ICCJ. Decizia nr. 1453/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012


R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1453/2012

Dosar nr. 30365/3/2006

Şedinţa publică din 8 mai 2012

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

I. A. Prin Sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, a hotărât următoarele:

1. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.L. la o pedeapsă de 13 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 4 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen. a mai fost condamnat inculpatul D.L. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul D.L. urmând a executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 26 martie 2006 la 18 decembrie 2008.

2. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul D.H. la o pedeapsă de 7 ani închisoare.

Conform art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul D.H. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul D.H. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe timp de 1 an, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul D.H. urmând a executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) şi b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 23 martie 2006 la 30 decembrie 2008.

În baza art. 117 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului, după executarea pedepsei închisorii.

3. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/200, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul O.T. la pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 7 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul O.T. la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 a mai fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul O.T. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 23 martie 2006 la 20 decembrie 2008.

Conform art. 117 alin. (1) şi (3) C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei închisorii.

4. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata D.V. la pedeapsa de 15 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe timp de 7 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la două pedepse de câte 10 ani închisoare fiecare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen., pentru fiecare dintre pedepse.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru fiecare dintre pedepse.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 a mai fost condamnată inculpata D.V. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpata D.V. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia inculpatei de la 26 martie 2006 la 30 decembrie 2008 şi de la 8 mai 2001 la 6 august 2001.

5. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat inculpatul M.I.M.D. pentru prima faptă (săvârşită până în data de 1 iunie 2005) la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) C. pen. a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti cu pedeapsa de 10 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen., a mai fost condamnat inculpatul M.I.M.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru prima faptă (săvârşită până în data de 1 iunie 2005). În baza art. 39 alin. (1) C. pen. a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti cu pedeapsa de 4 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, a mai fost condamnat inculpatul M.I.M.D., pentru a doua faptă (săvârşită după data de 21 februarie 2006) la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I.M.D. pentru a doua faptă (săvârşită după 21 februarie 2006) la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I.M.D. la o pedeapsă de 6 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. raportat la art. 39 alin. (2) C. pen. s-a revocat liberarea condiţionată pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 99 zile din pedeapsa anterioară de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti şi a fost contopit acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul M.I.M.D. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 18 februarie 2008.

6. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatul B.C. la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 402 din 29 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, deci a pedepsei de 12 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.C. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 402 din 29 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală şi s-a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, deci a pedepsei de 7 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul B.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 18 decembrie 2008.

7. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.G. la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat graţierea condiţionată cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an şi 3 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 494 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti şi s-a dispus executarea acestui rest de pedeapsă alături de pedeapsa aplicată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 10 ani şi 173 zile închisoare.

În baza art. 864 C. pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpatul urmând să execute această pedeapsa alături de pedeapsa aplicată mai sus, deci pedeapsa de 13 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.G. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat graţierea condiţionată cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 494 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti şi a dispus executarea acestui rest de pedeapsă alături de pedeapsa aplicată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani şi 173 zile închisoare.

În baza art. 864 C. pen. s-a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpatul urmând să execute această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată mai sus, deci pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul R.G. urmând să execute pedeapsa de 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 19 mai 2007 la 18 decembrie 2008.

8. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, a fost condamnată inculpata M.M. la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 5 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata M.M. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 397/2003, a fost condamnată inculpata M.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpata M.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 18 februarie 2008.

9. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C. la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat liberarea condiţionată privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedeapsa aplicată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 4 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat liberarea condiţionată privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi s-a contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedeapsa aplicată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C. la pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat liberarea condiţionată privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi a fost contopit restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedeapsa aplicată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul P.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 8 decembrie 2008.

10. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul U.N. la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul U.N. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 1 an, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul U.N. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 18 decembrie 2008.

11. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata R.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata R.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 1 an şi 6 luni, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele, inculpata R.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 5 decembrie 2007.

12. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.D. la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 4 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpatul C.D. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iunie 2007 la 18 decembrie 2008.

13. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.L. la pedeapsa de 7 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.L. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 1 an, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.L. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpata M.L. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus prevenţia de la 5 iulie 2006 la 5 decembrie 2007.

14. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.A. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 1 an, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpata M.A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

15. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. a) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, a fost condamnată inculpata T.R. la o pedeapsă de 5 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 3 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata T.R. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 1 an, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata T.R. la 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpata T.R. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

16. În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 99 C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.P. la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată inculpata M.P. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele, inculpata M.P. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. raportat la art. 1101 şi art. 110 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. raportat la art. 1101 alin. (1) C. pen. i s-au pus în vedere inculpatei ca pe durata termenului de încercare să respecte obligaţiile prev. de art. 863 alin. (1) lit. a), b), c), d) C. pen., respectiv:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, conform programului stabilit de consilierul de probaţiune;

b) să anunţe (în prealabil) orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existenţă.

În baza art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen. raportat la art. 1101 alin. (1) C. pen. a fost obligată inculpata să urmeze un curs de calificare.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 118 lit. f) C. pen. raportat la art. 17 alin. (1) din Legea nr. nr. 143/2000 s-au confiscat cantităţile de 2.388,7 grame heroină în amestec cu cofeină şi griseofulvin, de 139,07 grame ambalaje droguri depuse la I.G.P.R. conform dovezii din data de 24 martie 2006, precum şi a cantităţilor de 1.023,75 grame heroină, 0.02 cocaină, a 45,90 gr. ambalaje droguri şi 2.877,2 gr. cocaină în amestec cu Paracetamol indisponibilizată de I.G.P.R. conform dovezii din 10 aprilie 2006 şi a 1,18 grame heroină şi 0,31 gr. heroină în amestec cu cofeină şi griseofulvin indisponibilizată la I.G.P.R. conform dovezilor din 4 septembrie 2006, rămase după efectuarea analizelor de laborator, în vederea distrugerii potrivit prevederilor art. 18 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantităţii de 59,40 gr. heroină şi a cantităţii de 2.872,1 grame cofeină şi paracetamol ridicate de la inculpatul D.H. şi distrugerea acestora.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:

- 2.570 euro, 3.085 RON, ridicate de la inculpata D.V.;

- 6.800 euro şi 1.881 RON, ridicate de la inculpatul D.H.;

- 850 euro şi 100 dolari SUA, ridicate de la inculpatul O.T.;

-100 dolari SUA şi 700 RON, ridicate de la inculpatul B.C.;

- 520 RON ridicată de la inculpata M.M.;

- 120 RON ridicată de la inculpata T.R.

S-a dispus confiscarea bijuteriilor ridicate de la inculpata M.P. în baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 şi art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea presei cu manometru, formelor dreptunghiulare de 500 grame şi 1000 grame cu capac, 6 motoare electrice fără rotor, 3 electromotoare autocar, un cântar electronic cu carcasa din material plastic de culoare albă, 3 role bandă adezivă de culoare maro şi 10 telefoane mobile ridicate de la inculpaţii D.H., O.T., D.V. şi D.L.

S-a dispus restituirea către inculpaţii P.C., B.C., M.M., T.R., M.P., M.I.M.D. a telefoanelor mobile şi a cartelelor SIM aparţinând acestora.

Au fost menţinute măsurile asigurătorii instituite de parchet asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor.

Inculpaţii au fost obligaţi la câte 2.000 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut existenţa unui material probator vast, în care se află, între altele:

- Proces-verbal de control autocar M. PTF Giurgiu Rutier din 23 martie 2006;

- Raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 23 martie 2006 al I.G.P.R. - Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor, precursori;

- Proces-verbal depistare inculpat D.H. - 23 iunie 2006;

- declaraţii inculpat D.H.;

- procese-verbale constituire planşe foto;

- procese-verbale efectuate percheziţie domiciliu inculpaţi O.T. şi D.H., cu ridicare de înscrisuri;

- declaraţii martori D.A., R.M.A., D.M., N.A., I.M.B. şi B.L.;

- procese-verbale de recunoaştere de pe planşe foto;

- Raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 6 aprilie 2006 al I.G.P.R. - Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor, precursori;

- proces-verbal percheziţie domiciliară inculpată D.V.;

- proces-verbal control autoturism B. cu nr. de înmatriculare X1;

- declaraţii martori A.V., M.A., D.I., D.A., H.L.A., G.I., G.M., N.E.E., D.D.S., A.V.A., N.I.;

- Adresa din 19 aprilie 2006 a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

- Raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 octombrie 2005 al I.G.P.R. - Laboratorul Central de analiză şi profil al drogurilor, precursori;

- declaraţii martori Z.A.F., D.C.C., S.I.L., L.C., L.C.A., P.L.F., M.C., L.F., Z.S., Z.L., A.V.B.;

- procese-verbale redări înregistrări audio în mediu ambiental;

- procese-verbale percheziţii domiciliare inculpaţi D.V., U.N., M.M.;

- declaraţii martori cu identitate protejată, având nume de cod P.V., A.I., O.G., M.E., V.I.;

- Rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică ale I.G.P.R. - Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor, precursori, din 14 martie 2006, 15 martie 2006, 20 martie 2006, 16 martie 2006, 2 februarie 2006, 17 noiembrie 2005, 31 martie 2006, 12 iunie 2006, 15 iunie 2006, 16 iunie 2006, 5 iulie 2006, 13 aprilie 2006;

- declaraţiile martorilor N.F., L.I.N., C.E., C.S.F., S.I., L.L., N.F.A., B.A., I.R., C.N., V.V.C., A.G.D., T.P.;

- procese-verbale investigatori sub acoperire - nume de cod G.V., L.M., R.A.;

- Adresa din 13 iulie 2006 a Primăriei Sectorului 5 Bucureşti privind ancheta socială a inculpatei minore M.P.N.;

- Raport de expertiză medico-legală psihiatrică din 4 august 2006 al I.N.M.L. Bucureşti privind pe inculpata minoră M.P.N.;

- proces-verbal constatare infracţiune flagrantă - inculpat M.I.M.D.;

- procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate;

- procese-verbale de redare a convorbirilor în mediul ambiental interceptate şi înregistrate ale inculpaţilor cu colaboratorii având nume de cod L.M., O.G. şi cu investigatorul sub acoperire R.A. (nume de cod);

- declaraţiile inculpaţilor, atât în faza de urmărire penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti a cauzei.

Pe baza acestui material probator, instanţa de fond a reţinut că, iniţial, cauza a fost soluţionată, într-un prim ciclu procesual, prin Sentinţa penală nr. 1609 din 5 decembrie 2007 de către Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, inculpaţii fiind condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina lor.

