ICCJ. Decizia nr. 3882/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3882 /20 12
Dosar nr. 1052/116/2012
Şedinţa publică din 27 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 97 din data de 18 iunie 2012 Tribunalul Călăraşi, secţia penală, a dispus în baza art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu aplicarea art 3201 alin. (7) C. proc. pen. condamnarea inculpatului T.M. la 5 ani închisoare.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu aplicarea art 3201 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul T.M. la 2 ani închisoare.
În baza art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul T.M. la 1 an închisoare.
În baza art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul T.M. la 2 ani închisoare.
În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen. şi cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul T.M. la 6 luni închisoare.
În baza art. 33 -34 C. pen. inculpatul T.M. execută pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare.
În baza art. 39 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33-34 C. pen. s-a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa.penală. nr. 478 din 29 aprilie 2011 a Judecătoriei sector 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2056 din 25 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, inculpatul T.M. executând, în total, 5 ani închisoare.
S-a dispus anularea mandatului de executare din 25 octombrie 2011 emis de Judecătoria sector 1 Bucureşti şi emiterea unui nou mandat în sensul celor dispuse prin prezenta sentinţă.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului T.M. exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului T.M. şi în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa pronunţată durata reţinerii şi arestării preventive de la 08 noiembrie 2011 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a obiectului folosit la săvârşirea faptei, respectiv o suliţă sau contravaloarea acesteia în suma de 50 RON.
S-a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă G.M.
S-a luat act de acordul inculpatului şi a fost obligat acesta către partea civilă G.M. la plata sumei de 100.000 RON, din care 20.000 RON cu titlu de despăgubiri materiale şi 80.000 RON, cu titlu de daune morale.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că la sfârşitul lunii august 2011, inculpatul T.M., i-a propus inculpatului C.C.G. să-i vândă motorină la preţul de 3 RON/litru. Acesta i-a comunicat inculpatului G.E., care a fost de acord, convenind fmpreună cu T.M. să efectueze o tranzacţie de 1.000 litri de motorină. În acest scop, într-o seară, inculpaţii G.E. şi C.C.G. s-au deplasat cu o autoutilitară împrumutată pentru a transporta marfa achiziţionată, în satul V.R. din comuna M., unde s-au întâlnit la domiciliul inculpatului T.l. cu acesta şi cu fraţii săi T.M. şi S.C. După ce au pus la punct detaliile, G.E. a mers la o cunoştinţă de-a sa din comuna C. de unde a împrumutat 4 sau 5 butoaie cu capacitatea de 220 litri fiecare. Revenind la locuinţa lui T.l., fraţii T. au arătat că motorina se află la o altă persoană, sens în care le-au solicitat cumpărătorilor să le împrumute autoutilitara pentru a o transporta. Au plecat inculpaţii T.M. şi T.l., inculpaţii G.E. şi C.C.G. rămânând la imobil împreună cu S.C. După aproximativ 2-3 ore T.M. şi T.N. au revenit cu 2 butoaie de motorină de aproximativ 400 de litri spunându-i lui G.E. că restul îl va primi a doua zi. Au avut loc câteva discuţii în contradictoriu cu privire la acest aspect, timp în care, în apropiere, au apărut organele de poliţie deoarece se spărsese o casă. Din această cauză, T.M. şi T.l. au încercat să ascundă butoaiele în nisip, în timp ce G.E. împreună cu C.C.G. au plecat spre municipiul Olteniţa. La ieşirea din comuna M., după ce parcurseseră o distanţă foarte scurtă, G.E. a observat că s-a aprins beculeţul roşu care indica cantitatea de combustibil din autoutilitară, astfel că a alimentat la o staţie P. din apropiere în valoare de 100 RON şi l-a sunat pe proprietarul autovehiculului care i-a spus că alimentase cu carburant suficient înainte ca G.E. să plece din municipiul Olteniţa. G.E. l-a sunat pe T.M. care iniţial i-a spus că a parcurs o distanţă mare pentru a-i aduce motorina cerută şi i-a promis că îi va da banii, însă ulterior i-a comunicat „să treacă la pierderi" suma de 200 RON, reprezentând contravaloarea combustibilului din rezervorul autoutilitarei. Pentru a-l putea determina pe T.M. să vină în municipiul Olteniţa, G.E. a luat legătura cu martora D.N. care îl cunoştea pe acesta şi care, la rugămintea sa, l-a sunat şi i-a spus să vină la Olteniţa să discute. În dimineaţa zilei de 05 noiembrie 2011, G.E. a fost sunat de martora D.N. care i-a comunicat că în aceeaşi zi unul dintre fraţii T. urma să vină în Olteniţa să o vadă. Deplasându-se la locul indicat de martoră, respectiv în zona „G." G.E. şi C.C.G., cărora li s-a alăturat mai târziu şi R.I., au constatat că cel care venise era S.C. pe care l-au agresat fizic, cerându-i socoteală pentru cei 200 RON reprezentând contravaloarea combustibilului.
