CSJ. Decizia nr. 2044/2013. Penal

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

CURTEA DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2044/2013

Dosar nr. 6787/1/2012

Şedinţa publică din 12 iunie 2013

Deliberând asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 158/D din 12 iunie 2012 a Tribunalului Bacău s-a dispus, printre altele, în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice:

- privind pe inculpatul A.I. din infracţiunea de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, în infracţiunea de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2) alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată - şi art. 75 lit. c) C. pen. (în raport de inculpata minoră A.M. - parte vătămată C.B.M.),

- din infracţiunea de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată, în infracţiunea de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2) alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată privind pe inculpatul C.G.

Prin aceeaşi sentinţă au fost condamnaţi, printre alţi, inculpaţii:

1. A.I. - fiul lui D. şi F., născut în mun. Bacău, domiciliat în mun. Oneşti, str. M., jud. Bacău, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- aderare la un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea 39/2003, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.,

- trafic de minori prev. şi ped. de ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001modificată - şi art. 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.B.M.), la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit b) C. pen.,

- act sexual cu o minoră, prev. şi ped. de art. 198 alin. (1) C. pen. - parte vătămată C.B.M., la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.,

- act sexual cu o minoră, prev. şi ped. de art. 198 alin. (1) C. pen. - parte vătămată B.A.G., la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.,

- proxenetism prev. şi ped. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu privire la înv. minoră A.M., la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii de 24 ore din data de 3 noiembrie 2011 şi a arestului preventiv de la 07 noiembrie 2011 la zi.

2. C.G. - fiul lui N. şi P., născut în mun. Brăila, jud. Brăila, domiciliat în mun. Oneşti, str. V., recidivist, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă de trafic de minori în formă continuată prev. şi ped. de art. 20 C. pen. rap. la art. 13 alin. (1), rap. la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată, cu aplic, 41 alin. (2) C. pen. - partea vătămată T.A.E. şi victima minoră A.E.V.; cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.,

- constituire a unui grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.,

- trafic de persoane prev. şi ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, (parte vătămată G.A.), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.,

- trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată (parte vătămată C.B.M.), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., pedeapsa de 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 03 noiembrie 2011 la zi.

3. C.F.M., fiul lui I. şi M., născut în mun. Oneşti, domiciliat în mun. Oneşti, str. L., jud. Bacău, recidivist, pentru săvârşirea infr. de:

- aderare la un grup infracţional organizat constituit în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art 320¹ C. proc. pen. la 4 pedeapsa de ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

- trafic de persoane prev. şi ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, (parte vătămată G.A.), cu aplicarea art. 37 lit. a) şi art. 320¹ C. proc. pen. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a stabilit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art 83 C. pen. s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate a pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 9 din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Oneşti def. la 02 februarie 2010 şi s-a dispus executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în cauză.

S-a aplicat pedeapsa de 5 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Prin aceeaşi sentinţă au mai fost condamnaţi inculpaţii M.M.I., A.M., G.A. şi B.A.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că în data de 27 iunie 2011 lucrătorii de poliţie din cadrul BCCO Bacău s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că pe raza mun. Oneşti acţionează o grupare infracţională ai cărei membrii recrutează tinere prin înşelăciune sau ameninţare şi le plasează în vederea exploatării sexuale în vestul Europei.

Din monitorizarea intruzivă a persoanelor cercetate au rezultat indicii cu privire la activitatea infracţională pe linia traficului de persoane a unei alte grupări care acţionează doar pe raza judeţului Bacău.

Întrucât legăturile dintre cele două grupări nu s-au dovedit a fi bine conturate, fiind doar ocazionale, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la sesizarea iniţială şi formarea unui nou dosar în care s-a arătat că vor fi folosite interceptările şi înregistrările convorbirilor telefonice realizate în baza ordonanţelor provizorii date de procuror şi autorizaţiilor emise de Tribunalul Bacău, în măsura în care sunt relevante cu privire la infracţiunile pentru care s-a dispus disjungerea.

Documentarea probaţională a cauzei a identificat ca principali subiecţi infracţionali, ce acţionează cu acest specific ilicit, pe inculpaţii M.M.I., A.I., C.G., T.N.F. şi pe învinuiţii C.F.M., A.M. şi G.A. Specificul infracţional de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism s-a realizat în cadrul unei grupări infracţionale ce a presupus mai multe segmente de acţiune criminală constând în recrutarea victimelor, cazarea, supravegherea, transportul, transferul dintr-o locaţie în alta, cu scopul final al obţinerii de beneficii financiare substanţiale în mod ilicit.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, începând cu luna aprilie 2010, inculpatul C.G., zis G., recidivist şi fără loc de muncă, a început să depună diligenţe în sensul identificării şi recrutării unor fete foarte tinere, în general minore, vulnerabile din punct de vedere economic, social şi psihologic, în scopul exploatării sexuale a acestora şi a obţinerii în acest mod facil a unor beneficii financiare ilicite. Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, rezultă că inc. C.G. este cunoscut de ani de zile pe raza mun. Oneşti cu preocupări pe linia proxenetismului şi traficului de persoane.

În a doua parte a anului 2010 inc. A.I. este semnalat cu preocupări pe linia proxenetismului şi traficului de minori, şi de asemenea înv. C.F.M., taximetrist, care avea posibilitatea identificării de clienţi pentru fetele care practicau prostituţia, relevantă în acest sens fiind declaraţia părţii vătămate M.M.

În data de 17 august 2011, inc. M.M.I. a fost eliberat din penitenciar, după executarea unei pedepse rezultante de contopire de 9 ani închisoare şi s-a alăturat inculpatului C.G., şi înv. C.F.M. în activităţile infracţionale de exploatare sexuală a minorelor, impunându-se prin agresivitate şi prin controlul pe care îl exercita asupra persoanelor din jur, ca lider al grupului infracţional, a cărui constituire a iniţiat-o şi care prin prezenţa lui a devenit organizat şi structurat la grupul infracţional astfel constituit au aderat inculpaţii A.I., T.N., înv. G.A. şi A.M., care au sprijinit activitatea ilegală prin acţiunile lor.

S-a arătat că inculpatul C.G. a desfăşurat activităţi de racolare, cazare, supraveghere a părţilor vătămate şi de identificare a unor amatori de relaţii sexuale contra cost.

Inculpatul A.I. a avut în sarcină cazarea, supravegherea victimei minore C.B.M. şi găsirea de clienţi pentru exploatarea sexuală a acesteia:

Minora A.M., care practica prostituţia de bunăvoie, avea rolul de a supraveghea partea vătămată minoră C.B.M., de a identifica clienţi interesaţi, de a o pregăti pentru clienţi şi a o preda acestora, de multe ori cele două fete mergând împreună să practice prostituţia, A.M., de bunăvoie, iar C.B.M. constrânsă să facă acest lucru.

Inculpatul G.A. s-a implicat în exploatarea sexuală a părţii vătămate minore C.B.M., prin supravegherea acesteia, în condiţiile în care locuiau în acelaşi apartament.

Inculpaţii T.N.F. şi C.F.M., taximetrişti, au fost atraşi în grup de către liderul M.M.I. pentru a îndeplini rolul de transportatori ai fetelor la şi de la clienţi, de supraveghere a victimelor şi de identificare a potenţialilor clienţi, lucru facil de realizat, având în vedere meseria pe care o practicau.

În perioada aprilie 2010 - septembrie 2011 inculpatul C.G. a încercat să racoleze partea vătămată minoră T.A.E. în scopul exploatării sexuale a acesteia, recurgând la violenţă fizică şi verbală.

