ICCJ. Decizia nr. 2498/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2498/2012
Dosar nr. 1600/117/2012
Şedinţa publică din 1 august 2012
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 120 din 20 martie 2012 pronunţată de Tribunalul Cluj a fost condamnat inculpatul G.M.C., în baza art. 174 alin. (1) C. pen., cu aplicarea 320/1 C. proc. pen., la pedeapsa de 12 (doisprezece) ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) şi art.64 lit. a), b) şi d) C. pen.
În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia timpul detenţiei preventive începând cu data de 18 ianuarie 2012 şi până la zi.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus ca, la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, să fie prelevate probe biologice de la inculpat, în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art. 348 C. proc. pen. s-a dispus restituirea cuţitului corp delict cu mâner din plastic de culoare neagră, având lungimea totală de 25 cm (lungimea lamei de 14 cm), aflat în prezent la camera de corpuri delicte de la Tribunalul Cluj, către numitul V.M.
S-a constatat că partea vătămată C.N. nu a formulat pretenţii civile în cauză.
Pentru a pronunţa această sentinţă tribunalul a reţinut că inculpatul G.M.C. trăieşte în concubinaj cu numita C.C.E. din urmă cu circa 7 ani, iar în ultima perioadă ei şi cei doi fii minori ai lor au locuit într-o baracă învecinată cu cea a mamei susnumitei, C.E. şi a concubinului său V.M., amplasate pe un teren în spatele Fabricii de Sere şi Solarii de pe strada Frunzişului F.N. din Cluj-Napoca. Inculpatul şi concubina lui nu au ocupaţie şi loc de muncă stabil, ci îşi asigură resursele necesare traiului zilnic - împreună cu părinţii concubinei - din îngrijirea animalelor proprietarului terenului şi barăcilor în care locuiesc, precum şi din căutarea de diferite bunuri pe la containerele de gunoi din oraş şi colectarea şi valorificarea de fier vechi. în cadrul acestei activităţi de gospodărire în comun, inculpatul şi concubina lui îşi lăsau uneori copiii la locuinţa părinţilor acesteia, când aveau de mers undeva împreună, numita C.E. mai preluând în îngrijire pe anumite perioade de timp şi doi din fiii minori ai fratelui ei C.N., respectiv fiica cea mică în vârstă de cinci ani şi băiatul C.A. în vârstă de 9 ani şi 11 luni, elev în clasa a 3-a în Câmpia Turzii, acesta din urmă venind la ei pe perioada vacanţei de iarnă.
În data de 17 ianuarie 2012, conform declaraţiilor persoanelor de mai sus şi ale numitului H.G., până în jurul prânzului inculpatul G.M.C. a fost pe la locuinţa acestui din urmă martor, unde împreună cu el şi cu un alt cunoscut al lor au consumat o sticlă de coniac ";l.";, după care la revenirea acasă, concubina i-a propus să meargă ei doi să facă rost de lemne pentru foc, sens în care şi-au dus copiii la mama ei să-i îngrijească până se întorc cu lemnele. La terminarea activităţii de procurare a lemnelor, cei doi concubini au mers după copii la baraca lui C.E. şi V.M., unde se afla şi minorul C.C.A., care la sosirea lor şedea pe un scaun lângă soba din încăpere cu rol de bucătărie şi îşi curăţa mere să mănânce dintr-o pungă, cu un cuţit tip serviciu de masă din metal alb cu vârful rotunjit.
