns în Spania, inculpatul Ie-a pus să cerşească, din cerşit câştigând împreună cu fiica sa pe zi câte 100, 150 de euro, bani pe care în jurul orelor 14,00, când era pauză, inculpatul B.B. venea şi-i lua, acesta nelăsându-le nici bani de mâncare, inculpatul luându-le şi banii pe care îi strângeau după ora 14,00 şi până seara, bani cu care inculpatul B.B. se ducea la jocuri de noroc. Văzând că B.B. îşi bate joc de ea, s-a dus cu fata într-o zi la cerşit, strângând 100 euro pentru a se putea întoarce acasă, şoferul autocarului plătind diferenţa biletului deoarece i se făcuse milă de ele, că, în Spania dormeau pe stradă, prin parcuri, uneori şi la hotel pe care îl plătea cu banii pe care îi strângea.

Prin declaraţie, partea vătămată a mai arătat că şi în cursul anului 2004, a fost plecată în Spania împreună cu inculpatul B.B., tot la cerşit, când a stat circa trei luni de zile deoarece avea o fată bolnavă de plămâni în ţară şi a trebuit să se întoarcă, inculpatul B.B. fiind cel care i-a plătit drumul, iar din ce a strâns i-a plătit datoria inculpatului B.B. Că, în ţară, mama lui B.B., i-a luat şi cei 50 euro ce îi fuseseră împărţiţi de B.V., pentru fiul său mort şi că seara, când veneau de la cerşit, număra banii împreună cu inculpatul B.B., care îi trecea pe un caiet şi care îi spunea că trebuie să acopere datoria de 1.000 euro.Totodată, partea vătămată a mai relatat că, inculpatul B.B. pe ea nu a bătut-o, însă o bătea pe fiica sa deoarece aceasta nu vroia să se mai ducă la cerşit, inculpat ce i-a băgat fetei sale în gură o bancnotă de 10 euro deoarece aceasta nu vroia să se mai ducă la cerşit şi că se constitui parte civilă cu suma de 200 milioane lei vechi (20.000 lei), sumă ce reprezintă paguba pe care a suferit-o fiica sa în Spania, aceasta fiind bătută de inculpatul B.B., acesta fiind acela care Ie-a pus la muncă. Martorul S.V.S. a arătat că mama sa a plecat în Spania cu un taxi, ieşind din ţară prin zona Arad, împreună cu sora sa, în Spania stând la inculpatul B.B., ocupându-se cu cerşitul, unde acestea nu au câştigat mai nimic deoarece tot ceea ce obţineau consumau. în continuarea declaraţiei, martorul a mai arătat că numitul C.M. este tatăl său vitreg şi crede că acesta are un amestec în cele povestite de mama şi sora sa, în Spania fiind şi el plecat, însă nu a locuit la inculpaţi, s-a dus doar în vizită o oră /două, nu cunoaşte cu ce se ocupa inculpatul B.B. în Spania şi că declaraţia aflată la filele 212-213 din dosarul de urmărire penală, este scrisă de organele de poliţie şi nu-şi mai aduce aminte dacă i-a fost citită sau nu.Martorul D.T., prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că a lucrat la o fermă din Greaca, ca zidar, ocazie cu care I-a cunoscut pe numitul D.I., ce era muncitor la aceeaşi fermă unde lucra şi el şi că la întoarcerea la Giurgiu pe la el au venit inculpaţii B.V. şi B.B., primul fiindu-i cumnat, în timpul discuţiilor purtate cu aceştia spunându-le că la Greaca a lucrat cu un băiat care cânta la acordeon. Prin declaraţie, martorul a mai arătat că fără ştirea sa şi a lui B.V., inculpatul B.B. a plecat la Greaca şi s-a interesat de D.I., că cel care i-a spus că B.B. fusese la Greaca a fost inculpatul B.V. şi că s-a deplasat împreună cu B.V. la familia lui D. din comuna Greaca pentru ca acesta să se împace cu B.B. şi cu B.V., însă familia lui D. nu a fost de acord, membrii familiei acestuia precizând că nu au nimic cu B.V., ci, doar cu B.B. şi că vor continua judecata. Totodată, martorul a mai arătat că după ce D.I. s-a întors în ţară, a stat de vorbă cu acesta, de faţă fiind şi inculpatul B.V., ocazie cu care D.I. a spus că nu are nimic cu B.V.,ci,cu inculpatul B.B. întrucât acesta nu-i dăduse nici un ban deşi cântase în Spania la acordeon. Martora D.L., prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că inculpatul B.V. este fratele său şi că în timp ce se afla la B.V., sora sa, a sunat inculpatul B.V., ocazie cu care i-a spus acestuia că venit o citaţie de la tribunal pe numele său, citaţie în care se preciza că trebuie să se prezinte a treia zi la instanţa de judecată, inculpatul confirmând că a doua zi urma să ia avionul şi să vină în ţară pentru a se prezenta la tribunal. Prin declaraţie, martora a mai arătat că I-a întrebat pe inculpatul B.V. despre fiul său B.B., acesta spunându-i că nu ştie nimic despre acesta şi că nu cunoaşte ceva în legătură cu faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată. Martora D.R., prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că soţul său D.I., I-a cunoscut pe inculpatul B.B. prin intermediul unui unchi de-al acestuia, inculpatul promiţându-i că-i găseşte de lucru în Spania, motiv pentru care soţul său a plecat cu inculpatul în Spania unde a stat circa 3 luni de zile, perioadă în care inculpatul B.B. i-a trimis în ţară 80 euro deşi soţul său îi spusese inculpatului să-i trimită 100 de euro, aceştia fiind singurii bani primiţi de la inculpat. în continuarea declaraţiei, martora