Partea vătămată T.A.E. a declarat că l-a cunoscut pe C.G., zis G., prin intermediul unor cunoştinţe comune, într-un bar din mun. Oneşti, în luna aprilie 2010, când era în clasa a X-a şi avea 16 ani. Partea vătămată a declarat că, în perioada respectivă, a cunoscut alte trei fete minore, una pe nume M. şi două surori V. şi M., care povesteau că s-ar fi prostituat la solicitarea unui bărbat poreclit G., V. fiind şi agresată fizic de acesta.

Partea vătămată T.A.E., în mod justificat, a dezvoltat o stare de teamă faţă de inc. C.G.

Inculpatul C.G. a aflat numărul ei de telefon şi a contactat-o telefonic, însă partea vătămată a refuzat să se întâlnească cu el. Perseverând în demersurile sale ilicite inculpatul a aşteptat-o la liceul la care învăţa în mun. Oneşti şi i-a propus să meargă în Spania să practice prostituţia. Partea vătămată l-a refuzat categoric, însă timp de aproximativ un an şi jumătate inculpatul a căutat-o periodic cu acelaşi scop, devenind agresiv fizic şi verbal şi i-a pus în vedere că nu e singur şi "are multe persoane în spate".

Partea vătămată minoră speriată şi hărţuită a solicitat ajutorul dirigintei B.A., manifestându-şi dorinţa de a fi transferată la un liceu din alt oraş. La sugestia dirigintei partea vătămată a efectuat un apel telefonic la linia verde de la ANITP, reprezentanţii acestei instituţii sesizând organele de poliţie.

A fost audiată în calitate de martoră în cauză diriginta părţii vătămate, numita B.A. Aceasta a declarat că în vacanţa de vară în anul 2010, partea vătămată T.A.E., fiind foarte speriată, a contactat-o pe messenger şi i-a cerut ajutorul, explicându-i că a fost ameninţată de nişte persoane că "va fi luată cu japca şi dusă la produs". Profesoara i-a indicat să reclame fapta instituţiilor cu atribuţii de combatere a traficului de persoane. Martora a depus la dosar, în formă scrisă, conversaţia purtată pe messenger cu eleva ei, conversaţie care fusese salvată într-un fişier în calculatorul personal şi pe care a printat-o pentru a fi folosită de organele de urmărire penală.

În urma cercetărilor efectuate în cauză au fost identificate fetele la care face referire în declaraţia dată partea vătămată T.A.E., ca fiind înv. A.M., sora acesteia A.E.V. şi partea vătămată M.M.

S-a stabilit probaţional că A.E.V. este victimă a traficului de minori, în sensul art. 2 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 678/2001. Conform declaraţiei acesteia, care se coroborează în parte cu declaraţiile părţilor vătămate M.M. şi T.A.E. şi cu declaraţia A.M., a fost victimizată de către inc. C.G., zis G., care prin mijloace violente a încercat să o racoleze în vederea practicării prostituţiei. Victima minoră A.E.V. nu a dorit să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată, însă a fost audiată ca martoră, conform art. 82 C. proc. pen.

Aceasta a declarat că în primăvara anului 2010 l-a cunoscut pe inc. C.G. prin intermediul părţii vătămate M.M.

Inculpatul le-a invitat la el acasă şi i-a spus că ar putea câştiga bani buni din practicarea prostituţiei, începând să dea telefoane la bărbaţi cărora le-o oferea contra cost.

Inculpatul a încercat să întreţină relaţii sexuale cu ea pentru a vedea "ce marfă bună e" şi întrucât victima minoră l-a refuzat a lovit-o cu pumnul în zona feţei şi i-a adresat ameninţări, după care a încuiat-o în casă şi a plecat să se întâlnească cu un potenţial client. Minora a reuşit să-şi asigure scăparea prin fugă şi a plecat acasă pe jos, mergând 15 km până la Târgu Ocna.

A.E.V. a declarat că ulterior acestui eveniment nefericit în viaţa ei, a mai fost căutată de inculpatul C.G. şi, traumatizată fiind, a luat hotărârea de a pleca în Italia pentru a locui cu tatăl ei şi cu sora mai mare, principalul motiv al plecării fiind acela că încerca să scape de inculpat.

Inculpata A.M., sora victimei, a declarat că a văzut-o pe V. având urme de lovituri în zona feţei şi că aceasta i-a explicat că a fost agresată de bărbatul poreclit G., care a încercat să o dea la produs. Şi partea vătămată T.A.E. a declarat că a auzit discuţii între fete, în sensul că A.E.V. a fost lovită de G., care dorea să o trimită la combinaţii şi a încercat să întreţină relaţii sexuale cu ea. Prin declaraţia dată în cauză partea vătămată M.M. a confirmat în parte declaraţia martorei.

Conform declaraţiei victimei M.M., aceasta provine dintr-o familie destrămată. Pe tatăl său, decedat de câţiva ani, nu l-a cunoscut, iar mama a abandonat-o la vârsta de 3 ani, lăsând-o în grija unei verişoare. La vârsta de 16 ani, în luna aprilie 2010, a plecat din casa familiei care a crescut-o, întrucât atmosfera era tensionată, şi a abandonat şcoala. A ajuns în Oneşti, într-un anturaj din care făceau parte înv. A.M., sora acesteia V., cu care era colegă de clasă, şi partea vătămată T.A.E.

Speculând vulnerabilitatea părţii vătămate minore şi precaritatea socio-familială şi financiară, inculpatul C.G. a recrutat-o cu scopul de a o exploata sexual şi a cazat-o pentru o noapte în locuinţa lui.

Ulterior, partea vătămată a ajuns împreună cu inculpata A.M. sub controlul unui bărbat pe nume A. (neidentificat până în prezent) şi a fost cazată în condiţii mizere în blocul E. din mun. Oneşti, fiind exploatată sexual.

În luna august 2010, A.M. i l-a prezentat părţii vătămate M.M. pe inc. A.I., care le-a invitat pe amândouă să locuiască în apartamentul lui din Oneşti, str. M., în condiţii mult mai bune decât cele din blocul E. Partea vătămată a declarat că a locuit în casa inc. A.I. din luna august până în luna decembrie 2010, când a hotărât să plece în Bucureşti cu un prieten.

Începând cu luna aprilie 2010 partea vătămată M.M. a practicat prostituţia sub controlul inculpatului C.G., a unui bărbat pe nume A. (neidentificat până în prezent), a inculpatului C.F.M. care îi găsea clienţi, şi a inc. A.I.

Partea vătămată a declarat că în primele 2 luni, în care a stat la inculpatul A.I. şi a practicat prostituţia împreună cu A.M., le reveneau lor mare parte din câştiguri, însă ulterior inc. A.I. le lua aproape toţi banii şi le oferea droguri pentru a le manipula mai uşor.

În accepţiunea art. 13 din Legea nr. 678/2001 modalitatea de constrângere a consimţământului minorului nu constituie o condiţie pentru existenţa infracţiunii de trafic, ci o circumstanţă agravantă. Consimţământul minorului pentru existenţa infracţiunii este irelevant sub aspectul întrunirii elementelor constitutive, afectarea sa în modalităţile menţionate de alin. (2), constituind doar o circumstanţă agravantă a infracţiunii de trafic de minori. În ceea ce priveşte traficul de minori legiuitorul a instituit în alin. (1) al art. 13 o primă dispoziţie de sancţionare a făptuitorilor, avându-se în vedere modalităţile obiective de traficare a minorilor, suplinind astfel lipsa de maturitate şi incompleta formare a personalităţii minorului. Această normă a fost întărită prin dispoziţiile art. 16 din aceeaşi lege, potrivit cărora "consimţământul persoanei, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală".

