ICCJ. Decizia nr. 3215/2013. Penal. Omorul deosebit de grav (art. 176 C.p.). Omorul (art. 174 C.p.), violarea de domiciliu (art.192 C.p.), furtul (art.208 C.p.), furtul calificat (art. 209 C.p.), tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3215/2013
Dosar nr. 12280/117/2012
Şedinţa publică din 22 octombrie 2013
Asupra recursului penal de faţă:
Prin Sentinţa penală nr. 114 din 28 martie 2013 pronunţată de Tribunalul Cluj, secţia penală, în Dosarul nr. 12280/117/2012 s-au dispus următoarele:
S-a admis cererea formulată de reprezentanta parchetului privind schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen.
A fost condamnat inculpatul K.D., la pedepsele de:
- 20 (douăzeci) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b)) C. pen. pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen.;
- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen.;
- 8 (opt) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen. şi
- 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. g) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii au fost comise de inculpat în condiţiile concursului de infracţiuni şi, în baza art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare, în final rezultând pedeapsa de 22 (douăzeci şi doi) ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 6 ani de la data terminării executării pedepsei.
În baza art. 71 C. pen. a fost interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza II C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei penale şi până la terminarea executării pedepsei.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reţinerii şi al arestului preventiv din data de 24 aprilie 2012 la zi.
S-a constatat că părţile vătămate T.E., P.A. şi N.G. nu s-au constituit părţi civile în cauză.
În baza art. 118 lit. e) C. proc. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 1075 lei dobândită prin săvârşirea faptelor.
În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat, după rămânerea definitivă a hotărârii.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 6.400 lei, în care se include şi onorariul apărătorului din oficiu.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în fapt, următoarele:
Inculpatul K.D. este de loc din satul Şimoneşti, jud. Harghita şi provine dintr-o familie cu şase copii.
La începutul anului 2011, venind împreună cu alţi membri de familie cu coşuri împletite din nuiele de vânzare pe raza municipiului Dej şi a localităţilor apropiate, l-a cunoscut pe numitul P.A., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Dej, care înţelegând că acesta se află în căutarea unui loc de muncă spre a-şi putea asigura existenţa, l-a luat ca îngrijitor la animalele şi păsările sale, pe care le deţinea în incinta imobilului Pepinierei de răchită, denumit R., aparţinând Ocolului Silvic, situat pe un teren de la periferia municipiului Dej şi la marginea satului Mănăstirea, comuna Mica, jud. Cluj.
Conform susţinerilor pădurarului P.A., la data când l-a cunoscut K.D., acesta i s-a plâns că nu are familie şi casă şi nici alte posibilităţi de a se întreţine, rugându-l să-l primească ca îngrijitor la animale şi asigurându-l că va fi mulţumit de munca lui, astfel că, după o anumită perioadă de probă, s-a convins că este harnic şi nu îl fură, menţinându-l în continuare şi asigurându-i în schimbul muncii prestate o cameră de locuit şi de dormit în clădirea "R.", hrana zilnică şi îmbrăcămintea necesară, precum şi sume mici de bani (între 10 - 50 lei) pentru cheltuieli mărunte atunci când îi cerea, ori pentru a-şi cumpăra cartele telefonice sau ţigări.
A mai arătat că, în decursul timpului a constatat că atunci când consuma băuturi alcoolice, K.D. manifesta un comportament violent, ameninţându-l odată pe cumnatul său că, dacă nu termină ţuica din pahar o aruncă pe el, aceasta probabil pentru a avea motiv să-şi pună şi lui ţuică mai multă să consume; ulterior a constatat că acesta îl şi fura, descoperind că, în cursul lunii martie 2012, i-a sustras circa 25 saci de porumb ştiuleţi ce îi avea la "R." pentru hrana animalelor. Cu privire la această faptă, a menţionat că, întrucât s-a dovedit că inculpatul a comis-o împreună cu un alt băiat din satul Mănăstirea, M.H.D., al cărui tată medic veterinar l-a rugat să-l ierte, a dat ulterior o declaraţie la organele de poliţie de retragere a plângerii penale, atât împotriva acestuia, cât şi a lui K.D..
Din declaraţia pădurarului P.A. a mai reieşit că, la sfârşitul de săptămână de după Sărbătorile de Paşti din anul 2012, respectiv în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică din perioada 20 - 22 aprilie 2012, a trebuit să plece la botezul copilului fiului său la Bucureşti, lăsându-l nesupravegheat pe inculpat, căruia nu i-a spus însă nimic despre plecarea sa. Când a revenit acasă, la data de 23 aprilie 2012, la "R." nu l-a găsit acolo pe K.D., animalele răbdând de foame; în acelaşi context a constatat, în primă fază, că îi lipsesc doi porci şi cantităţile de circa 200 kg porumb boabe şi 200 kg orz, ce se aflau în şură, în butoaie pentru hrana animalelor. Ca urmare, l-a sunat pe telefonul celular pe K.D., care însă nu i-a răspuns la apel, însă a apelat Poliţia municipiului Dej şi a relatat comandantului poliţiei ce a păţit, acesta recomandându-i să meargă să depună plângere penală la Postul de poliţie din comuna Mica, competent teritorial să efectueze cercetarea cauzei. După depunerea sesizării şi în timp ce şeful postului de poliţie făcea constatările la "R.", lucrătorul de poliţie a fost sesizat telefonic cu privire la faptul că fusese găsită ucisă la domiciliu o femeie din localitatea Mănăstirea, situaţie în care a mers împreună cu poliţistul la locuinţa bătrânei unde au sosit şi alte echipaje de poliţie. Din discuţiile cu vecinii bătrânei a aflat că inculpatul fusese văzut anterior în mai multe rânduri intrând la aceasta să cumpere băuturi alcoolice, dându-şi seama că, în stare de beţie, inculpatul ar fi putut fi capabil să o omoare pe bătrână.
S-a mai reţinut că, la data de 23 aprilie 2012, în jurul orei 17,00, martora T.M., domiciliată în satul Mănăstirea, intrigată de faptul că, din după-amiaza zilei de 21 aprilie 2012 nu o mai văzuse pe mătuşa sa, V.M., în vârstă de 86 de ani, care îi era şi vecină, iar aceasta nu fusese văzută nici în ziua de duminică, 22 aprilie 2012 la biserică şi nici nu participase la o înmormântare în vecini, în ziua de luni 23 aprilie 2012, a luat hotărârea ca, împreună cu nepoata sa, martora G.N., să meargă să vadă ce i s-a întâmplat vecinei sale.
În prima fază, cele două femei au încercat să intre în curtea locuinţei victimei V.M. din stradă, dar au găsit poarta încuiată cu cheia; de aceea, s-au înţeles să treacă din grădina de flori a lui T.M. În cea a victimei dinspre stradă, pe unde puteau ajunge în curte, observând în cursul trecerii prin grădină nişte tufe de flori călcate, lucru de care s-au mirat, ştiind că vecina era foarte ordonată. Ajungând la scările de la intrarea în casă şi văzând uşa de la intrare întredeschisă, cele două au strigat-o pe V.M., dar întrucât nu le-a răspuns nimeni, au intrat împreună în locuinţă, mai întâi în holul de la intrare, iar apoi în camera din partea stângă, unde au văzut-o pe vecina întinsă pe spate, în pat, fără batic în cap şi învelită parţial cu o plapumă, părând fără suflare şi observând în zona nasului şi ochilor ei vânătăi. Cele două s-au speriat şi ieşind afară din locuinţă, l-au strigat pe vecinul de peste drum, M.M., ce a sesizat imediat telefonic organele de poliţie şi serviciul de ambulanţă, care la sosire, la ora 18,30, a constatat că V.M. era decedată, având hainele impregnate cu sânge şi prezentând echimoze la nivelul feţei şi la piramida nazală.
Ulterior, după sosirea echipei complexe de investigare a infracţiunilor contra vieţii, în prezenţa martorilor asistenţi, s-a procedat la cercetarea locului faptei, precum şi la identificarea şi audierea persoanelor care puteau furniza date despre victimă şi despre prezumtivul autor al faptei.