a mai arătat că în timpul în care soţul său a muncit în Spania, a vorbit la telefon cu acesta, ocazie cu care i-a spus că o ducea foarte rău, că inculpatul îi dădea resturi de mâncare, în schimb îl muncea zi şi noapte şi că în timpul cât acesta a stat în Spania, s-a îmbolnăvit, fiind nevoită la întoarcerea acasă să-l interneze direct în spital. Totodată, martora a mai precizat şi faptul că atunci când a venit în ţară, soţul său i-a spus că inculpatul i-a luat paşaportul, că în Spania cânta la acordeon pe stradă sau la restaurante unde îl ducea inculpatul B.B. împreună cu soţia acestuia, soţia inculpatului fiind aceea care l-a dus la medic în timp ce se afla în Spania deoarece i se făcuse milă de el văzându-l în ce stare era, aceasta chiar fiind bătută de către inculpat. Martorul D.I.el prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a relatat că tatăl său l-a cunoscut pe inculpatul B.B. prin intermediul unui unchi al acestuia care lucra cu tatăl său la o fermă la Greaca, tatăl său plecând cu inculpatul B.B. în Spania, acesta spunându-i tatălui său că o să lucreze cu el în Spania şi că va avea un salariu mai bun decât cel din ţară Prin declaraţie, martorul a mai arătat că la un moment dat, tatăl său a sunat din Spania şi i-a spus că i-a trimis 100 euro însă aceşti bani au fost trimişi prin intermediul inculpatului B.B. care i-a pus din Spania la poştă, inculpat ce nu îi trimisese decât 80-85 euro, şi că la un moment dat tatăl său i-a spus să meargă la poliţie şi să spună că inculpatul îi luase paşaportul şi începuse să-l batjocorească, lucru pe care l-a făcut depunând o plângere la Poliţia de Frontieră. După ce a depus reclamaţia, tatăl său s-a întors în ţară şi l-a dus la spital deoarece era foarte bolnav, la întoarcerea în ţară acesta spunându-i că inculpatul le fura banii, că nu s-a scos atât cât credeau ei, că le dădea hrana pe care o vroia acesta,că a dus-o rău şi că în Spania tatăl său cânta cu acordeonul pe stradă sau în anumite restaurante cunoscute de inculpat. Totodată, martorul a mai precizat că în Spania, pentru inculpat a mai lucrat şi P.M. care a plecat imediat după tatăl său şi pe care acesta îl cunoştea deoarece cei doi cântau împreună, fiind lăutari, pentru inculpat lucrând şi alte persoane pe care tatăl său nu le cunoştea. Martorul M.M.M., prin declaraţia dată în faza cercetării judecătoreşti, a arătat că este de meserie lăutar şi cântă la acordeon, şi că într-o zi, la el acasă, a venit iniţial inculpatul B.V., după care fiul acestuia, inculpatul B.B., care i-a propus să meargă în Spania să cânte la acordeon, şi întrucât a fost de acord s-a înţeles cu inculpatul B.B. cu privire la transportul în Spania, transport ce a fost achitat de acesta, urmând să-i restituie contravaloarea transportului în momentul în care câştiga bani în Spania. în continuarea declaraţiei, martorul a mai arătat că în Spania a stat în locuinţa pe care o avea inculpatul B.B. închiriată, că pleca la cântat dimineaţa şi se întorcea seara, iar banii pe care îi câştiga îi împărţea cu inculpatul B.B., banii fiind strânşi de acesta, iar seara îi împărţeau în mod egal, inculpatul cerându-i pentru transportul în Spania circa 200-300 euro, bani pe care i-a restituit inculpatului din ceea ce a câştigat în Spania. Că, şi în perioada în care inculpatul era în ţară pentru a-şi prelungi viza, a ieşit la cântat, banii împărţindu-i de această dată cu soţia inculpatului ce se afla şi ea în Spania, la întoarcerea din ţară inculpatul B.B. venind cu un acordeonist, ce a fost cazat tot în locuinţa acestuia, la cântare ieşind însă separat acordeonist despre care ştia că era din Greaca, şi că în Spania au fost zile în care câştiga câte 30-50 de euro, dar şi zile în care nu câştiga ceva. Totodată, martorul a mai arătat că, atunci când s-a întors în ţară pentru viză, inculpatul i-a cerut 900-1.000 euro pentru a-şi cumpăra un apartament, bani pe care i-a dat acestuia, înţelegerea fiind ca la întoarcerea din ţară să-i restituie banii, lucru ce de altfel s-a şi întâmplat, că, paşaportul său a stat tot timpul la el şi că s-a înţeles din ţară cu inculpatul, respectiv ca acesta să-i asigure o locuinţă unde să doarmă, iar banii să-i împartă în mod egal.

Martorul S.V.S. a arătat că mama sa a plecat în Spania cu un taxi, ieşind din ţară prin zona Arad, împreună cu sora sa, în Spania stând la inculpatul B.B., ocupându-se cu cerşitul, în Spania acestea stând aproximativ 5 luni de zile, însă nu au câştigat mai nimic deoarece tot ceea ce obţineau consumau. în continuarea declaraţiei, martorul a mai arătat că numitul C.M. este tatăl său vitreg şi crede că acesta are un amestec în cele povestite de mama şi sora sa, în Spania fiind şi el plecat, însă nu a locuit la inculpaţi, s-a dus doar în vizită o oră/două, nu cunoaşte cu ce se ocupa inculpatul B.B. în Spania şi că declaraţia aflată la filele 212-213 din dosarul de urmărire penală, este scrisă de organele de poliţie şi că nu-şi mai aduce aminte dacă i-a fost citită .