În apel, pedepsele au fost majorate de către Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia penală nr. 87/A din 28 martie 2008.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionând recursurile declarate în cauză, a decis trimiterea ei spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti, ca instanţă de fond, dosarul fiind înregistrat pe rolul secţiei a II-a penale sub nr. 30365/3/2006.

Procedând la rejudecarea cauzei în ansamblu şi luând act că toate probele administrate în primul ciclu procesual au rămas valabile, tribunalul a procedat la reaudierea inculpaţilor, declaraţiile lor fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Coroborând dovezile administrate în toate fazele procesuale, instanţa a reţinut, în esenţă, că, în perioada ianuarie 2005 - martie 2006, inculpaţii D.H., O.T. (cetăţeni turci), D.V. şi D.L., au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, în scopul introducerii pe teritoriul României a importante cantităţi de heroină care, ulterior, erau comercializate în Bucureşti de ceilalţi inculpaţi din prezenta cauză, ce au aderat şi sprijinit gruparea infracţională astfel formată.

În aceste împrejurări, la data de 23 martie 2006, a fost introdusă pe teritoriul României, prin PTF Giurgiu, de către şoferii autocarului M. aparţinând SC T., respectiv numiţii E.M. şi K.A., cantitatea de 2,5 kg heroină, sub forma a 5 pachete ambalate în bandă adezivă, disimulate într-un motor electric industrial, aflat în cala autocarului, droguri care erau destinate inculpaţilor D.H., O.T., D.V. şi D.L., în vederea comercializării.

Instanţa a mai reţinut şi faptul că inculpaţii D.L. şi D.V. au comercializat heroină, în perioada 2001 - 26 martie 2006, în zona străzii Z. din sectorul 5 Bucureşti, inculpata D.V. fiind arestată preventiv timp de câteva luni în cursul anului 2001, ceea ce a făcut să se întrerupă rezoluţia infracţională unică specifică infracţiunii continuate. În această situaţie, instanţa a reţinut în sarcina inculpatei două infracţiuni de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În contextul aprovizionării cu heroină din Turcia prin intermediul inculpaţilor O.T. şi D.H., ceilalţi inculpaţi din prezenta cauză erau dealeri care vindeau mai departe heroină. Unii dintre ei, respectiv soţii D., vindeau droguri în cantităţi mari, iar ceilalţi în cantităţi mici, la bilă, direct consumatorilor de droguri, formându-şi astfel o adevărată clientelă.

Instanţa a reţinut că faptele inculpaţilor întrunesc în drept elementele constitutive ale următoarelor infracţiuni:

1. În privinţa inculpatului D.H., faptele constând în aceea că, în perioada ianuarie 2005 - martie 2006, a intermediat introducerea în repetate rânduri pe teritoriul României a importante cantităţi de heroină în vederea comercializării şi în acest scop a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. Faptele săvârşite de inculpatul O.T., constând în aceea că a intermediat introducerea pe teritoriul României a unor importante cantităţi de heroină, pe care ulterior le-a comercializat şi în acest scop a iniţiat şi instituit un grup infracţional organizat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi respectiv iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. Activitatea infracţională a inculpatului D.L., constând în aceea că, în perioada ianuarie 2005 - martie 2006, l-a ajutat pe inculpatul D.H. să introducă pe teritoriul României importante cantităţi de heroină, droguri care erau destinate lui şi soţiei, respectiv inculpatei D.V., în vederea comercializării lor pe raza municipiului Bucureşti şi care au fost vândute împreună cu alte persoane, scop în care a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, s-a apreciat că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la traficul internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv trafic de droguri de mare risc şi de art. 2 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. Referitor la inculpata D.V., s-a reţinut că aceasta, în aceeaşi perioadă, l-a ajutat pe inculpatul D.H. în activitatea sa infracţională, în scopurile arătate, ceea ce constituie în drept infracţiunile de complicitate la traficul internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 C. pen., respectiv două infracţiuni de trafic de droguri de mare risc, în concurs real, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. Instanţa de fond a mai stabilit că inculpatul R.G., în perioada ianuarie 2005 - martie 2006, a deţinut, vândut şi oferit heroină în mod repetat mai multor persoane de pe raza capitalei, aderând cu ocazia săvârşirii acestor fapte la un grup infracţional organizat, ceea ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., şi, respectiv, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În privinţa acestui inculpat, instanţa a reţinut că el este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat la 3 ani închisoare cu aplicarea art. 861 C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin neapelare. De asemenea, inculpatul a mai fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 221 C. pen., prin Sentinţa penală nr. 494 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin neapelare, pedeapsă graţiată conform Legii nr. 543/2002. Inculpatul a fost arestat la data de 25 iunie 2002 şi liberat condiţionat la 5 aprilie 2003, cu un rest neexecutat de 173 zile închisoare.

S-a reţinut că faptele săvârşite în prezenta cauză au fost comise în intervalul de timp imediat ulterior liberării condiţionate, până la considerarea ca executată a pedepsei anterioare, astfel încât inculpatului R.G. îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 lit. a) referitoare la recidiva postcondamnatorie.

6. Faptele săvârşite de inculpatul B.C., constând în aceea că, în perioada ianuarie 2005 - 2006, a deţinut, vândut şi oferit heroină în mod repetat, mai multor persoane din municipiul Bucureşti, aderând cu ocazia săvârşirii acestor fapte la un grup infracţional organizat şi folosindu-se de minori la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 şi, respectiv, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., totul în condiţiile art. 33 lit. a) C. pen.

Starea de recidivă postcondamnatorie îi este atrasă inculpatului de pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pe durata unui termen de încercare de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, prin Sentinţa penală nr. 404/2002 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin neapelare.

7. În privinţa inculpatului U.N., instanţa a stabilit pe baza materialului probator administrat că acesta, în perioada ianuarie 2005 - 2006, a deţinut, vândut şi oferit heroină în mod repetat, mai multor persoane de pe raza capitalei, aderând cu ocazia săvârşirii acestor fapte la un grup infracţional organizat, astfel încât sunt incidente dispoziţiile privind infracţiunile de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

8. În privinţa inculpatei R.M., instanţa a avut în vedere că, în aceeaşi perioadă infracţională, ea a deţinut, vândut şi oferit heroină în mod repetat, mai multor persoane de pe raza municipiului Bucureşti, aderând cu ocazia săvârşirii acestor fapte la un grup infracţional organizat, astfel încât s-a reţinut aplicabilitatea textelor privind infracţiunile de trafic de droguri de mare risc, în condiţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

9. S-a mai stabilit că inculpata M.M. a desfăşurat, în perioada anilor 2005 - 2006, activităţi infracţionale constând în deţinerea, vânzarea şi oferirea de heroină mai multor persoane din zona Pieptănari a capitalei, folosindu-se în acest sens de minori, împrejurări în care şi-a pus în mod repetat locuinţa la dispoziţia mai multor consumatori de droguri, permiţându-le să consume din heroina pe care o cumpăraseră de la ea şi, cu această ocazie, a aderat la un grup infracţional organizat, ceea ce întruneşte elementele constitutive prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

10. Referitor la inculpata M.L., instanţa a stabilit că, în aceeaşi perioadă şi în aceleaşi împrejurări, inculpata a deţinut, vândut şi oferit heroină mai multor persoane de pe raza municipiului Bucureşti, în zona Pieptănari, împrejurări în care şi-a pus în mod repetat locuinţa la dispoziţia unor consumatori de droguri, permiţându-le să consume din heroina pe care o cumpăraseră de la ea şi cu această ocazie a aderat la un grup infracţional organizat, constituit în vederea săvârşirii acestor fapte, ceea ce în drept constituie infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

11. Instanţa a mai reţinut că inculpatul P.C. a săvârşit aceleaşi infracţiuni în împrejurări similare, astfel încât în sarcina sa s-au apreciat ca fiind incidente dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi ale art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. Starea de recidivă postcondamnatorie este atrasă de pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42/2000 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Din această pedeapsă, inculpatul s-a liberat condiţionat la data de 16 septembrie 2003, cu un rest rămas neexecutat de 763 zile închisoare.

Aşa fiind, instanţa a apreciat că infracţiunile ce formează obiectul cauzei de faţă au fost comise înainte ca pedeapsa anterioară să poată fi considerată ca executată.

12. Referitor la inculpatul M.I.M.D., instanţa de fond a apreciat, pe baza probatoriilor administrate, că şi în privinţa lui s-a dovedit, în perioada 2005 - 2006, deţinerea, vânzarea şi oferirea de heroină mai multor persoane de pe raza mun. Bucureşti, în zona Pieptănari, folosindu-se în acest scop şi de minori. Inculpatul şi-a pus în mod repetat locuinţa la dispoziţia mai multor consumatori de droguri, permiţându-le să folosească heroina pe care o cumpăraseră de la el şi, cu aceasta ocazie, a aderat la un grup infracţional organizat, constituit în vederea săvârşirii acestor fapte. În sarcina sa s-au reţinut două infracţiuni prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, a două infracţiuni prev. de art. 5 din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi a infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

S-a reţinut din fişa de cazier a inculpatului că acesta a fost condamnat anterior, în repetate rânduri, ultima pedeapsa fiind aceea de 2 ani şi 4 luni închisoare pentru deţinere de droguri în vederea consumului propriu, aplicată prin Sentinţa penală nr. 1106 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti.

Această sentinţă a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 2190 din 13 mai 2003 a Curţii de Apel Bucureşti, inculpatul fiind liberat condiţionat la data de 30 martie 2004, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 278 zile închisoare. În raport de faptele ce fac obiectul prezentei cauze, instanţa a apreciat că în speţă sunt incidente disp. art. 37 lit. b) C. pen. privind starea de recidivă postexecutorie.

Din fişa de cazier a mai rezultat însă şi că inculpatul a fost condamnat ultima oară pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966 la pedeapsa de 1 an închisoare, prin Sentinţa penală nr. 3177/2004 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 45 din 19 ianuarie 2005 a Tribunalului Bucureşti. El a fost liberat condiţionat la data de 21 februarie 2006, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 99 zile închisoare. În consecinţă, pedeapsa se consideră a fi fost integral executată la data de 21 mai 2006. Instanţa a conchis că faptele săvârşite în prezenta cauză în perioada anilor 2005 - 2006, prin raportare la această din urmă condamnare, sunt săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie.