S-a constata astfel că victima a fost găsită culcată pe o canapea, în camera din partea stângă a imobilului, în poziţia decubit dorsal, cu membrele inferioare în prelungirea corpului, cu piciorul stâng peste cel drept, ambele atârnând peste marginea canapelei pe podea, iar în ceea ce priveşte membrele superioare, cu braţul drept flexat din cot aşezat pe abdomen, iar braţul stâng aşezat paralel cu corpul pe canapea. Victima era îmbrăcată cu o cămaşă de corp de culoare albă, cu gambele învelite în materiale textile tot de culoare albă, strânse cu elastic de formă circulară de culoare bej, corpul fiind acoperit cu un halat din material textil de culoare maro cu bej şi cu o pătură de culoare neagră cu roşu. Capul cadavrului, descoperit, era aşezat cu ceafa pe o pernă de culoare albastră, existând lângă cap un batic de culoare maro. La examinarea exterioară a cadavrului, au fost identificate echimoze la nivel frontal drept şi în zona piramidei nazale, echimoză piramidă nazală cu fragment osos periorbital ochi stâng, echimoze la nivelul buzelor şi a coapsei dreapta. Au fost, totodată, identificate pete de substanţă de culoare brun-roşcată la nivelul organelor genitale, pe cămaşa de noapte şi pe chiloţii victimei, cămaşa de noapte fiind ridicată deasupra coapselor. Pe podea, în dreptul canapelei unde se afla cadavrul victimei, au fost de asemenea observate pete de substanţă de culoare brun-roşcată pe un carton de culoare maro, precum şi mai multe materiale textile de diferite culori cu pete similare, între care şi un maieu din material textil de culoare albă. Tot pe podea lângă canapea a fost găsită o parte componentă a unei brichete conţinând sistemul metalic de aprindere şi o porţiune de material plastic, iar jos, pe podea, lângă masă, au fost identificate un elastic de formă circulară şi un dinte din material cornos cu coroană metalică.
În cea de-a doua încăpere, având uşa de la intrare la mijlocul peretelui din partea dreaptă a primei încăperi, nu au fost observate urme de răvăşire sau de mutare a vreunui obiect de mobilier, fiind doar identificate, fixate prin fotografiere şi filmare şi ridicate cu folie adezivă transparentă trei urme papilare de pe partea interioară a uşii. Au mai fost relevate, fixate şi ridicate prin acelaşi procedeu, patru urme papilare descoperite pe partea exterioară a uşii de acces în prima cameră, două urme papilare de pe uşa sobei de teracotă din aceeaşi cameră şi patru urme papilare descoperite pe paharele din vitrina dulapului de bucătărie din prima încăpere, care după fixarea lor prin fotografiere şi filmare, au fost ambalate, sigilate şi ridicate, ca şi celelalte mijloace materiale de probă descoperite, ce urmează a fi descrise detaliat în cadrul capitolului VI.
De asemenea, pe uşa de la intrarea în locuinţă - ce fusese găsită larg deschisă şi fără urme de forţare la nivelul sistemului de închidere tip yală -, au fost descoperite pe marginea exterioară a acesteia două urme materie fibre textile şi o altă urmă materie fibră textilă pe partea interioară, iar în curte pe iarbă în dreptul intrării în locuinţă a fost găsit un rest de ţigară marca V. care, după fixarea lor prin fotografiere şi filmare, au fost împachetate, sigilate şi ridicate şi ele ca mijloace materiale de probă.
La finalizarea acestei prime părţi a acţiunii de cercetare la faţa locului, la care a asistat şi martora T.E., în privinţa căreia rezultau date că avea încheiat un contract de întreţinere cu victima V.M., s-a procedat la sigilarea uşii de acces în locuinţă, pentru a se putea efectua ulterior o cercetare suplimentară la lumina zilei, corpul neînsufleţit al victimei fiind transportat la morga Spitalului municipiului Dej în vederea efectuării autopsiei.
Referitor la natura şi localizarea urmelor de violenţă identificate, respectiv a felului, cauzei şi datei morţii victimei, prin raportul de constatare medico-legală din 21 mai 2012 al Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca, s-au formulat următoarele concluzii: "1. Moartea numitei V.M. a fost violentă. 2. Ea s-a datorat insuficienţei respiratorii acute consecutivă asfixiei mecanice prin ocluzia căilor respiratorii superioare cu mâna, posibil prin . interpoziţie de material moale (de exemplu pernă) şi compresiune toraco abdominală. 3. Leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu corp dur compresiune cu mâna şi comprimare între două planuri dure (corpul agresorului şi planul patului). 4. Prolapsul genital prezentat de victimă nu permite contactul sexual vaginal; pe frotiurile preparate din probele recoltate de la nivel vaginal, zonă pubiană şi cavitate bucală nu au fost puse în evidenţă urme de lichid spermatic. 4. Sângele recoltat de la cadavru aparţine grupului sanguin 0 şi nu conţine alcool etilic; examenul toxicologic general a fost negativ pentru clasele uzuale de medicamente şi insecticide; 6. Moartea poate data din cursul nopţii de 21 - 22 aprilie 2012", cu menţiunea că iniţial prin concluziile preliminare s-a estimat ca putând data din 22 aprilie 2012.
Tot cu ocazia cercetării iniţiale la faţa locului, întrucât din primele declaraţii ale vecinilor victimei şi a altor persoane audiate, respectiv a numiţilor V.V.N., D.E., M.D.V. ş.a. a rezultat că în perioada anterioară inculpatul K.D. a fost văzut de mai multe ori intrând la locuinţa victimei V.M. pentru a cumpăra vin de casă şi existând astfel bănuiala că acesta, în stare de ebrietate, ar fi putut fi cel care a ucis-o, o echipă de lucrători de poliţie din cadrul echipei complexe de cercetare a efectuat, în prezenţa martorilor asistenţi P.A. şi S.A., o cercetare a camerei din clădirea denumită "R." unde sus-numitul locuia şi dormea. Au fost astfel găsite acolo, printre obiectele lui de îmbrăcăminte, o pereche de pantaloni tip sport de culoare albastră din fâş-foiţă, în interiorul cărora în zona inghinală s-a constatat existenţa - pe o suprafaţă de circa 15 cm - unei pete de substanţă de culoare brun-roşcată ce părea a fi de sânge, precum şi o altă pereche de pantaloni tip blue-jeans de culoare albastră, ce prezentau de asemenea pe ei mai multe pete de aceeaşi natură, care după fixarea lor prin fotografiere şi filmare, au fost ambalaţi, sigilaţi şi ridicaţi ca mijloace materiale de probă.
S-au întreprins apoi demersuri pentru depistarea lui K.D., pe baza datelor prezentate de numiţii P.A. şi M.D.V., ultimul fiind proprietar al unei turme de oi pe care le-a ţinut într-un staul pe terenul de lângă "R.", şi care l-a văzut pe acesta în dimineaţa zilei de 23 aprilie 2012 ieşind speriat şi duhnind a băuturi alcoolice din camera lui de dormit, după care a dispărut imediat în direcţia digului dinspre râul Someş şi nu i-a mai răspuns la apelurile pe care i le-a făcut la numărul lui de telefon mobil x.
S-a reuşit identificarea numitului N.G., zis "D." din Dej, căruia inculpatul K.D. îi înstrăinase cantităţile de porumb boabe şi orz şi cei doi porci sustraşi de la P.A. Acesta, la rândul său, a indicat un taximetrist care a efectuat pentru ei mai multe transporturi cu taxiul, în persoana martorului M.C.M., posesor în cursul serviciului pe taximetru al telefonului mobil numărul x.
Pe baza acceptului lui N.G. de a colabora cu organele de poliţie la prinderea autorului faptelor sesizate şi a autorizării provizorii de către procuror (confirmată de Tribunalul Cluj) a interceptării şi înregistrării convorbirilor sale telefonice şi a localizării lor, s-a reuşit depistarea şi prinderea inculpatului K.D. pe raza localităţii Nima, unde s-a stabilit că a dormit în noaptea de 23 - 24 aprilie 2012 în locuinţa numitului P.M., de la care, a obţinut cu împrumut mai multe obiecte de îmbrăcăminte, lăsându-şi acolo pantalonii de trening cu care era îmbrăcat şi un încărcător pentru telefonul mobil, bunuri ce au fost ridicate la rândul lor ca mijloace materiale de probă.