Coroborând întregul material probator administrat în cursul procesului penal, tribunalul a reţinut că, în luna iulie 2004, inculpatul B.B., i-a propus părţii vătămate D.I., acordeonist, să meargă în Spania să cânte în restaurantul său, pentru suma de 1.000 de euro/lună, documentele de identitate şi de călătorie fiind procurate cu ajutorul inculpaţilor B.V. şi B.B., partea vătămată D.I. suportând doar cheltuielile ocazionate cu emiterea acestora.Ajungând în Spania, unde a plecat la data de 12 august 2004, cheltuielile de transport fiind suportate de inculpaţi, partea vătămată D.I. a realizat că inculpatul B.B. nu avea în proprietate nici locuinţă, nici restaurant, şi că în realitate nu i se oferise un loc de muncă, ci „un post de cerşetor", în stradă, motiv pentru care a dorit să se reîntoarcă în România, lucru ce nu a fost însă posibil deoarece inculpatul B.B. i-a reţinut paşaportul, partea vătămată D.I. fiind forţat să cânte ore în şir pe străzile din localitate sau în localităţile învecinate, de multe ori, până la epuizare, fiind hrănit foarte rău, banii strânşi (câştiga în medie 100 euro/zi), fiind luaţi de inculpatul B.B., efortul pe care partea vătămată a fost nevoită să-l facă spunându-şi cuvântul, în cele din urmă aceasta îmbolnăvindu-se grav, astfel că, în cursul lunii octombrie 2004 inculpatul B.B. a fost nevoit să-i dea părţii vătămate paşaportul, permiţându-i să se întoarcă în tară.în vara anului 2004, inculpatul B.V., i-a propus părţii vătămate D.N., să meargă în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, împreună cu fiul său B.B., iar banii să-i împartă în mod egal, acesta precizând că fiul său avea apartament şi maşină în Spania, inculpatul B.V. achitând contravaloarea transportului efectuat cu un mijloc de transport asigurat de o firmă specializată, la recomandarea inculpatului, destinaţia fiind Spania, localitatea Santa Barbara ( partea vătămată a părăsit ţara la data de 24 iunie 200). Inculpatul B.B., a reţinut paşaportul părţii vătămate D.N., încă de la sosirea acestuia în Spania, avertizându-l că urmează să câştige 1.500 euro pentru el, împrejurările menţionate obligându-l să cânte pe la terase, însoţit de inculpatul B.B., care şi-a însuşit toţi banii câştigaţi în acest mod, partea vătămată D.N. punând capăt acestei situaţii în momentul în care inculpatul B.B. s-a întors în România, iar partea vătămată a intrat în camera inculpatului şi a reuşit să-şi recupereze paşaportul, plecând apoi în România. în cursul lunii iulie 2004, inculpatul B.B., deplasându-se în comuna Greaca, judeţul Giurgiu, pentru a discutat cu partea vătămată D.I. condiţiile plecării acestuia în Spania, I-a cunoscut pe numitul P.M., moment în care acesta a luat cunoştinţă de condiţiile prezentate de inculpatul B.B. privind deplasarea în Spania şi câştigarea unor sume de bani.în aceeaşi lună, partea vătămată P.M., a fost contactat de către inculpatul B.V., care s-a deplasat în localitatea Greaca, unde partea vătămată locuieşte, şi i-a propus să meargă în Spania, propunere cu care partea vătămată P.M. a fost de acord, cheltuielile privind procurarea documentelor de călătorie fiind suportate de inculpatul B.V. şi numita B.C., banii fiind trimişi de inculpatul B.B. din Spania, însă, ulterior, după ce a ajuns în Spania, partea vătămată P.M. a aflat că a fost atras în cursă de inculpaţii B.B. şi B.V. deoarece partea vătămată D.I. când a telefonat în ţară şi a stat de vorbă cu el, spunându-i că în Spania este bine, a făcut-o sub presiunea ameninţărilor inculpatului B.B..în Spania, faţă de cheltuielile făcute cu transportul părţii vătămate P.M. (aproximativ 250 euro), inculpatul B.B. i-a pretins acestuia, o sumă de trei ori mai mare, ameninţându-l şi insultându-l, aducându-i la cunoştinţă că trebuie să facă rost de aceşti bani, parte vătămată ce a trebuit să cânte la acordeon pe stradă şi pe terasele localurilor, banii câştigaţi în acest mod fiind însuşiţi în totalitate de inculpatul B.B., care, după aproximativ o săptămână, observând tendinţa de „revoltă" din partea părţii vătămate, i-a reţinut paşaportul pentru a avea garanţia că nu va pleca în ţară, ameninţându-l cu moartea, obligându-l să-l asculte, să nu iasă din cuvântul acestuia, atrăgându-i atenţia că are mulţi prieteni şi multe rude în Santa Măria, care îl puteau omorî şi pe el şi pe partea vătămată D.I. şi nimeni nu avea să afle despre cele întâmplate. Partea vătămată P.M., a solicitat să-l lase să plece în România, dar inculpatul B.B. s-a opus, obligându-l să stea perioada de trei luni, aşa cum prevede legea spaniolă, cu cinci zile înainte de expirarea perioadei legale, inculpatul B.B. dându-i părţii vătămate P.M. suma de 100 euro pentru a pleca în România, avertizându-l însă cu privire la ce va păţi dacă îl va denunţa organelor de poliţie din România.