ICCJ. Decizia nr. 2854/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2854/2012
Dosar nr. 4143/86/2011
Şedinţa publică din 18 septembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 173 din 10 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. 4143/86/2011, în baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2), art. 75 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.V., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen., au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2), 75 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.I., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2), 75 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.P., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de omor calificat, la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
S-a luat act că partea vătămată C.D.M. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 vechiul C. civ., cu aplicarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, la plata sumei de 9.302,03 RON către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă „S.I.N.” Suceava, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate C.D.M.
În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 vechiul C. civ., cu aplicarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumei de 56,01 RON către partea civilă Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc, reprezentând cheltuieli de spitalizare a părţii vătămate C.D.M.
În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 vechiul C. civ., cu aplicarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009, au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumei de 1.161,44 RON către partea civilă Serviciul de Ambulanţă Judeţean Suceava, reprezentând cheltuieli cu transportul sanitar şi asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească a părţii vătămate C.D.M.
În fapt, s-a reţinut că în dimineaţa zilei de 27 noiembrie 2010, în jurul orelor 10:00, partea vătămată C.D.M. s-a deplasat cu atelajul hipo de la locuinţa sa la gaterul aparţinând SC C.J. SRL din satul Dragoşa, comuna Frumosu, pentru a încărca material lemnos, mai exact deşeuri răşinoase. C.D. a efectuat un prim transport de răşinoase, iar în jurul amiezii, în intervalul orar 13:30 - 14:00, în timp ce a încărcat şi s-a pregătit să efectueze cel de-al doilea transport, i-a observat pe inculpaţi stând în dreptul locuinţei tatălui lor, H.F., având credinţa că aceştia îl aşteaptă. Atât locuinţa inculpaţilor, cât şi a tatălui lor este situată vis-a-vis de gaterul sus amintit.
În timp ce s-a deplasat cu faetonul pe drumul comunal „D.”, partea vătămată a fost urmărită de către cei trei inculpaţi care erau înarmaţi cu bâte din lemn, aceştia năpustindu-se asupra lui C. şi, încercând, totodată să-l lovească cu acele bâte. Partea vătămată a reuşit iniţial să se apere de loviturile celor trei, eschivându-se după cal, astfel că o mare parte a loviturilor au fost aplicate animalului. La un moment dat, din direcţia gaterului, spre centrul comunei Frumosu, s-a deplasat cu autoturismul proprietate personală numitul H.M., care în momentul în care a ajuns în dreptul părţii vătămate şi a încercat să efectueze manevra de depăşire a fost oprit de aceasta şi rugat să îl anunţe pe fratele său H.Ş., spunându-i că trei agresori intenţionează să îl lovească. În tot acest timp, pentru a nu da în vileag intenţiilor lor, inculpaţii au încetinit pasul şi s-au deplasat în spatele atelajul hipo pentru a nu fi văzuţi de H.Ş. După ce sus-numitul s-a îndepărtat de partea vătămată, ei au grăbit pasul, l-au ajuns pe C.D. şi au început să-l lovească cu bâtele pe care le aveau asupra lor la nivelul corpului, dar şi al capului. În timp ce încerca să treacă dintr-o parte în alta a calului în speranţa de a nu fi lovit de agresori, C.D. a recepţionat o lovitură puternică de par în zona cefei, aplicată de inculpatul H.I., care venise „prin învăluire”, în spatele victimei. Urmare a puternicei lovituri, victima a căzut la pământ, pe marginea drumului, într-un şanţ. În timp ce era prăbuşit la pământ şi într-o stare de semi-inconştienţă, C.D.M. a fost lovit în continuare de către inculpaţii H.V. şi P., recepţionând multiple lovituri peste corp, dar în special în zona capului. Conform declaraţiei, H.V. i-a aplicat o lovitură puternică în partea dreaptă a capului. Incidentul a durat maximum trei minute, timp în care inculpaţii i-au aplicat multiple lovituri de intensitate ridicată părţii vătămate, după care au abandonat-o în şanţul drumului comunal, îndreptându-se către locuinţele lor. C.D.M. s-a ridicat cu greu de jos, îndreptându-se încet spre domiciliul său. Pe drum s-a intersectat cu agentul de poliţie P.A. din cadrul Postului de poliţie Frumosu căruia i-a relatat cele petrecute în urmă cu câteva minute, spunându-i totodată că acuză dureri la nivelul capului şi al spatelui. Poliţistul l-a îndrumat să se prezinte la un medic legist pentru a fi examinat din punct de vedere medico-legal, iar mai apoi să depună plângere penală împotriva agresorilor. În timp ce stătea de vorbă cu poliţistul, la faţa locului a apărut şi H.R., fratele lui C., ultimul fiind transportat de către fiul lui, H.V., la domiciliul său.