În cursul acţiunilor de depistare susmenţionate, numitul N.G., care folosea cu împrumut telefonul mobil cu numărul x aparţinând vecinei sale, martora P.C.R., ( ce îl cunoştea la rândul ei pe inculpat), l-a contactat telefonic pe inculpat, la data de 24 aprilie 2012 (având trei convorbiri telefonice la orele 10, 42, 11,22 şi 11,23) şi, în înţelegere cu lucrătorii de poliţie, i-a cerut să se întâlnească pentru a-i înmâna diferenţa de 500 lei cu care îi rămăsese dator din preţul pentru cei doi porci vânduţi. Inculpatul K.D. a acceptat propunerea, afirmând chiar că îi mai reduce din datorie suma de 100 lei, sens în care i-a spus să meargă cu taximetristul "C." (M.C.M.) să-i ducă banii în localitatea Nima, într-o zonă nominalizată de el ca fiind după traversarea pasajului de cale ferată, ghidându-l apoi pe traseu prin telefon unde să meargă, fiind astfel surprins în locul menţionat de echipajul de poliţie deplasat acolo împreună cu taxiul în care să afla N.G.. În cuprinsul procesului-verbal de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului K.D., în care sunt descrise un număr de şapte astfel de convorbiri, din care prima din ele este cu P.C.R. şi o alta cu M.C.M., mai prezintă relevanţă pentru cauză, ultima dintre ele purtată cu M.D.V. (posesor al postului telefonic cu numărul x) la ora 16,16, când se afla în custodia organelor de poliţie, în care i-a relatat acestuia că se află "cu cătuşe la mâini" pentru o "prostie" pe care o făcuse.
Cu ocazia primei sale audieri, inculpatul K.D. a prezentat iniţial o versiune conform căreia ar fi comis fapta de omor asupra victimei V.M. împreună cu numitul M.H. ce are domiciliul în satul Mănăstirea. În acest sens, a relatat că a început să consume singur băuturi alcoolice din seara zilei de 20 aprilie 2012, la baruri din Mănăstirea şi Mica pe sume de bani în cuantum de circa 800 RON obţinuţi din vânzarea de melci culeşi de el, precum şi din vânzarea de cereale şi a doi porci sustraşi de la P.A. numitului "D." (N.G.) domiciliat în municipiul Dej; în seara aceleiaşi zile, la ora 20.00, a mers cu un taxi din satul Mănăstirea în Gara Dej unde a consumat bere până a doua zi dimineaţa la ora 05.00. Apoi a plecat cu un taximetru în localitatea Beclean unde taximetristul l-a aşteptat până a consumat alte trei beri, după care l-a transportat prin diverse alte localităţi prin care a mai consumat mâncare şi băutură, până într-o localitate unde i-a cerut taximetristului să se întoarcă spre casă, deoarece acolo sunt cetăţeni de etnie rromă agresivi, revenind astfel sâmbătă seara, 21 aprilie 2012 în municipiul Dej, unde a plătit taximetristului pentru cursă suma de 300 RON. În noaptea de sâmbătă s-a mai plimbat cu taximetrele prin Dej şi a consumat alcool singur, după care duminică dimineaţa (22 aprilie 2012) a venit pe jos în satul Mănăstirea la "Barul de Sus", la ora 08,10, unde l-a întâlnit pe M.H.D. care era şi el beat, la propunerea căruia au mers împreună la locuinţa lui V.M. pentru a cumpăra 2 litri de vin, ştiind că aceasta are vin de vânzare cu 5 lei litrul, aceasta după ce ar fi consumat împreună 1,5 litri coniac "I.". Ajungând la casa victimei, în jurul orei 10,00, au intrat amândoi în curtea acesteia pe poarta de acces pietonal şi, găsind-o în curte, M.H. i-a cerut să le vândă doi litri de vin; victima i-a refuzat spunându-le să revină mai târziu deoarece trebuie să plece la biserică. Ca urmare cei doi s-au întors împreună la "barul de sus" şi au continuat să consume coniac "I." până în jurul orei 21, când a revenit cu M.H. la locuinţa victimei V.M. pentru a-i cere din nou vin. Ajungând la locuinţa acesteia, au văzut lumina aprinsă în casă, dar întrucât poarta de acces în curte era închisă, a sărit gardul şi găsind cheia de la poartă în broască a deschis" poarta şi împreună s-au dus spre uşa de intrare în locuinţă care era larg deschisă. Apoi, intrând în prima cameră a imobilului, au găsit-o pe V.M. stând în fiind pe patul din partea dreaptă cum intri în cameră, i-au cerut să le vândă nişte vin, dar aceasta i-a refuzat spunându-le că este prea târziu să mai coboare după vin în pivniţă. Văzând că îi refuză, a lovit-o de două ori cu pumnul peste faţă, după care M.H. a prins-o cu o mână peste gură pentru a nu putea sufla şi a întrebat-o unde are ascunşi banii, în urma căreia V.M. le-a spus că banii se află într-o pernă cu faţa albastră de pe pat, scoţând din acea pernă mai multe bancnote de 100 lei. După ce V.M. le-a dat banii, au lăsat-o în pat, iar la plecare M.H. i-a ridicat o mână şi aceasta i-a căzut inertă în jos. După ce a ieşit pe poarta mică, a încuiat poarta cu cheia prin interior şi a aruncat-o undeva înspre fântână, sărind apoi şi el gardul în stradă şi îndreptându-se amândoi spre podul de la ieşirea din localitate.
Inculpatul a mai arătat că pe traseu, M.H. a numărat banii luaţi de la victimă, împărţindu-i în două, revenindu-le fiecăruia suma de 450 lei. După despărţirea de M.H. a chemat telefonic un taximetru condus de taximetristul C., care l-a transportat în Gara Dej, unde circa 2 ore a consumat bere, după care cu un alt taximetru a plecat spre Beclean şi alte localităţi, circulând cu acesta până în data de 23 aprilie 2012, în jurul orei 12,00, când l-a readus la pod în satul Mănăstirea, de unde a mers la "R." şi s-a culcat până luni seara, iar la trezire a plecat şi a stat ascuns în pădure până în 24 aprilie 2012.
Răspunzând la întrebarea cu ce haine a fost îmbrăcat la momentul comiterii actelor de agresiune asupra victimei V.M., inculpatul K.D. a relatat că a fost îmbrăcat cu aceleaşi haine ce se aflau pe el la momentul audierii, respectiv o haină din piele neagră, o bluză de trening bleumarin, un tricou kachi închis, o şapcă neagră cu inscripţia "A." de culoare albă şi aceeaşi pereche de pantofi sport din material textil pe care îi avea în picioare, iar cât priveşte pantalonii, a purtat atunci o pereche de pantaloni de trening de culoare verde cu o inscripţie pe ei, pe care i-a schimbat dimineaţa şi i-a lăsat în locul unde a fost depistat de poliţişti. În ceea ce îl priveşte pe M.H., inculpatul a afirmat că, după despărţirea de el la pod la Mănăstirea, nu l-a mai întâlnit, dar marţi seara l-a sunat cu un număr ascuns şi l-a ameninţat că, dacă el va fi prins să nu spună nimănui că au fost împreună la V.M. duminică seara, pentru că în caz contrar îl va prinde şi îi va da foc şi lui şi cantonului în care locuieşte. Totodată, a mai susţinut că nu poate descrie obiectele de îmbrăcăminte care le-a purtat M.H. la data comiterii faptei şi nici nu poate furniza alte detalii datorită stării fizice şi psihice în care se afla în urma consumului de alcool din ultimele zile.
Având în vedere susţinerile lui K.D. privind participarea şi altei persoane la comiterea faptelor asupra victimei V.M., s-a procedat la verificarea acestor afirmaţii, prin identificarea şi audierea lui M.H.D., care însă a negat o astfel de participare. El a relatat că de mai mult timp era încadrat la o firma de construcţii din Cluj-Napoca şi că în ultimele 3 - 4 zile se aflase la lucru la această firmă între orele 05.30 - 18.00, în zilele de 23 aprilie - 24 aprilie 2012, iar sâmbătă - 21 aprilie 2012, între orele 05.30 - 16.30, după care împreună cu un coleg de muncă a plecat la pescuit la Ţaga, rămânând acolo şi peste noapte, întorcându-se duminică, 22 aprilie 2012, în jurul orei 13,00. Ulterior a asistat la meciul de fotbal al echipei din Mănăstirea, începând cu ora 14,00, la terminarea căruia a rămas la barul din sat împreună cu alţi tineri până la ora închiderii, după care a plecat acasă, în jurul orei 01.00, odată cu alţi doi băieţi cu numele C.A. şi M.C.. Luni dimineaţă a plecat din nou la lucru în Cluj-Napoca, împreună cu colegul N.L. cu care fusese la pescuit, aflând seara, când s-a întors acasă, de la vecini despre ceea ce i se întâmplase vecinei sale V.M..
A mai arătat că nu a fost niciodată în curtea vecinei sale şi nici nu a participat împreună cu K.D. la actele de violenţă exercitate asupra acesteia.