Ulterior, S.C. s-a deplasat la domiciliul fratelui său T.M. din cartierul A. din Bucureşti unde se afla şi T.N. şi Ie-a povestit acestora cele întâmplate. În aceeaşi zi inculpatul G.E. a fost sunat de mai multe ori de către T.N. care l-a ameninţat pentru că l-a bătut pe fratele său S.C. Spre după - amiază martora D.N. l-a apelat telefonic pe inculpatul G.E. şi i-a spus că îl caută T.M., urmând ca aceasta să le facă legătura pe telefon prin opţiunea „conferinţă". Astfel, T.M. a vorbit cu G.E., spunându-i că nu trebuia să îl bată pe S.C. şi cerându-i să se întâlnească ca să îi dea cei 200 RON. Pe parcursul zilei, T.M. împreună cu fraţii săi T.l., T.l. şi S.C. au plecat spre municipiul Olteniţa pentru a se întâlni cu G.E. în scopul de a-l răzbuna pe fratele său S.C., T.M. aflându-se la volanul autoturismului său marca B. cu numărul de înmatriculare B XXXXX. Pe traseu, în cartierul A. din Bucureşti, la hotel „R." s-au întâlnit cu B.G. zis P., B.V., zis C. şi l.M. În final, au ajuns în municipiul Olteniţa cu două autoturisme, un O.A. cu numărul de înmatriculare BT XXXX BH pe care l-a condus T.l. şi un B., de culoare argintie, cu numărul de înmatriculare B XXX XXX la volanul căruia s-a aflat l.M. şi care aparţinea tatălui acestuia. T.M. l-a sunat pe G.E. pentru a se întâlni, însă acesta din o urmă se afla în municipiul Bucureşti pentru rezolvarea unor probleme personale, astfel că au stabilit ca întâlnirea să aibă loc mai târziu, spre seară. Între timp, au fost sunaţi de către o persoană care Ie-a comunicat că în cartierul A. din municipiul Bucureşti a fost spartă casa lui B.F., zis C. a lui D., astfel că s-au întors cu toţii în municipiul Bucureşti, pe traseu, S.C. coborând din autoturism şi deplasându-se la domiciliul său din satul V.R., deoarece se simţea rău. După ce problema a fost rezolvată, respectiv hoţii au fost prinşi, între inculpaţii sus-menţionaţi a avut loc o discuţie referitoare la agresiunea suferită de S.C., la această discuţie participând şi inculpaţii Ş.G.A., zis L. şi N.V., zis M., ocazie cu care T.M. Ie-a comunicat că în acea seară se va deplasa din nou în municipiul Olteniţa pentru a rezolva problema cu G.E., ceilalţi învinuiţi oferindu-se să îl însoţească pentru a regla conturile. Au plecat din municipiul Bucureşti în jurul orelor 21.00, astfel: primul autoturism a fost un B. cu numărul de înmatriculare provizoriu expirat B XXXXX condus de inculpatul T.M., proprietatea acestuia, care nu poseda permis de o conducere pentru nici o categorie de autovehicule, în dreapta faţă s-a aflat N.V., zis M., iar în spate B.F., B.V., zis C. şi B.A.A. Al doilea autovehicul marca A. cu numărul B-XX-XXX, proprietatea inculpatului V. C.M., zis Z., a fost condus de acesta, în dreapta faţă s-a aflat Ş.G.A., zis L., iar pe bancheta din spate D.A.M., l.M. şi T.l., zis N. În a treia maşină, marca O.A. care aparţine în acte lui Ş.G.A., iar în fapt lui N.I., zis F. s-au aflat B.F. la volan, N.I. (F.) în dreapta faţă şi B.G. (P.) şi T.M. în spate.
