ICCJ. Decizia nr. 3913/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin sentința penală nr. 250 din 09 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în rechizitoriu în sarcina inculpatului S.V.C. din infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracțiunea continuată de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

în baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost condamnat inculpatul S.V.C., cu datele de identitate de mai sus, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 14 ani închisoare cu aplic. art. 71, 64 lit. a) Teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii continuate de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

în baza art. 65 alin. (2), rap. la art. 64 lit. a) Teza a II-a, b) și c) și art. 66 C. pen., i s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, și de a ocupa o funcție de natura celei de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii - administrator de societate comercială, sau asociat în societate comercială, ori orice funcție executivă sau de decizie într-o societate comercială, pe o perioadă de 10 ani.

S-a constatat că prin încheierea nr. 23 din 17 iunie 2010 inculpatul a fost arestat preventiv în lipsa fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 34 din 17 iunie 2010, pe o durata de 30 de zile începând cu data prinderii și punerii în executare.

S-a constatat că până la data prezentei mandatul de arestare preventivă nu a fost pus în executare întrucât inculpatul se sustrage.

în baza art. 14 C. proc. pen. rap. la art. 998 și urm. C. civ. în forma anterioară Legii nr. 287/2009, a fost obligat inculpatul la plata pretențiilor civile, după cum urmează: 492.195,09 RON, în favoarea părții civile SC M.I. SRL Oradea, reprezentând despăgubiri civile, 346.088 RON, în favoarea părții civile SC P.T. SRL Tileagd, reprezentând despăgubiri civile, 367.685,77 RON, în favoarea părții civile SC T. SRL Oradea, reprezentând despăgubiri civile, 164.721,03 RON, în favoarea părții civile SC C. SA Oradea, reprezentând despăgubiri civile, 79.501 RON, în favoarea părții civile SC C.C. SA Oradea, reprezentând despăgubiri civile, 148.976,11 RON, cu dobânzi legale până la achitarea sumei, în favoarea părții civile SC K. SRL Timișoara, reprezentând despăgubiri civile.

în baza art. 118 C. pen. s-a dispus confiscarea specială a filelor cec emise pe seama părților civile anterior instituirii interdicției bancare pe seama părții responsabile civilmente, și păstrarea acestora la dosarul cauzei, constituind titlu executoriu, după cum urmează: în sumă de 36,280 RON - emis la 08 august 2008 pentru SC P.T., în sumă de 58,559,90 RON - emis la 08 august 2008 pentru SC C. SRL, CEC în sumă de 148,976,11 RON - emis la 08 august 2008 pentru SC K. SRL.

S-a constatat că biletele la ordin emise anterior instituirii interdicției bancare pe seama părții responsabile civilmente la 31 iulie 2008 cu suma de 75,422 RON, la 28 iulie 2008 cu suma de 54,912,98 RON și la 09 iulie 2008 cu suma de 23,833,80 RON pe seama părții civile SC C.C. SA Oradea, nu există în original la dosarul cauzei.

în baza art. 118 C. pen. s-a dispus confiscarea specială a filelor cec și biletelor la ordin emise pe seama părților civile după instituirea interdicției bancare pe seama părții responsabile civilmente și, în baza art. 14 alin. (3) lit. a) și 445 C. proc. pen. dispune anularea acestora ca fiind false, după cum urmează CEC în valoare de 65.160,00 RON - 26 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.159,01 RON - 27 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 45.010,32 RON - 28 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 16.914,63 RON - 13 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 75.116,08 RON - 14 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.071,39 RON - 15 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 56.622,70 RON - 23 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC 36.180,00 RON - 07 august 2008 - SC P.T., CEC - necompletat - 27.700,00 RON - 29 august 2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 27 august 2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 15 augsut 2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 11 august 2008 SC P.T. SRL, B.O. 27.700,00 RON - 15 august 2008 SC P.T. SRL, B.O. 200.000,00 RON - 10 septembrie 2008 SC P.T. SRL, B.O. 25.000,00 RON - 29 august 2008 SC T. SRL, B.O. 25.000,00 RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 26.158,58 RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 46.323,44 RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 23.548,91 RON - 26 august 2008 SC T. SRL, B.O. 19.566,46 RON - 26 august 2008 SC T. SRL - necompletat, - 1.519,80 RON - 23 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 8.926,64 RON - 14 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 7.240,94 RON - 28 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 28.948,65 RON - 27 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 87.760,30 RON - 17 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 11.825,03 RON - 20 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 3.856,78 RON - 17 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 8.177,25 RON - 18 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 10.000,00 RON - 11 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 10.000,00 RON - 18 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 14.124,87 RON - 11 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 7.909,89 RON - 29 septembrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 13.000,00 RON - 01 octombrie 2008 SC K. SRL, copie B.O. - 13.227,60 RON - 01 octombrie 2008 SC K. SRL - copie.

în baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.

în baza art. 7 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a prezentei hotărâri.

în baza art. 189 C. proc. pen., rap. la art 68¹¹ din Legea nr. 51/1995 rep., cu referire la art. 5 din Protocolul nr. 113928/2008, s-a dispus plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a onorariului apărătorului din oficiu conf. delegației din 14 martie 2011 de la dosar.