în cursul lunii februarie 2004, inculpatul B.V., i-a propus părţii vătămate D.M. (discuţia a avut loc la locuinţa acestuia din urmă), să meargă în Spania, la fiul său B.B. pentru a cânta la acordeon, iar banii să fie împărţiţi egal, acesta asigurând inclusiv cazarea, cheltuielile ocazionate de procurarea documentelor de călătorie şi de transport fiind suportate de inculpatul B.V. (banii au fost trimişi din Spania, de inculpatul B.B.), în Spania, partea vătămată plecând împreună cu nora acestuia, numita B.C., partea vătămată fiind cazată într-o casă în care locuiau mai multe persoane şi fiind nevoită să cânte pe străzi, pe la terase, la acordeon, toţi banii obţinuţi în acest mod fiind încasaţi de inculpatul B.B., care, ca şi în cazul celorlalte părţi vătămate, pentru a se asigura că partea vătămată D.M. nu va pleca, i-a reţinut paşaportul garanţie, parte vătămată ce a protestat faţă de acest comportament al inculpatului B.B., însă acesta din urmă a ripostat, spunând că acesta îi datorează bani (nejustificaţi însă) şi că va continua să câştige bani pentru el în această modalitate, exploatându-l uneori până la limita extremă a suportabilităţii, partea vătămată D.M., deşi grav bolnav, fiind obligat să meargă pe străzi şi în localuri, să cânte pentru câştigurile inculpatului B.B., hrănindu-se cu resturi de mâncare din tomberoane, într-un moment prielnic reuşind să fugă.în cursul lunii decembrie 2006, inculpatul B.B. Ie-a promis numitelor C.V. şi S.M.F., că, dacă acestea din urmă îl vor însoţi în Spania, vor face rost de bani din donaţiile primite în Spania, pentru vindecarea handicapului de care suferea S.M.F. (glaucom congenital, conform Certificatului de încadrare în grad de handicap, din 26 mai 2004 emis de C.E.M. din cadrul Consiliului Judeţean Giurgiu), bani cu care trebuia să fie plătită intervenţia chirurgicală care urma să fie făcută în străinătate. După ce au ajuns în Spania (ianuarie 2007), atât partea vătămată C.V., cât şi S.M.F., au fost obligate să cerşească pe stradă, inculpatul B.B. profitând de handicapul acesteia din urmă şi reuşind să atragă mila trecătorilor, obţinând astfel mulţi bani, cerşetoria fiind practicată iniţial în Spania, apoi în Anglia, deplasarea în această ţară fiind făcută doar de B.B., B.C. şi S.M.F., ambele părţi vătămate având parte de un tratament inuman din partea inculpatului B.B., care, deseori le ameninţa pe acestea cu bătaia dacă nu se câştigau bani mulţi sau dacă acestea ascundeau din banii câştigaţi, exploatarea acestora făcându-se atât de inculpatul B.B., cât şi de inculpatul B.V., acesta din urmă venind în Spania în perioada martie - aprilie 2007 şi chiar a însoţit partea vătămată S.M.F. la cerşit, el strângând toţi banii câştigaţi.în cursul lunii ianuarie 2005, inculpatul B.V., i-a propus părţii vătămate I.S., să meargă împreună în Spania, pentru a cânta la acordeon, pe terase, iar câştigul să-l împartă în mod egal, promiţându-i că are cazare gratuită şi va sta singur într-o cameră, cu tot strictul necesar (televizor, baie), cheltuielile cu deplasarea acestei părţi vătămate fiind suportate de inculpatul B.V. care l-a şi însoţit pe I.S. în Spania, ajungând în localitatea Santa Măria, aceştia părăsind România la data de 12 ianuarie 2005, însă la momentul ajungerii în localitate, partea vătămată a realizat că fusese înşelat de inculpatul B.V. deoarece toate promisiunile făcute în România de acesta din urmă, s-au dovedit a fi false, începând cu cazarea într-o casă fără utilităţi corespunzătoare, a dormit pe o saltea veche, găsită la gunoi, aşezată direct pe podea, instalaţiile sanitare erau aproape imposibil de folosit pentru că în casă locuiau multe persoane, consuma resturile de la masa familiei B., partea vătămată I.S. reproşându-i nerespectarea promisiunilor, însă răspunsul a fost că probleme nu sunt şi că se vor face mulţi bani.Banii cheltuiţi de inculpatul B.V. pentru transportul părţii vătămate I.S. (300 euro), au fost achitaţi în urma cerşitului, în primele trei săptămâni, dar inculpatul B.B. i-a pretins să achite şi contravaloarea cheltuielilor efectuate cu prilejul deplasării inculpatului B.V., toţi banii câştigaţi în urma cerşetoriei fiind luaţi fie de B.V., fie de B.B., acesta din urmă însoţindu-l pe I.S. la cerşit şi, deşi partea vătămată I.S. a dorit să se reîntoarcă în România, fiind sătul de greutăţile îndurate, nu a putut deoarece unul dintre cei doi inculpaţi i-a furat paşaportul, acesta reuşind să se întoarcă în România cu un document de călătorie emis de Consulatul român de la Madrid. În cursul lunii noiembrie 2004, partea vătămată C.G., a fost racolat de inculpatul B.B., acesta din urmă promiţându-i cazare şi masă, asigurându-l că deţine în Spania o casă, că locuieşte în condiţii foarte bune şi-i asigură un venit de 100 euro/zi din cerşit, banii urmând să-i împartă în mod egal, însă, când au ajuns în Spania, şi-a dat seama că a fost înşelat de inculpatul B.B., ei dormind iniţial într-un cort, la marginea localităţii Porto Real, iar după circa trei săptămâni au strâns bani din cerşit şi au închiriat o casă părăsită.