Totodată, a arătat că pe inculpat l-a văzut duminică, în jurul orei 13.00, când acesta a venit beat în curtea vecinei sale S.C., fiind împreună cu un necunoscut ce îl aştepta în drum cu o căruţă, iar în ceea priveşte relaţiile lui anterioare cu inculpatul, a relatat că a mers în câteva rânduri la baruri cu el să consume băuturi alcoolice, şi că, cu circa două săptămâni înainte, ar fi fost implicat de acesta, pe nedrept, într-un furt comis de el, a unor saci cu mălai aparţinând şefului său P.A., la care însă nu a participat.
Susţinerile lui M.H.D. au fost confirmate de colegul său de muncă, N.L.A., şi de tatăl său, M.D.H., ca şi de patroanele M.R. şi D.M. şi de ospătarii R.R. şi P.A. de la barul din localitatea Mănăstirea, precum şi de vecinele sale S.C.A. şi C.A.G.
Fiind pus în faţa celor relatate de M.H.D., inculpatul K.D. a revenit asupra susţinerilor iniţiale, conform cărora ar fi participat şi sus-numitul la comiterea faptelor asupra victimei V.M., afirmând că a vrut să se răzbune pe el pentru faptul că în anul 2011 l-ar fi implicat în comiterea unui furt, ceea ce nu era adevărat.
În acest context, inculpatul a relatat că, în realitate, la comiterea faptelor asupra victimei V.M. a acţionat singur, afirmând că s-a dus la locuinţa acesteia să cumpere vin în dimineaţa de 21 aprilie 2012, în jurul orei 08,30, fiind în stare avansată de ebrietate, dar că aceasta i-a spus că nu poate să-i vândă vin atunci pentru că trebuie să meargă la biserică, sfătuindu-l să revină după ora 12,00 când ea se va întoarce acasă. Urmare acestui fapt, a mers în localitatea Mica la Barul "L.c." unde a stat şi a consumat bere până în jurul orei 17,00, după care s-a întors acasă la cantonul silvic şi s-a culcat, dormind până în jurul orei 22,00. La această oră, s-a dus din nou la locuinţa victimei, pentru a cumpăra vin. Întrucât a văzut lumină în casă, dar poarta de la stradă era închisă, s-a hotărât să intre în casă peste victimă, iar în momentul când îi va plăti vinul, să o lovească cu pumnii şi să-i fure banii. Ca urmare, a sărit gardul în grădina de flori şi de acolo a văzut că cheia de la poarta de acces în curte era în sistemul de închidere tip zar spre interiorul curţii, astfel că a mers şi a descuiat poarta pentru a putea fugi în caz că îl va prinde cineva. Apoi a mers la uşa de intrare în casă, ce era deschisă şi asigurată cu un cârlig de un geam, şi a intrat înăuntru găsind-o pe V.M. întinsă pe patul din prima cameră. I-a cerut victimei să-i vândă 2 litri de vin, dar aceasta a refuzat motivând că este prea târziu, motiv pentru care a lovit-o de două ori cu pumnii peste faţă, cerându-i să-i dea toţi banii pe care îi are în casă. Victima a fost de acord, dându-i dintr-o pernă cu husă albastră de pe pat mai multe bancnote de 100 lei. După ce a luat banii, a împins-o pe V.M. În pat şi cu perna din care i-a dat banii i-a acoperit faţa, ţinând astfel perna apăsată până când a observat că nu mai mişcă. Apoi, a ieşit din locuinţă şi văzând că nu este nimeni în zonă, a închis poarta de acces pietonal cu cheia din interior şi a aruncat cheia undeva în curte, după care a sărit gardul în stradă şi a mers spre podul de la ieşirea din localitatea Mănăstirea, chemând telefonic un taxi cu care a plecat spre Beclean, numărând pe drum banii sustraşi de la victimă şi constatând că era vorba de suma de 800 lei, pe care a cheltuit-o în interes personal. El a mai relatat că nu a întreţinut raporturi sexuale cu victima V.M..
Pe parcursul cercetărilor, inculpatul K.D. şi-a menţinut declaraţiile, relatând că a comis faptele împotriva victimei V.M., singur, pe fondul stării de beţie în care se afla. Totodată, fiindu-i prezentată planşa fotografică cu obiectele de îmbrăcăminte găsite la cercetarea la faţa locului la "R." în camera sa de locuit, inculpatul a afirmat că în momentul comiterii faptelor asupra victimei V.M. fusese îmbrăcat cu pantalonii de trening de culoare albastră cu pete de substanţă de culoare brun-roşcată ridicaţi de acolo de organele de poliţie, susţinere pe care şi-a modificat-o la reaudierea sa ulterioară din data de 27 aprilie 2012, când a relatat că în realitate avusese pe el pantalonii pe care i-a dezbrăcat şi lăsat la locuinţa martorului P.M. din satul Nima, jud. Cluj, unde dormise în noaptea de 23 - 24 aprilie 2012 înainte de a fi prins de organele de poliţie.
În privinţa modalităţii de producere victimei V.M. a fracturilor costale multiple descrise în raportul de constatare medico-legală, inculpatul a negat că producerea acestora i s-ar datora, iar în privinţa contradicţiilor legate de data şi perioada de timp exactă la care a pătruns în locuinţa victimei, respectiv sâmbătă noaptea sau duminică seara, cum a afirmat succesiv în declaraţii, a accentuat că ar fi intrat în locuinţa victimei duminică seara, în data de 22 aprilie 2012, diferit faţă de cele concluzionate de medicii legişti care au reţinut că moartea victimei a survenit în cursul nopţii de 21 - 22 aprilie 2012.
În vederea verificării modului de operare prezentat de inculpat în raport de particularităţile locului faptelor şi a constatărilor făcute iniţial, la data de 27 aprilie 2012, s-a efectuat un supliment de cercetare la locuinţa victimei V.M., cu participarea inculpatului, asistat de apărătorul din oficiu, şi în prezenţa a doi martori asistenţi.
Cu această ocazie, inculpatul s-a deplasat la gardul dinspre stradă al locuinţei victimei şi a indicat zona gardului de lângă portiţa de acces pietonal în curte peste care a sărit în grădina de flori dintre casa de locuit şi gardul de la stradă, descriind apoi traseul pe unde a traversat grădina până la uşa de intrare în casă, care coincide cu zona în care martora T.M. a afirmat că a observat tufe de flori călcate în momentul găsirii vecinei şi mătuşii sale decedate în locuinţă. Inculpatul a indicat în ce poziţie a găsit uşa exterioară a locuinţei, pătrunzând apoi în holul de la intrare şi mergând în prima cameră din partea stângă a imobilului, unde a arătat cu mâna patul de lângă peretele din partea din spate a încăperii, în care a afirmat că se afla culcată victima V.M., şi care rămăsese în aceeaşi stare în care s-a aflat la momentul primei cercetări a locului faptei, cu excepţia faptului că aceasta fusese ridicată şi transportată la morga Spitalului Municipal Dej. Inculpatul a indicat apoi din care dintre pernele de pe pat victima a scos şi i-a dat bancnotele de 100 de lei avute în casă, respectiv dintr-o pernă de dimensiuni mici cu faţa de pernă de culoare albă cu broderie albastră aflată pe spătarul patului, în interiorul căreia a fost descoperită o pungă din material plastic transparent posibil folosită la depozitarea sumelor de bani, mai indicând şi o a doua pernă pe care ar fi folosit-o la astuparea feţei şi obturarea căilor respiratorii ale victimei, în speţă o pernă de dimensiuni mari de culoare albastră cu motive florale galbene, pe exteriorul căreia a fost identificată o pată de culoare brun-roşcată ce părea a fi de sânge. În final, inculpatul a arătat că a încuiat prin interior poarta de la stradă cu cheia pe care a aruncat-o undeva în curte, precum şi locul pe unde a sărit apoi în stradă, părăsind locul faptelor.
S-a procedat la verificarea veridicităţii susţinerilor lui K.D. privind faptele comise asupra victimei V.M. şi prin testarea acestuia cu poligraful, în baza consimţământului manifestat de inculpat în acest sens.
Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 5984/2012 al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj - Serviciul Criminalistic s-a concluzionat că în urma testării sus-numitului cu tehnica poligraf, în cadrul căreia i-au fost formulate şi adresate următoarele întrebări relevante: "3. D-ta i-ai rupt coastele M.V.? Răspuns: NU; 5. În data de 22 aprilie 2012 ai mai fost cu cineva în casa M.V. când a fost omorâtă? Răspuns: NU; 8. Ai încercat să întreţii raport sexual cu M.V.? Răspuns: NU", interpretarea diagramelor poligraf a evidenţiat faptul că răspunsul inculpatului la întrebarea nr. 3 a provocat unele modificări specifice comportamentului simulat, rezultând astfel că este posibil ca subiectul să nu fie sincer la această întrebare; iar la întrebările nr. 5 şi 8 nu au fost observate modificări specifice comportamentului simulat. S-a mai menţionat că este posibil ca nivelul scăzut al reactivităţii psihoemoţionale a lui K.D. să fie o consecinţă a faptului că acesta se afla în stare avansată de ebrietate la momentul comiterii faptelor, neputând să-şi amintească tot ce s-a întâmplat.
