ICCJ. Decizia nr. 2505/2012. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2505/2012
Dosar nr. 5255/1/2012
Şedinţa publică din 3 august 2012
Asuprea recursului de faţă:
Prin încheierea din 26 iulie 2012 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 960/57/2011, a fost admisă cererea formulată de inculpatul S.M.I. şi s-a încuviinţat deplasarea acestuia în Germania în perioada 20 august 2012- 02 septembrie 2012.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
Prin cererea formulată de inculpatul S.M.I., înregistrată la această instanţă la data de 18 iulie 2012, s-a solicitat încuviinţarea părăsirii ţării în perioada 20 august 2012- 02 septembrie 2012 în vederea identificării, contractării şi cumpărării de utilaje specifice pentru SC N.A.C. SRL.
În motivarea cererii, precizată oral în şedinţa de judecată inculpatul a susţinut că deplasarea sa în Germania reprezintă o obligaţie de serviciu, fiind justificată de achiziţionarea unei staţii de sortare cu apă 150 t/h fixă, staţie sortare mobilă, concasoare, maşini de teren pentru construcţii de drumuri industriale.
În dovedirea cererii inculpatul a depus adeverinţa şi înţelegeri contractuale.
Examinând actele şi lucrările aflate la dosarul cauzei, instanţa a apreciat ca întemeiată cererea inculpatului, pentru următoarele considerente:
Prin încheierea penală din 26 aprilie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia în dosarul nr. 960/57/2011 s-a dispus liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului S.M.I.
Prin încheierea penală din 22 iunie 2012 s-a admis cererea de modificare a controlului judiciar formulată de inculpatul S.M.I. şi au fost modificate obligaţiile stabilite pe timpul liberării provizorii, urmând ca acesta să nu depăşească limita teritorială a judeţului Alba decât în condiţiile stabilite de instanţă, motivat de împrejurarea că acesta a încheiat un contract de muncă nr. 237 din 11 iunie 2012 cu SC N.A.C.SRL.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că este necesară prezenţa unei persoane calificate din cadrul societăţii pentru achiziţionarea de utilaje miniere - respectiv staţie de sortare cu apă 150 t/h fixă, staţie sortare mobilă 100 tone cu apă, concasor cu greutatea de 40 de tone - 2 maşini de teren Mitubishi L 200 (fila 1121-1122 - dosar instanţă).
Anterior inculpatul a respectat obligaţiile impuse pe timpul liberării provizorii şi programul de supraveghere întocmit de organul de poliţie.
În cauză autorii, care au recunoscut faptele şi au solicitat judecarea în procedura simplificată prevăzute de art. 320/1 C. proc. pen. nu au fost arestaţi preventiv şi s-a dispus faţă de aceştia pedepse cu suspendarea executării.
S-a mai reţinut că, în perioada 20 august 2012- 02 septembrie 2012 nu este stabilit un termen de judecată în dosarul 960/57/2011, iar termenul stabilit de instanţă este 06 septembrie 2012.
Din adeverinţa depusă de inculpat, înregistrată sub nr. 1586 din 18 iulie 2012 (filai 123- dosar instanţă) rezultă că societatea la care inculpatul este angajat solicită deplasarea acestuia în străinătate pentru achiziţionarea de utilaje.
Instanţa luând în considerare cele de mai sus, ţinând seama de împrejurarea că lipsa temporară a inculpatului din ţară nu este de natură a prejudicia buna desfăşurare a procesului penal, în temeiul art. 1603 C. proc. pen., a apreciat ca întemeiată cererea inculpatului şi, pe cale de consecinţă, a încuviinţat ca inculpatul să părăsească ţara în perioada 20 august 2012- 02 septembrie 2012 în vederea deplasării în Germania.
Împotriva încheierii primei instanţe, a declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba-Iulia, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi, rejudecând, respingerea cererii de încuviinţare a părăsirii teritoriului ţării, ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, s-a susţinut că inculpatul a fost angajat cu câteva zile înainte de formularea cererii, la data de 11 iunie 2012, iar potrivit contractului de muncă, atribuţiile sale de serviciu nu cuprind şi activităţi de identificare, contractare utilaje, care conform Legii nr. 53/2003 trebuiau înscrise în contract. Totodată, nu există niciun act că numai inculpatul, dintre angajaţii societăţii, putea îndeplini acest serviciu, întrucât are vechimea cea mai mică dintre persoanele care încheie contracte cu Germania şi este angajat pe o funcţie care nu îi permite această activitate, conform atribuţiilor contractului de muncă.
Analizând recursul declarat de parchet, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, încheierea atacată fiind legală şi temeinică.
Din examinarea actelor dosarului, se constată că în mod corect a apreciat prima instanţă că sunt incidente motive temeinice, în sensul dispoziţiilor art. 1603 C. proc. pen., care impun admiterea cererii de încuviinţare a părăsirii teritoriului ţării de către inculpat.
Din înscrisurile depuse la dosar (filai 123- dosar instanţă) rezultă că societatea la care inculpatul este angajat solicită deplasarea acestuia în străinătate pentru achiziţionarea de utilaje, fiind necesară prezenţa acestuia, în vederea achiziţionării de utilaje miniere - respectiv staţie de sortare cu apă 150 t/h fixă, staţie sortare mobilă 100 tone cu apă, concasor cu greutatea de 40 de tone - 2 maşini de teren Mitubishi L 200 (fila 1121-1122- dosar instanţă).
Este reală susţinerea parchetului că inculpatul fost angajat cu câteva zile înainte de formularea cererii, la data de 11 iunie 2012, însă raportat la conţinutul înscrisurilor care atestă obligaţiile de serviciu ale inculpatului şi la faptul că prezenţa sa la încheierea acestei tranzacţii în Germania este justificată de împrejurarea că este un bun cunoscător al limbii germane, instanţa apreciază că este dovedit caracterul indispensabil al deplasării inculpatului în interesul societăţii la care este angajat.
În aprecierea temeiniciei cererii, instanţa a avut în vedere şi faptul că în perioada controlului judiciar instituit, inculpatul şi-a respectat obligaţiile, iar lipsa temporară a acestuia din ţară nu este de natură să afecteze buna desfăşurare a procesului penal, întrucât termenul de judecată al cauzei este stabilit ulterior perioadei pentru care s-a dispus încuviinţarea părăsirii teritoriului ţării.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba-Iulia împotriva încheierii din 26 iulie 2012 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 960/57/2011, privind pe inculpatul S.M.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Alba-Iulia împotriva încheierii din 26 iulie 2012 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 960/57/2011, privind pe inculpatul S.M.I.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 03 august 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2504/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2506/2012. Penal → |
|---|