În acest sens, data de 1 iunie 2005, când inculpatul a fost arestat în executarea pedepsei menţionate, a marcat momentul întreruperii rezoluţiei infracţionale unice, specifice infracţiunii continuate de trafic de droguri de mare risc şi de punere la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri, rezoluţie infracţională care a fost din nou luată la momentul eliberării din penitenciar la data de 21 februarie 2006.

Din acest motiv, instanţa a reţinut două infracţiuni distincte de trafic de droguri şi de punere la dispoziţie a locuinţei pentru consumul de droguri. În ceea ce priveşte însă infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aceasta nu presupune o rezoluţie infracţională distinctă pentru fiecare perioadă de reluare a activităţii infracţionale, astfel încât s-a reţinut în sarcina inculpatului o singură faptă de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

13. În privinţa inculpatei M.A., instanţa a reţinut că, în perioada 2005 - 2006, a deţinut, vândut şi oferit heroină în mod repetat mai multor persoane de pe raza municipiului Bucureşti, în zona Bd. Pieptănari, aderând cu ocazia săvârşirii acestor fapte la un grup infracţional organizat, ceea ce constituie infracţiunile de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi, respectiv, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

14. S-a mai stabilit că inculpata T.R., în aceeaşi perioadă, a deţinut, vândut şi oferit heroină mai multor persoane de pe raza capitalei, în zona Pieptănari, folosindu-se de fiica sa minoră L.G., în vârstă de 12 ani, şi şi-a pus în mod repetat locuinţa la dispoziţia mai multor consumatori de droguri. În acest mod, ea a aderat la un grup infracţional organizat constituit în vederea săvârşirii acestor fapte, ceea ce întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, ale infracţiunii prev. de art. 5 din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

15. Cu referire la inculpatul C.D., instanţa de fond a apreciat că din dovezile administrate rezultă deţinerea, vânzarea şi oferirea de heroină mai multor persoane de pe raza capitalei, în zona Pieptănari, în perioada 2005 - 2006, faptele sale constituind şi aderarea la un grup infracţional organizat, astfel că devin incidente prev. art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi disp. art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

16. În privinţa inculpatei M.P.N., minoră la data comiterii faptelor, în sarcina sa a fost reţinută de asemenea aceeaşi activitate infracţională, prin deţinerea, vânzarea şi oferirea de heroină mai multor persoane şi aderarea la un grup infracţional organizat, faptele sale întrunind în drept elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, totul cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., şi art. 33 lit. a) C. pen.

B. Împotriva acestei sentinţe au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi inculpaţii O.T., R.G., M.L., P.C., C.D., M.A., B.C., D.L., D.V., D.H., M.M., M.I.M.D. şi R.M.

În apelul declarat de parchet, sentinţa a fost criticată sub două aspecte şi anume nerespectarea principiului "non reformatio in pejus" în stabilirea pedepselor aplicate inculpaţilor O.T., R.G., P.C., M.L. şi T.R. şi, respectiv, nelegala stabilire a pedepsei aplicate inculpatei minore M.P.N.

În motivarea apelului s-a arătat, la primul punct, că instanţa care a rejudecat fondul după casare a aplicat inculpaţilor O.T., R.G., P.C., M.L. şi T.R. pedepse într-un cuantum superior celor pronunţate în primul ciclu procesual, cu nerespectarea principiului enunţat în dispoziţiile art. 3858 C. proc. pen. - neagravarea situaţiei în propriul recurs ("non reformatio in pejus").

Aceasta deoarece împotriva Deciziei penale nr. 87 din 28 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 30365/3/2006 (246/2008), prin care s-au majorat pedepsele aplicate unora dintre inculpaţi, ca urmare a admiterii apelului formulat de către procuror, au declarat recurs inculpaţii, iar parchetul numai în favoarea inculpatului B.C.

În aceste condiţii, cum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursurile şi a dispus casarea cu trimitere spre rejudecarea fondului, tribunalul astfel învestit urma să aplice inculpaţilor pedepse, în măsura în care constata vinovăţia lor, într-un cuantum cel mult egal celor stabilite de instanţa de apel, iar nu mai aspre.

În cadrul celei de-a doua critici formulate, s-a motivat că pedeapsa închisorii cu suspendarea sub supraveghere aplicată inculpatei minore M.P.N., este nelegală, întrucât aceasta nu corespunde regimului sancţionator legal al minorilor.

S-a arătat că legiuitorul a prevăzut (art. 110 C. pen.) doar posibilitatea suspendării condiţionate a executării pedepsei, instanţa urmând ca potrivit prevederilor art. 1101 C. pen. să impună celui în cauză, după împlinirea vârstei de 18 ani (cazul în speţă), să respecte măsurile de supraveghere ori obligaţiile cuprinse în art. 863 C. pen. Ca atare, pentru a beneficia de suspendarea executării pedepsei închisorii, indiferent că sunt impuse sau nu măsuri şi obligaţii de supraveghere, este necesară îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de art. 81 C. pen.; or, minorei i-a fost aplicată o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, a cărei executare a fost suspendată, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 81 alin. (2) C. pen. şi printr-o raportare greşită la art. 861 alin. (2) C. pen.

Prin apelurile scrise, inculpaţii au formulat următoarele critici la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond:

1. Inculpatul apelant O.T. a solicitat, în acelaşi sens ca şi apelul declarat de către parchet, aplicarea regulii "non reformatio in pejus", care în cazul său a fost încălcată, făcându-i-se o situaţie mai grea în propriul recurs. A mai arătat că, oricum, pedepsele aplicate sunt exagerat de severe, neţinându-se seama de sinceritatea şi regretul manifestate, de faptul că nu are antecedente penale.

2. Apelantul inculpat R.G. a criticat sentinţa tot sub aspectul individualizării pedepselor, despre care a arătat că sunt prea severe. Nu s-a avut în vedere că a colaborat cu organele de urmărire penală, a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa. În orice caz, instanţa care a soluţionat în fond după casare i-a făcut situaţia mai grea după propriul recurs, ceea ce nu este admisibil.

3. Apelanta inculpată M.L. a susţinut că nu a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, împrejurarea că este concubina inculpatului P.C. neputând constitui vreo dovadă de vinovăţie. Nu a făcut trafic de droguri, iar pedepsele aplicate sunt extrem de mari şi nejustificate. A mai arătat că şi în cazul ei a fost încălcată regula privind neagravarea situaţiei în propria cale de atac.

4. Inculpatul P.C. a arătat că învinuirile, în ceea ce-l priveşte, nu au fost dovedite. Nu este traficant, ci doar consumator de droguri. Şi în cazul său i s-a făcut o situaţie mai grea în propria cale de atac. A solicitat ca în cazul în care va fi considerat vinovat, să i se reducă semnificativ pedepsele.

5. Inculpatul C.D. a susţinut, de asemenea, prin apelul scris, că este nevinovat. Faptul că locuieşte în vecinătatea multora dintre inculpaţi nu constituie o dovadă a săvârşirii de infracţiuni. Este consumator, iar nu traficant de droguri.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor aplicate, care sunt exagerat de aspre.

6. Apelanta inculpată M.A. a susţinut de asemenea că nu a comis infracţiunile reţinute în sarcina sa.

S-au făcut presiuni la poliţie asupra ei să declare defavorabil despre ceilalţi inculpaţi.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor aplicate, arătând că nu este cunoscută cu antecedente penale şi are trei copii minori în întreţinere.

A depus la dosarul cauzei, în copie, acte medicale şi certificate de stare civilă.

7. Apelantul inculpat B.C. a susţinut că este nevinovat, fiind trimis în judecată pe baza unor simple declaraţii neconforme cu realitatea. Nu a fost prins în flagrant vânzând droguri.

În subsidiar, a solicitat reducerea pedepselor, fiind unicul întreţinător al unei familii cu 8 copii minori.

8. Apelantul inculpat D.L. a formulat mai multe critici la adresa soluţiei instanţei de fond.

A arătat, în primul rând, că nu a iniţiat un grup infracţional organizat, această infracţiune nefiind dovedită. În privinţa celorlalte infracţiuni, a solicitat reducerea pedepselor aplicate, deoarece a colaborat cu organele de urmărire penală, făcând denunţuri în alte cauze împotriva unor traficanţi de droguri, este fără antecedente penale, încadrat în muncă, are 5 copii în întreţinere.

Apelantul a mai susţinut că instanţa de fond a greşit atunci când a dispus confiscarea celor trei imobile, încălcându-se prevederile art. 118 alin. (6) C. pen., deoarece magazinul constituie sursa de trai a familiei, iar casa a fost dobândită legal.

Inculpatul apelant a depus la dosarul cauzei înscrisuri privind situaţia juridică a imobilelor şi modul de dobândire, precum şi copiile unor certificate de stare civilă.

9. Apelanta inculpată D.V. a solicitat, cu prilejul dezbaterilor asupra apelului, redozarea pedepselor aplicate, despre care a arătat că sunt prea severe în raport de circumstanţele sale personale.

A mai cerut ridicarea sechestrului instituit asupra sumelor de bani găsite de organele de poliţie în locuinţă, cu ocazia percheziţiei.

10. Apelantul inculpat D.H. a solicitat prin motivele scrise de apel reducerea pedepselor aplicate şi reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. A arătat că a manifestat sinceritate pe parcursul procesului şi are copii minori în întreţinere.

11. Apelanta inculpată M.M. a susţinut că a fost condamnată în mod greşit, ea nesăvârşind infracţiunile reţinute în sarcina sa. Faptul că este vecină cu mulţi inculpaţi nu constituie o dovadă a vinovăţiei.

În subsidiar, a solicitat redozarea pedepselor, faţă de împrejurarea că are cinci copii minori în întreţinere.

12. Nici apelantul inculpat M.I.M.D. nu a recunoscut comiterea faptelor, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, a cerut reducerea pedepselor, despre care a arătat că sunt mult prea severe.

13. Inculpata R.M. a criticat sentinţa numai sub aspectul individualizării pedepselor, solicitând reducerea acestora, prin aplicarea prevederilor art. 74 - 76 C. pen. privind circumstanţele atenuante.

Cu prilejul dezbaterilor, reprezentantul parchetului a solicitat să se constate că apelul, declarat la 15 decembrie 2009, este tardiv formulat.

Pe parcursul soluţionării cauzei în apel, instanţa a procedat la audierea inculpaţilor care au fost prezenţi la judecată şi au fost de acord să dea declaraţii, respectiv B.C., M.M. şi M.I.M.D., susţinerile fiind consemnate în scris la dosar.

Prin Decizia penală nr. 186/A din 20 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-au admis apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi de inculpaţii O.T., R.G., M.L., P.C., C.D., M.A., B.C., D.L. şi D.V. împotriva Sentinţei penale nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.