Raportat la infracţiunea comisă de inc. C.G., A.I. şi de C.F.M. asupra părţii vătămate M.M. s-a disjuns cauza pentru identificarea tuturor persoanelor la care aceasta face referire în declaraţia dată.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul M.M.I., prin inducere în eroare, a recrutat partea vătămată G.A., pe care a primit-o, a cazat-o în blocul E. din mun. Oneşti şi a transportat-o la clienţi în scopul exploatării sexuale, aceasta fiind constrânsă prin violenţă fizică, verbală şi sexuală să întreţină relaţii sexuale contra cost cu clienţii aduşi de el, de inc. C.G. şi de înv. C.F.M. În acelaşi scop, partea vătămată G.A. a fost transferată de către inc. M.M.I. în locuinţa inculpatului C.G. (zis G.), unde a fost cazată şi exploatată sexual.

Partea vătămată G.A. a fost audiată în data de 15 septembrie 2011 în prezenţa unui reprezentant ANITP şi a unui avocat desemnat din oficiu. Victima în vârstă de 19 ani, era vulnerabilă la momentul recrutării, fiind dependentă de etnobotanice şi din această cauză în conflict cu familia, motiv pentru care plecase din locuinţa părinţilor cu câteva luni înainte şi practica ocazional prostituţia pentru a obţine venituri, cu unicul scop al achiziţionării substanţelor interzise de care era dependentă.

Partea vătămată G.A. a declarat că în vara anului 2011, la nişte petreceri la care se consumau etnobotanice, l-a cunoscut pe inculpatul C.G., zis G., care i-a propus să întreţină relaţii sexuale cu el, iar după ce l-a refuzat a recurs la ameninţări cu scopul de a-i forţa consimţământul. În aceleaşi împrejurări partea vătămată G.A. l-a cunoscut şi pe inc. M.M.I., care s-a oferit să-i acorde protecţie faţă de inc. C.G., inducând-o astfel în eroare, pentru a o aduce sub controlul lui.

Partea vătămată a apelat la ajutorul inculpatului M.M.I., care, însă i-a luat telefonul mobil şi în aceeaşi seară a trimis-o să întreţină relaţii sexuale cu doi clienţi, încasând banii pentru această prestaţie. Partea vătămată a fost cazată într-o garsonieră insalubră din blocul E. (cămin de nefamilişti) din mun. Oneşti, unde i-au fost aduşi clienţi cu care a întreţinut relaţii sexuale în condiţiile în care a fost constrânsă prin violenţă fizică şi verbală de către inc. M.M.I., iar ulterior a fost transferată în locuinţa inculpatului C.G. din Zona de Jos a mun. Oneşti, unde de asemenea i-au fost aduşi clienţi. În perioada cât a stat în garsoniera din blocul E. părţii vătămate i-au fost administrate droguri de către inc. M.M.I., care urmărea şi pe această cale o manipulare mai facilă a victimei.

Cei doi inculpaţi au procedat la ameninţarea şi agresarea fizică şi sexuală a părţii vătămate, aceasta declarând că cei doi au abuzat sexual de ea de câte ori au avut chef. În perioadele în care părţii vătămate nu i se aduceau clienţi, era trimisă pentru a întreţine relaţii sexuale cu prieteni ai inc. M.M.I., de la care acesta nu încasa bani. Relevante sunt în acest sens discuţiile telefonice purtate în perioada 27 - 30 august 2011 (autorizaţia 611/2011) de inc. M.M.I. cu amicul lui poreclit T. (monitorizat pentru activităţi similare), căruia i-o dă pentru o noapte şi care încearcă la rândul lui să o recruteze pentru a o trimite în vestul Europei în scopul practicării prostituţiei, abordând-o însă într-o manieră nonagresivă cu scopul de a o aduce sub controlul lui.

Din declaraţia părţii vătămate G.A., care se coroborează cu declaraţiile rudei sale A.G.P. (unchiul la care se face referire în convorbirile interceptate), rezultă că în perioada în care a fost sub controlul inculpaţilor a avut o scurtă conversaţie cu acesta, în stradă, în Oneşti, şi i s-a plâns că este sechestrată, discuţia fiind supravegheată de la distanţă de inc. M.M.I. şi C.G., care erau însoţiţi de un al treilea bărbat. Situaţia de fapt este prezentată telefonic în mod denaturat de inc. M.M.I., amicului său T., care urmărea şi el recrutarea fetei. Cu ocazia audierii în cauză inculpaţii M.M.I. şi C.G. au declarat că discuţia purtată în stradă de partea vătămată cu unchiul său a durat aproximativ 15 - 20 de minute.

A fost audiat în cauză martorul A.G.P., rudă cu partea vătămată G.A., care a declarat că s-a întâlnit în ziua de 28 august 2011 cu aceasta, care era însoţită de 3 bărbaţi, dintre care l-a recunoscut fără dubiu pe inc. C.G. zis G., care era cunoscut în oraş cu o reputaţie foarte proastă. Partea vătămată era sub controlul bărbaţilor care o însoţeau şi i-a explicat martorului că este sechestrată, fără însă ca acesta să poată interveni, în condiţiile în care fata i-a cerut să nu anunţe poliţia.

În ce priveşte întâlnirea părţii vătămate G.A. cu A.T., declaraţia acesteia se coroborează în mare parte cu convorbirile telefonice interceptate autorizat. După mai multe zile, în care partea vătămată a fost tratată ca o marfă aducătoare de venit, fiind cazată în condiţii insalubre, mai întâi pe o saltea într-o garsonieră din blocul E. (cămin de nefamilişti din mun. Oneşti), iar apoi în casa inculpatului C.G. şi în ambele locaţii a întreţinut relaţii sexuale cu un număr mare de bărbaţi, fiind sistematic agresată fizic şi psihic, aceasta a apreciat că T., prietenul inc. M.M.I., la care acesta a trimis-o pentru o noapte, s-a purtat cu ea frumos, întrucât a tratat-o într-o modalitate mult mai umană, scopul final al acestuia fiind însă de a o atrage sub controlul lui.

Referitor la întâlnirea cu T., partea vătămată G.A. a declarat că inculpatul M.M.I. i-a pus în vedere să se poarte frumos cu prietenul lui, subliniind că în general era amabilă cu clienţii, de frica inculpatului.

Fiind audiat în cauză, inc. C.G. a declarat că părţii vătămate G.A. îi era frică de inc. M.M.I. şi se ducea "la combinaţii" de teamă. Inculpatul C.G. a recunoscut că a cazat partea vătămată, nu însă şi faptul că i-ar fi adus clienţi.

În perioada exploatării sexuale partea vătămată era trimisă la clienţi cu taxiul, însă numai cu doi taximetrişti aflaţi în legătură infracţională cu inculpatul M.M.I., care au fost identificaţi ca fiind inculpatul C.F.M. şi inc. T.N.F. şi recunoscuţi de partea vătămată după planşele foto prezentate. Aceştia desfăşurau şi activităţi legate de identificare a unor clienţi interesaţi de prostituate.

Toate sumele de bani plătite de cumpărătorii de servicii sexuale erau încasate de inc. M.M.I. şi profitau şi inculpatul C.G., partea vătămată neprimind nici un ban. Acest aspect dovedeşte o dată în plus finalitatea urmărită de inculpaţi, de exploatare a victimei.

La sfârşitul lunii august 2011, profitând de bunăvoinţa unui client, identificat în urma investigaţiilor ca fiind C.G., căruia i-a solicitat ajutorul, partea vătămată G.A. a fugit de sub supravegherea inculpatului M.M.I. şi a cerut ajutorul familiei. Fiind audiat în calitate de martor în cauză, C.G. a confirmat în totalitate declaraţia părţii vătămate.