Prin rechizitoriul din 30 noiembrie 2010 Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor a trimis în judecată pe inculpatul S.V. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) Potrivit actului de sesizare, inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea, a emis în perioada 07 august 2008 - 02 februarie 2009 în condițiile lipsei disponibilului, respectiv în condițiile instituirii interdicției bancare, file cec și bilete la ordin în dauna părților civile SC M.I. SRL Oradea, SC P.T. SRL Tileagd, SC T. SRL Oradea, SC C. SA Oradea, SC C.C. SA Oradea, SC K. SA Timișoara, prejudiciul total fiind de 492.195,09 RON. Din probatoriul administrat în cauză: plângeri, declarații părți vătămate, file CEC, bilete la ordin și refuzuri de plată, documente justificative, înscrisuri bancare, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, instanța a constatat următoarele:

Potrivit înscrisurilor provenite de la Banca Națională a României - rezultă că pe numele SC G. SRL Oradea, ca urmare a multiplelor incidente de plată, s-a instituit interdicția bancară de a emite cecuri în perioada 11 august 2008 - 09 februarie 2010. în acest scop societatea comercială administrată de inculpat a fost somată de unitatea bancară, potrivit legii, prin urmare inculpatul - administrator al societății comerciale, a cunoscut respectiva împrejurare.

Inculpatul a depus specimen de semnătură, obținând de la unitatea bancară începând cu data de 13 iulie 2005 dreptul de a emite cecuri și a dispune de contul părții responsabile civilmente. în ce privește partea responsabilă civilmente SC G. SRL Oradea a fost deschisă procedura insolvenței. în data de 13 martie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții și de prestări servicii cu partea civilă SC M.I. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis în perioada 26 august 2008 - 23 septembrie 2008 un număr de 7 file cec, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează.CEC - 65.160,00 RON - 26 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.159,01 RON - 27 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 45.010,32 RON - 28 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 16.914,63 RON - 13 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 75.116,08 RON - 14 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.071,39 RON - 15 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 56.622,70 RON - 23 septembrie 2008 - SC M. SRL. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. La 08 septembrie 2008, 09 septembrie 2008, respectiv 15 septembrie 2008, cecurile au fost introduse la plată. Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei disponibilului, trăgătorul fiind în interdicție bancară. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 492.195,09 RON, reprezentând despăgubiri civile.

Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. în cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC P.T. SRL Tileagd, pentru plata cărora a emis la 07 august 2008, respectiv 08 august 2008 filele CEC în sumă de 36,280 RON și în sumă de 36.180 RON. La 12 august 2008 cecurile au fost introduse la plată. Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 346.088 RON, reprezentând despăgubiri civile. lnculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării în interdicție bancară. Pentru rambursarea sumelor datorate inculpatul a emis și un număr de 6 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: B.O. - 27.700,00 RON - 29 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 27 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 15 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON 11 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 15 august 2008, B.O. - 200.000,00 RON - 10 septembrie 2008. lnculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară.

Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.

La data de 01 aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC T. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 7 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: B.O. - 25.000,00 RON - 29 august 2008, B.O. - 25.000,00 RON - 26 august 2008, B.O. 25.000,00 RON - 26 august 2008, B.O. - 26.158,58 RON - 26 august 2008, B.O. - 46.323,44 RON - 26 august 2008, B.O. - 23.548,91 RON - 26 august 2008, B.O. - 19.566,46 RON - 26 august 2008. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 367.685,77 RON, reprezentând despăgubiri civile.

în cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC C. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis la 08 august 2008 fila CEC în sumă de 58,559,90 RON. Totodată a emis și fila CEC - necompletată, care însă poartă ștampila și semnătura emitentului. De asemenea, pentru rambursarea sumelor datorate, inculpatul a mai emis un bilet la ordin avalizat de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului.

întrucât partea civilă a introdus la data de 09 octombrie 2008 la plată o altă filă CEC primită de la inculpat (care nu a fost depusă la dosar, existând doar înscrisul provenit de la instituția bancară), unitatea bancară refuzând plata pentru motivul lipsei disponibilului, cecurile și biletul la ordin de mai sus nu au mai fost completate și introduse la plată. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 164.721,03 RON, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor atât în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării în interdicție bancară, cât și ulterior, în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară.

La data de 23 aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare componente industriale cu partea civilă SC C.C. SA Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 3 bilete la ordin: la 31 iulie 2008 cu suma de 75,422 RON, la 28 iulie 2008 cu suma de 54.912,98 RON și la 09 iulie 2008 cu suma de 23.833,80 RON, instrumente de plată care însă nu există în original la dosarul cauzei. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecului, respectiv biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 79.501 RON, reprezentând despăgubiri civile.

în cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare piese de schimb și accesorii auto cu partea civilă SC K. SRL Timișoara, pentru plata cărora a emis la 02 februarie 2009 fila CEC în sumă de 148,976,11 RON. Totodată, pentru rambursarea sumelor datorate, inculpatul a mai emis 14 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului: B.O. - 1.519,80 RON - 23 octombrie 2008, copie B.O. - 8.926,64 RON - 14 octombrie 2008, copie B.O. - 7.240,94 RON - 28 octombrie 2008 - copie B.O. - 28.948,65 RON - 27 octombrie 2008, copie B.O. - 87.760,30 RON - 17 octombrie 2008, copie B.O. - 11.825,03 RON - 20 octombrie 2008, copie B.O. - 3.856,78 RON - 17 octombrie 2008, copie B.O. - 8.177,25 RON - 18 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00 RON - 18 octombrie 2008, copie B.O. -14.124,87 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 7.909,89 RON - 29 septembrie 2008, copie B.O. -13.000,00 RON - 01 octombrie 2008, copie B.O. -13.227,60 RON - 01 octombrie 2008 - copie.