La ieşirea din municipiul Bucureşti cele trei autoturisme au oprit la o staţie P. pentru a alimenta cu carburant, din înregistrările obţinute de organele de anchetă observându-se automobilele precum şi inculpaţii susmenţionaţi care au coborât fiecare pentru achiziţionarea unor bunuri personale. Ulterior, în aceeaşi formaţie, înarmaţi cu obiecte contondente (bâte, topoare, cuţite, săbii) şi-au continuat drumul spre municipiul Olteniţa unde au ajuns în jurul orelor 23.00. Între timp, inculpatul G.E., însoţit de numitul V.C., fusese la magazinul non-stop din apropierea magazinului Spitalului Municipal Olteniţa ca să-i ceară vânzătoarei să primească o sumă de bani de la cineva din municipiul Bucureşti, însă fusese refuzat de aceasta, pe motiv că nu dorea să se implice în astfel de probleme.
Ulterior, în apropriere a observat un autoturism marca „D.P." în care se aflau martorii B.G., M.B.G., zisă B. şi C.M. După ce a discutat cu aceştia referitor la cine să primească banii, au ajuns la concluzia ca să-l roage pe paznicul spitalului, martorul N.A.M., zis P., fapt pe care acesta l-a acceptat. După aceea, inculpatul G.E. a plecat cu autoturismul său marca M. cu numărul de înmatriculare CL-XX-XXX la magazinul proprietatea sa pentru a descărca produsele achiziţionate în ziua respectivă de la Bucureşti, pe traseu luându-l cu el şi pe inculpatul R.I., zis L. După ce au descărcat marfa, inculpatul G.E., care pe parcursul zilei mai cumpărase din municipiul Bucureşti 2 tuburi cu spray iritant lacrimogen, a mai pus în autovehiculul său alte obiecte contondente, respectiv două ţevi metalice, trei cozi de lemn, o sabie confecţionată artizanal cu lama de aproximativ 1 cm şi o bâtă de basebbal, comunicându-le numiţilor V.C. şi R.I. intenţia sa de a se întoarce la spital pentru a se întâlni cu fraţii T. După ce aceştia s-au oferit să-l însoţească, au plecat împreună au autoturismul marca M., pe parcurs întâlnindu-se şi cu numitul B.C., zis Z.R., dar şi cu victima T.N.B., care, de asemenea, şi-au exprimat dorinţa de a-i însoţi, la spital întâlnindu-se şi cu inculpatul C.C.G., dar şi cu martorii D.N., M.B. şi C.M.
În jurul orelor 23.00, inculpatul G.E. a fost apelat telefonic de către inculpatul T.M., acesta comunicându-i că a ajuns în municipiul Olteniţa şi solicitându-i să se întâlnească pentru a-i da cei 200 RON datoraţi, spunându-i totodată că vânzătoarea de la magazinul non-stop a refuzat să ia banii.
G.E., care se afla în curtea Spitalului Municipal Olteniţa cu autoturismul său marca M. i-a spus lui T.M. să vină în acel loc, astfel că, la un interval foarte scurt de timp, în curtea spitalului a pătruns în trombă autoturismul marca B. condus de T.M., urmat de autovehiculele marca A. cu numărul B-XX-XXX condus de V.C.M. (Z.) şi O.A. cu numărul de înmatriculare B-XX-XXX condus de B.F.
