ICCJ. Decizia nr. 2285/2012. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2285/2012
Dosar nr. 15752/95/2010
Şedinţa publică din 27 iunie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 97 din 25 mai 2011, Tribunalul Gorj, în baza art. 334 Cod pr.penală, a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care a fost trimisă în judecată inculpata I.D., din art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata I.D., domiciliată în mun. Tg-Jiu, judeţul Gorj, administrator al SC K. SRL Tg-Jiu, cu antecedente penale, la 2 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie prevăzută la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a desfăşura activitatea de administrare de societăţi comerciale, potrivit art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., ce se va executa în condiţiile art. 66 C. pen., pe timp de 2 ani.
S-a admis în parte acţiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă A.N.A.F. Bucureşti şi a fost obligată inculpata la plata către partea civilă a daunelor materiale reprezentate de T.V.A. şi impozit pe profit în sumă totală de 93.645 lei, precum şi de majorări de întârziere ce se vor calcula începând cu ziua următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea totală a facturilor şi chitanţelor fiscale enumerate expres în dispozitiv.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut în fapt că inculpata Ilarie Duda a fost împuternicită de către P.O. să administreze SC K. SRL Tg-Jiu, în baza procurii speciale înregistrată la 21 aprilie 2008 la B.N.P. Asociaţi „A.M.”
La data de 29 octombrie 2008, un echipaj al Poliţiei Rutiere din cadrul I.P.J. Gorj a oprit pentru control autovehiculul ondus de numitul A.M., care transporta ţeavă de dimensiuni 610 x 10, pentru provenienţa căreia conducătorul auto a prezentat un aviz de însoţire emis de SC K. SRL Tg-Jiu.
În vederea verificării legalităţii şi realităţii aprovizionărilor cu ţeavă efectuate de SC K. SRL Tg-Jiu, organele de control ale Gărzii Financiare Gorj şi ale D.G.F.P. Gorj au efectuat o verificare fiscală, ocazie cu care s-a constatat că erau înregistrate în evidenţa contabilă pentru anul 2008 a societăţii mai sus amintită, facturi şi chitanţe fiscale având ca emitent SC C.S. SRL Botoşani şi SC T.S.C. SRL Deva, documente care nu reflectă tranzacţii reale, producând un prejudiciu bugetului de stat în valoare totală de 93.645 lei, reprezentând T.V.A. dedus în cuantum de 50.859,9 lei şi impozit pe profit în cuantum de 42.809 lei.
Au fost identificate în evidenţa contabilă a SC K. SRL Tg-Jiu 50 facturi şi chitanţe fiscale având ca emitent SC C.S. SRL Botoşani, cuprinzând ţeavă de diferite dimensiuni.
Din cercetările efectuate a rezultat că SC C.S. SRL Botoşani nu a emis aceste facturi şi chitanţe, administratorul S.M. precizând că societatea sa nu a mai desfăşurat activităţi comerciale din anul 2004 şi nu cunoaşte nici un reprezentant al SC K. SRL Tg-Jiu.
De asemenea, au fost identificate în evidenţa contabilă a SC K. SRL Tg-Jiu 15 facturi fiscale având ca emitent SC T.S.C. SRL Deva, privind vânzarea-cumpărarea de cantităţi de ţeavă de diferite dimensiuni, dar din verificările efectuate a rezultat că nu există nici o societate comercială cu această denumire, reprezentanţii Gărzii Financiare Deva identificând SC T.S.C. SRL Deva, însă facturile şi chitanţele fiscale identificate nu aparţin acestei societăţi, astfel încât s-a concluzionat în sensul că operaţiunile economice înscrise nu au la bază tranzacţii reale efectuate între cele două societăţi.
În drept, s-a constatat că fapta inculpatei de a evidenţia în actele contabile ale SC K. SRL Târgu Jiu, în cursul anului 2008, cheltuieli are nu au la bază operaţiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev.de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, text în baza căruia s-a dispus condamnarea inculpatei, cu obligarea acesteia la plata despăgubirilor civile către partea civilă A.N.A.F. Bucureşti - prin D.G.F.P. Gorj.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel partea civilă A.N.A.F.-D.G.F.P. Gorj, care a criticat-o sub aspectul cuantumului prejudiciului, susţinând că acesta se ridică la suma de 101.658 lei şi nu 93.645 lei cum greşit a reţinut prima instanţă, precum şi pentru neaplicarea art. 163 C. proc. pen.
Prin Decizia penală nr. 11 din 23 ianuarie 2012, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă.
S-a reţinut că diferenţa de 8013 lei solicitată de A.N.A.F. nu poate fi acordată întrucât s-ar încălca prevederile art. 21 alin. (2) lit. a) şi art. 119 alin. (2) din O.U.G. nr. 92/2003, iar în ceea ce priveşte aplicarea art. 163 C. proc. pen., măsura indisponibilizării nu a putut fi aplicată întrucât inculpata nu figurează în evidenţele fiscale cu bunuri mobile şi imobile.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs partea civilă A.N.A.F. prin D.G.F.P. Gorj care nu a formulat în scris nici un motiv de recurs şi, deşi legal citată, nici nu s-a prezentat în instanţă pentru susţinerea orală a acestuia.
Înalta Curte apreciază recursul ca nefiind fondat, reţinând următoarele:
Conform art. 38510 C. proc. pen., recursul trebuie să fie motivat iar „motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată”.
Partea civilă recurentă nu a respectat aceste prevederi, iar sancţiunea pentru nemotivarea recursului este arătată în alin. (4) al aceluiaşi articol 38510 C. proc. pen., conform căruia „în cazul în care nu sunt respectate condiţiile prevăzute în alin. (1) şi 2, instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu”.
Analizând din această perspectivă decizia recurată, Înalta Curte nu constată incidenţa vreunuia din cazurile de casare, care, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., pot fi luate în considerare din oficiu.
În apel, critica părţii civile a vizat neacordarea majorărilor de întârziere în cuantum de 8013 lei, precum şi neaplicarea art. 163 C. proc. pen., critici care în recurs s-ar putea încadra în cazul de casare prev.de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., dar care nu pot fi luate în considerare din oficiu deoarece acest caz de casare se examinează din oficiu numai când a influenţat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului, ceea ce nu este cazul în speţă. Este evident că dispoziţiile criticate, respectiv un cuantum mai mic al despăgubirilor la care a fost obligată inculpata, precum şi neluarea măsurii indisponibilizării bunurilor acesteia sunt în favoarea inculpatei, astfel că nu mai pot fi reformate în recursul nemotivat formulat de partea civilă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de partea civilă, cu obligarea acesteia, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat, incluzând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă A.N.A.F. reprezentată prin D.G.F.P. Gorj împotriva Deciziei penale nr. 11 din 23 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpata I.D.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2279/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 2295/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