S-a desfiinţat, în parte, hotărârea atacată şi rejudecând:

1. a) În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul O.T. la o pedeapsă de 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b) În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

c) În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 111, 112 lit. e) C. pen. rap. la art. 117 C. pen. s-a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei închisorii.

2. a) În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul R.G. la o pedeapsă de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat graţierea restului de pedeapsă de 173 zile din pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 494/2003 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, rest care urmează a fi executat alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul având de executat pedeapsa de 8 ani şi 173 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b) În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c), art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat graţierea restului de pedeapsă de 173 zile din pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 494/2003 a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, rest care urmează a fi executat alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul având de executat pedeapsa de 4 ani şi 173 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani şi 173 zile închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

3. a) În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată inculpata M.L. la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare, s-au stabilit în sarcina inculpatei obligaţiile prevăzute de 863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen., respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistenţă.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 alin. (2) C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

b) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitată aceeaşi inculpată pentru infracţiunea prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000.

c) în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitată aceeaşi inculpată pentru infracţiunea prev. de 7 din Legea nr. 39/2003.

4. a) În baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a), art. 74 alin. (1) lit. a), c), 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.C. la o pedeapsă de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a, b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat liberarea condiţionată privind pedeapsa aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi s-a contopit restul de pedeapsă neexecutat, de 763 zile închisoare, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), C. pen.

b) În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) art. 37 lit. a), art. 74 alin. (1) lit. a), c), 76 alin. (1) lit. c) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.

În baza art. 61 C. pen. s-a revocat liberarea condiţionată privind pedeapsa aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi s-a contopit restul de pedeapsă neexecutat, de 763 zile închisoare, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul executând pedeapsa de 763 zile închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

c) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de 7 din Legea nr. 39/2003.

5. a) În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 lit. d) din aceeaşi lege, art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată inculpata T.R. la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

b) În baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., 76 alin. (1) lit. c) a mai fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

c) În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c), 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei şi s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

6. a) În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 99 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. a fost condamnată inculpata M.P.N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

b) În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 99 C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 1 an închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei şi s-a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 110 C. pen. rap. la art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Conform art. 1101 C. pen., pe durata termenului de încercare, s-au stabilit în sarcina inculpatei obligaţiile prevăzute de 863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen., respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistenţă.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 1101 alin. (3) C. pen. rap. la art. 864 alin. (2) C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

7. a) În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), c), art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnată inculpata M.A. la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare, s-au stabilit în sarcina inculpatei obligaţiile prevăzute de 863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen., respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistenţă.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 alin. (2) C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

b) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitată aceeaşi inculpată pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

8. a) În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.D. la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

Pe durata termenului de încercare, s-au stabilit în sarcina inculpatului obligaţiile prevăzute de 863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen., respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistenţă.

S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 alin. (2) C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

b) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat acelaşi inculpat pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

9. S-a dedus din pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată inculpatului B.C. prin sentinţa penală apelată, pe lângă durata prevenţiei în prezenta cauză, şi durata prevenţiei în cauza în care s-a pronunţat Sentinţa penală nr. 402/2002, de la 14 septembrie 2001 la 18 septembrie 2001.

10, 11. S-a înlăturat măsura confiscării dispusă prin hotărârea atacată doar cu privire la imobilul din strada Z., sector 5, Bucureşti, proprietatea inculpaţilor D.L. şi D.V.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

II. S-a respins ca tardiv apelul formulat de inculpata R.M. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

III. S-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii D.H., M.M., M.I.M.D. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Pentru a decide în acest sens, instanţa de apel a reţinut, cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, că ambele critici sunt întemeiate.

Astfel, sub un prim aspect, s-a reţinut că unui număr de cinci inculpaţi - O.T., R.G., P.C., M.L. şi T.R. -, instanţa de fond, în rejudecare, le-a aplicat pedepse mai aspre decât cele stabilite în apel, în condiţiile în care decizia din apel nu a fost atacată decât de ei (parchetul a declarat recurs doar în favoarea inculpatului B.C.), iar recursurile le-au fost admise. Aşa fiind, încălcarea prevederilor art. 3858 C. proc. pen., care constituie expresia principiului de drept al neagravării situaţiei în propria cale de atac ("non reformatio in pejus"), este evidentă.

În ceea ce priveşte pe inculpata M.P.N. (minoră la data comiterii faptelor), s-a reţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere prevederile art. 110 C. pen. privind posibilitatea suspendării condiţionate a executării pedepselor în cazul inculpaţilor minori şi nici pe cele ale art. 81 alin. (2) C. pen. referitoare la cuantumul pedepselor în cazul concursului real de infracţiuni. S-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei - măsură inaplicabilă în cazul minorilor - astfel încât instanţa de apel, cu ocazia rejudecării, a aplicat inculpatei pedepse adecvate în raport de ansamblul circumstanţelor reale şi personale incidente în cauză şi de criteriile instituite prin art. 72 C. pen., apreciind totodată că scopurile prevăzute de art. 52 C. pen. pot fi atinse şi fără executarea efectivă a pedepsei.

S-a mai reţinut că apelul declarat de parchet o vizează şi pe inculpata T.R., care nu a atacat hotărârea, aceasta fiind unul din cei cinci inculpaţi faţă de care instanţa de fond a încălcat prevederile art. 3858 C. proc. pen. privind neagravarea situaţiei în propriul recurs. Astfel, prin Decizia penală nr. 87 din 28 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 30365/32006 (246/2008), inculpata T.R. a fost condamnată la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000, art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. Cu ocazia rejudecării fondului după casare, inculpata a fost condamnată, în baza aceleiaşi încadrări juridice, la o pedeapsă mai mare, de 5 ani şi 6 luni închisoare.

În consecinţă, instanţa de apel a redus pedeapsa aplicată inculpatei T.R., pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 14 lit. d) din aceeaşi lege, art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 lit. a) C. pen. în limitele stabilite de instanţa de apel în primul ciclu procesual, adică 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen., după executarea pedepsei principale.

Cum inculpata nu a declarat apel, iar critica parchetului vizează doar aspectul de nelegalitate menţionat, celelalte două pedepse, aplicate pentru infracţiunile prevăzute de art. 5 din Legea nr. 143/2000 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, de 2 ani şi respectiv 3 ani închisoare, au intrat în puterea lucrului judecat, astfel că au fost reiterate în decizie, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul O.T., instanţa de apel a reţinut că apelul declarat de parchet îl priveşte şi pe acest inculpat, ca fiind unul dintre cei vătămaţi prin încălcarea prevederilor art. 3858 C. proc. pen. referitoare la neagravarea situaţiei în propriul recurs.

Într-adevăr, prin Sentinţa penală nr. 1609 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, din 5 decembrie 2007, cu ocazia primei judecăţi în fond, inculpatul a fost condamnat la următoarele pedepse principale:

- 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. a) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 26 raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Pedepsele menţionate nu au fost modificate de instanţa de control judiciar, apelul inculpatului fiind respins ca nefondat. Împotriva instanţei de apel inculpatul a declarat recurs.

În fond după casare, prin sentinţa ce face obiectul prezentelor apeluri, inculpatul O.T. a fost condamnat, în temeiul aceloraşi texte legale, la:

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;

- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;

- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În consecinţă, s-a constatat că încălcarea principiului "non reformatio in pejus" este evidentă, pedepsele cu închisoarea fiind mai mari, iar cele complementare au un conţinut mai larg (drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen. sunt interzise în întregime).

Ca atare, instanţa de apel, rejudecând, a păstrat în întregime pedepsele principale şi accesorii aplicate la prima judecată în fond şi confirmate în primul apel, constatând totodată că o reducere mai accentuată a pedepselor, aşa cum a solicitat apelantul inculpat, nu poate fi dispusă întrucât acesta a fost unul dintre capii reţelei infracţionale, cu o contribuţie majoră în organizarea grupului infracţional, iar sinceritatea de care se prevalează trebuie analizată în contextul existenţei unor probatorii evidente, de necombătut, privind vinovăţia sa.

Referitor la inculpatul R.G., instanţa de apel a reţinut că şi acest inculpat este vizat de apelul parchetului, ce a învederat încălcarea prevederilor art. 3858 C. proc. pen.

Într-adevăr, prin prima decizie pronunţată în apel, acest inculpat a fost condamnat astfel:

- 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) şi art. 80 C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen., art. 76 lit. a) şi art. 80 C. pen.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, care a fost admis, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

În fond după casare, pe aceleaşi temeiuri de drept, dar înlăturându-se dispoziţiile privind circumstanţele atenuante, inculpatul R.G. a fost condamnat la:

- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

- 5 ani închisoare.

Aşadar, au fost aplicate pedepse mai mari după propriul recurs şi s-au înlăturat circumstanţele atenuante recunoscute.

În consecinţă, constatând întemeiate apelurile parchetului şi al inculpatului, instanţa de apel a stabilit aceleaşi pedepse ca şi instanţa de apel în primul ciclu procesual, apreciind că o reducere mai accentuată a pedepselor, aşa cum a fost solicitată de către inculpat, nu poate fi dispusă, acesta manifestând perseverenţă infracţională, fiind cunoscut cu un comportament negativ, iar actualmente este arestat în altă cauză.

Referitor la apelul inculpatei M.L., instanţa de apel a constatat că apelul parchetului şi al inculpatei sunt întemeiate, sub un prim aspect, în raport de încălcarea vădită a dispoziţiilor art. 3858 C. proc. pen.: 4 ani închisoare în apel şi 7 ani închisoare în fond după admiterea recursului, cu aceeaşi încadrare juridică (art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. a) C. pen.).

Pe de altă parte, instanţa de apel a reţinut, în baza probatoriilor administrate, că susţinerile din apelul inculpatei privind nevinovăţia sa pentru infracţiunile prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 şi de art. 7 din Legea nr. 39/2003, sunt întemeiate, inculpata vânzând, sporadic, cantităţi mici de droguri, fără să se dovedească împrejurarea că şi-a pus locuinţa la dispoziţie în vederea consumului de droguri şi nici că făcea parte din reţeaua infracţională organizată a celorlalţi inculpaţi.

În consecinţă, instanţa de apel a dispus, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., achitarea inculpatei pentru aceste infracţiuni, iar în raport de comportamentul social corespunzător al inculpatei înainte de comiterea infracţiunii (încadrată în muncă, fără antecedente penale), a apreciat că scopurile instituite prin art. 52 C. pen. pot fi realizate şi prin suspendarea sub supraveghere a pedepsei cu închisoarea aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Cu privire la apelul declarat de inculpatul P.C., instanţa de apel a constatat că şi în privinţa acestui apelant inculpat au fost încălcate prevederile art. 3858 C. proc. pen.

