ICCJ. Decizia nr. 2601/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2601/2012
Dosar nr. 5538/1/2012
Şedinţa publică din 24 august 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea penală nr. 33/IP din 18 august 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 396/35/P/2012 s-a dispus, între altele, în baza art. 103 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004 cu referire la art. 151 C. proc. pen., arestarea persoanei solicitate B.(C.)S., fiul lui M. şi M.J., născut în Aleşd, judeţul Bihor, cu domiciliul în Aleşd, str. M., judeţul Bihor, în prezent reţinut în Arestul I.P.J. Bihor, pe o durată de 5 zile, începând cu data de 18 august 2012 până în 22 august 2012 inclusiv.
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută pe o durată de 24 de ore prin ordonanţa de reţinere din 17 aprilie 2012, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea în Dosarul nr. 2130/11.5/2012, începând cu ora 21,45.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată la instanţă la data de 17 august 2012, sub nr. 2130/11.5/2012 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea a solicitat, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, modificată, să se dispună arestarea numitului B.(C.)S., urmând să prezinte mandatul european de arestare însoţit de traducerea acestuia în limba română.
Pe numele persoanei solicitate B.(C.)S. s-a emis mandat european de arestare de către autorităţile judiciare austriece pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, constând în aceea că, în perioada 30 martie 2012 - 2 mai 2012 aflându-se în Austria profitând de încrederea persoanei vătămate de sex feminin, persoană în vârstă şi în neputinţa de a se apăra, persoană care presta diferite munci, a sustras de la aceasta bijuterii de aur în valoare de aproximativ 5000 euro, printre care şi un lănţişor de la gâtul persoanei vătămate, după care a ameninţat o altă persoană de sex feminin că o va răni, faptă prevăzută de articolul 127 şi 128 din C. pen. austriac şi de art. 211 alin. (1) şi (11) din C. pen. român.
În speţă, instanţa constată că potrivit art. 101 din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, în caz de urgenţă, prin excepţie de la dispoziţiile art. 100, măsura reţinerii poate fi dispusă pe baza semnalării transmise prin O.I.P.C. (I. - Biroul S.), care nu echivalează cu mandatul european de arestare. În acest caz, C.C.P.I. din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative solicită de îndată B.C.N.I. corespondent transmiterea către parchetul competent în termen de cel mult 48 de ore de la reţinerea persoanei solicitate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 101 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată, persoanei reţinute i se aduce la cunoştinţă motivele reţinerii. Potrivit alin. (1) al art. 103 din lege, judecătorul verifică mai întâi identitatea persoanei solicitate şi se asigură că acesteia i s-a comunicat o copie a mandatului european de arestare sau, în cazul prevăzut la art. 101, că a fost informată despre motivul reţinerii.
În cauza dedusă judecăţii, instanţa de fond a constatat că sunt îndeplinite condiţiile privind arestarea preventivă a persoanei solicitate B.(C.)S. pe o durată de 5 zile.
În acest sens au fost avute în vedere prevederile art. 103 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004, conform cărora, dacă persoana a fost reţinută potrivit art. 101, judecătorul poate dispune prin încheiere motivată - pe baza semnalării transmise prin Biroul S. arestarea persoanei solicitate sau obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanţa amână cauza şi fixează un termen înăuntrul intervalului prevăzut de lege pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română, precum şi prevederile art. 103 alin. (10) din lege, măsura arestării în vederea predării poate fi luată numai după ascultarea persoanei solicitate în prezenţa apărătorului.
În cauză a fost identificat numitul B.(C.)S., încheindu-se în acest sens proces-verbal de identificare şi ascultare la 17 august 2012. Totodată, s-a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore, începând cu data de 17 august 2012, ora 21,45 a persoanei solicitate B.(C.)S.
Prima instanţă, văzând semnalarea trimisă prin Biroul S. privind emiterea mandatului european de arestare privind pe B.(C.)S. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 103 alin. (2) teza I din Legea nr. 302/2004, modificată.
În consecinţă, faţă de dispoziţiile art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, instanţa a reţinut că au fost îndeplinite procedurile prevăzute de art. 101 şi art. 102 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, astfel că a dispus arestarea preventivă a persoanei solicitate B.(C.)S., pe o durată de 5 zile, cu începere de la 18 august 2012, urmând ca acesta să fie depus în Arestul I.P.J. Bihor.
În baza art. 103 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, modificată, combinat cu art. 151 şi art. 152 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventive.
Împotriva acestei încheieri, la data de 20 august 2012 a declarat recurs apărătorul ales al persoanei solicitate, avocat G.A.N.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 23 august 2012.
Ulterior, la termenul fixat pentru judecarea recursului, respectiv la data de 24 august 2012, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bihor (dosarul instanţei de recurs) a trimis la dosarul cauzei cererea arestatului preventiv B.(C.)S. prin care acesta a arătat că renunţă la recursul declarat de apărătorul ales împotriva minutei Încheierii penale nr. 33/IP/2012 din 18 august 2012 pronunţată în Dosarul nr. 396/35/2012 al Curţii de Apel Oradea.
De asemenea, în aceeaşi adresă se menţionează că persoana arestată nu doreşte să fie prezentă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru termenul din 24 august 2012, rugând a se lua act de retragerea recursului în lipsa sa.
Asupra retragerii recursului de faţă:
Potrivit art. 3854 alin. (2) combinat cu art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor, la instanţa de recurs, oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat. Aceleaşi texte prevăd că, retragerea trebuie făcută personal, iar când partea se află în stare de detenţie şi printr-o declaraţie atestată într-un proces-verbal, de către comandantul locului de deţinere.
Aşa fiind, având în vedere că persoana solicitată, aflată în stare de arest, şi-a manifestat voinţa de a-şi retrage recursul formula, până la închiderea dezbaterilor, Înalta Curte constată că sunt îndeplinite cerinţele dispoziţiilor legale mai sus-menţionate şi va lua act de retragerea recursului împotriva Încheierii penale nr. 33/IP din 18 august 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 396/35/P/2012.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata sumei de 420 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul B.(C.)S. împotriva Încheierii penale nr. 33/IP din 18 august 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 396/35/P/2012.
Obligă recurentul inculpat B.(C.)S. la plata sumei de 420 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 august 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2555/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2605/2012. Penal → |
|---|