Din autovehiculele menţionate au coborât pasagerii, între grupul din Bucureşti şi grupul din Olteniţa având loc o altercaţie, în care beligeranţii şi-au aplicat lovituri reciproce cu obiecte contondente.
În urma confruntării dintre cele două grupuri au rezultat atât vătămări corporale, dar şi decesul numitului T.B.N., zis S., însă din cauza îmbulzelii şi aglomeraţiei, a ţipetelor şi a zgomotului, a obiectelor contondente folosite la întâmplare şi a spaţiului în care s-a desfăşurat conflictul, nu s-a putut determina şi individualiza acţiunea fiecărui inculpat participant la încăierare participarea fiecăruia s-a dovedit a fi imposibil de individualizat şi pentru faptul că membrii fiecărui grup au încercat să minimalizeze contribuţia lor la derularea conflictului, toţi construindu-şi aceeaşi apărare, respectiv aceea de a fi fost victimele celuilalt grup.
Cu privire la încadrarea juridică dată faptei de încăierare, respectiv art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., s-a constatat că latura obiectivă a infracţiunii a constat în acţiunea de participare la învălmăşeala respectivă, în cadrul căreia se aplică lovituri sau violenţe fizice reciproce. Prin manifestările de violenţă pe care le implică, rixul creează sentimente de insecuritate, stări de agitaţie şi nelinişte, fiind periculos prin posibilitatea antrenării în încăierare a persoanelor din jur. În speţă a avut loc o ciocnire violentă şi spontană între mai multe persoane aflate în relaţii momentane de adversitate, nefiind posibilă stabilirea contribuţiei fiecăruia.
De asemenea, având în vedere că altercaţia s-a soldat cu decesul unei persoane, autorul neputând fi identificat, agravanta s-a aplicat tuturor participaţilor, indiferent din ce grup fac parte.
După incident, grupul din Bucureşti a plecat în grabă cu autovehiculele sus-menţionate, organele de poliţie reuşind că oprească pentru control automobilul marca A. cu numărul de înmatriculare B-XX-XXX, condus de către inculpatul V.C.M.
Cu ocazia cercetării efectuate în acest automobil, în portbagaj a fost găsită o bucată de tac pentru biliard cu lungimea de 72 cm, iar din habitaclu, în torpedoul din dreptul scaunului pasagerului a fost ridicat, printre alte obiecte, un briceag cu lama de 16 cm şi cu o lungime de 33,5 cm.
În perioada ce a urmat, datorită paletei infracţionale largi, precum şi a atitudinii necooperante avute de unele dintre persoanele implicate în incident, s-a reuşit cu dificultate stabilirea participanţilor la încăierare, mai ales din grupul celor din municipiul Bucureşti, care nu s-au prezentat în faţa organelor de anchetă pentru a fi audiate, neputând fi executate nici mandatele de aducere de către Jandarmeria Română (cazul învinuiţilor N.V., B.F., B.A. – A., B.V. (C.), N.I. (F.), B.F. şi B.G. (P.).
Nici persoanele audiate iniţial nu au avut o atitudine cooperantă şi nu au ajutat la depistarea participanţilor, ci din contră, au dat declaraţii contradictorii şi care au pus organele de anchetă pe o pistă falsă, ceea ce a condus la reţinerea şi arestarea inculpatului S.C., persoană cu privire la care s-a demonstrat ulterior că nu a fost în municipiul Olteniţa în data de 05 noiembrie 2011, în jurul orelor 23,00.
Ulterior, o parte dintre inculpaţi, respectiv învinuiţi, au revenit asupra declaraţiilor iniţiale, relatând modul de desfăşurare al evenimentelor astfel cum a fost reţinut mai sus (T.M., T.l.).
O dată cu continuarea cercetărilor, clarificarea situaţiei de fapt şi apariţia unor noi date, în speţă s-a impus extinderea pentru noi fapte şi faţă de alte persoane.