Conform concluziilor certificatului medico-legal din data de 21 decembrie 2010 întocmit de Cabinetul de Medicină Legală Câmpulung Moldovenesc, C.D.M. a suferit un traumatism cranio-cerebral cu fractură transversală biparietală, hematom intracerebral temporal drept, complicate cu o monopareză brahială. Leziunile au fost produse prin lovire cu un corp contondent dur, urmată de căderea victimei de la acelaşi nivel şi au necesitat pentru vindecare un număr de 65 - 70 zile de îngrijiri medicale. Legiştii au concluzionat, de asemenea, că traumatismul cranio-cerebral a determinat o stare morbidă gravă cu potenţial tanato-generator, putând duce la deces în lipsa intervenţiei neurochirurgicale şi, ca urmare, leziunile i-au pus în primejdie viaţa. În perioada 28 noiembrie 2010 - 20 decembrie 2010, victima a fost internată în Spitalul judeţean de urgenţe „S.I.N.” Suceava, secţia Neurochirurgie. Actul medico-legal de C.M.L. Câmpulung Moldovenesc a fost avizat de către Serviciul de Medicină Legală Suceava, medicii specialişti stabilind că timpul de îngrijiri medicale a fost corect apreciat, iar leziunile au pus în primejdie viaţa victimei.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: memoriu adresat Ministerului Administraţiei şi Internelor; plângere penală şi declaraţii parte vătămată; proces-verbal de conducere în teren cu victima şi planşa foto aferentă; proces-verbal de conducere în teren şi efectuarea unui experiment judiciar cu numitul H.M.; certificat sanitar-veterinar nr. x/2010; certificate medico-legale eliberate victimei şi acte medicale; declaraţii martori; note de relaţii ale agenţilor de poliţie S.M. şi P.A.; raport de constatare tehnico-ştiinţifică asupra comportamentului simulat din 1 martie 2011; declaraţiile învinuitului H.V.; declaraţiile învinuitului H.I.; declaraţiile învinuitului H.P.
S-a reţinut de către organul de urmărire penală că, în drept, fapta inculpaţilor H.I., H.V. şi H.P. care, la data de 27 noiembrie 2010 în jurul orelor 13:30 - 14:00, într-un loc public, cu intenţie şi pe fondul unui conflict preexistent, au exercitat acte de violenţă repetate şi de mare intensitate asupra părţii vătămate C.D.M., lovind-o pe aceasta cu corpuri contondente dure (bâte din lemn) la nivelul corpului, în special al capului, cauzându-i leziuni grave ce au necesitat intervenţie neurochirurgicală de urgenţă şi i-au pus în primejdie viaţa au întrunit elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 rap. la art. 174 alin. (1), 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a dispus, prin încheierea din data de 5 octombrie 2011, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, în sensul reţinerii circumstanţei agravante legale prevăzute de art. 75 lit. a) - săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.