Totodată, cu ocazia internării inculpatului la Spitalul Penitenciar Jilava pentru efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice obligatorii, în cursul examinării sale de către comisia de expertiză, el a descris împrejurările comiterii faptelor asupra victimei V.M., ca făcându-le sub influenţa alcoolului, susţinând că: "băusem 2 litri de horincă şi nu a vrut să-mi mai vândă vin şi l-am lovit". Prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 25 mai 2012 al Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" Bucureşti s-a concluzionat că numitul K.D. prezintă diagnosticul: "Tulburare de personalitate de tip antisocial. Intelect liminar", că păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor sale şi are discernământul păstrat în raport de faptele pentru care este cercetat.
Pentru stabilirea cu mai multă certitudine a datei exacte şi a intervalului orar în care inculpatul a putut pătrunde în locuinţa lui V.M., având în vedere declaraţiile acestuia cu privire la aceste aspecte şi datele diferite menţionate în concluziile preliminare şi în raportul de constatare medico-legală descris anterior ori rezultate din primele declaraţii ale persoanelor audiate, s-a procedat la audierea sau reaudierea cunoscuţilor şi vecinilor victimei şi a persoanelor ce au intrat în contact cu inculpatul în perioada de referinţă, precum şi la solicitarea listing-ului convorbirilor sale telefonice şi a hărţii electronice privind localizarea celulelor de telefonie ce apăreau în lista transmisă.
Conform declaraţiilor numitei T.E., despre care rezultă că a încheiat cu victima, în anul 2003, un contract de vânzare-cumpărare asupra locuinţei acesteia cu clauză de întreţinere, autentificat prin instanţă, ea şi fiul ei T.C. au mers să o viziteze pe V.M. şi să-i ducă un pachet cu cadouri din Italia în după-masa zilei de sâmbătă, 21 aprilie 2012, în jurul orei 14,00, când au găsit-o lucrând în grădina din spatele curţii dinspre râul Someş. După ce au reuşit să o atenţioneze să vină să le deschidă poarta de acces în curte de la stradă, T.E. şi fiul ei i-au înmânat pachetul cu cadouri, iar T.C. i-a reparat închizătoarea de la poartă. După ce T.E. a discutat cu V.M. şi s-au înţeles că va reveni în cursul zilei de marţi să-i aducă un aspirator pentru care i-a dat bani să i-l cumpere din Piaţa Dej, au plecat spre casă, trimiţându-l pe fiul său spre seară să-i ducă un blat de tort făcut de ea pentru tortul care i-l văzuseră pe masă. Cei doi au mai afirmat că din acel moment nu au mai apucat să stea de vorbă cu victima, fiind anunţaţi telefonic, în cursul zilei de luni, 23 aprilie 2012, de către vecinul ei M.M., să vină repede la locuinţa victimei, întrucât a fost găsită în casă culcată în pat fără suflare, fiind probabil moartă.
În ceea ce îi priveşte pe vecinii M.M.L. şi V.V.N., primul a afirmat că a văzut-o pe victimă în viaţă, ultima dată, în dimineaţa zilei de duminică 22 aprilie 2012, în jurul orei 08,30, când pleca de acasă la o partidă de fotbal, afirmând că atunci vecina sa ieşise în pragul uşii de la intrarea în casă şi îşi scutura şorţul sau o faţă de masă, iar cel de-al doilea a susţinut că tot în dimineaţa zilei de duminică, în jurul orelor 09,00 - 09,30, în timp ce ieşea din casă să meargă să dea de mâncare la iepuri, a zărit-o pe V.M. la ea în curte venind spre poartă, unde a auzit-o zicând cuiva pe care nu l-a văzut că, "n-am vreme pentru că trebuie să merg la biserică". Martorul V.V.N. a mai relatat că l-a văzut anterior mergând la vecina sa să cumpere vin pe băiatul de la "R.", pe care l-a recunoscut după planşa fotografică ca fiind inculpatul K.D., despre care a mai afirmat că a fost şi el de faţă când acesta a arătat la reconstituire pe unde a pătruns în locuinţa victimei, precum şi că a mai aflat despre el că în perioada în care s-a întâmplat omorul, a sustras şi nişte cantităţi de furaje şi doi porci, care ulterior au fost recuperaţi şi restituiţi păgubaşului.
Martora D.E. care locuieşte peste drum, pe un teren mai înalt de lângă casa victimei V.M., a afirmat că ştia că aceasta vindea vin de casă diferitelor persoane şi că a văzut cum în ziua de Paşti un băiat de la o turmă de oi aflată pe un teren deasupra casei sale a mers la locuinţa vecinei sale, de unde a ieşit cu două sticle de băutură; iar pe acelaşi băiat l-ar fi văzut venind până la gardul locuinţei acesteia şi în duminica din data de 22 aprilie 2012, înainte de ora 09,00, despre care a afirmat, în urma prezentării planşei fotografice cu fotografiile lui K.D., că seamănă cu cel din fotografia nr. 2 redat în picioare cu spatele, întrucât nu l-a văzut de aproape din faţă ca să-l poată recunoaşte după figură.
Un vecin al martorei D.E., numitul P.S., a relatat că a văzut-o pe V.M. la ea în curte, în ziua de sâmbătă, 21 aprilie 2012, când i-a primit în vizită pe T.M. şi fiul ei T.C., dar că duminică nu a văzut-o la biserică, aflând ulterior că a fost găsită moartă în locuinţă. A mai arătat că ştia că aceasta vindea ţuică şi vin de casă fabricate din produse obţinute în gospodărie şi că cineva care ar fi cumpărat vin de la ea, a omorât-o.
Alte două femei de vârste apropiate cu V.M. şi prietene cu aceasta, R.L. şi C.F., au relatat că ştiau şi ele că sus-numita, fiind singură şi cu o pensie de urmaş redusă, îşi completa veniturile prin vânzarea de produse de casă, respectiv nuci şi vin de casă, şi că în dimineaţa zilei de 22 aprilie 2012 au rămas şi ele mirate de faptul că nu au văzut-o la biserică, şi nici în data de 23 aprilie 2012, la înmormântarea unui vecin al ei, aflând ulterior că a fost găsită decedată în locuinţă.
În ceea ce priveşte celelalte persoane care au intrat în contact cu inculpatul K.D. În perioada 20.04 - 24 aprilie 2012, s-a constatat că numita P.C.R. i-a acordat în mai multe rânduri favoruri sexuale contra cost (sume cuprinse între 40 şi 500 lei) şi, totodată, i-a împrumutat telefonul ei mobil ca să vorbească cu acesta vecinul său, N.G.
Aceeaşi martoră a mai arătat că s-a întâlnit cu K.D. În perioada menţionată, în zilele de sâmbătă şi duminică (21 - 22 aprilie 2012) în jurul orelor 15,00 - 17,00, după care acesta a contactat-o telefonic, în data de 23 aprilie 2012, în jurul orei 18,30, spunându-i că se află în pădure, fără a-i preciza locul; a mai apelat-o în aceeaşi seară şi în jurul orei 24,00, precum şi în dimineaţa zilei de 24 aprilie 2012, în jurul orei 08,30, când, la solicitarea lui, i-a transmis telefonul lui N.G., cu care mai vorbise şi sâmbăta şi duminica seara.