Astfel, prin Decizia penală nr. 87 din 28 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în apel, în primul ciclu procesual, acesta a fost condamnat astfel:

- 8 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a), art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. a) şi art. 80 C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) şi art. 80 C. pen.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul.

În fond după casare, inculpatului nu i-au mai fost recunoscute circumstanţele atenuante, iar pedepsele i-au fost majorate la 10 ani închisoare, 4 ani închisoare, respectiv 5 ani închisoare.

Cum această nelegalitate este vădită, iar vinovăţia inculpatului pentru infracţiunile de trafic de droguri de mare risc şi de punere la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri este amplu şi temeinic dovedită prin probatoriile administrate, instanţa de apel, urmare admiterii ambelor apeluri, a redus pedepsele pentru cele două infracţiuni în limitele stabilite în apel în primul ciclu procesual, respectiv 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. şi 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea aceloraşi drepturi, după executarea pedepsei principale, reţinând şi că nu poate fi primită solicitarea inculpatului vizând redozarea acestor pedepse, în raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor şi perseverenţa infracţională a inculpatului, care este recidivist postcondamnatoriu.

Pe de altă parte, instanţa de apel a avut în vedere susţinerile apelantului inculpat în legătură cu infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 30/2003, în legătură cu care nu există dovezi concludente că ar fi fost săvârşită de inculpat. Faptul că acesta locuia în aceeaşi zonă cu mulţi dintre inculpaţi şi că a participat la unele activităţi de comercializare a drogurilor nu înseamnă "ipso facto" că a aderat la un grup infracţional organizat, nefiind dovedite, în ceea ce-l priveşte, aspectele caracteristice ale unei structuri infracţionale de acest gen (rol în mecanismul ilicit, atribuţii specifice, activităţi în cadrul grupului). În consecinţă, în temeiul prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., a achitat inculpatul pentru această faptă.

În privinţa apelului declarat de inculpata M.A., instanţa de apel a reţinut că săvârşirea de către aceasta, cu vinovăţie, a infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., este dovedită prin depoziţiile martorilor, procesele-verbale încheiate de organele de poliţie şi de investigatorul sub acoperire, coroborate cu recunoaşterile ei iniţiale.

În ceea ce priveşte însă infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, instanţa de apel a reţinut că aceasta nu a fost săvârşită de către inculpată, întrucât vânzarea sporadică de droguri, într-o zonă cu un potenţial criminogen ridicat, nu constituie, prin ea însăşi, aderarea sau sprijinirea unui grup infracţional organizat. Nu s-a dovedit că inculpata îi cunoştea pe membrii acestei grupări (sau pe majoritatea lor), nu avea stabilit un rol şi atribuţii specifice într-o astfel de organizaţie.

În consecinţă, a admis apelul şi în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a dispus achitarea inculpatei pentru infracţiunea menţionată.

În privinţa individualizării pedepsei pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi reţinerea circumstanţelor atenuante, aşa cum a procedat şi instanţa de fond (art. 74 lit. a), c), art. 76 lit. a) C. pen.), instanţa de apel a avut în vedere elementele concrete ale comiterii faptei (acte materiale puţin numeroase, cantităţi mici de droguri traficate), ca şi aspecte ce ţin de persoana inculpatei (fără antecedente penale, cu o familie organizată şi având o stare precară de sănătate), prin coroborarea tuturor acestor elemente instanţa de apel ajungând la concluzia că reducerea pedepsei la 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a şi lit. b), c) C. pen. după executarea pedepsei principale, este justificată şi în acord cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

În acelaşi timp, instanţa de apel a apreciat că atingerea scopurilor educative şi preventive prevăzute de art. 52 C. pen. poate fi realizată şi fără executarea efectivă a pedepsei închisorii, prin suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

În consecinţă, a făcut aplicarea prevederilor art. 861 C. pen., stabilind un termen de încercare de 6 ani, pe durata căruia a stabilit în sarcina inculpatei obligaţiile cuprinse în art. 863 alin. (1) lit. a) - d) C. pen., respectiv:

- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de subzistenţă.

S-a atras atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 864 alin. (2) C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Referitor la inculpatul C.D., s-a reţinut că acesta, prin apelul său, a solicitat achitarea, susţinând că nu există dovezi pertinente ale vinovăţiei pentru faptele care i s-au reţinut în sarcină.

Examinând probatoriile administrate cu referire la acest inculpat (declaraţiile a patru martori, procesele-verbale ale investigatorului sub acoperire, dovezile audio şi video), instanţa de apel a reţinut că sunt incidente prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, întrucât vânzarea, chiar sporadică, a unor cantităţi reduse de droguri, întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

A apreciat însă că pedeapsa stabilită de instanţa de fond - 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. apare ca greşit individualizată, având în vedere că inculpatul este fără antecedente penale, cu o comportare bună, ceea ce a determinat şi instanţa de fond să-i acorde circumstanţe atenuante personale. În raport de aceste împrejurări, de condiţiile concrete în care s-au comis faptele, instanţa de apel a apreciat că reducerea pedepsei la 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., după executarea pedepsei principale, corespunde criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

De asemenea, instanţa de apel a apreciat că scopurile educative şi preventive prevăzute de art. 52 C. pen. pot fi atinse, în cazul acestui inculpat, şi fără executarea efectivă a pedepsei, prin suspendarea sub supraveghere a executării, astfel că, în temeiul art. 861 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani, cu impunerea obligaţiilor prevăzute de art. 863 lit. a) - d) C. pen.

Apelul aceluiaşi inculpat a fost de asemenea admis şi în privinţa infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, probatoriile administrate nefiind concludente în a contura aderarea şi sprijinirea de către inculpat a unui grup infracţională organizat. Faptul că inculpatul a vândut droguri într-o zonă a capitalei cu un potenţial criminogen ridicat şi că îi cunoştea pe unii dintre vecini nu reprezintă, "ipso facto", o probă a participării sale la o organizaţie infracţională constituită, caracterizată prin scop, ierarhii şi diviziunea atribuţiilor. În consecinţă, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., instanţa de apel a dispus achitarea inculpatului pentru această infracţiune.

În ceea ce priveşte apelul inculpatului B.C., instanţa de apel a reţinut că susţinerile acestui inculpat, în sensul că nu a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa, nu pot fi primite, fiind infirmate prin declaraţiile concordante ale martorilor T.L.G., P.V.G., Z.G., denunţul formulat de inculpatul U.N., procesele-verbale încheiate de investigatorii sub acoperire "O.G." şi "G.V.", înregistrările audio şi procesele-verbale încheiate de organele de poliţie.

De asemenea, amploarea activităţii infracţionale a inculpatului, necesitatea manifestată şi perseverenţa sa infracţională (recidivist în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.) conduc la concluzia că nu pot fi primite nici solicitările criteriilor generale instituite prin art. 72 C. pen., adecvate în raport de ansamblul circumstanţelor reale şi personale ale cauzei.

Apelul inculpatului a fost însă admis, cu consecinţa desfiinţării în parte a sentinţei, pentru un motiv sesizat de instanţă din oficiu, în favoarea inculpatului în sensul că s-a dispus deducerea din pedeapsa rezultantă şi a prevenţiei de la 14 septembrie 2001 la 18 septembrie 2001, în cauza soluţionată prin Sentinţa penală nr. 402/2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în care inculpatul a fost condamnat cu suspendarea condiţionată a executării.

În ceea ce priveşte apelul inculpaţilor D.L. şi D.V., instanţa de apel a reţinut că activitatea infracţională a acestor inculpaţi, pe care de altfel au recunoscut-o, este amplu şi temeinic dovedită, ei fiind principalii protagonişti ai grupului organizat, constituit în vederea comercializării de heroină adusă din Turcia.

Efectuarea unor denunţuri de către inculpatul D.L. împotriva altor traficanţi de droguri nu priveşte cauza de faţă şi nu poate atrage în acest dosar incidenţa prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Pe de altă parte, pedepsele aplicate corespund gradului de pericol social ridicat, generic şi concret al infracţiunilor săvârşite, condiţiilor în care faptele s-au comis, amplorii acestora şi circumstanţelor personale ale inculpaţilor, neexistând niciun temei ca ele să fie reevaluate.

Apelul inculpaţilor a fost însă admis în ceea ce priveşte măsura confiscării speciale a celor trei imobile proprietatea lor, situate în str. Z., sector 5. Astfel, s-a reţinut că deşi instanţa de fond nu a precizat temeiul măsurii, menţionând generic prevederile art. 118 C. pen., din motivarea sumară rezultă că ar fi vorba despre dispoziţiile art. 118 lit. e) C. pen., ca fiind "dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală". Or, cu privire la imobilul din str. Z. nr. 6, sector 5, s-a făcut dovada cu înscrisuri necontestate, că bunul a fost cumpărat în anul 1998 (deci înaintea perioadei infracţionale) cu bani dobândiţi din vânzarea unui alt imobil, din str. B., sector 5. În consecinţă, admiţându-se apelul şi desfiinţându-se în parte sentinţa, s-a înlăturat măsura confiscării dispusă de instanţa de fond cu privire la acest bun.

Referitor la confiscarea sumelor de bani găsite la domiciliul inculpaţilor, instanţa de apel a reţinut că acestea provin din traficul de droguri, măsura confiscării fiind legală.

Apelul declarat de inculpata R.M. a fost apreciat ca tardiv. Potrivit prevederilor art. 363 C. proc. pen., termenul de declarare a apelului este de 10 zile şi curge de la pronunţare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare. În speţă, inculpata a fost prezentă la dezbaterile cauzei, din 10 noiembrie 2009, iar sentinţa s-a pronunţat la 27 noiembrie 2009, inculpata declarând apel abia la 15 decembrie 2009, cu depăşirea evidentă a termenului legal menţionat.

Referitor la apelul declarat de inculpatul D.H., s-a reţinut că solicitările acestuia, vizând reducerea pedepselor aplicate, nu pot fi primite. Instanţa de fond a făcut o interpretare corectă a criteriilor generale instituite prin art. 72 C. pen., adecvate în raport de ansamblul circumstanţelor concrete, reale şi personale, ale cauzei. Astfel, apelantul inculpat este unul din capii reţelei infracţionale care introducea heroină în România şi apoi o comercializa, iar elementele de circumstanţiere personală nu îi sunt nici ele favorabile. De altfel, pedepsele aplicate nu sunt orientate spre limitele maxime prevăzute de lege, astfel încât nu există niciun temei pentru ca ele să fie reduse.