Au fost audiaţi toţi cei trei inculpaţi (la termenul din data de 5 octombrie 2011), aceştia recunoscând săvârşirea faptelor astfel cum au fost consemnate în rechizitoriu şi solicitând judecata în baza procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. De asemenea, a fost audiată partea vătămată C.D.M. cu privire la pretenţiile civile şi s-a dispus, la solicitarea apărătorului inculpatului întocmirea unui raport de anchetă socială cu privire la toţi cei trei inculpaţi.
Analizând materialul probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, instanţa de fond a reţinut că situaţia de fapt prezentată în rechizitoriu a fost deplin dovedită.
Referitor la solicitarea inculpaţilor de judecare a cauzei în baza procedurii speciale reglementate de art. 3201 C. proc. pen., Tribunalul a reţinut că în speţă a fost îndeplinită cerinţa esenţială a acestui text de lege, dând curs manifestării lor de voinţă.
Cu privire la situaţia de fapt, Tribunalul a reţinut că cei trei inculpaţi au acţionat în mod coordonat în vederea exercitării de violenţe asupra părţii vătămate, înarmându-se în acest scop cu obiecte contondente (resturi de la debitarea materialului lemnos - conform declaraţiei martorului H.M.).
Loviturile aplicate au fost multiple, violente şi au vizat în mod special o zonă vitală - cea a capului (din actele medico-legale nu rezultă constatarea de leziuni ale părţii vătămate şi la nivelul altor zone ale corpului). De asemenea şi urmările medico-legale ale agresiunii au fost dintre cele mai severe, iar în ciuda antecedentului chirurgical cranian, medicii au concluzionat constant că traumatismul suferit în circumstanţele din prezenta cauză, prin gravitatea lui şi prin el însuşi, a pus în primejdie viaţa părţii vătămate şi ar fi putut duce la deces în lipsa intervenţiei chirurgicale.
Având în vedere aceste date ale speţei, tribunalul a reţinut că inculpaţii au acţionat cu intenţia directă de a o ucide pe partea vătămată, rezultat pe care l-au prevăzut şi urmărit. Această intenţie de a ucide s-a dedus din materialitatea acţiunii, respectiv din mai multe împrejurări de fapt cum ar fi înarmarea inculpaţilor cu obiecte contondente apte a produce leziuni grave, numărul mare de lovituri aplicate, zona vitală vizată, acţiunea coordinată a acestora şi perseverenţa infracţională reliefată de continuarea agresiunii după intervenţia martorului H.M. Cu toate aceste date s-au coroborat atât concluziile constatărilor medico-legale (punerea în primejdie a vieţii părţii vătămate - rezultat produs în prezenta speţă atât în accepţiunea sa medico-legală cât şi în cea juridică), cât şi natura raporturilor dintre părţi. Aceştia s-au aflat într-o relaţie conflictuală de mai multă vreme, obiectivată inclusiv în existenţa mai multor dosare penale şi care era cunoscută atât de către organele de poliţie, cât şi la nivelul comunităţii. De altfel, partea vătămată a arătat prin declaraţiile sale că inculpaţii s-au încurajat reciproc cu strigăte de genul „omorâţi-l băi, omoară-l!”, aspect ce concordă, de asemenea, în relevarea poziţiei lor subiective faţă de agresiunea comisă.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate, Tribunalul a aplicat succesiv dispoziţiile art. 20 C. pen. şi apoi ale art. 3201 C. proc. pen., rezultând limite de pedeapsă de la 5 ani la 8 ani şi 4 luni închisoare. Au fost avute în vedere în continuare criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.