La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 148.976,11 RON, cu dobânzi legale până la achitarea sumei, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecului în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să îl emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. Martorii audiați în fața instanței cât și la urmărire penală, și reprezentanții părților civile (M.F., P.P., C.V., M.L., B.T., B.D., M.L., V.O., S.D., T.A.) au confirmat starea de fapt reținută prin actul de sesizare, respectiv în urma cercetării judecătorești (evidențiată mai sus la pct. 1-6), cât și faptele săvârșite de inculpat, referitoare la părțile civile sus amintite. Persoanele audiate au arătat că inculpatul nu a informat despre lipsa disponibilului, confirmă că inculpatul a semnat și ștampilat filele CEC predate, confirmă înțelegerile privind scadențele, declară că obligația de plată era justificată date fiind convențiile încheiate și marfa livrată, menținând declarațiile anterioare. Martorii declară că a predat reprezentanților părților civile din partea inculpatului biletele la ordin.

Instanța și-a însușit probele administrate în dosarul de urmărire penală, și a ținut seama de acestea la pronunțarea soluției în cauză.

Inculpatul a fost audiat în calitate de făptuitor, după care s-a sustras cercetărilor.

Audiat fiind în respectiva împrejurare, inculpatul - manifestând doza de subiectivism firească, descrie modul de operare și faptele săvârșite, recunoscând că a emis file CEC și bilete la ordin semnate și ștampilate și că a convenit cu părțile civile sub aspectul modalității de plată a bunurilor achiziționate, cu clauza precisă ca reprezentanții acestora să completeze filele CEC cu sumele datorate și să le introducă la plată. Recunoaște că a revândut marfa achiziționată de la părțile civile și că nu a primit integral contravaloarea acesteia, astfel încât încasările ulterioare nu au fost suficiente pentru a plăti sumele cuvenite părților vătămate. lnculpatul declară că a emis filele CEC ca o garantare a plății deoarece urma să plătească marfa în numerar. Declară că a luat cunoștință deîndată cu privire la interdicția bancară instituită pe seama societății administrate de acesta.

Apărarea va fi înlăturată tocmai pentru că motivele invocate - cu precădere cele subliniate - sunt reglementate de norma legală în privința operațiunilor cu cecuri, explicate pe larg în cele ce urmează. O dovadă de necontestat potrivit căreia inculpatul a săvârșit fapta este și angajamentul de plată încheiat de acesta.

Din cercetări a rezultat că inculpatul a acționat cu bună știință în scopul inducerii în eroare a reprezentanților părților civile la livrarea mărfii, emițând bilete la ordin avalizate de inculpat. Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul nu avea antecedente penale la data săvârșirii faptelor.

în ciuda tuturor demersurilor întreprinse de organul de urmărire penală și de instanță inculpatul nu a fost găsit pentru a se prezenta, formula și susține apărarea. înscrisurile oficiale depuse la dosar confirmă că inculpatul a fost citat la adresele corecte.

Pe durata cercetării judecătorești s-a asigurat asistență din oficiu.

Prin încheierea nr. 23 din 17 iunie 2010 inculpatul a fost arestat preventiv în lipsa, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 34 din 17 iunie 2010, pe o durata de 30 de zile începând cu data prinderii și punerii în executare.

Până la data prezentei hotărâri mandatul de arestare preventivă nu a fost pus în executare întrucât inculpatul se sustrage. Filele CEC și biletele la ordin au fost ridicate în original sau depuse în copie alături de înscrisurile contabile și bancare care atestă săvârșirea infracțiunilor de către inculpat.

La termenul de judecată din 11 octombrie 2011 s-a pus în discuție schimbarea încadrării juridice în cauză. întrucât din probele administrate rezultă că inculpatul săvârșit mai multe infracțiuni și că a acționat cu scopul de a obține un folos material injust, instanța constată că se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea continuată reținută în rechizitoriu - art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) - în infracțiunea continuată prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., avându-se în vedere împrejurările în care cecurile au fost emise fără acoperire după intrarea în interdicție de plată, respectiv pentru faptele săvârșite prin folosirea biletelor la ordin, pentru cecurile emise în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să emită cecuri, respectiv anterior intrării în interdicție bancară. Extrasele de cont evidențiază starea financiară a societății comerciale administrate de inculpat în numele căreia a emis - în condițiile sus menționate - instrumentele de plată.

Inculpatul avea specimen de semnătură în perioada respectivă.

Există la dosar dovada că cecurile au aparținut și că au fost emise de SC G. SRL Oradea. Părțile civile l-au notificat pe inculpat cu privire la iminenta introducere a filelor CEC la plată. Inculpatul nu a încercat să împiedice acest lucru, practic menținându-le în eroare privind solvabilitatea, respectiv existența proviziei. în aceste condiții cecurile sunt considerate ca fiind emise fără autorizarea trasului, banca a constatat lipsă totală de disponibil și că trăgătorul se afla în interdicție. Cecul și necorespondența mărfii cu pretențiile emitentului cecului.

