ICCJ. Decizia nr. 1578/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1578/2012
Dosar nr. 349/42/2012
Şedinţa publică din 14 mai 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 75 din 8 mai 2012 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 349/42/2012, s-a dispus admiterea cererii formulată de autoritatea judiciară din Italia, privind executarea Mandatului european de arestare nr. 1171/12 RG GIP emis la data de 05 aprilie 2012 de către Tribunalul Sanremo - Italia, pe numele persoanei solicitate M.Ş.A., în prezent aflat în Arestul IPJ Buzău.
S-a luat act că persoana solicitată nu este de acord cu arestarea şi predarea sa, în baza Mandatului european de arestare nr. 1171/12 RG JEEP, emis la data de 05 aprilie 2012 de Tribunalul Sanremo.
S-a autorizat predarea persoanei solicitate M.Ş.A., în prezent aflat în Arestul IPJ Buzău, către autorităţile judiciare din Italia, conform art. 103 şi art. 107 din Legea nr. 302/2004 republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală şi art. 27 parag. 2 din Decizia-cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialităţii şi cu condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei, potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (2) şi art. 103 din Legea nr. 302/2004 republicată şi ale art. 27 parag. 2 din Decizia-cadru nr. 584/JAI/2002 a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002.
S-a constatat că persoana solicitată M.Ş.A. a fost reţinută conform Ordonanţei nr. 2976/II/5/2012 din 04 mai 2012, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, şi arestată în baza Mandatului european de arestare nr. 11/MEA/04 mai 2012, emis de Curtea de Apel Ploieşti, începând cu data de 04 mai 2012 şi până la data de 08 mai 2012, inclusiv.
Conform art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004 republicată, s-a dispus arestarea persoanei solicitate, M.Ş.A., pentru o perioadă de 25 zile începând cu data de 08 mai 2012 şi până la data de 01 iunie 2012, inclusiv, dar nu mai târziu de data predării către autoritatea judiciară solicitantă.
S-a dispus predarea persoanei solicitate M.Ş.A., către autoritatea judiciară solicitantă, cu respectarea termenelor prevăzute de această lege, urmând a fi dedusă perioada reţinerii şi arestării, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, din pedeapsa ce se va aplica.
În baza art. 103 alin. (13) din Legea 302/2004 republicată, s-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare în vederea predării, menţinându-se starea de arest.
Organele de poliţie va reţine şi preda persoana solicitată, M.Ş.A. la Arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Buzău în vederea predării către autorităţile italiene.
Administraţia locului de deţinere va primi şi reţine persoana solicitată M.Ş.A., începând cu data de 08 mai 2012, înaintând instanţei dovada de executare a măsurii arestării, iar în termenul prev. de art. 111 din Legea nr. 302/2004 republicată, va proceda la predarea acesteia către autorităţile judiciare italiene.
S-a dispus ca să fie notificată persoana solicitată, autorităţii judiciare emitente, Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Arestului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Buzău, Ministerului Justiţiei - Direcţia Drept Internaţional şi Tratate - Serviciul Cooperare Judiciară Internaţională în Materie Penală.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:
La data de 5 aprilie 2012 Tribunalul Sanremo - Italia a emis pe numele persoanei solicitate M.Ş.A., Mandatul european de arestare nr. 1171/12 RG JEEP din 5 aprilie 2012, în vederea efectuării urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la prostituţie şi exploatarea acestora, prevăzută de art. 81, 110 C. pen. şi art. 3 din Legea nr. 75/1958 C. pen. italian.
În fapt, s-a reţinut că persoana solicitată M.Ş.A. în complicitate cu o altă persoană a luat trei fete din Gorizia în Sanremo obligându-le să se prostitueze. Victimele au fost găzduite şi supravegheate tot timpul fiind ameninţate atunci când încasările erau prea mici. De asemenea, se reţine că li s-a impus să trimită banii câştigaţi prin MG sau WU pe numele infractorilor.
Instanţa de fond a reţinut că faptele descrise în mandatul european de arestare se regăsesc printre cele enumerate de art. 96 pct. 14 din Legea nr. 302/2004 astfel că neexistând niciunul din motivele de refuz privind executarea mandatului european de arestare, cererea formulată de autorităţile judiciare străine a fost apreciată ca fiind întemeiată.
Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond a declarat recurs persoana solicitată invocând nelegalitatea acesteia.
Astfel, recurentul persoană solicitată a criticat faptul că mandatul european de arestare nu are bifat nicio infracţiune iar faptele pentru care se pretinde că se impune efectuarea urmăririi penale nu sunt din cele prevăzute de art. 96 pct. 14 din Legea nr. 302/2004.
În ceea ce priveşte forma mandatului european de arestare, s-a solicitat a se observa că pentru infracţiunile la care se face referire, codul penal italian prevede pedeapsa închisorii de la 4 la 12 ani sau amenda, iar în legislaţia naţională infracţiunea de prostituţie este sancţionată doar cu închisoarea nu şi cu amendă penală.
S-a apreciat că acestea constituie neregularităţi ale mandatului european ceea ce permit autorităţilor judiciare române să refuze extrădarea.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinând recursul prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu, conform art. *3859 alin. (3) C. proc. pen. constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 302/2004 republicată, mandatul european de arestare conţine următoarele informaţii: a) naţionalitatea şi cetăţenia persoanei solicitate; b) denumirea, adresa … autorităţii judiciare emitente; c) indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti executorii având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 88 şi 96 din prezenta lege; d) natura şi încadrarea juridică a infracţiunii; o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate, pedeapsa pronunţată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută de legea statului emitent pentru infracţiunea săvârşită, alte consecinţe ale infracţiunii.
Din actele cauzei, rezultă că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate M.Ş.A., de către autorităţile judiciare italiene conţine datele şi informaţiile la care legea internă face referire.
Astfel, din conţinutul acestuia rezultă că persoana solicitată, împreună cu alte persoane, a obligat părţile vătămate să practice prostituţia, banii obţinuţi fiind predaţi autorilor faptei.
Infracţiunea săvârşită de persoana solicitată se încadrează în dispoziţiile art. 81 şi art. 110 C. pen. italian iar în legea naţională în dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 678/2001 privind traficul de persoane.
Potrivit dispoziţiilor art. 96 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 302/2004, predarea are loc în cazul traficului de persoane, fiind lipsită de relevanţă îndeplinirea condiţiei dublei incriminări.
Pe de altă parte în alin. (2) al aceluiaşi articol se arată că pentru alte fapte decât cele prevăzute la alin. (1) predarea este subordonată condiţiei dublei incriminări.
Prin urmare, cum în cauză infracţiunea ce se reţine în sarcina persoanei solicitate se încadrează în dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi cum nu există un motiv de refuz al extrădării în sensul cerut de art. 98 din aceeaşi lege, Înalta Curte apreciază ca fiind îndeplinite toate condiţiile legii privind punerea în executare a Mandatului european de arestare nr. 1171/12 RG JEEP emis la data de 5 aprilie 2012 de către Tribunalul Sanremo - Italia.
Împrejurarea că în cuprinsul mandatului nu este bifată infracţiunea reţinută în sarcina persoanei solicitate este lipsită de relevanţă, în condiţiile în care aceasta a fost descrisă, cu indicarea normei de incriminare C. pen. italian, regăsindu-se, aşa cum s-a arătat anterior, în art. 96 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, indicarea în motivarea sentinţei recurate a pct. 14 din art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 este apreciată de Înalta Curte ca fiind o eroare, astfel că nici această critică invocată de recurentul persoană solicitată nu este fondată.
Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. *38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de persoana solicitată M.Ş.A. împotriva Sentinţei penale nr. 75 din 8 mai 2012 a Curţii de Apel Ploieşti.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată M.Ş.A. împotriva Sentinţei penale nr. 75 din 08 mai 2012 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de Familie, pronunţată în Dosarul nr. 349/42/2012.
Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 280 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1553/2012. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1826/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