Faţă de apelanţii inculpaţi M.M. şi M.I.M.D., instanţa de apel a reţinut că probatoriile administrate (depoziţiile unui număr de 12 martori, procesele-verbale ale colaboratorilor şi ale investigatorilor sub acoperire, rapoartele tehnico-ştiinţifice, înregistrările audio şi video) atestă că soţii M. sunt printre principalii protagonişti ai grupului infracţional. Vânzarea repetată a unor cantităţi importante de heroină, punerea la dispoziţie a locuinţei pentru consumul de droguri, antrenarea în activitatea infracţională a fiicei lor minore, M.P.N., imprimă faptelor un caracter grav, iar circumstanţele lor personale nefavorabile, nesinceritatea manifestată pe tot parcursul procesului, în pofida dovezilor evidente de vinovăţie, justifică pe deplin pedepsele aplicate, care în orice caz sunt situate spre limitele minime prevăzute de lege.

C. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii B.C., R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., O.T., M.I.M.D., M.M., R.M., M.L. şi T.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru motivele expuse pe larg în practicaua prezentei decizii.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 172, 18 şi 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

I. Referitor la recursurile inculpaţilor B.C., R.M., M.L. şi T.R., Înalta Curte constată că acestea sunt declarate tardiv, cu depăşirea termenului de 10 zile de la pronunţare, prevăzut de dispoziţiile art. 3853 rap. la art. 363 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. Cum inculpaţii B.C., R.M., M.L. şi T.R. au fost prezenţi la dezbateri, indiferent de împrejurarea că au fost sau nu prezenţi la pronunţare, termenul curge de la data pronunţării, respectiv 20 mai 2011. Pe de altă parte, inculpaţii nu au făcut dovada unor cauze temeinice de împiedicare pentru a formula recursul în termen, motivele invocate de aceştia - cum că nu ştiu carte sau că ar fi depus cererile în termen la arhivă - neputându-se încadra în această categorie.

Ca atare, excepţia invocată de instanţă din oficiu este întemeiată, deoarece inculpaţii B.C., R.M., M.L. şi T.R. au fost prezenţi la dezbaterile ce au avut loc în data de 13 aprilie 2011, ultima zi de declarare a recursului era 31 mai 2011, iar recursurile au fost formulate la 1 iunie 2011, fiind depăşit astfel termenul de 10 zile prevăzut de dispoziţiile art. 3853 rap. la art. 363 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.

În consecinţă, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursurile inculpaţilor B.C., R.M., M.L. şi T.R. ca tardive, iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod va obliga recurenţii la cheltuieli judiciare către stat.

II. 1. În ceea ce priveşte pe recurenţii inculpaţi R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M., Înalta Curte constată că aceştia au declarat în faţa instanţei de recurs că înţeleg să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., apelând la recunoaşterea vinovăţiei şi judecata în procedură simplificată. Având în vedere şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 1470/2011 şi nr. 1483/2011 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., constatându-se că dispoziţiile art. 3201 sunt neconstituţionale în măsura în care înlătură aplicarea legii penale mai favorabile, în raport şi de poziţia inculpaţilor care la termenul de soluţionare a recursului au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., apelând la recunoaşterea vinovăţiei şi judecata în procedură simplificată, Înalta Curte va admite recursurile acestora şi va face aplicarea legii mai favorabile în sensul reducerii limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina acestora, cu o treime.

Cum recurenţii inculpaţi B.C., R.M. şi T.R. au declarat tardiv calea de atac a recursului, apelul inculpatei R.M. a fost respins ca tardiv - deci criticile în recurs nu puteau viza decât acest aspect - iar, pe de altă parte, intimata-inculpată M.A. nu a declarat recurs în prezenta cauză, Înalta Curte, constatând că la momentul declarării căii de atac Curtea Constituţională încă nu se pronunţase cu privire la posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 3201 inclusiv în situaţia în care recunoaşterea vinovăţiei intervine ulterior momentului începerii cercetării judecătoreşti, în cazurile anume permise, pentru a nu crea o situaţie discriminatorie între inculpaţi, va da eficienţă poziţiei procesuale a acestora - de recunoaştere a vinovăţiei în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., exprimată în faţa instanţei de recurs -, examinând cauza sub acest aspect prin extindere şi cu privire la aceşti 4 inculpaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 3857 C. proc. pen.

Modul în care aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. se va reflecta asupra pedepselor fiecărui inculpat va fi expus ulterior, cu prilejul examinării şi celorlalte critici referitoare la individualizarea pedepselor.

2. Referitor la critica parchetului ce vizează greşita achitare a inculpaţilor P.C., C.D. şi M.A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte constată că aceasta este în parte întemeiată, doar în ceea ce priveşte pe primii doi inculpaţi.

Astfel, inculpatul P.C. a declarat în faţa instanţei de recurs că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Ca atare, în ceea ce priveşte pe acest inculpat, Curtea, constatând că pe baza probelor administrate în cauză, fapta acestuia este bine stabilită în actul de inculpare, va dispune condamnarea pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în limitele de pedeapsă stabilite ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., ţinând seama totodată de starea de recidivă prev. de art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., corect reţinută în sarcina inculpatului, dar şi de dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., ce rămân câştigate cauzei, precum şi de incidenţa dispoziţiilor art. 80 C. pen., privind concursul între cauzele de agravare şi atenuare.

Referitor la inculpatul C.D., deşi acesta a negat în mod constant faptele reţinute în sarcina sa - susţinând că este nevinovat, iar împrejurarea că locuieşte în vecinătatea multora dintre inculpaţi nu constituie o dovadă a săvârşirii de infracţiuni, el fiind doar consumator, iar nu traficant de droguri -, Curtea constată că probele administrate în cauză confirmă învinuirea de aderare la un grup infracţional organizat constituit în scopul săvârşirii de infracţiuni, respectiv de sprijinire a unui asemenea grup, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. Astfel, rolul inculpatului C.D. în cadrul grupului organizat, probat cu declaraţia martorului "A.I." - nume de cod, dar şi ale coinculpaţilor care au recunoscut faptele aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu, constă în colaborarea cu o altă membră a reţelei, inculpata M.M., inculpatul fiind cel care depozita în locuinţa sa heroina pe care o aducea aceasta din urmă şi racola consumatorii de droguri pe care îi ducea la aceeaşi inculpată, care încasa banii. Totodată, după efectuarea plăţii, inculpatul îi conducea pe consumatori la locuinţele coinculpaţilor B.C. sau T.R., alţi membri ai grupului, de unde primeau dozele de heroină plătite anterior inculpatei M.M.

În altă ordine de idei, Curtea constată că deşi inculpatul a negat iniţial toate acuzaţiile reţinute în sarcina sa, inclusiv traficul de droguri, susţinând că este doar consumator, după ce instanţa de apel l-a condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu aplicarea art. 861 C. pen., nu a înţeles să recureze această decizie de condamnare parţială.

Ca atare, în ceea ce priveşte pe acest inculpat, Curtea, constatând că pe baza probelor administrate în cauză rezultă fără dubiu vinovăţia în săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, va dispune condamnarea sa şi pentru această faptă la o pedeapsă cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege, ca urmare a reţinerii în favoarea acestui inculpat a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., corect reţinute de instanţa de fond şi cea de apel, ce vor fi menţinute ca atare.

În ceea ce priveşte pe inculpata M.A., Înalta Curte constată că deşi aceasta a declarat în faţa instanţei de recurs că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nu se poate reţine în sarcina acesteia fapta constând în aderarea la un grup infracţional organizat constituit în scopul săvârşirii de infracţiuni, respectiv de sprijinire a unui asemenea grup, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât aceasta nici măcar nu este descrisă în actul de inculpare. Astfel, în rechizitoriu este descrisă activitatea infracţională a inculpatei M.A., însă aceasta întruneşte doar elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri, neexistând nicio referire la acţiuni ce ar putea constitui o aderare la un grup infracţional organizat, respectiv sprijinire a unui asemenea grup.

Ca atare, apreciind că achitarea dispusă de instanţa de apel, cu motivarea că fapta nu a fost comisă de inculpată, este în conformitate cu materialul probator aflat la dosarul cauzei, Înalta Curte va respinge ca neîntemeiată critica parchetului cu privire la acest aspect.

3. Sub un alt motiv de recurs al parchetului, cel al agravării pedepselor complementare aplicate de instanţa de apel inculpaţilor P.C. şi M.A. în propria cale de atac, Înalta Curte constată că acesta este întemeiat.

Astfel, instanţa de fond a aplicat inculpatului P.C. o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., iar urmare admiterii apelului declarat de către inculpat, precum şi a apelului declarat de parchet în favoarea inculpatului, instanţa de apel a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., agravând aşadar pedeapsa complementară pe care a majorat-o de la 4 la 5 ani.

La fel, în ceea ce o priveşte pe inculpata M.A., aceasta a fost condamnată în fond la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru ca în apel, urmare admiterii apelului său, să i se aplice o pedeapsă de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ceea ce reprezintă o evidentă încălcare a dispoziţiilor art. 372 C. proc. pen.

Ca atare, sub acest aspect, Înalta Curte, urmare admiterii recursului declarat de parchet în favoarea celor 2 inculpaţi, va reduce pedepsele complementare la nivelul celor stabilite de instanţa fondului.

4. O altă critică a parchetului a vizat greşita aplicare a legii în ceea ce priveşte omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 864 C. pen. faţă de inculpatul R.G.

Instanţa de fond, în baza art. 864 C. pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 10 ani aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., precum şi cu cea de 5 ani închisoare aplicată în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., ambele stabilite în prezenta cauză.

Instanţa de apel, deşi a reţinut în considerente încălcarea dispoziţiilor art. 3858 C. proc. pen., urmând a stabili aceleaşi pedepse ca şi instanţa de apel în primul ciclu procesual, nu face nicio referire la incidenţa dispoziţiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pe care o înlătură fără nicio motivare.

Cum faptele din prezenta cauză au fost comise în perioada 2005 - 2006, în interiorul termenului de încercare al pedepsei sus-menţionate, stabilit la o durată de 5 ani, Înalta Curte constată că se impunea revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, în conformitate cu dispoziţiile art. 864 C. pen., aşa cum corect a procedat instanţa de fond, critica parchetului fiind întemeiată sub acest aspect.