Cererea inculpaţilor de reţinere în favoarea lor de circumstanţe atenuante judiciare nu a fost primită de către Tribunal. Inculpaţii au fost cunoscuţi ca fiind într-o stare conflictuală cu partea vătămată, au fost angrenaţi în numeroase dosare penale în contradictoriu cu familia acesteia, având inclusiv calitatea de persoane suspecte de săvârşirea unor infracţiuni. De asemenea, în prezenta cauză, au avut în tot timpul urmăririi penale o atitudine nesinceră şi chiar au încercat să influenţeze probatoriul administrat în acuzare. Faţă de cele reţinute mai sus, coroborat cu caracterul grav al infracţiunii reţinute, tribunalul a concluzionat că aspectele relevate în raportul de anchetă socială nu au putut avea efectul circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. A reţinut însă dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen., având în vedere eforturile depuse de inculpaţi în vederea ajungerii la o împăcare cu partea vătămată, stingând astfel orice pretenţie. Acest aspect a avut o relevanţă cu atât mai mare în prezenta cauză, cu cât starea de duşmănie dintre părţi anterior săvârşirii faptei a fost una manifestă şi de notorietate, iar eforturile depuse în vederea unei împăcări au fost într-adevăr deosebite şi îndelungate.
De asemenea, dincolo de reţinerea circumstanţei agravante legale prevăzute de art. 75 lit. a) C. pen., au fost şi alte circumstanţe care au atribuit un caracter grav infracţiunii comise, reţinându-se aici starea conflictuală dintre părţi, dar şi declaraţia martorului H.M., care a susţinut în mod constant că toţi cei trei inculpaţi au exercitat presiuni şi ameninţări asupra sa în vederea influenţării declaraţiilor pe care ar fi urmat a le susţine în prezenta cauză. Această atitudine a inculpaţilor a fost raportată şi la conduita procesuală nesinceră pe care au avut-o în cursul urmăririi penale, astfel că în mod cert aceştia au încercat să zădărnicească aflarea adevărului, cel puţin în prima parte a desfăşurării urmăririi penale.
Starea conflictuală dintre părţi şi, mai ales, caracterul grav al infracţiunii săvârşite, la fel ca şi încercarea inculpaţilor de influenţare a probatoriului, au reprezentat motivele pentru care tribunalul nu şi-a însuşit punctul de vedere al apărării cu privire la aplicarea unui cuantum redus al pedepselor, cu suspendarea executării acestora.
Referitor la situaţia fiecăruia dintre cei trei inculpaţi, tribunalul a reţinut că se impune aplicarea unui tratament sancţionator mai sever faţă de inculpatul H.I. - având în vedere că acesta a fost cel care a aplicat părţii vătămate prima lovitură de mare intensitate, prin surprindere, lovitură după care partea vătămată a încetat a se mai apăra (deşi o făcuse cu succes anterior acelui moment).
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii H.V., H.P. şi H.I. şi prin Decizia penală nr. 24 din 5 martie 2012 Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de inculpaţii H.V., H.P. şi H.I. împotriva Sentinţei penale nr. 173 din data de 10 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. 4143/86/2011.
A desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi în totalitate încheierea de îndreptare eroare materială pronunţată la data de 15 decembrie 2011 de Tribunalul Suceava în acelaşi dosar şi în rejudecare:
A condamnat pe inculpatul H.V. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare (în loc de 4 ani şi 6 luni închisoare).
A condamnat pe inculpatul H.I. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare (în loc de 4 ani şi 6 luni închisoare).
A condamnat pe inculpatul H.P. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 74 alin. (2) şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa principală de 3 ani închisoare (în loc de 4 ani închisoare).
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei care au fost contrare prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare din apel, avansate de stat, au rămas în sarcina acestuia.
A reţinut instanţa de apel că o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru fiecare dintre inculpaţii H.V. şi H.I. şi de 3 ani închisoare pentru inculpatul H.P., cu executare în regim privativ de libertate au fost necesare, dar totodată şi suficiente pentru a-şi atinge, faţă de aceştia, scopul lor educativ şi de prevenire a comiterii, în viitor, de noi astfel de fapte.