Martorul N.G., zis "D." a relatat că l-a cunoscut pe K.D. În cursul zilei de sâmbătă, 21 aprilie 2012, când el împreună cu soţia şi doi copii au mers cu căruţa trasă de un cal să culeagă melci de pe malul râului Someş, în apropierea clădirii denumită "R."; în acea ocazie, inculpatul a mers la ei la căruţă spre a le cere un foc la ţigară, întrebându-i, totodată, dacă nu au nevoie să cumpere de la el orz şi porumb pentru hrana animalelor. Aflând de la socrul său că este dispus să cumpere, a revenit în seara respectivă la "R." şi a transportat împreună cu inculpatul doi saci cu porumb boabe şi doi saci cu orz la locuinţa sa, de unde apoi cu un taximetru condus de taximetristul "C." i-au dus la locuinţa socrului său, M.I., în municipiul Dej, care i-a plătit pe ei suma de 150 lei. În aceeaşi seară, împreună cu inculpatul, au plecat cu acelaşi taximetru condus de C. (M.C.M.), întâi în localitatea Mica, la barul de lângă cimitir, denumit "L.c.", unde au consumat bere şi cafea, iar D. a câştigat la jocurile mecanice suma de 200 - 300 lei, după care acelaşi taximetrist i-a transportat până în satul Nireş, unde inculpatul şi încă un prieten pe care l-au luat cu ei din M. au coborât, iar pe el l-a readus înapoi în Dej la locuinţa sa. A doua zi, duminică, 22 aprilie 2012, a mers din nou la cules de melci cu membrii familiei sale şi acolo l-au întâlnit iarăşi pe K.D. care i-a oferit pentru cumpărare doi porci, ducându-l la "R." şi explicându-i că are în îngrijire mai mulţi porci din care doi sunt ai lui şi intenţionează să-i vândă, spunându-i că preţul de vânzare este de 700 lei. I-a zis inculpatului că este de acord să cumpere porcii, dar că nu poate să-i plătească atunci toţi banii, ci numai suma de 200 lei, diferenţa de 500 lei urmând să i-o achite în jurul datei de 26 sau 27 aprilie 2012 când va lua ajutorul social, condiţii pe care inculpatul le-a acceptat. În urma celor convenite, după ajungerea acasă cu melcii, a revenit împreună cu soţia şi fiul C.C., cu căruţa, la, JR. după porci, dar întrucât nu a avut decât suma de 100 de lei, D. nu a fost de acord să-i dea, astfel că s-au întors în Dej şi a mers la socrul său de la care a mai luat împrumut 100 de lei, după care l-a sunat la telefon pe inculpat şi i-a spus că a făcut rost de întreaga sumă de 200 de lei convenită iniţial, acesta zicându-i că o să meargă după el cu un taximetru la locuinţa lui, iar el să-i iasă înainte pe şosea. La scut timp, inculpatul a sosit cu un taxi condus de taximetristul C. şi l-a luat pe el, pe băiatul său mai mare şi pe ginerele său, transportându-i până la clădirea "R." unde i-a lăsat jos. Acolo i-a achitat inculpatului suma de 200 de lei. Ulterior a mers pe jos pe dig spre casă şi a luat căruţa cu calul cu care a revenit înapoi la "R." şi, împreună cu cei doi copii, au încărcat porcii în căruţă şi i-au dus acasă, introducându-i în coteţul unui vecin. În cursul aceleiaşi seri, inculpatul l-a sunat din nou solicitându-i să meargă cu el la bar în gară, iar după ce iniţial a refuzat, la scurt timp inculpatul a venit la el acasă cu un taximetru şi, la insistenţele acestuia, a acceptat să meargă la barul din gară, împreună cu fiul său C.C.. La bar, inculpatul a consumat bere, el cafea, iar fiului său i-a luat o sticlă de suc. La un moment dat, inculpatul i-a zis că merge în faţa cinematografului "A." pentru a-şi cumpăra ceva, urcându-se cu fiul său într-un taximetru, iar el rămânând la bar până s-au întors, de unde el şi fiul său au plecat acasă, în jurul orei 01,30, cu un taximetru comandat de inculpat. După ce i-a lăsat lângă locuinţa lor, inculpatul a plecat cu acelaşi taximetru. A doua zi dimineaţa, a vândut porcii unei persoane din satul Rugăşeşti; în cursul serii acelei zile au venit mai mulţi poliţişti de la Poliţia Dej care i-au prezentat fotografia unui băiat spre recunoaştere, în care l-a recunoscut pe inculpatul D., despre care a aflat că îl cheamă K.D., spunându-le poliţiştilor că îl cunoaşte pe acesta întrucât a cumpărat de la el doi porci, precum şi saci cu orz şi porumb boabe. Totodată, le-a spus poliţiştilor că a fost contactat anterior de băiatul respectiv de mai multe ori pe telefonul celular al vecinei sale, P.C.. Ulterior, a acceptat să colaboreze cu poliţiştii pentru prinderea inculpatului.
Aspectele privind modul şi împrejurările în care N.G. a intrat în posesia celor patru saci cu cereale pentru animale şi a celor doi porci oferiţi spre vânzare de către inculpat au fost confirmate de către fiul celui dintâi, C.C. şi socrul său, M.I., patronul barului denumit "L.c." din localitatea Mica, M.P.L., confirmând şi el prezenţa inculpatului K.D. la bar, atât în sâmbăta din 21 aprilie 2012 cât şi în duminica din 22 aprilie 2012.
Martorul M.C.M. a relatat şi el împrejurările în care l-a cunoscut pe inculpatul K.D., indicând, totodată, traseele pe care l-a transportat pe acesta cu taximetrul şi perioadele de timp în care a executat aceste transporturi, inclusiv convorbirile telefonice purtate cu acesta. A mai relatat că l-a cunoscut pe băiatul ce s-a recomandat ca numindu-se D. în cursul serii de 21 aprilie 2012 când, în jurul orei 21,00, a fost contactat de o femeie la numărul x, care i-a zis că doreşte să efectueze un transport de pe strada S., iar când a ajuns acolo un bărbat despre care a aflat că îl cheamă D., i-a spus că doreşte să-i transporte nişte saci până pe strada C.P. Sacii au fost încărcaţi în taximetru de către bărbatul zis D. şi un tânăr ce s-a recomandat ulterior ca D., iar după ce au mers şi au descărcat sacii la poarta unui imobil, D. i-a solicitat să îl ducă pe el şi pe D. cu taximetrul până în localitatea Nireş. Pe traseu, D. i-a cerut să îi spună ce număr de telefon are pentru că intenţionează să îi mai comande şi alte transporturi, iar după ce au ajuns în localitatea Nireş i-a lăsat pe amândoi jos lângă bufet şi a revenit gol spre municipiul Dej. înainte de a ajunge la destinaţie, a fost sunat pe telefonul celular de un bărbat care i-a zis că este D., de la numărul x, care i-a cerut să meargă înapoi după ei în localitatea Nireş, unde când a ajuns i-a luat în taximetru pe el şi pe D. care i-au cerut să îi transporte în localitatea Mica, la barul de lângă cimitir denumit "L.c.", lucru pe care l-a făcut. După circa o oră şi jumătate - două, aproximativ în jurul orei 24,00, a fost sunat din nou pe telefon de D. care i-a cerut să meargă să-i ia de la barul "L.c." şi să-i transporte înapoi în satul Nireş, ceea ce a şi făcut, luându-i şi ducându-i de la bar din M. pe D. şi pe D. în centrul satului Nireş, unde pe D. l-a lăsat jos în mijlocul satului, lângă bar, iar pe D. l-a adus înapoi acasă pe str. S.J. din municipiul Dej; pe perioada deplasării de la Mica înapoi la Nireş a înţeles că D. ar fi câştigat la aparatul de jocuri suma de 200 de lei. La scurt timp, în cursul aceleiaşi nopţi de 22 aprilie 2012, aproximativ în jurul orei 01,00, a fost sunat din nou pe telefonul celular de D. care i-a cerut să îl ia din satul Nireş, iar când a ajuns lângă bar, D. era împreună cu alţi trei băieţi care i-au cerut să îi transporte pe toţi patru în municipiul Dej, aducându-i până la restaurantul "P." din gara Dej, din discuţiile lor înţelegând că unii voiau să meargă la discotecă în oraş, iar alţii să rămână la restaurantul din gară. În cursul dimineţii de 22 aprilie 2012, a fost sunat iarăşi de D., în jurul orei 05,30, care i-a cerut să meargă să îl ia din localitatea Mănăstirea, iar după ce s-a îndreptat spre această localitate cu taximetrul, înainte de a ajunge la podul de la intersecţia de drumuri dinspre localităţile Mica şi Mănăstirea, l-a văzut pe acesta venind pe jos spre şosea, de pe un drum de câmp din partea dreaptă. După ce l-a luat în taximetru, D. i-a cerut să îl transporte la gara Dej, întrebându-l dacă nu se observă cumva pe faţa lui urme de sânge, întrucât zicea că s-a bătut cu cineva, în urma aprinderii lămpii din habitaclu neobservând existenţa de urme de sânge pe faţa lui, ci doar o vânătaie mai veche din zona