ICCJ. Decizia nr. 37/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 37/2011

Dosar nr. 2642/54/2010

Şedinţa publică din 10 ianuarie 2011

Asupra recursului de faţă constată:

Prin Sentinţa penală nr. 187 din 13 octombrie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori - în Dosarul nr. 2642/54/2010, a fost respinsă plângerea formulată de petentul T.I. împotriva Rezoluţiei nr. 741/P/2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 25 august 2010, prin care se dispusese neînceperea urmăririi penale faţă de intimata L.C.A.

S-a reţinut de către instanţă că cercetările în cauză au avut la bază sesizarea petentului referitoare la tergiversarea soluţionării Dosarului nr. 5558/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova în care acesta era parte.

Prin Rezoluţia nr. 741/P/2010 din 25 august 2010 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus, în baza art. 228 raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimata procuror C.L.A., cercetată sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

S-a reţinut că obiectul Dosarului nr. 5558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - cu privire la care petiţionarul susţine că au fost tergiversate cercetările de către intimata procuror C.L.A. - l-a constituit plângerea aceluiaşi petiţionar împotriva consilierului juridic al RAT Craiova A.M., prin care se solicita efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii, de către aceasta, a infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP)

Cu privire la această cauză, prin Rezoluţia nr. 558/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova din 26 august 2004 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de A.M., cercetată sub aspectul infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP)

Prin Decizia penală nr. 992 din 21 octombrie 2005 pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a dispus admiterea plângerii şi, în rejudecare, desfiinţarea Rezoluţiei nr. 558/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

Ulterior, în aceeaşi cauză, prin rezoluţia din 20 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de A.M. sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), soluţie ce a fost confirmată prin Rezoluţia nr. 1307/II/2/2006 din 23 mai 2006 a prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, prin care s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de T.I.

Totodată, prin Decizia penală nr. 56 din 6 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul T.I. împotriva Rezoluţiei nr. 558/P/2004 din 20 aprilie 2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

În atare condiţii, rezultă că faptele reclamate de petentul T.I. împotriva intimatei procuror C.L.A. nu există.

În raport de situaţia prezentată, prima instanţă a constatat că activitatea desfăşurată de intimata C.L.A. se încadrează în limitele legi, soluţia adoptată în Dosarul nr. 558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova fiind supusă cenzurii, atât în cadrul controlului ierarhic, cât şi ulterior, în instanţă.

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petentul T.I., fără să precizeze care sunt criticile aduse hotărârii adoptate de instanţa de fond.

Examinând cauza, în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că recursul nu este fondat.

Petentul T.I. a invocat, în plângerea sa, tergiversarea soluţionării, de către intimata C.L.A., a cercetărilor în Dosarul nr. 559/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Susţinerile petentului nu sunt fondate, aspect ce rezultă din actele premergătoare dispuse şi efectuate în cauză de către procuror.

Astfel, se constată că prin Rezoluţia nr. 5558/P/2004 din 26 august 2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de consilierul juridic A.M. din cadrul RAT Craiova, cercetată sub aspectul infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP)

Ulterior, însă, această rezoluţie a fost desfiinţată în control judiciar, cercetările fiind efectuate sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

Prin rezoluţia dată la 20 aprilie 2006 de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova, s-a dispus, din nou, neînceperea urmăririi penale faţă de A.M., cercetată sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

Această rezoluţie a fost confirmată de procurorul ierarhic superior şi, ulterior, prin Decizia penală nr. 56 din 6 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj, s-a dispus respingerea plângerii formulată de petentul T.I. şi menţinerea rezoluţiei atacate.

Se constată, aşadar, că cercetările în Dosarul nr. 5558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nu au fost tergiversate de intimata C.L.A..

Verificarea activităţii de urmărire penală este supusă unui permanent control exercitat pe cale ierarhică în cadrul Ministerului Public, cât şi de instanţele de judecată, în situaţia în care are loc sesizarea instanţei.

În cazul soluţiilor de netrimitere în judecată, procedura de control prevede 2 etape, prima în cadrul parchetului din care face parte procurorul care a emis soluţia de netrimitere în judecată, iar cealaltă în faţa instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă, prin formularea unei plângeri de către persoana vătămată în temeiul prevăzut de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen.

În acest cadru procesual se verifică legalitatea şi temeinicia soluţiilor de netrimitere în judecată.

În speţă, petentul a uzat de dispoziţiile legale în materie, formulând plângere împotriva rezoluţiei dată în Dosarul nr. 5558/P/2004, stabilindu-se atât în cadrul controlului ierarhic, cât şi ulterior, în instanţă, că soluţia adoptată este una corectă.

Rezultă, aşadar, că intimatei C.L.A. nu i se poate reproşa modalitatea în care a supravegheat cercetările în Dosarul nr. 5558/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova.

Toate aceste elemente au fost corect reţinute şi evaluate de prima instanţă care, prin hotărârea pronunţată în cauză, a confirmat soluţia de neurmărire penală adoptată la nivelul Ministerului Public faţă de intimata C.L.A..

În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză şi va dispune obligarea recurentului petent T.I. la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul T.I. împotriva Sentinţei penale nr. 187 din 13 octombrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 ianuarie 2011.

Procesat de GGC - LM

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 37/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs