ICCJ. Decizia nr. 3005/2011. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3005/2011
Dosar nr.6881/1/2011
Şedinţa publică din 9 septembrie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 august 2011 pronunţată în Dosarul nr. 821/244/2011, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, printre altele, în baza dispoziţiilor art. 1608a alin. (6) C. proc. pen. a respins, ca neîntemeiate, cererile de liberare provizorie sub control judiciar, formulate de inculpaţii M.M., S.V.L. şi B.F.
În baza dispoziţiilor art. 3002 cu referire la dispoziţiile art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a verificat şi constatat legalitatea şi temeinicia măsurii de arest preventiv luată faţă de inculpaţii M.M., R.M.T., R.G.G., R.L., A.I., S.V.L. şi B.F.
În temeiul dispoziţiilor art. 160b alin. (3) C. proc. pen. a menţinut starea de arest preventiv a inculpaţilor: M.M., R.M.T., R.G.G., R.L., A.I., S.V.L. şi B.F.
Împotriva încheierii mai sus-menţionate au declarat recursuri inculpaţii M.M. şi S.V.L.
Recursurile declarate de inculpaţi sunt inadmisibile şi urmează a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:
I. Cu privire la dispoziţia instanţei referitoare la starea de arest preventiv a inculpaţilor
Potrivit dispoziţiilor art. 141 C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat cu recurs, de procuror sau de inculpat, în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, şi de la comunicare, pentru cei lipsă. Încheierea prin care prima instanţă sau instanţa de apel respinge cererea de revocare, înlocuire sau încetare de drept a măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac.
Rezultă din conţinutul textului de lege menţionat că sunt supuse căii de atac a recursului numai încheierile ce privesc menţinerea măsurii arestării preventive pronunţată de către prima instanţă şi de instanţa de apel.
Întrucât, în prezenta cauză încheierea atacată cu recurs este o încheiere prin care, în temeiul art. 300 cu referire la dispoziţiile art. 160 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive luată faţă de inculpaţi şi în termeiul dispoziţiilor art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpaţilor: M.M., R.M.T., R.G.G., R.L., A.I., S.V.L. şi B.F., iar încheierea în speţă este pronunţată de o instanţă care judecă cauza ca instanţă de recurs, urmează a se constata că o astfel de încheiere, prin voinţa legiuitorului nu este supusă nici unei căi de atac, fiind definitivă.
II. Cu privire la dispoziţia instanţei referitoare la respingerea ca neîntemeiată a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar, formulate de inculpaţii M.M., S.V.L. şi B.F.
Potrivit dispoziţiilor art. 1609 C. proc. pen. care reglementează recursul împotriva încheierilor privind liberarea provizorie se prevede că împotriva încheierii prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie se poate face recurs de către inculpat ori de către procuror, la instanţa superioară.
Cum în speţă, instanţa de recurs este aceea care a respins ca neîntemeiate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţi, recursurile formulate de inculpaţi cu privire la această dispoziţie a instanţei vor fi de asemenea respinse, ca inadmisibile, neexistând o instanţă superioară instanţei de recurs.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de inculpaţii M.M. şi S.V.L. împotriva Încheierii din 16 august 2011 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 821/244/2011.
Obligă recurentul inculpat M.M. la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul inculpat S.V.L. la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 septembrie 2011.
Procesat de GGC - AA
← ICCJ. Decizia nr. 3004/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3056/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
---|