5. Parchetul a mai criticat decizia instanţei de apel şi sub aspectul greşitei înlăturări a măsurii confiscării speciale a imobilului din str. Z., sector 5, proprietatea inculpaţilor D.L. şi D.V., cu motivarea că deşi imobilul a fost achiziţionat anterior activităţii infracţionale, îmbunătăţirile aduse acestui imobil au fost realizate cu banii obţinuţi din vânzarea drogurilor.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată critica nefondată, instanţa de apel motivând pertinent, pe baza înscrisurilor depuse la dosar, că imobilul a fost cumpărat încă din anul 1998, anterior activităţii infracţionale, cu banii dobândiţi din vânzarea altui imobil, respectiv cel din str. B., sector 5. Pe de altă parte, chiar dacă imobilului i s-au adus îmbunătăţiri, nu este stabilită valoarea acestora, iar inculpaţii au probat că au realizat şi venituri licite din administrarea unei societăţi comerciale.

Tot sub aspectul confiscării speciale, inculpata D.V. a criticat ambele hotărâri, arătând că se impune restituirea sumelor de bani confiscate deoarece acestea nu provin din traficul de droguri. Susţinerea inculpatei nu poate fi primită în condiţiile în care, potrivit declaraţiilor coinculpatei R.M. şi martorului cu identitate protejată "A.I.", soţii D. au obţinut venituri importante din vânzarea de droguri, iar, pe de altă parte, provenienţa banilor nu a putut fi dovedită.

Ca atare, Înalta Curte apreciază că atât solicitarea parchetului, de confiscare a imobilului din str. Z., sector 5, cât şi solicitarea inculpatei D.V., de restituire a sumelor de bani confiscate, sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse.

6. O altă critică de nelegalitate a fost invocată de inculpata M.L., aceasta arătând că în mod greşit a fost condamnată pentru infracţiunea de trafic de droguri, deşi probele din dosar nu confirmă vinovăţia sa.

Examinând hotărârile atacate, Înalta Curte constată că ambele instanţe au făcut o corectă analiză a materialului probator administrat în cauză, din care reiese fără dubiu că inculpata a vândut, în mod repetat, singură sau împreună cu concubinul său, P.C., mai multe doze de heroină. De altfel, coinculpatul P.C. a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, acestea fiind descrise în aceeaşi secţiune a rechizitoriului, împreună cu cele comise de inculpata M.L., iar declaraţii care confirmă participaţia infracţională a inculpatei recurente au fost date de inculpata R.M. şi de martorii B.A., C.N., "A.I.", "V.I.", "P.V." şi "O.G." - nume de cod.

Ca atare, solicitarea inculpatei M.L. de a fi achitată în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. este nefondată şi urmează a fi respinsă.

7. Inculpatul R.G. a solicitat aplicarea cauzei de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002, arătând că a formulat mai multe denunţuri faţă de persoane care au fost trimise în judecată pentru trafic de droguri de mare risc.

Examinând solicitarea inculpatului în raport de Adresa nr. 862/2012 a D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, Înalta Curte constată că denunţurile inculpatului s-au materializat prin identificarea şi trimiterea în judecată a inculpaţilor T.M., C.N., T.F. şi T.C. prin Rechizitoriul nr. 15/D/P/2011, însă, în legătură cu acest denunţ, inculpatul a beneficiat deja de cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 19 din Legea nr. 682/2002 în Dosarul nr. 28731/3/2010 - Decizia penală nr. 2617 din 29 iunie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin care i s-a redus pedeapsa de la 12 la 7 ani închisoare.

Ca atare, cum inculpatul nu poate invoca aceeaşi cauză de reducere a pedepsei în două dosare diferite, recursul său este nefondat sub acest aspect.

8. Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat O.T. a criticat ambele hotărâri, cu motivarea că probele administrate în cauză nu relevă participarea acestuia la săvârşirea faptelor pentru care a fost condamnat în cauză.

Prin prisma propriei analize, Înalta Curte constată că instanţa de fond şi cea de apel au evaluat materialul probator administrat în cauză în conformitate cu dispoziţiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen., pe baza căruia au stabilit fără echivoc vinovăţia inculpatului, acesta având o contribuţie însemnată la introducerea drogurilor în România şi apoi la comercializarea acestora, scop în care a şi iniţiat grupul infracţional organizat. De altfel, în apel, inculpatul nu s-a prevalat de nevinovăţia sa în comiterea faptelor, solicitând doar reducerea pedepsei.

Acest motiv a fost invocat în subsidiar şi în faţa instanţei de recurs, Curtea constatând însă că pedepsele aplicate inculpatului pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute au fost just evaluate de instanţa de apel prin prisma criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. - respectiv având în vedere atât circumstanţele reale ale faptei: gradul de pericol social concret ridicat al faptelor comise, modalităţile de comitere, dar şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, fiind în măsură să asigure, prin cuantum şi modalitate de executare, scopul preventiv şi educativ cerut de art. 52 C. pen.

În baza propriului examen, Înalta Curte apreciază că solicitarea inculpatului de a i se reduce pedeapsa este nejustificată, întrucât în raport de împrejurările şi modalitatea în care au fost comise faptele, aşa cum au fost descrise mai sus, de gravitatea deosebită a acestora, instanţa de apel a dozat corespunzător cuantumul pedepselor aplicate, inculpatul neprezentând garanţiile unei conduite care să permită instanţei să dea dovadă de o mai mare clemenţă.

Nici critica referitoare la greşita dispunere a măsurii de siguranţă a expulzării nu este întemeiată, întrucât, pe de o parte, inculpatul, cetăţean străin, a comis fapte grave pe teritoriul României, iar, pe de altă parte, nu sunt incidente situaţiile de excepţie prevăzute la alin. (4) al art. 117 C. pen.

Ca atare, recursul inculpatului O.T. este nefondat sub toate aspectele invocate şi urmează a fi respins.

9. În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor, criticată de inculpaţii R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M., B.C., R.M., T.R., M.A. şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. (în ceea ce priveşte inculpaţii M.A. şi C.D.) pentru motivele arătate pe larg în motivele scrise de recurs ori în practicaua prezentei decizii, Înalta Curte constată următoarele:

Aşa cum s-a arătat la pct. C.1.1, inculpaţii R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M., B.C., R.M., T.R., M.A. au declarat în faţa instanţei de recurs că înţeleg să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., apelând la recunoaşterea vinovăţiei şi judecata în procedură simplificată.

Faţă de aceşti inculpaţi, având în vedere noile limite de pedeapsă, stabilite ca urmare a reducerii cu o treime a minimului şi maximului prevăzut de lege, criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret ridicat al faptelor şi modalităţile de comitere, dar şi datele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat, Înalta Curte va stabili pedepse după cum urmează:

a) În ceea ce priveşte pe recurentul inculpat B.C., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, va face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi, pe cale de consecinţă, va reduce de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare pedeapsa aplicată în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 şi de la 5 ani la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., menţinând revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 402 din 29 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, ce se va executa alături de pedepsele aplicate prin prezenta decizie, precum şi pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

Înalta Curte constată că faţă de acest inculpat hotărârea instanţei de fond conţine o vădită eroare materială în sensul că deşi urmare a revocării suspendării condiţionate s-a stabilit ca inculpatul să execute pedepse de 12 ani închisoare (10 + 2) şi, respectiv, 7 ani închisoare (5 + 2), atunci când a făcut contopirea, a calculat o pedeapsă greşită, de 10 ani închisoare, în loc de 12 ani închisoare. Apelul a fost admis doar în ceea ce priveşte greşita deducere a prevenţiei.

Această eroare de calcul nu mai prezintă importanţă în condiţiile în care faţă de inculpat s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., iar stabilirea pedepselor s-a făcut în raport de noile limite de pedeapsă calculate ca urmare a reducerii cu o treime;

b) Faţă de recurentul inculpat R.G., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 8 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen. şi de la 4 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen., menţinând revocarea graţierii condiţionate cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 494 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, precum şi revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 864 C. pen., ce se vor executa alături de pedepsele actuale.

Totodată, va menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 173 zile închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

c) Faţă de recurentul inculpat P.C., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 8 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen. şi de la 2 ani la 1 an închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

Conform celor arătate la pct. C. II. 2 din prezenta decizie, va condamna pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

Totodată, va menţine revocarea liberării condiţionate privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispusă în baza art. 61 C. pen. şi va contopi restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedepsele astfel cum au fost reduse prin prezenta decizie.

De asemenea, va menţine pedeapsa complementară, de 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., aplicată de instanţa de fond pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen, în final, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.;

d) Faţă de recurenta inculpată D.V., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 15 ani la 10 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., de la 10 ani la 7 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., de la 10 ani la 7 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi de la 5 ani la 4 închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Va menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Totodată, pentru considerentele expuse la pct. C. II. 5, va menţine dispoziţia instanţei de apel privind înlăturarea măsurii confiscării dispusă cu privire la imobilul din strada Z., sector 5, Bucureşti, proprietatea inculpaţilor D.L. şi D.V.;

e) Faţă de recurentul inculpat D.L., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 13 ani la 8 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.; de la 8 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi de la 4 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.

Va menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale, urmând ca, după contopire, inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

f) Faţă de recurentul inculpat D.H., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 7 ani la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c) C. pen.; de la 2 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c) C. pen. şi de la 2 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. c) C. pen.

Va menţine pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c) C. pen., urmând ca după contopirea acestor pedepse inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;

g) Faţă de recurentul inculpat M.I.M.D., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 10 ani la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000; de la 4 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen.; de la 10 ani la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000; de la 4 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen. şi de la 6 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

Va face aplicarea art. 39 alin. (1) C. pen., menţinând revocarea liberării condiţionate, dispusă în baza art. 61 C. pen. rap. la art. 39 alin. (2) C. pen., pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 99 zile din pedeapsa anterioară de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti; va menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale stabilite pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) şi b) C. pen., în final, după contopirea pedepselor, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d), e) C. pen.;

h) Faţă de recurenta inculpată M.M., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 10 ani la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000; de la 3 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; de la 5 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Totodată, va reduce pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 de la 5 la 3 ani, în final, după contopirea pedepselor, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.;

i) Faţă de recurenta inculpată R.M., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 5 ani la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen.; de la 3 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen.

Se va menţine pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen., în final, după contopirea pedepselor, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.;

j) Faţă de recurenta inculpată T.R., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 4 ani la 2 închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000; de la 2 ani la 1 an închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 5 din Legea nr. 43/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) C. pen.; de la 3 ani la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen.