unui ochi, pe care o văzuse şi mai înainte. În gara Dej, D. i-a cerut să oprească şi şi-a cumpărat bere la doză, după care i-a solicitat să îl transporte în oraşul Beclean la gară, povestindu-i pe traseu că merge să se întâlnească cu fratele său mai mic şi să-i plătească unui taximetrist o cursă pe care ar fi efectuat-o fratele său. Când au ajuns în gara Beclean, D. i-a cerut să îl aştepte, el rămânând în parcare cu autoturismul; după circa 10 minute D. s-a reîntors, zicându-i că nu l-a găsit pe fratele său, dar că i-a plătit cursa taximetristului, cerându-i să îl readucă înapoi în gara Dej, ceea ce a şi făcut, iar când au ajuns la gară au mers împreună la restaurantul "P." unde au servit masa. Apoi, D. i-a cerut să îl transporte în localitatea Mica, zicându-i pe traseu că vrea să cumpere bere de la un bar, dar negăsind barul deschis, i-a solicitat să îl transporte până în localitatea Nima, unde, când au ajuns, l-a dirijat pe o stradă în localitate în partea dreaptă şi i-a cerut să claxoneze de două ori în dreptul unei case să îl audă un prieten, dar nerăspunzându-le nimeni l-a readus cu taximetrul şi l-a lăsat în gara Dej, în jurul orei 08,00 dimineaţa, plătindu-i contravaloarea transporturilor efectuate până atunci în sumă totală de 200 lei. Tot în cursul zilei de duminică 22 aprilie 2012, în tura lui de serviciu de după masă, a fost sunat din nou de D., în jurul orei 21,30, acesta cerându-i să îl ia din satul Mănăstirea şi să îl ducă în satul Nireş, luându-l din aceeaşi zonă de dinaintea podului de la intersecţia drumurilor dinspre satele Mănăstirea şi Mica. După ce l-a luat în taximetru, când au ajuns în satul Nireş, cineva l-a sunat pe telefonul celular pe D., înţelegând din discuţiile lor că acesta oferea porci de vânzare celui cu care discuta; după convorbire, D. i-a cerut să îl readucă în municipiul Dej, unde l-a dirijat să meargă spre strada S.J.. La un moment dat au fost întâmpinaţi pe stradă de numitul D. şi încă doi bărbaţi, după care la solicitarea lor i-a adus pe toţi patru spre localitatea Mănăstirea, până înainte de podul din dreptul drumului de câmp pe care venise D. la solicitările anterioare de a merge după el în această localitate, unde i-a lăsat jos în jurul orei 22,45. După circa o oră, a fost sunat din nou de către D. să meargă să îl ia din satul Mănăstirea să îl ducă în gara Dej, iar după ce a mers şi l-a luat din dreptul drumului de câmp menţionat mai sus, a constatat că acesta mirosea puternic a porci, spunându-i că a vândut doi porci, ducându-l până în gara Dej unde l-a lăsat jos. Apoi, în cursul aceleiaşi ture de serviciu, afirmă că a mai fost sunat de D. în jurul orei 01,00 din data de 23 aprilie 2012, când i-a spus că îl va suna din nou după circa o oră să îl ducă în localitatea Beclean, dar acesta nu l-a mai sunat la ora menţionată, iar el simţindu-se rău l-a rugat pe un coleg taximetrist cu numele de R.N., să preia şi să execute şi comenzile pentru taximetrul lui, căruia i-a lăsat telefonul celular pe care îl folosea în cursul activităţii de taximetrie. Ultimul contact cu D., M.C.M. susţine că l-a avut în data de 24 aprilie 2012, când în jurul orei 11,00 l-a sunat din nou pe telefonul celular şi i-a zis că dacă îl va suna D., să meargă să îl ia să-l transporte cu taximetrul până în localitatea Nima unde se afla el dincolo de bariera de peste calea ferată, însă nu a mai fost sunat de D.
Afirmaţiile martorului M.C.M., conform cărora în noaptea de 22 aprilie 2012 l-ar fi readus pe K.D. din satul Nireş împreună cu alţi trei băieţi până la gara Dej, sunt confirmate de unul din băieţii menţionaţi, identificat în persoana numitului T.N.A.. Acesta susţine că în timp ce se afla cu mai mulţi prieteni în stradă lângă bufet, la un moment dat a apărut K.D., pe care îl mai văzuse şi anterior pe la bar, împreună cu un alt băiat cu numele de F., iar D. a mers la ei şi l-a întrebat pe el şi pe celălalt băiat cu numele de U., dacă vrea să meargă cu el în oraşul Dej unde le va plăti el de băut. Acesta susţine că s-au urcat toţi patru în taximetru şi pe traseu U. şi cu F. au zis că ei vor să meargă la discotecă la "C.P.", oprind iniţial în gară unde D. a cumpărat trei beri la doză, după care şi-au continuat deplasarea cu taximetrul, până la staţia de autobuz de lângă spital. Când taximetrul a oprit, întrucât el şi cu D. nu aveau haine de discotecă, au renunţat să mai meargă cu ceilalţi doi şi au revenit cu taxiul spre gara Dej, zicându-i lui D. că pe el să îl ducă înapoi acasă, dar acesta, după ce a cumpărat din gară alte două beri şi de mâncare pentru el, au plecat cu taximetrul spre satul Mănăstirea, unde la primele case i-a zis bărbatului de la volan să oprească, coborând jos din maşină, iar apoi văzând un cal pe marginea şanţului, i-a zis să claxoneze de două ori, plecând apoi spre satul Nireş, unde pe el l-a lăsat în apropierea casei, în jurul orei 02,30 noaptea.
Taximetristul D.G. a susţinut că, în cursul nopţii de 22 aprilie 2012, în jurul orei 04,00 - 04,30, în timp ce se afla în staţia de taximetre de la gară, a venit la el un tânăr de circa 20 de ani, pe care l-a recunoscut ulterior după planşa fotografică ca fiind K.D., care i-a cerut să facă cu el o cursă până în centrul municipiului Dej şi înapoi, transportându-l până în faţa clădirii Judecătoriei Dej, de unde l-a readus la gară. Apoi, după ce au consumat o cafea, la solicitarea lui l-a transportat cu maşina până la intrarea în loc M.
Martorul M.D.V. a declarat că s-a întâlnit cu K.D. În cursul zilei de 22 aprilie 2012, în jurul orei 05,20, în gara Dej; inculpatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice şi intrase la un magazin non-stop de unde şi-a cumpărat două beri la doză. Văzând că are asupra lui un portofel cu circa 700 - 800 de lei, i-a cerut să-i restituie datoria de 100 de lei pe care o avea la el.
Taximetristul C.A. a declarat că, în dimineaţa zilei de 22 aprilie 2012, în jurul orei 9,00, a venit la el la standul de taximetre din gara Dej un tânăr în vârstă de circa 20 - 22 de ani, pe care l-a recunoscut după planşa fotografică ca fiind K.D., care l-a întrebat dacă poate să-l transporte la B. După ce au pornit în direcţia indicată, inculpatul i-a cerut să meargă spre Bistriţa şi apoi să oprească la popasul "C." de pe marginea şoselei, unde acesta i-a spus că îl cheamă D. şi este de loc din U., comandându-şi de băut 250 ml coniac A. şi de mâncare o ciorbă de burtă, după care i-a cerut să-l transporte spre Bistriţa, iar la intrarea în oraş să-l ducă spre Sângeorz Băi. În localitatea Sângeorz Băi, inculpatul a mai consumat la un local un coniac şi o bere, zicându-i apoi să îl ducă undeva la o terasă să mănânce, dar negăsind terasă, i-a cerut la un moment dat să nu meargă mai departe deoarece acolo sunt nişte ţigani răi cu care a avut anterior probleme şi vor să-l bată. După întoarcere, au oprit undeva în zona Sângeorz Băi la un local unde D. a consumat 10 mititei, 200 ml coniac şi bere, mai cumpărându-şi totodată şi o butelie de vin pe care a luat-o cu el, iar pe drumul de întoarcere acesta a ascultat muzică la telefon şi a avut mai multe convorbirii telefonice, înţelegând că a sunat şi a discutat cu o femeie cu numele de L., căreia i-a solicitat să i-o dea la telefon pe o alta cu numele de B., dar din discuţie a înţeles că aceasta nu a vrut să vorbească cu el. A revenit cu D. cu taximetrul spre localitatea Mănăstirea pe traseul Năsăud - Beclean - Branişte, iar când au ajuns undeva în central localităţii Mănăstirea, l-a lăsat jos, văzând cum acesta a intrat în vorbă cu un bărbat de etnie rromă ce era în dram cu o căruţă, după care el a plecat.
Din declaraţiile numitelor S.C.A. şi C.A.-G. rezultă că după coborârea lui din taximetrul condus de numitul C.A., K.D. a intrat în curtea tatălui celei dintâi având asupra sa butelia de vin, ele observând că acesta se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. După ce a avut o scurtă discuţie cu ele, l-au văzut îndreptându-se spre imobilul "R." unde avea locul de dormit.