Date fiind aceleaşi argumente care au fost anterior analizate, relativ la faptele săvârşite şi la persoana inculpaţilor, avându-se totodată în vedere şi importanţa valorii sociale ocrotite de lege, respectiv dreptul la viaţă al fiecărei fiinţe umane, şi căreia, prin manifestările lor agresive, inculpaţii i-au adus atingere, a apreciat curtea că reeducarea acestora şi crearea unei conduite sociale corespunzătoare nu au putut fi asigurate prin suspendarea condiţionată/sub supraveghere a executării pedepselor aplicate lor.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs inculpaţii H.V., H.P. şi H.I. şi au solicitat, în esenţă, aplicarea disp. art. 861 C. pen., invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 171 C. proc. pen.
Examinând decizia recurată, în raport de motivele de casare invocate de recurenţii inculpaţi H.V., H.P. şi H.I., dar şi din oficiu, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 din acelaşi cod, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpaţii H.V., H.P. şi H.I. sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Inculpaţii, la data de 27 noiembrie 2010, într-un loc public, cu intenţie şi pe fondul unei stări conflictuale mai vechi, au exercitat acte de violenţă repetate şi de mare intensitate asupra părţii vătămate C.D.M., lovind-o pe aceasta cu corpuri contondente (bâte din lemn) la nivelul corpului, în special al capului, cauzându-i leziuni grave ce au necesitat intervenţie neurochirurgicală de urgenţă şi i-au pus în primejdie viaţa.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor H.V., H.P. şi H.I. au fost corect stabilite cu probele administrate în cauză, inculpaţii recunoscând săvârşirea faptei şi beneficiind de disp. art. 3201 C. proc. pen.
Înalta Curte apreciază în raport de faptele săvârşite, faptul că au beneficiat de disp. art. 3201 C. proc. pen., circumstanţele personale ale inculpaţilor că scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie şi pot fi aplicate inculpaţilor prevederile art. 861 C. pen., privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Astfel, Înalta Curte apreciază că prin executarea pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 8 ani şi 6 luni pentru inculpaţii H.V. şi H.I. şi un termen de încercare de 8 ani pentru inculpatul H.P., se va realiza reeducarea inculpaţilor în scopul ca aceştia să nu mai săvârşească alte infracţiuni şi pentru îndreptarea atitudinii inculpaţilor faţă de ordinea de drept, având în vedere faptele comise, circumstanţele personale ale inculpaţilor şi atitudinea acestora.
Ţinând seama de aceste împrejurări, Înalta Curte în conformitate cu prevederile date de art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursurile declarate de inculpaţii H.V., H.P. şi H.I. împotriva Deciziei penale nr. 24 din 5 martie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Va casa în parte decizia atacată numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor H.V., H.P. şi H.I. şi, rejudecând în baza art. 861 alin. (2) C. pen. şi art. 862 C. pen. va dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata termenelor de încercare, după cum va urma:
- pentru inculpaţii H.V. şi H.I. de 8 ani şi 6 luni;
- pentru inculpatul H.P. de 8 ani, termene care se vor socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpaţii vor trebui să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Suceava;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
Va atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen. şi art. 865 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda executarea pedepsei accesorii.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Onorariul parţial al apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă de câte 75 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de inculpaţii H.V., H.P. şi H.I. împotriva Deciziei penale nr. 24 din 5 martie 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează, în parte, decizia atacată numai cu privire la modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor H.V., H.P. şi H.I.
În baza art. 861 alin. (2) C. pen. şi art. 862 C. pen. dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata termenelor de încercare, după cum urmează:
- pentru inculpaţii H.V. şi H.I. de 8 ani şi 6 luni;
- pentru inculpatul H.P. de 8 ani;
termene care se socotesc de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare inculpaţii trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea lui la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Suceava;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
Atrage atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen. şi art. 865 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă executarea pedepsei accesorii.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Onorariul parţial al apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă de câte 75 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2853/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2859/2012. Penal. Pornografia infantilă... → |
|---|