În declaraţia dată, mama părţii vătămate, G.C.B. a precizat că în momentul în care fiica ei s-a întors acasă era într-o stare fizică şi psihică foarte proastă, avea leziuni pe membre, iar medicul ginecolog a constatat că prezintă o infecţie şi uter uzat.

A fost audiat în calitate de martor în cauză fratele vitreg al părţii vătămate, G.E.L., cu care partea vătămată a luat legătura de câteva ori în perioada exploatării sexuale, pentru a-i cere ajutorul. Martorul a declarat că după ce A. s-a întors acasă, a fost contactat telefonic de inc. C.G., iar apoi de inc. M.M.I., care s-au interesat de partea vătămată, şi că inc. C.F.M. i-a cerut în acest scop numărul lui de telefon, pentru inc. M.M.I.

După fuga părţii vătămate, inculpatul M.M.I. a întreprins activităţi de căutare a acesteia, direct şi prin intermediari, încercând să afle informaţii de la familia fetei pentru a o putea localiza. Într-o primă fază, inculpatul a avut bănuiala că răspunzător de dispariţia fetei este taximetristul inculpat C.F.M., care în ziua respectivă avea în sarcină transportul victimei la şi de la clienţi.

Vinovăţia inculpatului C.F.M., în ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane, rezultă şi din propriile lui declaraţii, în care se contrazice. Pe de o parte declară că partea vătămată se prostitua de bunăvoie, iar pe de altă parte susţine că i-ar fi spus clientului din Borzeşti să o facă scăpată, acţiune inutilă dacă partea vătămată ar fi mers de bunăvoie să practice prostituţia.

Partea vătămată G.A. l-a indicat şi pe inc. T.N.F. ca fiind unul din taximetriştii care o transportau la clienţi la solicitarea inculpatului M.M.I. Fiind audiat inc. T.N.F. a recunoscut că a transportat pe partea vătămată, însă a negat rolul său în exploatarea sexuală a victimei.

Monitorizându-se intruziv activitatea infracţională a inculpaţilor, au fost obţinute indicii cu privire la faptul că începând cu luna septembrie 2011 inculpaţii M.M.I. şi A.I. au recrutat victima minoră C.B.M., în vârstă de 13 ani la momentul racolării (născută la data de 31 octombrie 1997), au cazat-o şi au transportat-o la clienţi, exploatând-o sexual şi obţinând controlul asupra ei prin exercitarea de acte de violenţă fizică, verbală şi sexuală şi cu sprijinul inculpaţilor G.A., A.M. şi a inc. T.N.F. şi C.G.

Partea vătămată minoră C.B.M. provine dintr-o familie destrămată, nefiind sub controlul părinţilor, care nu se mai interesează de ea. Din data de 20 octombrie 2010 a beneficiat de măsura plasamentului la Centrul Buna Vestire din cadrul Fundaţiei V. le D.. În data de 24 august 2011, din cauza problemelor de adaptare, a fugit din structura respectivă, unde fusese sub îngrijirea măicuţelor, şi a fost identificată de inc. M.M.I., care a indus-o în eroare spunându-i că îi găseşte el un loc unde să stea şi să-i fie bine şi că o va proteja, în condiţiile în care, după fuga părţii vătămate G.A. de sub controlul lui, spunea "mă duc şi îmi găsesc alta" (autorizaţia cu nr. 611/ 2010 convorbire din data de 30 august 2011 ora 22:00).

Victima minoră a fost cazată de inc. M.M.I. în locuinţa inc. A.I., situată în mun. Oneşti, str. M., în care mai stăteau inculpata A.M. şi martorul G.A., în data de 21 septembrie 2011. În apartamentul care avea 2 camere, inculpata A.M. dormea într-o cameră cu prietenul ei inc. G.A., iar partea vătămată a dormit în aceeaşi cameră cu inc. A.I.

Partea vătămată minoră C.B.M. a declarat că le-a spus de la început tuturor câţi ani are şi care este situaţia ei familială. A precizat că a întreţinut raporturi sexuale cu inc. A.I. şi cu inc. M.M.I. La scurt timp după ce a fost cazată în apartamentul respectiv i s-a pus în vedere că trebuie să "meargă pe combinaţii dacă vrea să-i fie bine".

A doua zi după cazarea părţii vătămate în locuinţa inc. A.I., inc. M.M.I. a hotărât să o trimită pe aceasta să întreţină relaţii sexuale contra cost, însă inc. A.I. i-a explicat că fata trebuie iniţiată în materie de sex întrucât "nu ştie nimic".

Faptul că inculpatul M.M.I. a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată C.B.M. este dovedit de declaraţia părţii vătămate, declaraţia inculpatului, care recunoaşte această faptă şi de declaraţia martorului P.A. Acesta a declarat că, după o petrecere, la care a participat împreună cu inc. M.M.I., la cererea acestuia a adus-o pe partea vătămată minoră de la locuinţa din str. M., în blocul E., întrucât inculpatul a avut chef "să se simtă şi el bine" (autorizaţia nr. 713/2011, convorbiri din 30 octombrie 2011, la orele 06:53, 07:09, 07:10).

Partea vătămată C.B.M. a precizat că a fost agresată fizic sistematic de inc. M.M.I., şi ameninţată cu bătaia de inc. A.I., prin urmare a întreţinut relaţii sexuale cu clienţii de frica acestora, fiind constrânsă.

Părţii vătămate minore i-a fost indusă ideea că este proprietatea inculpatului M.M.I. "am încercat să fug, însă M. m-a bătut, spunându-mi că are dreptul să facă ce vrea el cu mine". Sentimentul de frică şi neputinţă a împiedicat-o pe minoră să întreprindă demersuri noi pentru a scăpa de sub controlul inculpaţilor, considerând că metoda cea mai bună de autoapărare este obedienţa.

Inculpata A.M. o pregătea pe partea vătămată pentru clienţi, în sensul că o îmbrăca, o farda, o coafa şi o conducea la bărbaţi, de la care încasa şi banii. Banii obţinuţi din prestaţiile ei sexuale erau împărţiţi de inc. M.M.I. şi A.I., iar B. nu-i revenea nici un ban.

La sfârşitul lunii octombrie 2011 partea vătămată minoră a fost transferată de către inc. M.M.I. din locuinţa inc. A.I. în locuinţa C.G., poreclit G. Şi în perioada în care a stat în locuinţa inc. C.G. a fost trimisă la clienţi, iar inculpatul poreclit G., la rândul său îi găsea clienţi.

Partea vătămată minoră a mai declarat că un taximetrist pe nume N., pe care l-a indicat din planşele foto ca fiind inc. T.N.F., era în legătură cu inc. M.M.I. şi o transporta cu taxiul la clienţi, găsindu-i la rândul lui clienţi.

Pentru o noapte partea vătămată C.B.M. a fost cazată de inc. M.M.I. în locuinţa în care stătea el, împreună cu concubina U.A., poreclită L.

Gradul ridicat de vulnerabilitate a victimei minore datorat vârstei foarte fragede, absenţei protecţiei părinteşti, naivităţii, stării materiale precare, lipsei de experienţă de viaţă, gradului ridicat de sugestibilitate şi posibilităţilor reduse de a se apăra, a fost speculat de traficanţi la momentul recrutării ei. Inculpaţii A.I. şi M.M.I. au exercitat asupra minorei acte de violenţă fizică şi psihologică, manifestată prin umilirea şi insultarea acesteia, în urma acestor acţiuni partea vătămată fiind pusă în situaţia de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretenţiilor inculpaţilor.

Partea vătămată C.B.M. a fost evaluată psihologic de către specialiştii din cadrul DGASPC Bacău, din raportul psihologic rezultând că, după traficarea ei de către inculpaţi a început să manifeste o serie de reacţii care au repercusiuni asupra bunei funcţionări personale: hipervigilenţă, anxietate crescută, comportamente reactive impulsive, iritabilitate, dificultăţi de concentrare, imagini şi cogniţii intruzive.