Din actele medico-legal eliberate de Serviciul de Medicină Legală Călăraşi şi anexate la dosar au rezultat următoarele:
Raportul medical de necropsie emis la data de 10 noiembrie 2011 privind pe victima T.N.B., în vârstă de 27 de ani relevă că moartea acestuia a fost violentă, ea datorându-se tamponadei o cardiace consecutivă unei plăgi înjunghiate torace anterior, cu interesarea sternului şi a cordului. Plaga înjunghiată s-a produs prin lovire cu corp dur, tăietor-înţepător şi s-a apreciat că în momentele aplicării loviturii agresorul a stat faţă în faţă cu victima. În afara plăgii înjunghiate la necropsie s-au descris leziuni superficiale (excoriaţii) care s-au produs prin cădere, urmată de lovire de un plan dur. Între leziunile constatate la necropsie şi decesul numitului T.B.N. există o legătură de cauzalitate directă, moartea putând data din 05 noiembrie 2011, ora 23,30.
Din raportul de constatare cu examinarea persoanei emis la data de 25 noiembrie 2011 a reieşit că numitul B.C. prezintă leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, urmată de cădere şi lovire de un plan dur ce pot data din data de 05 noiembrie 2011. Necesită pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicaţii şi leziunile nu au pus în primejdie viaţa victimei şi nu au condus la instalarea unei infirmităţi fizice sau a unei sluţiri. De asemenea, din acelaşi act medico - legal sus-menţionat a reieşit că învinuitul B.C. a fost internat în perioada 06-07 noiembrie 2011 la Spitalul Municipal Olteniţa cu diagnosticul „Plagă tăiată profundă scalp parietal drept (lungime 6 cm). Traumatism cranio-cerebral acut închis cu pierdere de conştiinţă. Contuzii excoeriaţii ambele fete palmare. Traumatism cranio-cerebral închis cu pierdere de conştiinţă".
Din raportul de constatare medico - legală cu examinarea persoanei emis la data de 02 decembrie 2011 a rezultat că inculpatul C.C.G., în vârstă de 23 de ani, prezintă leziuni care s-au fi putut produce prin lovire cu corp dur urmată de cădere şi lovire de un plan dur ce pot data din 05 noiembrie 2011. Necesită pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicaţii, leziunile nepunând în primejdie viaţa victimei şi neconducând la instalarea unei infirmităţi fizice permanente sau a unei sluţiri.
Din raportul de constatare medico - legală cu examinarea persoanei din data de 02 decembrie 2011 privind pe inculpatul G.E., în vârstă de 28 de ani, a reieşit că, potrivit adeverinţei medicale din 06 noiembrie 2011 - Camera de Gardă Chirurgie - Spitalul Municipal Olteniţa acesta a prezentat diagnosticul: „Plagă contuză zigomatică dreaptă (lungime circ 5 cm). Plagă contuză scalp parietal stâng, profundă, cu interesare musculară (muşchiul pielosul capului), fascială (lungă de circa 7 crn). Traumatism cranio-cerebral acut închis fără pierderea conştientei". Inculpatul G.E. a prezentat leziuni produse prin lovire de corp dur ce pot data din 05 noiembrie 2011 şi necesită pentru vindecare 11 - 12 zile de îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicaţii. Leziunile nu au pus în primejdie viaţa victimei şi nu au condus la instalarea unei infirmităţi fizice permanente sau a unei sluţiri.
Din raportul de constatare medico-legală cu examinarea persoanei emis la data de 02 decembrie 2011 a reieşit că inculpatul R.I., în vârstă de 24 de ani a prezentat diagnosticul: „Plagă înţepată superficială (corp dur) mâna stângă (regiunea palmară), astfel cum rezultă din adeverinţa medicală din 06 noiembrie 2011 a Spitalului Municipal Olteniţa - Camera de Gardă Chirurgie. Acesta prezintă leziuni care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, înţepător, urmată de cădere şi lovire de un plan dur ce pot data din 05 noiembrie 2011. Necesită 11-12 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu survin complicaţii. Leziunile nu au pus în primejdie viaţa victimei şi nu au condus la instalarea unei infirmităţi fizice permanente sau a unei sluţiri.