Răsturnând apărarea inculpatului, norma legală, doctrina și practica în materie au consfințit că, pentru existența infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. nu prezintă relevanță dacă părțile nu au respectat contractul, ori că marfa livrată a fost de o calitate necorespunzătoare. Dreptul și obligația născute din titlu sunt independente față de actul juridic din care decurg (raportul juridic fundamental, cum ar fi contractul de vânzare-cumpărare). Posesorul legitim al CEC-ului își exercită dreptul și emitentul CEC-ului execută obligația în temeiul titlului și nu în baza raportului juridic care a ocazionat emiterea CEC-ului.

Din definiția cecului (mijloc al elementului material al infracțiunii), rezultă fără îndoială că acesta este un instrument de retragere de fonduri și un instrument de plată. Cecul nu poate îndeplini funcția și nu poate fi folosit ca un instrument de garantare. Garantarea obligațiilor se face prin ipotecă, gaj ori privilegiu. CEC-ul este lipsit de funcția de instrument de credit.

Ceea ce se numește total impropriu cec emis "în garanție", este de fapt un simplu instrument de plata. Clauza "în garanție" referitoare la un cec este contrar naturii acestui titlu comercial de valoare. Trăgătorul trebuie să procedeze în așa fel încât cecul să cuprindă mențiunile obligatorii dispuse de lege, care să satisfacă cerințele unei informații suficiente, precum și cerințele reflectării garanției date de trăgător privind plata prin înscrisul respectiv (pct. 8 din Norma cadru nr. 7 din 6 martie 1994 privind comerțul făcut de instituțiile de credit cu cecuri).

De altfel, nici în situația în care cecul a fost girat, girantul nu garantează decât existența creanței, și nici într-un caz plata sumei înscrise pe cec (pct. 122 din Norma nr. 7/1994). în final s-a constatat că în cauză nu avem filă o cec garantată prin aval.

Infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor fără provizie sau acoperire, în condițiile în care beneficiarul nu cunoaște despre inexistența proviziei (decizia 9/2005-RIL, înalta Curte de Casație și Justiție) iar trăgătorul a predat beneficiarului fila CEC care conține doar semnătura - așa-zisul cec în alb, nu se circumscrie infracțiunii prev. de art. 84 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, ci constituie infr. prev. de art 215 alin. (1) și (4) C. pen., putând fi discutat un eventual concurs ideal cu infr. prev. de art. 84 alin. (3) Teza a II-a din Legea nr. 59/1934.

Potrivit art. 13 Teza I din Legea nr. 59/1934, trăgătorul răspunde de plată, menținând în eroare partea vătămată privind solvabilitatea, respectiv existența proviziei.

Beneficiarul are dreptul să introducă cecul la plată fără ca emitentul să fie încunoștințat. Dreptul de completare trece de la un posesor la altul o dată cu predarea cecului. Cel care emite acel cec, completat, parțial completat, sau "în alb", își asumă răspunderea executării. Se prezumă astfel că ulterior, potrivit înțelegerii, partea vătămată - beneficiar al cecului, îl va prezenta la plată.

Potrivit pct. 67 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o parte din mențiunile cerute de art. 1 din Legea cecului. Prin urmare, în aceste condiții, sunt întrunite condițiile de formă ale filei cec.

Pct. 68 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, stipulează că mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezintă cecul la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății. Datorită acestei prevederi legale nu se cere imperativ ca inculpatul, de la bun început, să completeze numele beneficiarului.

Potrivit pct. 69 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, primitorul cecului în alb, cât și oricare dintre posesorii succesivi ai acestuia au dreptul de a completa instrumentul respectiv cu mențiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, conform înțelegerilor care au avut loc anterior între semnatarii cecului, fără a mai fi necesară intervenția trăgătorului.

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 59/1934, cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are disponibil la tras. Disponibilul trebuie să existe prealabil emiterii titlului și să aibă cel puțin valoarea cecului. Disponibilul trebuie să fie lichid, cert și exigibil, adică să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plății cecului.

Potrivit pct. 34 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, trăgătorul poate emite un cec numai în condițiile existenței prealabile la tras a unor fonduri proprii, disponibile, în momentul emiterii instrumentului, care să-i facă posibilă trasului efectuarea plății.

Potrivit pct. 35 din Norma cadru nr. 7 din 08 martie 1994, emiterea unui cec de către un trăgător, fără ca acesta să dispună de fondurile necesare la tras în momentul emiterii cecului, atrage sancțiuni civile și penale. Acest fapt nu duce însă la nulitatea cecului, el putând fi totuși onorat de tras la prezentare, dacă, în intervalul de timp dintre emitere și prezentare, trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea acestui cec. Este lesne de înțeles că acest lucru nu privește răspunderea penală. Dacă sunt întrunite condițiile de formă ale filei cec, văzând prev. Normei cadru nr. 7, instanța nu dispune anularea cecului emis în lipsa proviziei decât în situația cecului declarat ca fiind fals, întrucât altfel fila CEC nu reprezintă mijloc fraudulos; aceasta va fi confiscată, fără a fi anulată de către instanță ca fiind falsă. Fila CEC constituie titlul executoriu pentru partea civilă prin care aceasta își poate dovedi creanța.

