ICCJ. Decizia nr. 3576/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 26 octombrie 2012, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a menținut starea de arest față de inculpat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Având în vedere natura infracțiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță, Curtea a constatat că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică, măsura arestării preventive fiind necesară în interesul bunei desfășurări a procesului penal și proporțională cu scopul urmărit, apreciindu-se ca fiind insuficiente alte măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate.
De asemenea, s-a apreciat că durata deținerii preventive, nu depășește până în prezent un termen rezonabil.
împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.M.C.
Inculpatul, prin apărător a pus concluzii de admitere a recursului, casarea hotărârii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de libertate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. (3) C. proc. pen., sub toate celelalte aspecte, înalta Curte reține că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
înalta Curte constată că prin sentința penală nr. 165 din data de 11 iulie 2012 pronunțată în prezenta cauză de Tribunalul Gorj, în baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a condamnat pe inculpatul C.M.C., la 1 an și 6 luni închisoare.
în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a condamnat pe inculpat la 1 an și 8 luni închisoare.
în baza art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a condamnat pe inculpat la 3 ani și 8 luni închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a), Teza a II-a și lit. b) C. pen.
în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen. a condamnat pe inculpat la 3 luni închisoare.
în baza art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., art. 3201alin. (7) C. proc. pen. și art. 74-76 C. pen., condamnă pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.
în baza art. 33-34 C. pen. a contopit pedepsele cu închisoare aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 8 luni pe care a sporit-o cu 4 luni, urmând ca inculpatul să execute 4 ani închisoare.
Măsura arestării preventive a fost luată față de inculpat, de Tribunalul Gorj prin încheierea nr. 12 din 01 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, în temeiul art. 148 lit. b) și f) C. proc. pen., fiind prelungită și menținută ulterior.
împotriva sentinței penale mai sus menționată a declarat apel inculpatul C.M.C., cauza aflându-se în prezent pe rolul Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în vederea soluționării apelului declarat de inculpat.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului se constată că în mod corect Curtea de Apel Craiova a apreciat ca legală și temeinică această măsură.
La dosar există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis fapta reținută în sarcina sa, fiind astfel incidente disp. art. 143 C. proc. pen.
Și condițiile prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite în cauză cumulativ, în sensul că inculpatul a săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în condițiile în care acest pericol rezultă din natura infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului prev. de art. 323 alin. (1), (2) C. pen., art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33-34 C. pen., constând în aceea că inculpatul s-a asociat cu complici din țară și străinătate, în vederea procurării și punerii în vânzare de droguri, sens în care a procurat, deținut și pus în vânzare în țară și străinătate, în mai multe rânduri, droguri de risc. Astfel, la data de 29 februarie 2012, în înțelegere cu o persoană din Spania, a introdus în țară, cantitatea de 610 grame cannabis - drog de risc, pentru punerea în vânzare și consum propriu; a pus la dispoziție locuința personală pentru consum ilicit de droguri mai multor persoane.
în raport cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Faptul că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare chiar nedefinitivă face necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal.
Față de considerentele arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării preventive față de inculpat pronunțată de Curtea de Apel Craiova este legală și temeinică, înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
S-au văzut și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3554/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3630/2012. Penal → |
|---|
