ICCJ. Decizia nr. 2327/2012. Penal. Omorul (art. 174 C.p.). Omorul calificat (art. 175 C.p.), lovirea sau alte violenţe (art. 180 C.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2327/2012
Dosar nr. 19217/63/2011
Şedinţa publică din 28 iunie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentin ţa penală nr. 480 din 31 octombrie 2011, Tribunalul Dolj, în temeiul art. 403 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 466/2009 a Tribunalului Dolj pronunţată în Dosarul nr. 9954/63/2009, formulată de revizuientul condamnat S.P., cu ultimul domiciliu în localitatea Brădeşti, sat Piscani, jud.Dolj, în prezent deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova.
Pentru a se pronun ţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, prin cererea formulată, condamnatul S.P. a solicitat revizuirea sentinţei penale nr. 466 din 09 noiembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 9954/63/2009, motivând că ancheta nu s-a efectuat în mod corect, nu au fost analizate toate probele, astfel că nu se consideră vinovat de comiterea faptei de omor, susţinând că a încercat să scape atât el cât şi fiica sa, şi de aici a ajuns să comită fapta de omor pentru care pledează ca fiind vinovat.
Curtea de Apel Craiova Sec ţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 38 din 10 februarie 2012 a respins apelul declarat de revizuientul S.P., împotriva sentinţei penale nr. 480 din 31 octombrie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj, în Dosarul nr. 19217/63/2011, ca nefondat.
Împotriva sus-menţionatei decizii a formulat recurs revizuientul S.P., reiterând în cererea scrisă depusă la dosar motivele invocate în cererea iniţială de revizuire, respectiv faptul că „Parchetul nu a luat în considerare şi nu a scris în rechizitoriu toate probele, nefăcând reconstituirea corectă" a faptei.
Recursul este nefondat.
Analiz ând decizia atacată, Curtea constată că S.P. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 175 lit c) C. pen., şi art. 180 alin (2) C. pen., în concurs real, şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. prin sentinţa penală nr. 466 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului Dolj, definitivă prin nerecurarea Deciziei penale nr. 27 din 5 februarie 2010 a Curţii de Apel Craiova.
Potrivit dispoziţiilor art. 394 C. proc. pen., revizuirea unei hotărâri rămasă definitivă poate fi cerută în unul din cazurile expres si limitativ prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) din text.
Prin decizia în interesul Legii nr. 60/2007 pronun ţata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a stabilit că este inadmisibilă cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prevăzute în art. 394 C. proc. pen.
Revizuirea are ca finalitate înlăturarea erorii judiciare, concentrându-se în înlesnirea descoperirii, adunarea şi deducerea în faţa justiţiei a unui material probator cu totul inedit sau cel puţin necunoscut instanţei care să permită constatarea erorii judiciare şi înlăturarea ei.
Raportat la motivele de revizuire invocate de c ătre condamnat, respectiv administrarea de noi probe pentru dovedirea împrejurărilor în care s-au comis faptele de omor şi lovire sau alte violenţe, ancheta nefiind completă, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire, întrucât noi trebuie să fie faptele sau împrejurările şi nu mijloacele de probă.
Or, revizuientul, nu a produs nici o probă în acest sens, simplele sale afirmaţii fără a putea conduce automat la revizuirea hotărârii de condamnare.
Prin solicitarea formulată de condamnat se tinde la reexaminarea hot ărârilor pronunţate în cauza, prin extinderea probatoriului, aşa încât cererea de revizuire a fost corect respinsă de instanţa de fond, care a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, menţinută de instanţa de control judiciar, prin respingerea, ca nefondat, a apelului declarat.
Ca atare, conf. disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmeaz ă a fi respins ca nefondat, menținându-se hotărârile atacate ca fiind legale.
Văzând si disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuentul S.P. împotriva Deciziei penale nr. 38 din 10 februarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2418/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 2329/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