Actele de constrângere a părţii vătămate C.B.M. de o violenţă extremă, exercitate pe rând de inculpaţii A.I. şi M.M.I. rezultă din următoarele convorbiri telefonice interceptate autorizat (autorizaţia nr. 666/2011) şi din imaginile înregistrate în baza ordonanţei provizorii din data de 28 octombrie 2011.

Activitatea ilegală de prostituţie era însă înlesnită şi de către inc. M.M.I., A.I. şi T.N.F. şi de inculpatul B.A., care îi găseau clienţi. Rolul inculpatei A.M. în exploatarea minorei era de a o supraveghea şi a o pregăti pe aceasta în vederea trimiterii ei la clienţi. Conform declaraţiei părţii vătămate, inculpata A.M. încasa şi bani de la clienţi pentru prestaţiile ei sexuale.

Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că inculpata A.M. găsea la rândul ei clienţi pentru partea vătămată C.M.B., prin proprii ei clienţi, la cererea inc. M.M.I.. Acest lucru este recunoscut şi de inculpata A.M. în suplimentul de declaraţie din data de 29 noiembrie 2011.

În urma investigaţiilor a fost identificat cetăţeanul polonez ca fiind K.R.M. Fiind audiat în calitate de martor în cauză, acesta a declarat că l-a cunoscut pe inc. M.M.I. în discoteca B.S. din Oneşti. Acesta l-a abordat şi i-a dat de înţeles că-i poate pune la dispoziţie o fată contra cost. Invocând o stare avansată de ebrietate, martorul a declarat că nu-şi mai aminteşte exact ce s-a întâmplat în noaptea respectivă, dar e probabil că i-a plătit 200 de RON inculpatului M. şi a plecat acasă cu o fată pe care acesta i-a pus-o la dispoziţie.

Relevantă cu privire la activităţile inculpatului M.M.I. de căutare a unor clienţi pentru partea vătămată C.B.M. în discoteca B.S. din Oneşti, este şi declaraţia martorului P.M.I., barman în această discotecă. Conform depoziţiei acestuia, inculpatul M., pe care l-a văzut des în compania inc. C.G. şi a înv. G.A. şi C.F.M., o prezenta clienţilor pe partea vătămată minoră, încurajându-i să pună mâna pe ea să se convingă de "calitatea mărfii". Martorul a mai precizat că inculpatul M. a încercat să i-o plaseze şi lui pentru suma de 150 de RON, însă l-a refuzat.

Inculpata A.M. a declarat că activitatea ei de prostituţie era înlesnită de inc. T.N.F., taximetrist pe care l-a recunoscut din planşa foto şi de taximetristul A., identificat ca fiind B.A., învinuit în cauză de săvârşirea infracţiunii de proxenetism. Fiind audiat înv. B.A. a adoptat o poziţie sinceră de recunoaştere a faptei, precizând că a găsit clienţi pentru inculpata A.M., despre care nu şi-a dat seama că este minoră, la solicitarea ei. Partea vătămată C.B.M. în suplimentul de declaraţie din data de 02 decembrie 2011 a precizat că îl recunoaşte din fotografia arătată pe înv. B.A., despre care ştia că îi găseşte clienţi inculpatei A.M. şi cu care s-a deplasat de mai multe ori cu taxiul.

Cu privire la partea vătămată minoră C.B.M., inculpata A.M. a recunoscut că i-a fost dată în grijă de inc. M.M.I. şi şi-a dat seama că acesta o constrânge pe minoră să practice prostituţia, aspect cunoscut şi de inc. A.I. Ea o pregătea pe minoră atunci când i se cerea acest lucru şi o ducea la scara blocului, pentru a fi preluată de clienţi. La rândul ei, la solicitarea inc. M.M.I. i-a găsit victimei minore clienţi prin intermediul bărbaţilor care o contactau direct.

Partea vătămată C.B.M. a declarat că inculpata A.M. încasa bani de la clienţi, iar în declaraţia dată inculpatul G.A. a precizat că inculpata A.M.

La sfârşitul lunii octombrie 2011 inc. o lua şi pe partea vătămată minoră la "combinaţiile" pe care ea singură şi le găsea. M.M.I. s-a certat cu concubina lui, U.A., poreclită L., care l-a contactat telefonic pe inc. A.I. în mai multe rânduri şi geloasă fiind pe fetiţa de 13 ani, i-a explicat acestuia că intenţionează să-1 reclame la poliţie pe inc. M.M.I.

Probatoriul administrat în cauză a dovedit că inc. A.I. a întreţinut raporturi sexuale atât cu partea vătămată C.B.M., şi cu prietena acesteia - victima minoră B.A.G. în vârstă de 13 ani, născută la data 28 decembrie 1997. Săvârşirea infracţiunilor de act sexual cu un minor este dovedită de declaraţiile părţilor vătămate C.B.M. şi B.A.G., de certificatul medico-legal emis de SML Bacău cu privire la aceasta din urmă, care în prima fază a cercetărilor a precizat că este virgină.

Instanţa a mai arătat că, prezenţi în instanţă, toţi inculpaţii, mai puţin inculpatul A.I., în conformitate cu art. 320¹ C. proc. pen., aşa cum a fost modif. prin Legea nr. 202/ 2010, au solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc şi le însuşesc; s-a procedat la audierea acestora, inculpaţii au declarat că recunosc în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea administrarea de probe în circumstanţiere.

Pe cale de consecinţă, a precizat instanţa de judecată că a fost soluţionată cauza deoarece din probele administrate, aşa cum au fost precizate mai sus, rezultă că faptele inculpaţilor sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana acestora pentru a permite stabilirea unei pedepse.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor care, aşa cum s-a reţinut pe larg cu prilejul analizării situaţiei de fapt se fac vinovaţi de comiterea infracţiunilor menţionate, instanţa a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor, având în vedere modalitatea de comitere a acesteia, dar şi scopul urmărit, acela de a iniţia constituirea unui grup infracţional organizat cu scopul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, au recrutat, cazat, transferat partea vătămată, inclusiv minore în scopul exploatării sexuale, folosind faţă de acestea violenţă fizică, verbală şi sexuală, au desfăşurat activităţi de proxenetism, în condiţiile sus menţionate.

S-au avut în vedere prev. art. 72 C. pen, dar şi împrejurările concrete în care a fost comise fapta, cât şi circumstanţe reale şi personale ale fiecărui inculpat.

S-a reţinut că inculpaţii C.G. şi C.F.M. sunt cunoscuţi cu antecedente penale, fiind recidivişti şi prezintă un pericol social ridicat prin perseverenţa în comportamentul infracţional, dovedind că pedepsele care le-au fost aplicate anterior nu şi-au atins scopul preventiv educativ.

Inculpatul C.G. a fost condamnat la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 alin. (2) lit. a), b), f) C. pen., prin Sentinţa penală nr. 292D din 30 septembrie 1999 a Tribunalului Bacău, arestat 24 iunie 1999, liberat condiţionat la data de 31 iulie 2002, rest de pedeapsă 692 zile. Se va reţine în sarcina acestui inculpat comiterea infracţiunilor în stare de recidivă postexecutorie.