În acest context, se afirmă că la un moment dat inculpatul şi concubina i-au zis minorului C.C.A. să lase cuţitul din mână să nu se taie, cum o mai făcuse, după care G.M.C. a luat şi el în mână un cuţit de bucătărie cu mâner negru şi lama cu vârf ascuţit, pe care l-a tot mişcat în stânga şi în dreapta în zona pieptului minorului, în sensul de a se duela cu el, înţepându-l cu acesta în zona pieptului înspre umărul stâng, în urma căruia minorul s-a ridicat în picioare şi a mai apucat să spună ";Ce-ai făcut, măi M.?";, după care a căzut jos lângă sobă şi şi-a pierdut cunoştinţa. Martorele C.C.E. şi C.E. au luat repede apă să-l stropească pe minor pentru a-şi reveni şi au încercat să-i tamponeze rana de la piept, iar G.M.C. după ce a lăsat din mână cuţitul a ieşit afară să dea telefon la ambulanţă, după care, împreună cu numitul H.G., ce venise şi el acolo, l-au transportat pe braţe pe C.C.A. până în şosea în întâmpinarea echipajului de salvare. La ajungerea lor în stradă, au sosit acolo echipaje ale organelor de poliţie, iar la scurt timp şi autospeciale de ambulantă şi SMURD, care însă cu toate încercările de resuscitare întreprinse au constatat că minorul decedase.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul solicitând instanţei de control judiciar să dispună în principal schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. în infracţiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (1) C. pen. deoarece moartea victimei s-a datorat unei greşeli nefiind urmărit a se produce un asemenea rezultat. în subsidiar, inculpatul a solicitat să se reia procesul de individualizare a pedepsei urmând a se reţine în sarcina sa circumstanţele atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. apreciind că cuantumul pedepsei este exagerat cu atât mai mult cu cât i-au fost reţinute incidenţa art. 320/1 C. proc. pen..
Prin decizia penală nr. 82/A din 23 aprilie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a fost admis apelul declarat de către inculpatul G.M.C., împotriva sentinţei penale nr. 120 din 20 martie 2012 a Tribunalului Cluj, pe care a desfiinţat-o în parte doar sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului şi judecând în aceste limite, a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru comiterea infracţiunii de omor prev. de art .174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. de la 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C. pen. la 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) şi d) C. pen.
Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
A fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata arestului preventiv, începând cu data de 18 ianuarie 2012 la zi.
Prin recursul declarat, inculpatul a invocat temeiul art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea cuantumului pedepsei aplicate, sub aspectul cuantumului, prin acordarea unei mai mari eficiente circumstanţelor reale ale săvârşirii faptei.
Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate de inculpat, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţele au reţinut corect fapta şi vinovăţia inculpatului, i-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale şi au individualizat în mod just pedeapsa aplicată, făcând în mod corect aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen.
În ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate, Înalta Curte constată că a fost just individualizat, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanţa de apel având în vedere gradul ridicat de pericol social al infracţiunii omor, reflectat de modul în care inculpatul a realizat fapta (pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a aplicat o lovitură cu un cuţit în zona subclaviculară stânga nepotul concubinei sale, minorul C.C.A., în vârstă de 9 ani şi 11 luni, în timp ce se duelau fiecare cu câte un cuţit, provocându-i o plagă înţepată-tăiată toracică stânga cu interesarea plămânului şi a cordului, urmată de o hemoragie externă şi internă ce i-au provocat decesul), precum şi datele ce caracterizează persoana acestuia (inculpatul a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, a regretat fapta comisă, nu are antecedente, are în întreţinere doi copii minori).
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanţa de apel a dat eficienţă prevederilor art. 3201 C. proc. pen. şi criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), însă, în mod corect a apreciat că nu se impune reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţelor atenuante, dată fiind gravitatea faptei săvârşite. Cât priveşte atitudinea de recunoaştere a săvârşirii infracţiunii, Curtea retine că aceasta nu justifică reţinerea de circumstanţe atenuante, în contextul existentei probelor de vinovăţie, aceasta fiind însă valorificată prin aplicarea procedurii simplificate reglementată de art. 3201 C. proc. pen.
Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursul declarat de inculpatul G.M.C. împotriva deciziei penale nr. 82/A din 23 aprilie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, să fie respins, ca nefondat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.M.C. împotriva deciziei penale nr. 82/A din 23 aprilie 2012 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive de la 18 ianuarie 2012 la 1 august 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 1 august 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2497/2012. Penal. Omorul deosebit de grav... | ICCJ. Decizia nr. 2499/2012. Penal → |
|---|