Potrivit deciziei 663 din 06 februarie 2002 - recurs în anulare - înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că emiterea unui bilet la ordin, știind că pentru valorificare nu există acoperirea necesară, dacă fapta a fost săvârșită cu intenția de a înșela și s-a pricinuit o pagubă, constituie infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. în motivarea acestei decizii se arată că biletul la ordin este un titlu de credit și că, în anumite condiții, emiterea biletului la ordin fără a exista în cont acoperirea necesară nu atrage doar răspunderea contractuală a făptuitorului.

în cazul analizării elementelor constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, se constată că, în asemenea situații, funcția atribuită biletului la ordin este de a determina prin inducere în eroare la încheierea unei convenții, iar mențiunile privind contul, banca plătitoare, suma de plată sunt elemente de natură a convinge cealaltă parte cu privire la seriozitatea și posibilitățile de plată ale făptuitorului. Prin urmare, încadrarea faptei inculpatului, de a emite un bilet la ordin pentru achitarea mărfurilor cumpărate, știind că nu are disponibilul necesar în cont, în prevederile art. 215 alin. (4) C. pen., este greșită.

Fapta astfel săvârșită realizează conținutul infracțiunii de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (3) C. pen., în modalitatea agravantă prevăzută în alin. (2).

în ce privește faptele săvârșite, instanța constată că inculpatul a săvârșit infracțiunile de înșelăciune prin folosirea cecurilor, respectiv biletelor la ordin, atât în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, cât și după intrarea în interdicție bancară. Părțile civile, prezentând instrumentele de plată la bancă, au înregistrat refuz la plată, unitatea bancară consemnând următoarele aspecte: "cec refuzat din lipsă totală de disponibil, trăgător în interdicție bancară". Activitatea infracțională a inculpatului a fost înlesnită și de faptul că societățile prejudiciate nu au verificat solvabilitatea emitentului instrumentelor de plată prin centrala incidentelor de plăți, organism ce funcționează la nivelul sucursalelor Băncii Naționale a României. lnculpatul a recunoscut emiterea instrumentelor de plată fără a exista disponibilul în cont, însă s-a dovedit a fi în eroare cu privire la posibilitatea legală de a folosi cecul ca instrument de garantare a plății în numerar, a cunoscut despre refuzul la plată, a recunoscut sumele datorate.

Cu privire la aplicabilitatea în cauza de față a prev. art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., se cuvin următoarele precizări: învinuitul acționează cu scopul creării aparenței solvabilității, respectiv că părțile vătămate își vor încasa debitele.

Din ansamblul probator s-a constatat că învinuitul a acționat cu scopul de a obține un folos material injust, acționând cu intenția de a înșela, urmarea fiind pricinuirea pagubei. în ce privește scopul cerut pentru existența infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., acesta există dat fiind rezultatul produs, ținând seama de cuantumul prejudiciului cauzat. Scopul cerut de textul art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP) a fost probat prin declarațiile persoanelor audiate. Prin acțiunile sale de emitere, ștampilare și semnare a filelor CEC, de emitere și avalizare a biletelor la ordin, inculpatul a încercat și reușit - prin inducerea în eroare - determinarea părților civile la încheierea convențiilor, mențiunile privind contul, banca plătitoare, fiind elemente de natură a convinge cealaltă parte cu privire la seriozitatea și posibilitățile de plată ale inculpatului. Oferind părților civile cecurile și biletele la ordin de mai sus, inculpatul Ie-a indus în eroare la livrarea mărfii cu privire la solvabilitate. Inculpatul nu a acționat în numele societății comerciale pe care o administrează cu bună-credință, din dorința de a achita creanțele ci, dimpotrivă, acest procedeu a avut scopul de a crea aparența solvabilității și a eforturilor depuse de debitor pentru plata datoriilor sale, el în realitate urmărind inducerea în eroare a părților civile. în cauză filele CEC au fost emise de către inculpat cu încălcarea prev. art. 215 alin. (3) și (4) C. pen., lipsa disponibilului fiind constatată și cu ocazia introducerii la plata, dar și la data emiterii. Vinovăția a rezultat din probele administrate în cauză.

Instanța a reținut că inculpatul confirmă că a cunoscut că în luna august 2008, societatea pe care o administrează se găsește în interdicție bancară și că ulterior acestei date îi este interzisă emiterea cecurilor (aspect explicit cuprins în cuprinsul somațiilor la care ne-am referit mai sus, cât și că intenționat nu a pus la dispoziția părților civile provizia necesară, potrivit legii.

Astfel inculpatul era dator să retragă filele CEC emise cu lipsa proviziei, respectiv să informeze părțile civile că filele CEC anterior emise vor fi refuzate la plată deoarece partea responsabilă civilmente, al cărui administrator este, a fost declarată în interdicție bancară pentru a emite cecuri. Din probele administrate rezultă că inculpatul este autorul săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina sa, săvârșită în forma continuată, folosind același mod de operare, în baza aceluiași scop, respectiv că în mod repetat a emis file CEC pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul cunoscând la data emiterii, cât și introducerii la plată a acestor file CEC, starea conturilor bancare ale societății sale, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare. Fapta săvârșită de inculpat în dauna părților civile, care în mod repetat a emis file CEC și bilete la ordin pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul cunoscând la data emiterii acestor file CEC starea conturilor bancare ale acestor societăți, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare, fapta producând consecințe deosebit de grave datorită prejudiciului însemnat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41, 42 C. pen., instanța urmând să dispună schimbarea încadrării juridice și să-l condamne pe inculpat.

