ICCJ. Decizia nr. 1062/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1062 /2013
Dosar nr. 30800/3/2012
Şedinţa publică din 27 martie 2013
Deliberând asupra recursului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 641 din 26 septembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală a fost admisă excepţia tardivităţii introducerii cererii de revizuire.
În baza art. 394 - 4082 C. proc. pen. raportat la art. 3201 C. proc. pen. şi art. 4082 alin. (4) C. proc. pen., a fost respinsă ca tardivă cererea de revizuire formulată de petentul S.M., în prezent deţinut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Giurgiu, aflat în executarea unei pedepse de 15 ani închisoare, conform mandatului de executare a pedepsei nr. 1683 din 19 octombrie 2011 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală în baza Sentinţei Penale nr. 915 din 28 decembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. 27828 /3/2010, definitivă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul S.M. la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că, la data de 03 august 2012 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală a fost înregistrată sub nr. 30800/3/2012 cererea de revizuire formulată de petentul S.M.
În cererea sa, depusă prin postă la data de 31 iulie 2012, petentul a arătat că se află în executarea unei pedepse de 15 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 174 C. pen. şi solicită revizuirea dosarului în baza art. 3201 C. proc. pen. aşa cum a dispus Curtea Constituţională prin Decizia 1470 fin 08 noiembrie 2011.
În sprijinul cererii sale petentul a depus următoarele înscrisuri: Sentinţa penală nr. 915 F/28 decembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. 27828/3/20lb, Decizia penală nr. 194/A din 27 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, concluzii scrise, mandatul de executare a pedepsei nr. 1683 din 19 octombrie 2011 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, Decizia penală nr. 3596 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
S-a solicitat şi a fost ataşat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 1683 din 19 octombrie 2011 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. 27828 /3/2010 şi Dosarul nr. 27828/3/2010 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală.
La termenul de judecată din data de 26 septembrie 2012 reprezentanta Ministerul Public a invocat tardivitatea introducerii cererii de revizuire, deoarece aceasta a fost formulată după termenul de 3 luni prevăzut de art. 4082 C. proc. pen.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că petentul S.M. se află în executarea unei pedepse de 15 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Conform art. 4082 C. proc. pen. hotărârile definitive pronunţate în cauzele în care Curtea Constituţionala a admis o excepţie de neconstituţionalitate pot fi supuse revizuirii, dacă soluţia pronunţată în cauză s-a întemeiat pe dispoziţia legală declarată neconstituţională sau pe alte dispoziţii din actul atacat care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate de prevederile menţionate în sesizare.
Conform art. 3201 C. proc. pen., aşa cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010, până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptei reţinute în actul de sesizare şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În acest caz inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 a pedepsei prevăzute de lege în cazul închisorii şi de o reducere de % în cazul pedepsei amenzii penale.
Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1470 din 08 noiembrie 2011, publicată în M. Of. nr. 853 din 02 decembrie 2011, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 320 C. proc. pen. sunt neconstituţionale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situaţiilor juridice născute sub imperiul legii vechi şi care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Prin aceeaşi hotărâre se arată că în dosarele în care s-au pronunţat hotărâri de condamnare definitive, prin revizuire nu se pot aplica dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. deoarece acestea vizează numai judecata fondului şi nu este susceptibilă de aplicare conform principiului legii penale mai favorabile, aducând atingere siguranţei raporturilor juridice (cauza Stanca Popescu împotriva România şi Ryabykh împotriva Rusiei). Decizia Curţii Constituţionale este obligatorie de la data publicării acesteia în M. Of., respectiv 02 decembrie 2011.
Tribunalul a constatat ca petentul S.M. a formulat prezenta cerere de revizuire a Sentinţei Penale 915 F din 28 decembrie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 31 iulie 2012 peste termenul de 3 luni prevăzut de art. 4082 alin. (4) C. proc. pen., astfel că cererea sa este tardivă.