Din procesul - verbal întocmit la data de 27 decembrie 2011 în urma analizării documentelor clasificate secret de serviciu primite de la SRI, a reieşit că în seara zilei de 05 noiembrie 2011, în intervalul orar 23.00 - 23.30 (perioadă în care a avut loc încăierarea), inculpaţii V.C.M., l.M., D.M.A., Ş.G.A., T.M. şi T.l. sunt localizaţi pe raza municipiului Olteniţa, judeţul Călăraşi, numitul S.C. figurând, în acelaşi interval de timp pe raza comunei C.
Din procesul-verbal de cercetare la faţa locului a rezultat că în data de 05 noiembrie 2011, în jurul orelor 23.30, organele de poliţie din municipiul Olteniţa au fost sesizate ce către martorul B.G. cu privire la faptul că în curtea Spitalului Municipal Olteniţa a avut loc o altercaţie între mai mulţi tineri.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică dată faptei de încăierare, respectiv art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., s-a constatat că s-a făcut aplicarea circumstanţei agravante care a constat în producerea, prin actele de violenţă pe care le presupune încăierarea, în afara urmării constând în crearea unei stări de pericol pentru ordinea şi liniştea publică, a unui rezultat mai grav - moartea victimei T.N.B., dar şi vătămarea corporală a numiţilor R.I., G.E. C.C.G. şi B.C., fără ca făptuitorul să fie cunoscut.
Toţi participanţii la încăierare răspund pentru rezultatul mai grav produs deoarece, din punct de vedere obiectiv, fiecare a realizat acţiunea de participare la încăierare, iar din punct de vedere subiectiv, fiecare a prevăzut, dar a crezut că acest rezultat nu se va produce, fie nu l-a prevăzut deşi trebuia şi putea să-l prevadă.
În acest scop, părţile din dosar s-au înarmat cu obiecte contondente, s-au organizat spontan şi s-au deplasat la locul de întâlnire din curtea Spitalului Municipal Olteniţa. Audiat în faza de cercetare judecătorească inculpatul T.M. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa prin actul de inculpare solicitând judecarea cauzei în baza dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., susţinând că nu a urmărit uciderea persoanei care a decedat în urma incidentului care a avut loc. Cu privire la latura civilă a cauzei, inculpatul T.M. a fost de acord cu plata despăgubirilor solicitate de partea civilă G.M. solicitând ca şi ceilalţi coinculpaţi să fie obligaţi alături de el la plata acestor despăgubiri.
Instanţa de fond, analizând probele administrate în cauză a constatat că ele dovedesc cu certitudine şi fără putinţă de tăgadă vinovăţia inculpatului T.M. şi săvârşirea infracţiunilor de către acesta, motiv pentru care s-a admis cererea de judecare a cauzei în baza dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul T.M. şi a solicitat să se acorde o mai mare eficienţă dispoziţiilor art. 74-76 C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. şi a solicitat reducerea pedepsei, având în vedere poziţia sa procesuală.
Prin decizia penală nr. 230/A din 2 august 2012 a Curţii de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul T.M. împotriva sentinţei penale nr. 97 din 18 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Călăraşi, secţia penală, a menţinut starea de arest a inculpatului şi a computat arestarea preventivă de la 08 noiembrie 2011 la zi.
A reţinut instanţa de apel că au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, persoana făptuitorului, dar şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, reţinând că pedeapsa a fost corect individualizată având în vedere că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamatorie.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul T.M. şi a solicitat, în esenţă, în temeiul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. admiterea recursului aplicarea disp. art. 74 lit. c) C. pen., reducerea pedepsei şi aplicarea disp. art. 81 sau art. 861 C. pen.