Inculpatul C.F.M. are trei condamnări anterioare: două pentru săvârşirea unor infracţiuni de furt calificat aplicate prin Sentinţele penale nr. 380/1997 şi nr. 2415/1997 ale Judecătoriei Oneşti, ultima dată fiind condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare conform art. 81 C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 9 pct. 1 lit. b) din Legea 241/2005 aplicată prin Sentinţa penală nr. 9 din 11 ianuarie 2010 a Judecătoriei Oneşti (definitivă la 02 februarie 2010). Raportat la această ultimă condamnare infracţiunile care fac obiectul prezentului dosar au fost săvârşite în stare de recidivă postcondamnatorie şi se impune revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Faţă de toate aspectele menţionate, instanţa a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate a inculpaţilor C.G. şi C.F.

Prima instanţă a reţinut că inculpatul A.I. nu s-a prevalat de prev. art. 320¹ C. proc. pen. motiv pentru care s-a trecut la administrarea de probe privind pe acest inculpat. După administrarea probelor, inculpatul a arătat că recunoaşte faptele, că doreşte să se prevaleze de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., însă instanţa a precizat că nu va face aplicarea acestui text de lege întrucât recunoaşterea s-a făcut după administrarea de probe.

Faţă de actele administrate în dosar cât şi faţă de poziţia de recunoaştere instanţa a constatat că faptele comise de inc. A.I. - întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de:

- aderare la un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de minori şi proxenetism, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată (parte vătămată C.B.M.), - act sexual cu o minoră, prev. şi ped. de art. 198 alin. (1) C. pen. - parte vătămată C.B.M.,

- act sexual cu o minoră, prev. şi ped. de art. 198 alin. (1) C. pen. - parte vătămată B.A.G., - proxenetism prev. şi ped. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu privire la înv. minoră A.M.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului care a aderat la grupul infracţional constituit de inc. M.M.I. şi C.G. în scopul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, începând cu data de 21 septembrie 2011 a cazat în apartamentul proprietatea sa victima minoră C.B.M., în vârstă de 13 ani, pe care a exploatat-o sexual împreună cu inc. M.M.I. şi cu inculpata A.M., G.A., cu scopul obţinerii de venituri ilicite, folosind faţă de aceasta violenţă fizică şi verbală, a întreţinut acte sexuale cu minorele C.B.M. şi B.A.G., ambele în vârstă de 13 ani la momentul săvârşirii faptelor, a înlesnit practicarea prostituţiei de către înv. minoră A.M. instanţa a avut în vedere gradul de pericol social al faptelor, persoana inculpatului care nu are antecedente penale, a avut o atitudine oscilantă cu privire la recunoaşterea faptelor.

S-a aplicat câte o pedeapsă pentru fiecare faptă, cât şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, iar faţă de toate aspectele menţionate, instanţa a considerat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin privarea de libertate.

S-a precizat că aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică "interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii" (aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst.)

Curtea a acceptat "că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru", însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât "legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri".

În consecinţă, s-a arătat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a) teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

În acelaşi sens este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXTV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I - c) C. pen. nu s-a făcut în mod automat, prin efectul legii, ci s-a supus aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen.

Astfel, pornind de la natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a interzis inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În temeiul art. 118 lit. b) C. pen, rap. la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea specială a telefoanelor mobile folosite la săvârşirea infracţiunilor:

1. de la inc. A.I. - telefon marca N. şi cartela S. aferentă;

2. de la inc. M.M.I. - telefon mobil marca S. şi cartela S. aferentă;

3. de la înv. A.M. - telefon mobil marca A. şi cartela S. aferentă, bunuri aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Bacău.

Împotriva sentinţei penale mai sus menţionată au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii A.I., T.N.F., B.A., C.G., M.M. şi C.F.C., pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 124 din 5 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii A.I., T.N.F. şi B.A. împotriva Sentinţei penale nr. 158/D din 12 iunie 2012 a Tribunalului Bacău.

S-a dispus desfiinţarea sentinţei penale atacate, printre altele, cu privire la:

1. reţinerea în favoarea inculpatului apelant A.I. a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cuantumul pedepselor principale şi complementare aplicate pentru infracţiunile deduse judecăţii, indicarea temeiului legal al efectelor circumstanţelor atenuante prevăzute pentru fiecare dintre aceste infracţiuni, şi la cuantumul pedepsei rezultante reţinute în sarcina acestuia.

2. cuantumul nelegal al pedepsei principale aplicate inculpatului C.G. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (parte vătămată C.B.M.) şi cuantumul pedepsei rezultante de executat.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A.I. - fiul lui D. şi F., născut în mun. Bacău, domiciliat în mun. Oneşti, str. M., jud. Bacău, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, de la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A.I. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată - şi art 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.B.M.), de la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b C. pen., la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b C. pen., prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

S-a redus, cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A.I. pentru săvârşirea infracţiunii act sexual cu o minoră, prev. şi ped. de art. 198 alin. (1) C. pen. - parte vătămată C.B.M., de la pedeapsa de la 5 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A.I. pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu o minoră, prev. şi ped. de art. 198 alin. (1) C. pen. - parte vătămată B.A.G., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., prin reţinerea "circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen.

S-a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatului A.I. pentru săvârşirea infracţiunii proxenetism prev. şi ped. de art. 329 alin. (1), (3) C. pen., cu privire la înv. minoră A.M., de la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., la 3 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a aplicat pedeapsa de 6 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 160^b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. corob. cu art. 381 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus în continuare detenţia inculpatului de la 12 iunie 2012 la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

S-a majorat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului C.G. - fiul lui N. şi P., născut în mun. Brăila, jud. Brăila, domiciliat în mun. Oneşti, str. V., recidivist, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată (parte vătămată C.B.M.), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., de la 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a aplicat pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 8 luni închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Totodată, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.. s-au respins, printre altele, ca nefondate apelurile declarate împotriva aceleiaşi sentinţe penale de apelanţii inculpaţi C.G. şi C.F.C.

În temeiul art. 160^b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.. corob. cu art. 381 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului M.M.I. şi deduce în continuare detenţia inculpatului de la 12 iunie 2012, la zi.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a arătat că la încadrarea juridică dată faptei, în mod just instanţa anterioară a avut în vedere că activitatea infracţională desfăşurată nu a fost rezultatul unei înţelegeri întâmplătoare, spontane, ci s-a desfăşurat în timp, în mod repetat respectându-se, în principiu, aceeaşi modalitate de săvârşire a faptelor, iar inculpaţii (mai puţin inculpatul B.A.) au avut în mod constant acelaşi rol şi aceeaşi contribuţie la executarea planului infracţional, fiind îndeplinite astfel cerinţele "grupului infracţional organizat", aşa cum acesta este definit în art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.

În concret, pe baza analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, instanţa de apel a considerat că, în mod corect, s-a reţinut de instanţa de fond că inculpatul M.M.I. a iniţiat constituirea unui grup infracţional organizat cu scopul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, inculpatul A.I. a aderat la grupul infracţional constituit de inc. M.M.I. şi C.G. cu scopul săvârşirii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, inculpatul C.G. a constituit alături de inc. M.M. un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, inculpatul T.N.F. a aderat în cursul anului 2011 la grupul infracţional: organizat constituit de. inc. M.M.I., C.G., în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi de asemenea, inculpaţii C.F.M. şi inculpata A.M., au aderat la un grup infracţional organizat constituit în scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.