Deşi, cheltuielile pentru transport efectuate de inculpatul B.B. nu depăşeau suma de 500 euro, acesta a solicitat părţii vătămate să-i achite o datorie de 1.400 euro, partea vătămată C.G. realizând în acest moment situaţia în concret, însă nu a avut de ales întrucât, dacă nu ar fi continuat să cerşească pentru inculpatul B.B., nu s-ar fi descurcat neavând bani, nu cunoştea limba, obiceiurile, nu avea unde să doarmă, fiind obligat să accepte condiţiile impuse.în cursul lunii noiembrie 2004, inculpatul B.B. i-a propus părţii vătămate C.L., să-l însoţească în Spania pentru a găsi un loc de muncă, pentru suma de 50 euro/zi, propunere cu care partea vătămată C.L. a fost de acord, părăsind ţara la data de 25 noiembrie 2004, împreună cu partea vătămată C.V. şi inculpatul B.B., cheltuielile ocazionate de eliberarea cărţii de Identitate şi a paşaportului fiind suportate de inculpatul B.V., din banii trimişi de inculpatul B.B.

Partea vătămată C.L., a acceptat deplasarea în Spania pentru a munci în agricultură (la momentul confruntării dintre ea şi inculpatul B.V., aceasta a declarat că ştia că în Spania urma să meargă la cerşit), a avut şi acordul soţului ei, partea vătămată C.l., dar acesta nu a putut-o însoţi din cauză că avea probleme la Serviciul Paşapoarte şi nu i s-a putut elibera paşaportul la timp. Ajunsă în Spania, partea vătămată C.L. a fost obligată de inculpatul B.B. să cerşească pe stradă pentru a câştiga bani, tot pe stradă fiind obligat de inculpatul B.B. să cerşească şi partea vătămată C.l. deoarece acesta nu avea nici un ban, nu avea acte de identitate (acestea fiindu-i reţinute de inculpatul B.B., partea vătămată primind o copie a paşaportului pe care să o prezinte poliţiei, introdusă într-o folie de plastic), moment în care a realizat că a fost înşelat de către cei doi inculpaţi .în speţă, este adevărat că inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, însă prezumţia de nevinovăţie instituţia de art. 5² C. proc. pen., a fost înlăturată de probele administrate în cursul procesului penal, probe care conduc fără nici un dubiu la reţinerea vinovăţiei inculpaţilor sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, declaraţiile părţilor vătămate coroborându-se potrivit art. 75 C. proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză. Astfel, partea vătămată D.I. a declarat în mod constant că el este acordeonist şi că la propunerea inculpatului B.B. de a merge în Spania să cânte la acordeon pentru suma de 1.000 euro/lună, a făcut deplasarea în această ţară, însă ajuns în Spania, în localitatea Santa Măria şi-a dat seama că a fost indus în eroare de inculpatul B.B. care nu deţinea în această localitatea niciun apartament, fiind cazat într-o cameră în care mai locuia un alt bărbat cu care inculpatul B.B. nu-i dădea voie să vorbească, moment în care şi-a dat seama că este sechestrat de inculpat. A doua zi după ce ajunsese în Spania, inculpatul B.B. i-a spus să iasă să cânte cu acordeonul la restaurant, banii fiind strânşi de inculpat care i-a spus că-i datora bani pentru transportul său în Spania, circa 800 euro, după care inculpatul B.B. i-a luat paşaportul atât lui cât şi numitului P.M., pe care îl cunoştea, iar atunci când au încercat să se opună a început să le adreseze injurii şi chiar să-i ameninţe cu bătaia, spunându-le că sunt ai lui şi că i-a adus în Spania să muncească pentru el.Prin declaraţii, partea vătămată D.I. a mai arătat că de teamă nu s-a mai opus inculpatului B.B., mai ales că la acesta veneau foarte multe rude, că mergea împreună cu P. să cânte numai însoţiţi, iar banii câştigaţi îi dădeau apoi inculpatului B.B., efortul depus în perioada petrecută în Spania spunându-şi cuvântul, astfel încât la un moment dat a răcit şi bolnav fiind a fost nevoit să meargă să cânte deoarece l-a obligat inculpatul B.B..Totodată, partea vătămată a mai precizat şi faptul că la medic a fost prezentat de soţia inculpatului B.B., fără ştirea acestuia şi datorită faptului că starea sa era foarte gravă şi la ameninţările sale că dacă refuză să-i dea paşaportul va anunţa organele de poliţie, a fost lăsat să se întoarcă în ţară, cea care i-a dat paşaportul fiind soţia inculpatului B.B., banii pentru transport fiind strânşi de el, pe furiş, atunci când vreo persoană îi dădea lui personal banii şi nu inculpatului sau însoţitorilor.Declaraţiile părţii vătămate D.I. au fost coroborate şi cu declaraţiile numitului P.I., care a ajuns în Spania tot cu ajutorul inculpaţilor B.B. şi B.V., cel care i-a propus să meargă în Spania fiind inculpatul B.V., cheltuielile de transport fiind suportate de acest inculpat, banii fiind trimişi din Spania de inculpatul B.B. Numitul P.I. a mai arătat că în Spania timp de trei luni de zile a cântat în stradă, însoţit fiind fie de B.C., soţia inculpatului B.B., fie de acesta personal, banii câştigaţi din cântat fiind încasaţi de acesta, că, era nevoit să cânte şi noaptea şi ziua prin localuri şi pe stradă şi deşi vroia să părăsească Spania nu a fost posibil deoarece inculpatul B.B. îi reţinuse paşaportul şi era supravegheat tot timpul, reîntoarcerea sa în ţară datorându-se faptului că într-una din zile fusese oprit de poliţia spaniolă ce îi solicitase documentele, documente prezentate de inculpatul B.B., poliţistul spaniol dându-i lui paşaportul şi nu inculpatului, fapt ce i-a permis, cu multe insistenţe la inculpat, să se reîntoarcă în ţară, singurii bani daţi de inculpat fiind cei 100 euro pentru drumul de întoarcere. La rândul său partea vătămată C.G. a relatat prin declaraţiile date că a plecat în Spania la propunerea inculpatului B.B. care i-a spus că în această ţară se scoteau bani buni din cântat, însă odată ajuns în Spania condiţiile de cazare la care se referise inculpatul B.B. în ţară nu existau, era nevoit să cânte pe stradă şi la terase, banii câştigaţi fiind încasaţi de inculpat care îi tot spunea că trebuie să cânte pentru a-i achita datoria provenită din cheltuielile de transport în Spania, cheltuieli suportate de inculpatul B.B., inculpat ce îi reţinuse paşaportul odată sosit în Spania, astfel cântând doar pentru folosul inculpatului, el neavând nici măcar bani de ţigări şi mâncare.Partea vătămată a mai relatat că atât el cât şi numitul D.M. ce era nevoit să cânte pentru inculpatul B.B., au fost ameninţaţi de acesta pentru a-i determina să cânte pe străzi în continuare, D.M. fiind chiar agresat de inculpatul B.B., această stare continuând până în ziua în care au fost reţinuţi pe stradă de organele de poliţie şi duşi la un centru de străini, centru în care au stat peste 30 zile, la plecare atât el cât şi D.M. fiind nevoiţi să cânte pe stradă câteva zile pentru a-şi câştiga banii de drum.Cele învederate de partea vătămată C.G. sunt susţinute şi de declaraţiile părţii vătămate D.M., parte vătămată ce a relatat la rândul său că în luna august 2007 a plecat în Spania la muncă, unde s-a întâlnit cu inculpatul B.B., care i-a luat acordeonul cu forţa, precum şi suma de 586 euro, l-a ameninţat şi obligat să meargă la apartamentul acestuia, spunându-i că trebuie să cânte pe la diferite restaurante în folosul lui, moment din care inculpatul B.B. l-a obligat să cânte în folosul său atât în Spania cât şi în Anglia, transportându-i cu maşina pentru a cânta, acesta luând şi toţi banii câştigaţi. Partea vătămată a mai arătat că, într-una din zile a reuşit să fugă în Belgia unde datorită eforturilor la care fusese suspus de inculpatul B.B. s-a îmbolnăvit şi a căzut pe stradă, fiind transportat la spital de autorităţile belgiene.