La aplicarea pedepsei instanța a ținut seama de persoana inculpatului, circumstanțele reale și personale, conduita acestuia pe parcursul procesului penal, gravitatea faptei săvârșite, gradul de pericol social, lipsa antecedentelor penale, modalitatea în care scopul pedepsei poate fi atins, numărul actelor materiale, valoarea mare a prejudiciului cauzat părților civile, cât și modalitatea de săvârșire a faptelor.

Pentru aceste motive instanța a făcut aplicarea pedepselor complementare în ce îl privește pe inculpat pentru o perioadă de 10 ani, urmând a se dispune și aplic. art. 7 din Legea nr. 26/1990.

Instanța a apreciat că nu pot fi reținute circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin dispunerea executării pedepsei în regim de detenție.

Instanța a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv în lipsa fiind emis mandatul de arestare preventivă pe o durată de 30 de zile începând cu data prinderii și punerii în executare, și că mandatul de arestare preventivă nu a fost pus în executare întrucât inculpatul se sustrage.

Instanța a admis pretențiile civile formulate în cauză deoarece sunt justificate, însă inculpatul nu va fi obligat în solidar cu SC G. SRL Oradea dat fiind faptul că, în ce privește societatea, în februarie 2009 a fost deschisă procedura insolvenței. Cecurile aflate în original la dosar emise anterior intrării în vigoare a interdicției bancare urmează a fi confiscate, ca efect al aplicării prev. art. 118 C. pen., și păstrate la dosarul cauzei la dispoziția părților civile, constituind titlu executoriu prin care acestea își pot dovedi creanța. Cecurile și biletele la ordin aflate în original la dosar emise după intrarea în vigoare a interdicției bancare urmează a fi anulate ca fiind false - acestea constituind mijlocul fraudulos, fiind probată atât existența scopului urmărit dar și faptul că părțile civile nu au cunoscut despre lipsa proviziei.

împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel inculpatul S.V.C. solicitând admiterea acestuia conform art. 379 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 380 și 381 C. proc. pen. și casând hotărârea apelată să se dispună refacerea și completarea urmăririi penale în baza art. 332 C. proc. pen. raportat la art. 197 alin. (1) și (4) C. proc. pen., a se dispune revocarea mandatului de arestare preventivă.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, conform prevederilor art. 371 alin. (2) și art. 378 alin. (2) C. proc. pen., instanța de apel a constatat că aceasta este legală și temeinică, iar apelul formulat de inculpatul apelant S.V.C. apare ca neîntemeiat și, în consecință, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins.

Din actele și lucrările aflate la dosar a rezultat că, potrivit înscrisurilor provenite de la Banca Națională a României - rezultă că pe numele SC G. SRL Oradea, ca urmare a multiplelor incidente de plată, s-a instituit interdicția bancară de a emite cecuri în perioada 11 august 2008 - 09 februarie 2010. în acest scop societatea comercială administrată de inculpat a fost somată de unitatea bancară, potrivit legii, prin urmare inculpatul - administrator al societății comerciale, a cunoscut respectiva împrejurare. Inculpatul a depus specimen de semnătură, obținând de la unitatea bancară începând cu data de 13 iulie 2005 dreptul de a emite cecuri și a dispune de contul părții responsabile civilmente. în ce privește partea responsabilă civilmente SC G. SRL Oradea a fost deschisă procedura insolvenței.

în data de 13 martie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții și de prestări servicii cu partea civilă SC M.I. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis în perioada 26 august 2008 - 23 septembrie 2008 un număr de 7 file CEC, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: CEC - 65.160,00 RON - 26 august 2008, SC M. SRL, CEC - 65.159,01 RON - 27 august 2008, SC M. SRL, CEC - 45.010,32 RON - 28 august 2008 - SC M. SRL, CEC - 16.914,63 RON - 13 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 75.116,08 RON - 14 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 65.071,39 RON - 15 septembrie 2008 - SC M. SRL, CEC - 56.622,70 RON - 23 septembrie 2008 - SC M. SRL.