S-a arătat că rolul inculpatului M.M. a constat în aceea că în cursul lunii august 2011 a recrutat, cazat, transferat partea vătămată G.A. în scopul exploatării sexuale, folosind faţă de aceasta violenţă fizică, verbală şi sexuală, fiind sprijinit în activitatea infracţională de către inc. C.G., inc. T.N.F. şi înv. C.F.M.; în cursul lunii septembrie 2011 a recrutat victima minoră C.B.M., în vârstă de 13 ani, pe care a cazat-o în locuinţa inc. A.I., iar ulterior în locuinţa inc. C.G. şi a exploatat-o sexual împreună cu cei doi şi cu înv. A.M., G.A. şi inc. T.N.F., cu scopul obţinerii de venituri ilicite, folosind faţă de aceasta violenţă fizică şi verbală, a întreţinut acte sexuale cu minora C.B.M., în vârstă de 13 ani, şi a înlesnit practicarea prostituţiei de către inc. minoră A.M. Rolul inc. A.I. a constat de asemenea în aceea că începând cu data de 21 septembrie 2011 a cazat în apartamentul proprietatea sa victima minoră C.B.M., în vârstă de 13 ani, pe care a exploatat-o sexual împreună cu inc. M.M.I. şi cu înv. A.M., G.A., cu scopul obţinerii de venituri ilicite, folosind faţă de aceasta violenţă fizică şi verbală, a întreţinut acte sexuale cu minorele C.B.M. şi B.A.G., ambele în vârstă de 13 ani la momentul săvârşirii faptelor şi a înlesnit practicarea prostituţiei de către înv. minoră A.M. Inculpatul C.G. în primăvara anului 2010 a încercat prin recurgere la violenţă să recruteze partea vătămată minoră T.A.E. şi victima minoră A.E.V., în scopul exploatării lor sexuale, a constituit grupul infracţional organizat, împreună cu inc. M.M.I., sprijinind săvârşirea unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, în cursul lunii august 2011 a cazat partea vătămată G.A. în locuinţa lui şi a contribuit la exploatarea ei sexuală împreună cu inc. M.M.I., folosind faţă de aceasta violenţă fizică, verbală şi sexuală, iar în perioada septembrie - octombrie 2011 a sprijinit exploatarea sexuală a părţii vătămate minore C.B.M., în vârstă de 13 ani, prin căutarea unor clienţi şi prin cazarea în locuinţa sa. Inculpatul T.N. după ce aderat (în cursul anului 2011) la grupul infracţional organizat constituit de inc. M.M.I., C.G., în scopul comiterii infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism, la sfârşitul lunii august 2011 a sprijinit exploatarea sexuală a victimei G.A. prin aceea că o transporta la clienţi şi desfăşura activităţi de identificare a unor potenţiali clienţi amatori de relaţii sexuale contra cost. Şi în perioada septembrie - octombrie 2011 a sprijinit exploatarea sexuală a victimei minore C.B.M. prin aceea că o transporta la clienţi şi desfăşura activităţi de identificare a unor potenţiali clienţi amatori de relaţii sexuale contra cost.

Instanţa de apel a mai reţinut că a înlesnit de asemenea practicarea prostituţiei de către inculpata A.M. Inculpatul C.F.M. la sfârşitul lunii august 2011 a aderat la grupul infracţional organizat constituit de inc. M.M.I. şi C.G. cu scopul comiterii de infracţiuni de trafic de persoane şi proxenetism şi a contribuit la exploatarea sexuală a părţii vătămate G.A., prin faptul că o transporta la şi de la clienţi, şi identifica clienţi interesaţi de prestaţii sexuale contra cost, iar inculpata A.M., în cursul lunii septembrie 2011, a aderat la grupul infracţional organizat constituit de inc. M.M.I. şi C.G. şi prin activităţile ei de transport a părţii vătămate C.B.M. la clienţi, supraveghere a acesteia şi identificare de clienţi, a contribuit la exploatarea părţii vătămate minore, iar în cursul anului 2011 şi-a obţinut principalele mijloace de existenţă practicând în acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane.

S-a constat însă că hotărârea primei instanţe este nelegală sub alte aspecte decât cele invocate de apelanţi cu privire la inculpaţii A.I. şi C. întrucât pedepsele aplicate acestora nu se încadrează în limitele prevăzute de lege. Astfel, s-a arătat că, în cazul inculpatului A.I. pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii - trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap. la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată - şi art 75 lit. c) C. pen. (parte vătămată C.B.M.), în cuantum de 7 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., este sub minimul special de 10 ani închisoare prevăzut de lege pentru sancţionarea acestei infracţiunii prin urmare, nelegală în condiţiile în care nu s-au reţinut în sarcina acestuia circumstanţe atenuante şi nici nu sunt incidente prevederile art. 320¹ C. proc. pen.

De asemenea, în cazul inculpatului C.G., s-a precizat că pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi (2) şi alin. (3) teza a II-a rap la art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată (parte vătămată C.B.M.), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art 320¹ C. proc. pen. în cuantum de 5 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., este sub minimul special de 6 ani şi 8 luni închisoare (cuantum redus prin aplicarea dispoziţiilor art 320¹ C. proc. pen.) prevăzut de lege pentru sancţionarea acestei infracţiunii prin urmare, nelegală în condiţiile în care nu s-au reţinut în sarcina acestuia circumstanţe atenuante.

Prima instanţă de control judiciar, faţă de faptul că inculpatul A.I. nu a mai cunoscut rigorile legii penale şi a avut o conduită frumoasă anterior trimiterii sale în instanţă, a reţinut în favoarea acestuia dispoziţiile legale privind circumstanţiale atenuante şi efectele acestor circumstanţe.

Instanţa de apel a constatat că inculpatul A. s-a prevalat de procedura simplificată privind recunoaşterea faptelor, mult mai târziu, după începerea în cauză a efectuării cercetării judecătoreşti, audierea sa fiind realizată după administrarea de probe, împrejurări faţă de care nu-i pot fi aplicabile dispoziţiile prev. de art. 320¹ C. proc. pen.

Totodată, Curtea a constatat că, faţă de considerentele hotărârii atacate care detaliază convingerea primei instanţe privind aplicarea prevederilor art. 7 alin. (1) şi (3) şi nu pe cele ale art. 8 din Legea nr. 39/2003, şi faţă de posibilitatea contestării încadrării juridice inclusiv în calea devolutivă a apelului, nu este incident în cauză motivul de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare a cauzei în primă instanţă invocat de inculpaţii, prin apărător V.G. (motivul de desfiinţare cu trimitere invocat nici nu este prevăzut de procedura penală printre cauzele de desfiinţare a cu trimitere a cauzei spre o noua judecată).

S-a mai arătat că, deşi prezintă aceleaşi caracteristici legale, între infracţiunile mai sus menţionate există elemente de distincţie, sub aspectul laturii obiective. Infracţiunea reglementată de art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu prevede nicio condiţie esenţială pentru realizarea acesteia, fiind suficientă producerea acţiunilor incriminate.

Instanţa de apel a precizat că fapta prezintă pericol social prin însăşi realizarea acţiunii de iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat, fără producerea unei urmări sau a unui scop special.

În cazul infracţiunii prevăzute de art. 8 din aceeaşi lege, instanţa de apel a considerat că norma de incriminare prevede o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii, respectiv iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea unui grup să aibă în vedere săvârşirea de infracţiuni, astfel că, în acest caz nu se cere ca grupul să fie organizat, ci doar ca acest grup să aibă drept scop comiterea de infracţiuni.