Acelaşi aspecte sunt învederate şi de partea vătămată I.S. care a relatat prin declaraţiile date că inculpatul B.V. a fost acela care i-a propus să plece în Spania să cânte cu acordeonul, suma câştigată urmând să o împartă în mod egal, inculpat ce i-a spus totodată că în Spania avea cazarea asigurată de fiul său, inculpatul B.B., cheltuielile de transport fiind suportate de inculpatul B.V., însă odată ajuns în Spania, banii câştigaţi în urma cântatului la acordeon erau încasaţi de inculpatul B.V. care îi spunea în fiecare zi că banii câştigaţi nu erau suficienţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport în Spania. în Spania a stat aproximativ 3 luni de zile fără a primi vreun ban din cei câştigaţi, era nevoit să consume resturi de mâncare de la inculpaţi, iar în momentul în care Ie-a spus inculpaţilor că vrea să se reîntoarcă în ţară, aceştia i-au furat paşaportul din pantaloni, solicitându-i să cânte în continuare pentru ei, reîntoarcerea în ţară fiind-ui facilitată de Consulatul Român din Madrid, unde relatase ce i s-a întâmplat şi care i-au eliberat o foaie consulară. Partea vătămată D.N. a precizat la rândul său că inculpatul B.V. i-a propus să plece în Spania să cânte la acordeon cu el la terasă, banii câştigaţi urmând să-i împartă pe jumătate, cazarea fiind asigurată de inculpatul B.B. ce ar fi avut potrivit celor spuse de inculpatul B.V. un apartament şi maşină în Spania, propunere cu care a fost de acord, inculpatul B.V. plătindu-i drumul, însă în Spania a fost nevoit să cânte la acordeon numai în folosul inculpatului B.B. care îl însoţea şi încasa toţi banii obţinuţi din cerşit, inculpat ce îi impusese să obţină o sumă minimă de 1.500 euro, motiv pentru care a hotărât să plece de la acesta după ce îşi strânsese 100 euro, banii pentru transportul în ţară câştigându-i după ce a cântată împreună cu o altă fată. Părţile vătămate C.L. şi C.l., au relatat la rândul loc că inculpatul B.V. a fost acela care Ie-a propus să meargă la muncă în Spania, însă fără a le preciza că în această ţară trebuiau să cerşească pe stradă, propunere ce Ie-a părut acceptabilă în condiţiile în care aveau nevoie de bani, însă odată ajunse în Spania, inculpatul B.B. Ie-a reţinut paşapoartele de eliberarea cărora s-a ocupat inculpatul B.V., ca şi de achitarea contravalorii transportului în Spania, ţară în care au fost obligate să cerşească pe stradă zi de zi, în folosul inculpatului B.B. care încasa banii obţinuţi din cerşit, condiţiile de cazare fiind mizere. Partea vătămată C.L. a mai precizat că plecarea din Spania a fost posibilă deoarece concubinul său C.l., a profitat de absenţa inculpatului B.B. şi a familiei acestuia, şi a reuşit să ia paşapoartele de unde le ascunsese inculpatul, fugind într-un orăşel apropiat de Santa Măria pentru a scăpa de sub supravegherea inculpatului B.B., orăşel unde au stat circa o lună de zile pentru a strânge banii necesari întoarcerii în tară. Părţile vătămate C.V. şi S.M.F., au relatat la rândul lor că inculpaţii le-au propus să meargă în Spania pentru a muncii, aceştia ocupându-se şi de documentele de călătorie şi cheltuielile aferente transportului în Spania, ţară în care au fost nevoite să cerşească luni de zile în folosul inculpatului B.B., de dimineaţa până seara târziu, inculpat ce o bătea pe fiica sa M.F., totul culminând cu introducerea în gura fetei de către inculpatul B.B. a unei bancnote de 10 euro atunci când aceasta a refuzat să mai cerşească, şi acestea întorcându-se în ţară după eforturi considerabile, fiind nevoite să cerşească o zi întreagă pe ascuns de inculpat pentru a strânge banii necesari întoarcerii în ţară, diferenţa de preţ a biletelor fiind suportată de şoferul autocarului căruia i s se făcuse milă de ele.Declaraţiile părţilor vătămate au fost susţinute de declaraţiile martorului M.M.M., care a confirmat condiţii de cazare a părţilor vătămate oferite de inculpatul B.B., modul cum se câştigau banii de părţile vătămate şi anume din cântat la acordeon la terasă, încasarea banilor de inculpat, comportamentul urât al inculpatului B.B. faţă de părţile vătămate D.N. şi D.I. cărora Ie-a fost solicitată restituirea unor datorii imense ocazionate de transportul în Spania.