Examinând decizia recurată în raport de motivele de casare invocate de recurentul inculpat, dar şi din oficiu conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 din acelaşi cod, Înalta Curte constată că recursul declarat inculpatul T.M. este nefondat pentru următoarele considerente:
Înalta Curte constată că instanţa de fond şi instanţa de prim control judiciar au reţinut în mod corect vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunilor de încăierare în forma agravantă prev. de art. 322 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., port de obiecte tăietoare în locuri publice prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republicată şi conducere pe drumurile publice a unui autoturism neînmatriculat prev. de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, conducere pe drumurile publice a unui autoturism cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002 şi conducere pe drumurile publice a unui autoturism fără a poseda permis de conducere prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicat şi pentru care a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen.
Potrivit art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării, când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport de prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Înalta Curte constată că în mod corect s-a analizat întreg materialul probator şi că pedeapsa astfel cum a fost individualizată de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de prim control judiciar răspunde atât principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei cât şi scopului prevăzut de art. 52 C. pen. şi nu se impune reducerea acesteia în raport de împrejurările faptei săvârşite şi modalitatea de comitere, de persoana inculpatului.
De asemenea, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată de instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel de 5 ani închisoare, este justificată şi este în măsură să răspundă cerinţelor de sancţionare, coerciţie şi reeducare prev. de art. 52 C. pen. şi reflectă o individualizare temeinică, fiind respectat o principiul proporţionalităţii, respectiv, pedeapsa aplicată inculpatului şi modalitatea de executare a acesteia sunt adecvate situaţiei de fapt şi scopului urmărit de legea penală.
Faţă de solicitarea inculpatului de aplicare a circumstanţelor atenuate prev de art. 74 lit. c) C. pen., Înalta Curte are în vedere că poziţia procesuală a inculpatului a valorificată prin reţinerea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., astfel că nu se impune reducerea pedepsei.
În ceea ce priveşte circumstanţele personale ale inculpatului, trebuie menţionat şi faptul că inculpatul se află în situaţia de recidivă postcondamnatorie prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., aşa cum rezultă din fişa de cazier aflată la dosarul de urmărire penală, acesta fiind anterior condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare prin sentinţa penală nr. 18 din 10 februarie 2005, a Tribunalului Călăraşi, definitivă prin decizia penală nr. 290 din 12 aprilie 2005, şi la 1 an închisoare prin sentinţa penală nr. 478 din 29 aprilie 2011, definitivă prin decizia penală nr. 2056 din 25 octombrie 2011, a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a, fiind revocat beneficiul suspendării sub supraveghere dispus o pentru prima condamnare.
În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului privind aplicarea disp. art. 81 sau art. 861 C. pen., Înalta Curte apreciază în raport de gravitatea faptelor comise de inculpat că scopul pedepsei prev. de dispoziţiile art. 52 C. pen., nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei într-un loc de detenţie, iar aplicarea disp art. 81 sau art. 861 C. pen. nu ar satisface exigenţele prev. de art. 52 C. pen., astfel că nu s-ar realiza scopul educativ şi preventiv al pedepsei. Se constată că numai prin executarea în condiţii de detenţie, se va realiza reeducarea inculpatului în scopul ca acesta să nu mai săvârşească alte infracţiuni şi pentru îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de ordinea de drept, având în vedere pericolul social ridicat al faptelor comise, modalitatea de săvârşire a infracţiunilor, circumstanţele reale de comitere a faptei şi circumstanţele personale ale acestuia care se află în stare de recidivă postcondamnatorie.
înalta Curte, ţinând seama de aceste împrejurări precum şi de administrarea legală şi completă a probelor de către prima instanţă şi de către instanţa de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge recursul declarat de inculpatul recursul declarat de inculpatul T.M. împotriva deciziei penale nr. 230/A din 02 august 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
În baza art. 88 C. pen. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 8 noiembrie 2011 la 27 noiembrie 2012.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M. împotriva deciziei penale nr. 230/A din 02 august 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 8 noiembrie 2011 la 27 noiembrie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 27 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3878/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3885/2012. Penal. Corupţia sexuală (art. 202... → |
|---|