La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. La 08 septembrie 2008, 09 septembrie 2008, respectiv 15 septembrie 2008, cecurile au fost introduse la plată. Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei disponibilului, trăgătorul fiind în interdicție bancară. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 492.195,09 RON, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. în cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC P.T. SRL Tileagd, pentru plata cărora a emis la 07 august 2008, respectiv 08 august 2008 filele CEC în sumă de 36,280 RON și în sumă de 36.180 RON. La 12 august 2008 cecurile au fost introduse la plată. Cecurile au fost refuzate la plată pentru motivul lipsei disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 346.088 RON, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării în interdicție bancară. Pentru rambursarea sumelor datorate inculpatul a emis și un număr de 6 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: B.O. - 27.700,00 RON - 29 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 27 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 15 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 11 august 2008, B.O. - 27.700,00 RON - 15 august 2008, B.O. - 200.000,00 RON - 10 septembrie 2008. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. La data de 01 aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC T. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 7 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului, după cum urmează: B.O. - 25.000,00 RON - 29 august 2008, B.O. - 25.000,00 RON - 26 august 2008, B.O. - 25.000,00 RON - 26 august 2008, B.O. - 26.158,58 RON - 26 august 2008, B.O. - 46.323,44 RON - 26 august 2008, B.O. - 23.548,91 RON - 26 august 2008, B.O. - 19.566,46 RON - 26 august 2008. lnculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 367.685,77 RON, reprezentând despăgubiri civile. în cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare materiale de construcții cu partea civilă SC C. SRL Oradea, pentru plata cărora a emis la 08 august 2008 fila CEC în sumă de 58,559,90 RON. Totodată a emis și fila CEC - necompletată, care însă poartă ștampila și semnătura emitentului. De asemenea, pentru rambursarea sumelor datorate, inculpatul a mai emis un bilet la ordin avalizat de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. întrucât partea civilă a introdus la data de 09 octombrie 2008 la plată o altă filă CEC primită de la inculpat, (care nu a fost depusă la dosar, existând doar înscrisul provenit de la instituția bancară), unitatea bancară refuzând plata pentru motivul lipsei disponibilului, cecurile și biletul la ordin de mai sus nu au mai fost completate și introduse la plată. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 164.721,03 RON, reprezentând despăgubiri civile. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecurilor atât în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită, respectiv anterior intrării în interdicție bancară, cât și ulterior, în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. La data de 23 aprilie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare componente industriale cu partea civilă SC C.C. SA Oradea, pentru plata cărora a emis un număr de 3 bilete la ordin: la 31 iulie 2008 cu suma de 75,422 RON, la 28 iulie 2008 cu suma de 54,912,98 RON și la 09 iulie 2008 cu suma de 23,833,80 RON, instrumente de plată care însă nu există în original la dosarul cauzei. Inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune prin folosirea cecului, respectiv biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente nu avea dreptul să le emită, respectiv după intrarea în interdicție bancară. Toate instrumentele de plată au fost refuzate la plată de unitatea bancară pentru motivul lipsei disponibilului. La înmânarea instrumentelor de plată inculpatul a încredințat pe reprezentantul părții civile de existența disponibilului. Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 79.501 RON, reprezentând despăgubiri civile. în cursul lunii iulie 2008 inculpatul - în calitate de administrator al SC G. SRL Oradea - a încheiat un contract de vânzare-cumpărare piese de schimb și accesorii auto cu partea civilă SC K. SRL Timișoara, pentru plata cărora a emis la 02 februarie 2009 fila CEC în sumă de 148,976,11 RON. Totodată, pentru rambursarea sumelor datorate, inculpatul a mai emis 14 bilete la ordin avalizate de inculpat, purtând data, semnătura și ștampila emitentului: B.O. - 1.519,80 RON - 23 octombrie 2008, copie B.O. - 8.926,64 RON - 14 octombrie 2008, copie B.O. - 7.240,94 RON - 28 octombrie 2008, copie B.O. - 28.948,65 RON - 27 octombrie 2008, copie B.O. - 87.760,30 RON - 17 octombrie 2008, copie B.O. - 11.825,03 RON - 20 octombrie 2008, copie B.O. - 3.856,78 RON - 17 octombrie 2008, copie B.O. - 8.177,25 RON - 18 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 10.000,00 RON - 18 octombrie 2008, copie B.O. - 14.124,87 RON - 11 octombrie 2008, copie B.O. - 7.909,89 RON - 29 septembrie 2008, copie B.O. - 13.000,00 RON - 01 octombrie 2008, copie B.O. -13.227,60 RON - 01 octombrie 2008 - copie.

Curtea a apreciat că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului S.V.C. pe baza unei juste aprecieri a materialului probator administrat în cauză dând faptelor săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.

De asemenea, instanța de fond a efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, atât sub aspectul naturii și al cuantumului acesteia, cât și ca modalitate de executare, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Analizând cauza din perspectiva dispozițiilor cuprinse în art. 52 C. proc. pen., instanța de fond în mod corect, a constatat că ansamblul probator administrat este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul.

De asemenea, situația de fapt avută în vedere de prima instanță, s-a apreciat că este una corectă, evenimentele derulându-se în modalitatea prezentată de instanța de fond.

Situația de fapt descrisă mai sus, a fost dovedită în cauză.

Cu ocazia judecării cauzei în apel inculpatul nu a recunoscut faptele.

S-a reținut că instanța de fond a administrat un probatoriu complet pe care l-a interpretat just în lumina dispozițiilor art. 63 C. proc. pen. și pe baza acestuia a reținut situația de fapt și a făcut încadrarea în drept.

Pedeapsa aplicată inculpatului cât și modalitatea de executare au fost corect individualizate de către instanța de fond.

Cu privire la solicitarea formulată de inculpat în sensul de a se restitui cauza în vederea refacerii urmăririi penale, instanța de control judiciar a considerat-o inaplicabilă întrucât urmărirea penală este completă cu respectarea drepturilor inculpatului și principiilor de bază ale urmăririi penale și judecății cauzei. în mod corect a reținut prima instanță pe baza probatoriului administrat și verificat în etapa cercetării judecătorești că inculpatul a săvârșit infracțiunea de înșelăciune cu folosirea CEC-urilor, respectiv biletelor la ordin în perioada în care partea responsabilă civilmente avea dreptul să le emită cât și după intrarea în interdicție bancară. Părțile civile prezentând instrumentele de plată la bancă au înregistrat refuz la plată, unitatea bancară consemnând aspectele: "cec refuzat din lipsă totală de disponibil, trăgător în interdicție bancară". Totodată inculpatul a recunoscut emiterea instrumentelor de plată fără a avea disponibil în cont, a cunoscut despre refuzul de plată, a recunoscut sumele datorate.