Racolarea unora dintre părţile vătămate de către inculpatul B.V. este confirmată şi de depoziţia martorului D.T., care a relatata că inculpatul B.V. în timpul unei discuţii l-a întrebat dacă nu cunoaşte un acordeonist să plece cu el în Spania, ocazie cu care a recomandat partea vătămată D.I. cu care lucrase la o fermă din localitatea Greaca. La rândul său martorul D.I.el, a relatat prin declaraţiile date, că în cursul anului 2004, acasă la tatăl său D.I. a venit inculpatul B.B. însoţit de C.M., inculpat care i-a propus tatălui său, cât şi numitului P.M. să meargă în Spania să cânte la acordeon, iar banii astfel obţinuţi să-i împartă în mod egal, cheltuielile pentru obţinerea paşaportului şi cele de transport urmând să fie suportate de inculpatul B.B., propunere cu care tatăl său a fost de acord.

Martorul a mai arătat că la un moment dat a fost sunat din Spania de tatăl său care l-a rugat să se adreseze organelor de poliţie deoarece pentru el nu era bine în Spania întrucât inculpatul B.B. îi reţinuse paşaportul, că acesta încasa tot câştigul deoarece socotise cheltuielile de transport la o sumă foarte mare, că era supravegheat tot timpul, la fel ca şi numitul P.şi că nu mai putea să facă programul zilnic impus de inculpat deoarece se îmbolnăvise.Martora D.R., a confirmat şi ea tratamentul la care soţul său fusese supus în Spania de inculpatul B.B., respectiv că acesta îl minţise în legătură cu ceea ce trebuia să facă în Spania, că îi punea să cânte pe stradă toată ziua, că inculpatul încasa toţi banii astfel obţinuţi, că, soţul său era supravegheat tot timpul şi că i se reţinuse şi paşaportul de către inculpatul B.B. pentru a nu se putea întoarce în ţară, tratamentul la care a fost suspus ducând la îmbolnăvirea gravă a soţului său care a fost trimis în ţară de inculpatul B.B. fără nici un ban şi foarte bolnav.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Girugiu, care a solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor şi aceştia din urmă, care au solicitat în principal achitarea, iar în subsidiar reducerea pedepselor, în sensul reducerii acestora în considerentul că sunt excesiv de severe.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de susţinerile apelanţilor şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, iar în baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul B.V. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane şi i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.

În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe inculpatul B.B. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane şi 4 ani i i-a interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară.

S-au aplicat art. 71-64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru ambii inculpaţi, ca pedeapsă accesorie.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În temeiul dispoziţiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea a respins ca nefondate apelurile declarate de apelanţii inculpaţi.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii B.B. şi B.V.

Apărătorul ales al inculpatului B.B. a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., şi a solicitat în conformitate cu dispoziţiile art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în cea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, şi reindividualizarea pedepsei în raport cu noua încadrare juridică.

Apărătorul ales al inculpatului B.V. a criticat decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 şi 14 C. proc. pen. şi a solicitat în principal achitarea acestui inculpat în conformitate cu dispoziţiile art. 11²a rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., arătând că inculpatul nu a săvârşit fapta. în subsidiar a solicitat reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 -76 C. pen., şi menţinerea cuantumului pedepsei aplicată de instanţa de fond şi ca modalitate de executare aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. sau a art. 86¹ C. pen., având în vedere contribuţia redusă la săvârşirea infracţiunii.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ 17 şi 14 C. proc. pen., cât şi din oficiu, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate, pentru considerentele ce vor urma.

Înalta Curte, apreciază că situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond şi însuşită de prima instanţă de control judiciar, iar infracţiunile pentru care inculpaţii B.B. şi B.V. au fost cercetaţi, trimişi în judecată şi condamnaţi au fost corect încadrate juridic.