De asemenea, va reduce pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 de la 3 ani la 2 ani, precum şi cea aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen. de la 2 ani la 1 an, în final, după contopirea pedepselor, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.;

k) Faţă de recurenta inculpată M.A., după descontopirea pedepsei rezultante principale în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., va reduce de la 4 ani la 2 ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi de la 3 ani la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Totodată, pentru considerentele arătate la pct. C. II. 2 din prezenta decizie, Înalta Curte va menţine achitarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Constatând întrunite condiţiile prev. de art. 861 C. pen., Înalta Curte va menţine şi modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanţa de apel, apreciind că în raport de persoana inculpatei şi comportamentul său după săvârşirea faptei - aceasta înţelegând să recunoască în faţa instanţei de recurs faptele comise -, scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea în regim de detenţie.

Totodată, examinând corelativ şi motivul de recurs al parchetului referitor la greşita individualizare a pedepsei aplicate acestei inculpate, pentru motivele deja expuse, Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat şi urmează a fi respins sub acest aspect;

l) Referitor la intimatul inculpat C.D., Înalta Curte va menţine condamnarea acestuia la pedeapsa principală de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., dispusă de instanţa de apel în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. - necontestată de inculpat -, iar pentru considerentele arătate la pct. C. II. 2 din prezenta decizie, Înalta Curte, admiţând recursul parchetului, va dispune condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) şi c) C. pen. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. va contopi pedepsele stabilite pentru cele două infracţiuni, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În raport de cuantumul pedepsei rezultante principale, de 4 ani închisoare, Înalta Curte constată că nu mai sunt întrunite cerinţele privind aplicarea dispoziţiilor art. 861 alin. (2) C. pen. - ce prevăd că suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată şi în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c) -, astfel că va dispune ca executarea acestei pedepse să se facă în regim de detenţie, la stabilirea acestei modalităţi de executare având în vedere inclusiv împrejurarea, relevată în recursul parchetului în defavoarea inculpatului, cum că inculpatul s-a sustras urmăririi penale după comiterea faptelor, plecând în străinătate.

Aşadar, la alegerea modalităţii de executare a pedepsei în regim de detenţie, ca urmare, în principal, a stabilirii unui cuantum al pedepsei rezultante ce nu permite suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, Înalta Curte a avut în vedere şi motivul de recurs al parchetului ce viza greşita individualizare a pedepsei aplicate acestui inculpat, aspect de critică pe care îl apreciază ca întemeiat, întrucât doar în acest mod se poate realiza scopul pedepsei, de constrângere şi reeducare a inculpatului, dar şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere şi faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile inculpaţilor M.L. şi O.T., pentru motivele arătate la secţiunea C. II. pct. 6 şi 8.

Totodată, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M. împotriva Deciziei penale nr. 186/A din 20 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, extinzând efectele recursurilor şi asupra inculpaţilor B.C., R.M., T.R. şi M.A., va casa în parte decizia recurată, precum şi în parte Sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, numai în ceea ce priveşte latura penală şi, rejudecând, va dispune în sensul considerentelor expuse în secţiunea C. II. pct. 1 - 5, 7, 9 şi a dispozitivului prezentei decizii, menţinând restul dispoziţiilor ce nu contravin prezentei decizii.

Conform dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi O.T., M.L., B.C., R.M. şi T.R. la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar potrivit art. 192 alin. (3) din acelaşi cod, cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., precum şi inculpaţii R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M., rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Respinge ca tardive recursurile declarate de inculpaţii B.C., R.M., M.L. şi T.R.

II. Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. şi inculpaţii R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M. împotriva Deciziei penale nr. 186/A din 20 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, extinzând efectele recursurilor şi asupra inculpaţilor B.C., R.M., T.R. şi M.A.

Casează în parte decizia recurată, precum şi în parte Sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, numai în ceea ce priveşte latura penală şi rejudecând:

1. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentului inculpat B.C. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare pedeapsa aplicată în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000.

Menţine revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 402 din 29 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.

- Reduce de la 5 ani la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată aceluiaşi inculpat în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.

Menţine revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 402 din 29 aprilie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, şi dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani închisoare.

Menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

2. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentului inculpat R.G. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 8 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

Menţine revocarea graţierii condiţionate cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 494 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 şi dispune executarea acestui rest de pedeapsă alături de pedeapsa redusă prin prezenta decizie, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani şi 173 zile închisoare.

Menţine revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 864 C. pen., inculpatul urmând să execute această pedeapsă alături de pedeapsa redusă prin prezenta decizie, deci pedeapsa de 8 ani închisoare.

- Reduce de la 4 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

Menţine revocarea graţierii condiţionate cu privire la restul de pedeapsă de 173 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa anterioară de 1 an şi 3 luni închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 494 din 13 februarie 2003 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, în baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 şi dispune executarea acestui rest de pedeapsă alături de pedeapsa redusă prin prezenta decizie, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 173 zile închisoare.

Menţine revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 1245 din 19 decembrie 2002 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 864 C. pen., inculpatul urmând să execute această pedeapsă alături de pedeapsa redusă prin prezenta decizie, deci pedeapsa de 6 ani închisoare.

Menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 173 zile închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

3. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentului inculpat P.C. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 8 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

Menţine revocarea liberării condiţionate privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispusă în baza art. 61 C. pen. şi contopeşte restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedeapsa astfel cum a fost redusă prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare.

- Reduce de la 2 ani la 1 an închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

Menţine revocarea liberării condiţionate privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispusă în baza art. 61 C. pen. şi contopeşte restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedeapsa astfel cum a fost redusă prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 763 zile închisoare.

- În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen., condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe timp de 2 ani, în condiţiile art. 66 C. pen.

Menţine revocarea liberării condiţionate privind pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 42 din 24 ianuarie 2000 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 4584/2000 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dispusă în baza art. 61 C. pen. şi contopeşte restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 763 zile, cu pedeapsa astfel cum a fost redusă prin prezenta decizie, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani şi 6 luni închisoare.

Menţine pedeapsa complementară, de 4 ani interzicerea exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., aplicată de instanţa de fond pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen., 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 80 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

4. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentei inculpate D.V. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 15 ani la 10 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Reduce de la 10 ani la 7 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Reduce de la 10 ani la 7 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Reduce de la 5 ani la 4 închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 10 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Menţine dispoziţia instanţei de apel privind înlăturarea măsurii confiscării dispusă cu privire la imobilul din strada Z., sector 5, Bucureşti, proprietatea inculpaţilor D.L. şi D.V.

5. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentului inculpat D.L. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 13 ani la 8 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.

- Reduce de la 8 ani la 5 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.

- Reduce de la 4 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.

Menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Menţine dispoziţia instanţei de apel privind înlăturarea măsurii confiscării dispusă cu privire la imobilul din strada Z., sector 5, Bucureşti, proprietatea inculpaţilor D.L. şi D.V.

6. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentului inculpat D.H. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 7 ani la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c) C. pen.

- Reduce de la 2 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c) C. pen.

- Reduce de la 2 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. c) C. pen.

Menţine pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 74 lit. c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) şi b) C. pen.

7. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentului inculpat M.I.M.D. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi, în consecinţă:

- Reduce de la 10 ani la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 39 alin. (1) C. pen. contopeşte pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti cu pedeapsa de 6 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare.

- Reduce de la 4 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

- În baza art. 39 alin. (1) C. pen. contopeşte pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an şi 6 luni închisoare.

- Reduce de la 10 ani la 6 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000.

- Reduce de la 4 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen.

- Reduce de la 6 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatului în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

Menţine revocarea liberării condiţionate, dispusă în baza art. 61 C. pen. rap. la art. 39 alin. (2) C. pen., pentru restul de pedeapsă rămas neexecutat, de 99 zile din pedeapsa anterioară de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 3177 din 29 octombrie 2004 a Judecătoriei Sector 5 Bucureşti şi contopeşte acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani ani închisoare.

Menţine pedepsele complementare aplicate pe lângă pedepsele principale stabilite pentru infracţiunile prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d), e) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d), e) C. pen.

8. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentei inculpate M.M. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 10 ani la 4 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000.

- Reduce de la 3 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- Reduce de la 5 ani la 3 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Reduce pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 de la 5 la 3 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d), e) C. pen.

9. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentei inculpate R.M. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 5 ani la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen.

- Reduce de la 3 ani la 1 an şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen.

Menţine pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

10. Descontopeşte pedeapsa principală rezultantă aplicată recurentei inculpate T.R. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 4 ani la 2 închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000.

- Reduce de la 2 ani la 1 an închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 5 din Legea nr. 43/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a), c) C. pen.

- Reduce de la 3 ani la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen.

Reduce pedeapsa complementară aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 14 lit. d) din Legea nr. 143/2000 de la 3 ani la 2 ani, precum şi cea aplicată pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen. de la 2 ani la 1 an.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatei, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b), d) şi e) C. pen.

11. Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen. şi în consecinţă:

- Reduce de la 4 ani la 2 ani închisoare pedeapsa principală aplicată inculpatei M.A. în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi de la 3 ani la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Menţine aplicarea dispoziţiilor art. 861 - 864 C. pen., art. 71 alin. (5) C. pen.

Menţine achitarea inculpatei pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

12. Menţine condamnarea inculpatului C.D. în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale, dispusă de instanţa de apel.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a), art. 76 lit. a) şi c) C. pen. condamnă pe inculpatul C.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Înlătură aplicarea aplicarea dispoziţiilor art. 861 - 864 C. pen., art. 71 alin. (5) C. pen. şi face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

III. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii M.L. şi O.T.

Menţine restul dispoziţiilor sentinţei şi deciziei atacate care nu contravin prezentei decizii.

Constată că recurenţii inculpaţi R.G., D.V., D.H., M.I.M.D. şi M.M., precum şi intimatul inculpat C.D. sunt arestaţi în alte cauze.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu recurentului inculpat R.G. până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 200 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu inculpaţilor P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M., în sumă de câte 400 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi O.T., M.L., B.C., R.M. şi T.R. la plata sumei de câte 600 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu intimaţilor inculpaţi M.A. şi C.D., în sumă de câte 400 RON, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă turcă se va suporta din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., precum şi inculpaţii R.G., P.C., D.V., D.L., D.H., M.I.M.D. şi M.M. rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 8 mai 2012.

Procesat de GGC - AZ

← ICCJ. Decizia nr. 1454/2012. Penal. Infracţiuni de evaziune...  ICCJ. Decizia nr. 1672/2012. Penal. Iniţiere, constituire de... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1453/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs