ICCJ. Decizia nr. 1028/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1028/2012
Dosar nr. 986/57/2011
Şedinţa publică din 4 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La 26 aprilie 2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia plângerea penală formulată de către petentul I.I. împotriva intimatei F.G. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi şi abuz în serviciu contra intereselor publice, plângere în care petentul arată că intimata, pronunţând sentinţa civilă nr. 750/2011, a încălcat în mod abuziv şi deliberat dispoziţiile procesual civile. S-a mai arătat că deşi petentul a făcut dovada în Dosarul nr. 086/222/2009 că cererea de partaj nu a fost semnată de către reclamanta J.M.D., ci a fost introdusă în mod nelegal de avocatul C.I.S., care nu a făcut dovada calităţii sale de reprezentant legal al reclamantei, intimata nu şi-a respectat obligaţia de imparţialitate şi nu a pus în discuţie legitimitatea introducerii cererii şi nu a dispus anularea acţiunii în temeiul art. 133-art. 134 C. proc. civ.
Prin Rezoluţia nr. 222/P/2011 din 10 iunie 2011 s-a dispus, în baza art. 228 alin. (4) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de numita F.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 2471 şi art. 248 C. pen., cu motivarea că judecătorul este independent în pronunţarea unei soluţii, iar hotărârile emise pot fi contestate de partea nemulţumită prin exercitarea dreptului legal de a introduce o cale de atac. S-a mai arătat că, procedând la compararea conţinutului plângerii cu faptele penale indicate de partea vătămată ca fiind săvârşite de magistrat, nu rezultă nici un raport logic între acestea, demersul numitului I.I. fiind apreciat astfel ca un abuz de drept, nejustificat.
Împotriva acestei rezoluţii petentul I.I. a formulat plângere, iar prin Rezoluţia nr. 597/11/2/2011 din 21 iulie 2011 a Procurorului General din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Nemulţumit petentul s-a adresat cu plângere instanţei de judecată, potrivit art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 142 din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent împotriva rezoluţiilor procurorului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 300 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că nemulţumirea petentului în legătură cu soluţia pronunţată de instanţa civilă nu poate conduce, de plano, la constatarea unei îndepliniri defectuoase a îndatoririlor de serviciu de către magistratul F.G., petentul având posibilitatea de a ataca hotărârea civilă pronunţată, iar pe de altă parte, afirmaţiile sale privind nelegalitatea acestei hotărâri sunt simple alegaţii care nu sunt susţinute de nici un indiciu şi nu au nicio argumentare, astfel că în cauză infracţiunile prev. de art. 246 şi art. 248 C. pen. nu există.
În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 247 C. pen s-a reţinut că în cauza de fată nu există nici un element care să ateste existenta vreunei acţiuni care să aibă ca urmare imediată lezarea unui drept al unui cetăţean prin restrângerea folosinţei sau exerciţiului acelui drept sau prin crearea pentru acesta a unei stări de inferioritate, iar soluţia pronunţată de magistratul intimat nu conţine nici un element care să ducă la concluzia că s-a urmărit lezarea vreunui drept al petentului sau crearea pentru acesta a unei stări de inferioritate, pe vreunul dintre temeiurile arătate în acest text de lege
Împotriva acestei din urme sentinţe petentul I.I. a formulat recursul de faţă.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit ari. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit ari. 278 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluţionând plângerea, o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit ari. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin ari. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă), împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Aşa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile ari. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petentul I.I.
În temeiul ari. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul I.I. împotriva sentinţei penale nr. 142 din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1036/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1027/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