Astfel.fapta inculpaţilor B.B. şi B.V. care în perioada anilor 2004-2007 au recrutat, transportat şi cazat părţile vătămate, pentru determinarea acestora de a părăsi ţara folosindu-se de înşelăciune, promiţându-le locuri de muncă în Spania şi profituri adecvate, scopul urmărit de inculpaţi fiind exploatarea acestora în folosul propriu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii pentru care inculpaţii au fost judecaţi şi condamnaţi.

În speţă, este real că inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată, însă prezumţia de nevinovăţie, a fost înfrântă de probele administrate în cursul procesului penal, probe care conduc fără nici un dubiu la reţinerea vinovăţiei ambilor inculpaţi sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, declaraţiile părţilor vătămate coroborându-se potrivit art. 75 C. proc. pen. cu celelalte probe administrate în cauză.

Racolarea unora dintre părţile vătămate de către inculpatul B.V. a fost confirmată şi de depoziţia martorului D.T., care a relatat că inculpatul B.V. în timpul unei discuţii l-a întrebat dacă nu cunoaşte un acordeonist să plece cu el în Spania, ocazie cu care a recomandat partea vătămată D.I. cu care lucrase la o fermă din localitatea Greaca.

Din cuprinsul întregului material probator care a fost detaliat anterior, Înalta Curte, a reţinut vinovăţia ambilor inculpaţi B.B. şi B.V. sub aspectul comiterii infracţiunii de trafic de persoane, aceştia recrutând, transportând şi cazând părţile vătămate, pentru determinarea acestora de a părăsi ţara folosindu-se de înşelăciune, promiţându-le locuri de muncă în Spania şi profituri adecvate, scopul urmărit de inculpaţi fiind exploatarea acestora în folosul propriu, astfel că, solicitarea de achitare a inculpatului B.V., nu poate fi primită,din probatoriul administrat în cauză rezultă că fapta de trafic de persoane a fost săvârşită de două persoane împreună, respectiv ambii inculpaţi, tată şi fiu. Inculpatul B.V. avea atribuţii clare de racolare a părţilor vătămate cărora le promitea în concret, în mod mincinos, că vor desfăşura o muncă în Spania şi vor trăi în condiţii decente. Inculpatul B.B. prelua părţii vătămate şi le exploata obligându-le la practicarea cerşetoriei.

Cu privire la reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, cu referire la inculpatul B.V., Î]naltaalta Curte, reţine că în mod ne justificat s-au reţinut circumstanţe atenuante judiciare de către instanţa de fond, iar instanţa de apel a făcut o individualizare judiciară corespunzătoare majorând pedeapsa. Lipsa antecedentelor penale exclusiv în raport de fapta comisă şi atitudinea nesinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, nu pot avea relevanţa unor circumstanţe atenuante judiciare. Din probatoriul administrat în cauză a rezultat în sarcina inculpatului B.V. un număr de 9 acte materiale de trafic de persoane în formă agravată, atribuţiile acestuia constând în racolarea persoanelor fără apărare, cu greutăţi grave materiale şi o stare de sănătate precară, în scopul exploatării lor prin obligarea la practicare cerşetoriei de către inculpatul B.B., în Spania.

În raport de numărul mare al actelor materiale, de perioada mare de timp în care a acţionat, modul organizat în care s-a acţionat, pedeapa aplicată de instanţa de apel este justă, atingându-şi scopul prevăzut de lege.

Cu privire la inculpatul B.B., în sarcina acestuia s-a reţinut un număr de 11 părţi vătămate exploatate prin cerşetorie pe o perioadă cuprinsă între anii 2004 - 2007, în mod direct, în Spania, iar în raport de numărul mare al părţilor vătămate exploatate, de perioada mare de timp în care a acţionat, modul organizat în care s-a acţionat, pedeapa aplicată este justă, atingându-şi scopul prevăzut de lege.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., „La stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.", dispoziţii legale ce au fost respectate.

În raport de gradul de pericol social al infracţiunii săvârşite, prin infracţiunile săvârşite de inculpaţi aducându-se atingere demnităţii umane, iar unele dintre părţile vătămate erau chiar rude cu inculpaţii, de împrejurările concrete în care s-a comis, inculpaţii racolând persoanele fără apărare, cu greutăţi grave materiale şi o stare de sănătate precară, în scopul exploatării lor prin obligarea la practicare cerşetoriei de către inculpatul B.B., în Spania.de consecinţele grave produse, Înalta Curte, constată că instanţa de apel, a făcut o individualizare judiciară corespunzătoare, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate.

Prin aplicarea unei pedepse de 5 ani inculpatului B.V. şi de 7 ani inculpatului B.B. se asigură realizarea scopului pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., acela de măsură de constrângere şi de reeducare a inculpaţilor de a forma o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 385¹⁵ pct 1 lit. b) C. proc. pen., se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii B.B. şi B.V. împotriva Deciziei penale nr. 63/A din 03 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală.

Va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 950 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorariile parţiale apărătorilor desemnaţi din oficiu inculpaţilor şi sumele de câte 600 lei reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu părţilor vătămate D.I., I.S., C.G., D.N., C.I., C.L., C.V. şi S.M.F., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.B. şi B.V. împotriva Deciziei penale nr. 63/A din 03 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 950 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorariile parţiale apărătorilor desemnaţi din oficiu inculpaţilor şi sumele de câte 600 lei reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu părţilor vătămate D.I., I.S., C.G., D.N., C.l., C.L., C.V. şi S.M.F., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 07 septembrie 2011.

← ICCJ. Decizia nr. 2954/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2977/2011. Penal. Infracţiuni la alte legi... →

ICCJ. Decizia nr. 2958/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2958/2011. Penal