Împotriva sentinţei penale a formulat apel revizuentul Ş.M., cu motivarea că potrivit disp. art. 398 alin. (1) C. proc. pen. cererea de revizuire în favoarea inculpatului se poate face oricând, chiar şi după executarea pedepsei, astfel că solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
Prin Decizia penală nr. 299 din 2 noiembrie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat apelul declarat de revizuentul condamnat Ş.M. împotriva Sentinţei penale nr. 641 din 26 septembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe revizuentul - condamnat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, onorariul apărătorului desemnat din oficiu a fost avansată din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel a reţinut că în mod legal prima instanţă a respins cererea de revizuire ca tardiv formulată, întrucât din cuprinsul cererii de revizuire rezultă că se solicită revizuirea Sentinţei penale nr. 915/F din 28 decembrie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală în temeiul art. 4082 şi următoarele C. proc. pen., invocându-se Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 a Curţii Constituţionale.
Decizia Curţii Constituţionale nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 a fost publicată în M. Of. al României la data de 2 decembrie 2011.
Potrivit art. 4082 alin. (4) C. proc. pen. cererea de revizuire se poate face în termen de 3 luni de la publicarea în M. Of. al României, Partea I, a deciziei Curţii Constituţionale, situaţie în care petentul avea posibilitatea de a formula cererea de revizuire până la data de 2 martie 2012.
În raport de dispoziţiile legale menţionate, Curtea de Apel a constatat că cererea de revizuire a Sentinţei penale nr. 915 din 28 decembrie 2010 este formulată cu încălcarea termenului de 3 luni prevăzut de art. 4082 alin. (4) C. proc. pen.
Referitor la susţinerea revizuentului, în sensul că potrivit art. 398 alin. (1) C. proc. pen. cererea de revizuire în favoarea inculpatului se poate face oricând, chiar şi după executarea pedepsei, Curtea de Apel a constatat că acest text nu este incident în cauză, prevederile art. 4082 şi următoarele C. proc. pen. constituind o procedură specială, derogatorie de la procedura generală prevăzută de art. 398 şi următoarele C. proc. pen., astfel că se aplică prioritar. Curtea a constatat că inclusiv în cererea sa revizuentul a făcut referire expresă la temeiul juridic invocat, respectiv art. 4082 C. proc. pen. şi a arătat că invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 1470 din 08 noiembrie 2011, împrejurare ce se încadrează în dispoziţiile art. 4082 C. proc. pen.
În aceste condiţii Curtea de Apel a constatat că soluţia primei instanţe, de respingere ca tardivă a cererii de revizuire, este legală şi temeinică.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs revizuentul condamnat, considerând că în mod greşit instanţa de apel a menţinut soluţia instanţei de fond, în condiţiile în care ar fi trebuit să beneficieze de dispoziţiile prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.
Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului constată că în mod corect instanţa de fond a admis excepţia tardivităţii şi a dispus respingerea cererii de revizuire formulată de revizuentul Ş.M., în condiţiile în care acesta s-a prevalat de procedura specială prevăzută de art. 408 C. proc. pen.
Astfel, prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală la data de 3 august 2012 condamnatul Ş.M. a solicitat revizuirea Sentinţei penale nr. 915/F din 28 decembrie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3596 din 17 octombrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a publicării în M. Of. a deciziei Curţii Constituţionale nr. 1470 din 08 noiembrie 2011 în data de 2 decembrie 2012.
Conform dispoziţiilor art. 4082 alin. (4) C. proc. pen. cererile de revizuire pentru cauzele în care s-au pronunţat hotărâri definitive, iar Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate, se pot formula în termen de 3 luni de la data publicării în M. Of. a deciziei respective. Cum Decizia nr. 1470 din 08 noiembrie 2011 a Curţii Constituţionale a fost publicată în M. Of. în data de 2 decembrie 2011, termenul de depunere a cererilor de revizuire cu privire la excepţia de neconstituţionalitate admisă prin această decizie s-a împlinit în data de 2 martie 2012.
Având în vedere că Înalta Curte apreciază cererea de revizuire ca tardivă nu va mai proceda la analiza calităţii petentului de a formula o astfel de cerere faţă de dispoziţiile art. 4082 alin. (2) C. proc. pen. potrivit cărora hotărârile pronunţate în cauzele în care Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate pot fi supuse revizuirii.
Faţă de aceste aspecte, Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de revizuentul condamnat împotriva Deciziei penale nr. 299 din 02 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală şi îl va obliga la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de revizuentul S.M. împotriva Deciziei penale nr. 299 din 02 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă revizuentul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1059/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 1066/2013. Penal → |
|---|