Instanța a reținut că inculpatul a cunoscut că în luna august 2008 societatea pe care o administrează se găsește în interdicție bancară și că ulterior acestei date îi este interzisă emiterea CEC-urilor. Din probele administrate a rezultat că inculpatul este autorul săvârșirii infracțiunii reținute în sarcina sa, săvârșită în forma continuată, folosind același mod de operare, în baza aceluiași scop, respectiv că în mod repetat a emis file CEC pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul cunoscând la data emiterii, cât și introducerii la plată a acestor file CEC, starea conturilor bancare ale societății sale, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare. Fapta săvârșită de inculpat în dauna părților civile, care în mod repetat a emis file CEC și bilete la ordin pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul cunoscând la data emiterii acestor file CEC starea conturilor bancare ale acestor societăți, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare, fapta producând consecințe deosebit de grave datorită prejudiciului însemnat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41, 42 C. pen., prima instanță procedând la schimbarea încadrării juridice urmând să-l condamne pe inculpat.

Față de situația de fapt reținută corect de instanța de fond, Curtea a constatat că încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpat este corespunzătoare, că vinovăția acestuia a fost pe deplin dovedită, iar pedeapsa aplicată acestuia a fost corect individualizată.

Așa fiind, instanța a apreciat că o pedeapsă de 14 ani închisoare cu privare de libertate este îndestulătoare pentru realizarea scopului acesteia - de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.V.C., criticând decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen.

Prin motivele de recurs susținute oral de apărătorul desemnat din oficiu, s-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și reținerea circumstanțelor atenuante, având drept consecință reducerea pedepsei de 14 ani închisoare.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen. dar și din oficiu, înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor urma.

înalta Curte consideră că nu poate avea în vedere critica formulată de către recurentul inculpat S.V.C., întrucât din actele și lucrările dosarului rezultă că pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond și menținută în apel, a fost corect individualizată.

Așadar, înalta Curte reține că, la individualizarea pedepsei de 14 ani închisoare, s-a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, respectiv, inculpatul S.V.C. în mod repetat a emis file CEC și bilete la ordin pentru achitarea mărfurilor, instrumente de plată refuzate la plată pentru lipsă de disponibil în cont și pentru motivul interdicției bancare, inculpatul cunoscând la data emiterii acestor file CEC starea conturilor bancare ale acestor societăți, respectiv lipsa proviziei ori acoperirii necesare, fapta producând consecințe deosebit de grave datorită prejudiciului însemnat, împrejurări care imprimă faptelor săvârșite o gravitate deosebită.

Astfel, instanța de recurs apreciază că nu se justifică reducerea pedepselor aplicate inculpatului într-un alt cuantum decât cel stabilit de către instanța de fond.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), text de lege care înscrie criteriile generale de individualizare și prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

în ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului s-a reținut acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și în pofida atitudinii procesuale parțial sincere (care, în speță, a dat o singură declarație în calitate de făptuitor la urmărirea penală, ulterior, conform adresei primită de la Inspectoratul Județean de Poliție Bihor - Poliția Municipiului Oradea prin care se învederează instanței de recurs că mandatul de aducere nu a putut fi executat deoarece inculpatul nu locuiește la adresa indicată, a fost proprietarul acelei locuințe doar o scurtă perioadă de timp, iar din verificările efectuate în baza de date, inculpatul are același domiciliu în continuare, fiind dat și în urmărire internațională, pe numele său fiind emis un mandat de executare a pedepsei închisorii pentru înșelăciune, rezultă așadar că inculpatul s-a sustras atât de la urmărirea penală cât și la cercetarea judecătorească. De asemenea instanța de recurs reține că, prin încheierea nr. 23 din 17 iunie 2010 s-a dispus arestarea preventivă în lipsa, fiind emis mandatul de arestare preventivă din 17 iunie 2010, pe o durata de 30 de zile începând cu data prinderii și punerii în executare, mandat care nu a fost pus în executare nici până azi, data soluționării recursului.

Astfel că înalta Curte apreciază că nu se justifică reținerea unor circumstanțe personale, comportării sale parțial sincere, instanțele au ținut cont de persoana inculpatului, poziția procesuală, astfel că, scopul educativ al pedepsei poate fi atins numai prin aplicarea unei pedepse rezultante întru-un cuantum de 14 ani închisoare.

Astfel, înalta Curte a apreciat că nu au fost identificate circumstanțe favorabile inculpatului care să conducă la o reindividualizare a pedepsei, inculpatul având o atitudine procesuală incorectă.

Așadar, înalta Curte, reține că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen., neimpunându-se reținerea circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei aplicată inculpatului S.V.C.

Față de aceste condisderente, în baza art. 385¹⁵ pct 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S.V.C. împotriva deciziei penale nr. 47/A din 29 martie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

A obligat recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

← ICCJ. Decizia nr. 3974/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3909/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3913/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3913/2012. Penal