A mai arătat că, un alt element de distincţie, în cazul celor două infracţiuni reglementate de Legea nr. 39/2003, se regăseşte sub aspectul laturii subiective. Infracţiunea prev. la art. 7 din lege poate fi comisă numai cu intenţie directă, în timp ce, în cazul infracţiuni reglementate de art. 8 din lege, aceasta poate fi comisă cu intenţie directă, dar şi indirectă, calificată prin scop, şi anume săvârşirea de infracţiuni în prezenta cauză, a arătat Curtea, toţi inculpaţii aveau reprezentarea că fac parte dintr-un grup infracţional organizat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. De asemenea, s-a subliniat că, pentru existenţa grupului infracţional organizat reglementat de art. 7 Legea nr. 39/2003 sunt necesare a fi îndeplinite mai multe condiţii intrinseci: organizarea grupului, reguli de acţiune, o ierarhie, a membrilor şi repartizarea rolurilor acestora, iar în prezenta cauză s-a arătat că existau reguli de acţiune, o ierarhie a membrilor săi şi o repartizare a rolurilor acestora.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, inculpaţii C.G., C.F.M. şi A.I. care au solicitat reducerea pedepsei aplicate, avându-se în vedere că au recunoscut şi regretat comiterea faptei, având o atitudine sinceră şi cooperantă cu organele de cercetare penală.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate şi a cazurilor de casare invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursurile declarate de recurenţii inculpaţi sunt nefondate.

Cu privire la cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen. invocat de inculpatul A.I., Înalta Curte arată că acesta este incident când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii ori acesta nu se înţelege.

Potrivit dispoziţiilor art. 383 C. proc. pen. hotărârile judecătoreşti trebuie astfel motivate încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care acestea se fondează. Dar, aşa cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudenţa sa, întinderea acestei obligaţii poate varia în funcţie de natura deciziei pronunţată în cauză şi trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanţelor cauzei.

În cauza de faţă, Înalta Curte constată că această critică a inculpatului A. este neîntemeiată, întrucât în considerentele deciziei se regăsesc motivele şi argumentele care au condus la pronunţarea deciziei. O hotărâre judecătorească este suficient motivată dacă răspunde în ansamblul problemelor supuse dezbaterii, astfel că hotărârea atacată răspunde criticilor formulate de către părţi în apel şi considerentele deciziei nu contrazic dispozitivul acesteia.

Astfel, în considerentele deciziei atacate, instanţa a făcut referire la situaţia de fapt şi a dezvoltat motivele invocate de inculpaţi, făcând referire la dispoziţiile legale care au condus la pronunţarea deciziei, astfel că nu se regăseşte aplicabilitatea cazului de casare invocat.

Referitor la cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 10 C. proc. pen. invocat de inculpatul A.I., Înalta Curte precizează că acesta este incident când instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi, de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului.

În temeiul acestui caz de casare inculpatul A.I. a învederat că, prin decizie, instanţa nu a analizat cererea sa de aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., prin raportat la toate elementele concrete ale cauzei.

Înalta Curte constată că, deşi cererea la care se referă recurentul inculpat A.I. reprezintă o cerere esenţială de natură a influenţa soluţia, totuşi, susţinerea sa este nejustificată, întrucât din partea expozitivă reiese cu claritate că instanţa de apel a examinat solicitarea sa, de aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., pe care a găsit-o, însă, neîntemeiată, întrucât, inculpatul a recunoscut faptele după începerea cercetării judecătoreşti, moment limită până la care, conform prevederilor legale, un inculpat poate solicita judecata în procedură simplificată bazată pe pledoaria de vinovăţie, cu consecinţa reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise.

Prin urmare, faţă de această situaţie, cazul de casare în discuţie nu are incidenţă în speţă.

Cu privire la recursurile declarate de inculpaţii C.G. şi C.F.M., care au invocat dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că instanţa de apel, uzând de argumente factuale rezultate din probatoriul administrat şi argumente juridice pertinente, a procedat la o corectă soluţionare a cauzei în planul acţiunii penale, stabilind o încadrare juridică adecvată stării de fapt reţinute în actul de inculpare şi dispoziţiilor legale care reglementează faptele deduse judecăţii şi pedepse just individualizate în raport cu dispoziţiile art. 72 şi 52 C. pen.

În acest context, se constată că unica critică formulată de inculpaţi în recurs, privind greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate, prin raportare la conduita procesuală sinceră a inculpaţilor, este neîntemeiată.

Operaţiunea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor s-a făcut în considerarea dispoziţiilor art. 72 C. pen., instanţa având în vedere gradul de pericol social concret foarte ridicat al infracţiunilor, împrejurările particulare în care acestea au fost comise, precum şi elementele care ţin de circumstanţierea persoanei inculpaţilor.

În aceeaşi sferă de argumentare, recunoscând valabilitatea argumentelor instanţei de apel privind comportamentul inculpaţilor care nu poate fi sancţionat decât printr-o privare de libertate, Înalta Curte constată că, raportat la tipul de comportament uman ajuns în balanţa justiţiei, dar şi la modalitatea şi mijloacele de săvârşire a faptelor, urmările produse, pericolul social concret al faptelor, atitudinea ante şi postinfracţională a inculpaţilor C.G. şi C.F.M., precum şi limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal - partea specială, pedepsele aplicate acestora reflectă în mod obiectiv pericolul social concret pe care îl prezintă faptele şi persoana acestora.

Pedepsele aplicate acestor recurenţi inculpaţi reflectă, prin cuantumul stabilit, atât poziţia procesuală a inculpaţilor, cât şi gradul de pericol social al infracţiunilor, fiind apte, inclusiv prin modalitatea de executare stabilită, să conducă la realizarea scopurilor pedepsei reglementate de art. 52 C. pen., ca măsură de constrângere, mijloc de reeducare şi de prevenire a comiterii de noi infracţiuni.

Rezultă, aşadar, că nu pot fi primite criticile invocate în recurs de inculpaţii C.G. şi C.F.M. referitoare la greşita individualizare a pedepselor aplicate, hotărârea recurată fiind legală şi temeinică.

În privinţa criticii recurentului inculpat A.I., referitoare la greşita individualizare a pedepsei, Înalta Curte consideră că este, de asemenea, neîntemeiată. Instanţa de apel, ţinând seama de datele ce caracterizează persoana acestuia, de împrejurarea că este la primul conflict cu legea penală, a dat eficienţă circumstanţei atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., aplicând pedepse cu închisoarea într-un cuantum redus sub minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile comise de acesta.

Având în vedere gravitatea faptelor, numărul infracţiunilor aflate în concurs real, urmările periculoase socialmente ale faptelor, împrejurarea că subiectul pasiv la infracţiunii de trafic a fost o persoană minoră, precum şi atitudinea procesuală inconsecventă a recurentului inculpat, instanţa de recurs precizează că nu se impune coborârea mai accentuată a cuantumului pedepselor aplicate inculpatului A.I.

Înalta Curte, ţinând seama de aceste împrejurări precum şi de administrarea legală şi completă a probelor de către prima instanţă şi de către instanţa de apel, constatând că nu există niciun alt caz de casare care se ia în considerare din oficiu, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul inculpaţilor C.G., C.F.M. şi A.I. împotriva Deciziei penale nr. 124 din 5 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

În temeiul art. 192, alin. (2), C. proc. pen., recurenţii inculpaţi C.G. şi C.F.M. vor fi obligaţi la plata sumei de câte 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru părţile vătămate, iar suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar recurentul inculpat A.I. va fi obligat la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru părţile vătămate, iar suma de 100 RON reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGE

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii C.G., C.F.M. şi A.I. împotriva Deciziei penale nr. 124 din 5 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor durata reţinerii şi arestării preventive de la 3 noiembrie 2011 la 12 iunie 2013 pentru inculpatul C.G. şi durata reţinerii de 24 de ore din data de 3 noiembrie 2011 şi arestarea preventivă de la 7 noiembrie 2011 la 12 iunie 2013 pentru inculpatul A.I.

Obligă recurenţii inculpaţi C.G. şi C.F.M. la plata sumei de câte 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru părţile vătămate, iar suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat A.I. la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru părţile vătămate, iar suma de 100 RON reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 2019/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2047/2013. Penal →

CSJ. Decizia nr. 2044/2013. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre CSJ. Decizia nr. 2044/2013. Penal