Numitul O.H., patronul firmei de taximetrie pe al cărui autoturism lucra şi M.C.M., a susţinut că, în data de 22 aprilie 2012, în jurul orei 14,30, a primit un apel pe telefonul lui C., cu privire la care în agendă i-a apărat numele de D., o voce de bărbat de la capătul firului comandându-i să meargă să-l ia cu taximetrul din localitatea Mănăstirea. Ajungând în localitate, l-a identificat pe bărbatul care i-a comandat cursa în timp ce vorbea cu el la telefon pe marginea drumului, iar după ce l-a luat în maşină acesta i-a cerat să îl ducă în localitatea Mica la barul "L.c.", iar pe traseu i-a solicitat să mai ia în maşină şi un bărbat handicapat ce mergea pe jos pe drum, lăsându-i pe amândoi jos lângă bar, recunoscându-l pe cel numit D. după planşa fotografică de la dosar ca fiind inculpatul K.D.
Un alt taximetrist care l-a transportat cu taxiul pe inculpatul K.D., martorul R.N.F. a confirmat că, în noaptea de 22 - 23 aprilie 2012, martorul M.C.M. l-a rugat să îi onoreze şi comenzile sale ce vor fi făcute la telefonul lui mobil, întrucât el se simţea rău şi vroia să se retragă la domiciliu, context în care, în cursul nopţii, în jurul ore 03,00, a fost sunat pe telefonul lui M.C. cu un număr de telefon la care în agendă apărea numele de D., bărbatul de la capătul firului care vorbea prost româneşte, cu influenţă maghiară, cerându-i să îl ducă din gara Dej până în localitatea Mănăstirea, ceea ce a şi făcut, transportându-l de la gară până înainte de podul de la intersecţia şoselelor dintre Mănăstirea şi Mica, unde l-a lăsat jos, lângă un drum de câmp. După circa o oră a primit un nou telefon de la cel cu numele de D., care i-a cerut să meargă să-l ia de la locul unde îl lăsase anterior să îl ducă înapoi în gara Dej, ceea ce a şi făcut.
Pe baza listing-ului convorbirilor telefonice şi a celorlalte date transmise de compania O. a mai fost identificat şi audiat şi un alt taximetrist, ce rezultă că a avut convorbiri telefonice în perioada de referinţa cu K.D., respectiv numitul S.F., el relatând faptul că, în noaptea de 22 - 23 aprilie 2012, acesta i-a solicitat sa se deplaseze la Gara Dej pentru a efectua un transport. De acolo, bărbatul în cauză, pe care l-a recunoscut după planşa fotografică prezentata, ce era cu încă un băiat de circa 14 - 15 ani, i-a cerut să-i transporte până la magazinul "N.S.A." de lângă Poliţia Dej, de unde şi-a cumpărat o doză de bere şi celuilalt un suc, dar când s-au înapoiat la maşină i-a legitimat un echipaj de poliţie, după care i-a readus înapoi în Gara Dej.
Aspectele relatate de S.F. s-au coroborat cu susţinerile numitului N.G. şi ale fiului său C.C., care au făcut şi ei referire la o astfel de călătorie cu taximetrul, făcută de cel de-al doilea împreună cu K.D., după cum s-a expus la descrierea declaraţiilor lor.
Martora L.T., despre care s-a stabilit că a purtat mai multe convorbiri telefonice cu inculpatul K.D., a relatat că, în cursul nopţii de 22 - 23 aprilie 2012, aflându-se în zona Gării Dej, unde ocazional practică prostituţia, a fost acostată de acesta, care i-a spus că se numeşte D. şi lucrează la o fermă de satul Mănăstirea, propunându-i să întreţină cu el relaţii sexuale contra sumei de 50 lei la sediul firmei sale. Ea a acceptat şi cu un taximetrist plătit de el au mers la ferma din Mănăstirea unde a rămas cu acesta circa o jumătate de oră, reţinând în privinţa lui că era foarte beat şi foarte agitat, comportându-se foarte ciudat, adică uitându-se împrejur şi ieşind şi intrând în cameră pe toată perioada raportului sexual. Văzând ce comportament are, a început să-i fie frică să nu-i facă ceva rău, fapt pentru care l-a sunat ea pe taximetristul care îi adusese acolo, pe care ştia sub numele de F., iar la sosirea lui a revenit împreună cu D. în Gara Dej. Când au coborât, D. i-a cerut numărul cu permisiunea s-o mai contacteze în acelaşi scop şi altă dată, după care el a plecat cu un alt taximetrist şi alţi doi tineri rromi într-o direcţie necunoscută. Apoi, după ce a ajuns acasă, D. a început să o sune de mai multe ori, cerându-i să meargă din nou cu el la fermă, însă fiindu-i frică, i-a spus că mai acceptă să meargă cu el la hotel. După mai multe astfel de telefoane, în dimineaţa zilei de 23 aprilie 2012, D. a venit cu un taximetru după ea acasă să meargă la hotel, dar după ce au pornit cu taxiul şi au plecat spre Dej, i-a zis taximetristului să oprească în satul Mănăstirea în dreptul străzii ce duce la ferma unde mai fuseseră, ea refuzând şi întorcându-se acasă cu acelaşi autoturism.
Pe baza comunicărilor transmise de firma O. privind convorbirile telefonice ale inculpatului K.D., au fost identificate şi alte tinere pe care acesta le-a apelat şi a purtat cu ele discuţii la telefon în multe rânduri, în speţă cu numitele C.A.M.A., în data 23 aprilie 2012, cu C.P.B. pe un telefon aparţinând tatălui ei, în mai multe rânduri, în perioada 20 aprilie - 23 aprilie 2012, precum şi cu mai multe prietene de-ale numitei T.A.A., cărora acesta susţine că le-a dat telefonul său să-l folosească, din declaraţiile lor rezultând că sus-numitul le făcea propuneri să se întâlnească cu el, dar că ele ar fi refuzat propunerile.
Pentru stabilirea împrejurărilor în care K.D. a dormit la el în noaptea de 23 - 24 aprilie 2012, a fost audiat martorul P.M. care a relatat că, în seara zilei de luni 23 aprilie 2012, la întoarcerea acasă din municipiul Dej, la ora 19,30 împreună cu numitul M.I., l-a găsit la el în locuinţă pe sus-numit care fusese adus acolo de un vecin cu numele G., cei doi fiind împreună cu concubina sa D. A mai afirmat că îl cunoştea pe K.D. ca fiind băiatul care lucra la pădurarul P.A. şi că în acea seară acesta era îmbrăcat cu o pereche de pantaloni de trening murdari, motiv pentru care i-a cerut să-i dea nişte haine curate zicând că trebuie să se întâlnească cu o fată; ca urmare, i-a dat o geacă neagră din piele şi o pereche de pantaloni reiaţi de culoare maro. După schimbarea hainelor, K.D. a plecat să dea de mâncare porcilor lui P.A. şi să se întâlnească cu fata despre care vorbise, luând cu el şi telefonul concubinei sale. Inculpatul s-a întors la ei la locuinţă, cu telefonul, în jurul orei 24,00 şi l-a rugat să-l lase să doarmă la el acasă până a doua zi dimineaţa. Dimineaţa ce a urmat, a plecat după melci împreună cu M.I., lăsându-l dormind pe K.D., iar după câtva timp a fost sunat de concubina sa spunându-i că a venit poliţia la ei acasă să-l caute pe cel ce dormise la ei, pe care ea l-a scos mai înainte afară din locuinţă şi că la plecare i-a cerut o pereche de ochelari de vedere deoarece nu vede bine. În urma telefonului primit de la concubină, a revenit de îndată acasă, asistând cum lucrătorii de poliţie au făcut fotografii asupra perechii de pantaloni murdari lăsată la ei de K.D., pe care apoi au ridicat-o împreună cu un încărcător de telefon al acestuia. Acesta a mai menţionat că a sesizat că K.D. a părut tot timpul foarte agitat, vorbind mult la telefon, afirmând că nu a bănuit că poate fi autor al unor.
Cele relatate de martorul P.M. au fost confirmate de numitul M.I.M., care lucra ca îngrijitor la oile lui M.D.V. şi îl cunoştea astfel de mai mult timp pe K.D.. Acesta a menţionat că în perioada cât au iernat cu oile pe terenul de la "R.", a consumat deseori băuturi alcoolice împreună cu K.D., care atunci când se îmbăta nu se mai putea controla, trântind şi spărgând ce apuca în mână, iar din discuţiile cu el în acele ocazii a înţeles că îşi procura băuturi alcoolice din satul Mănăstirea, de obicei bere şi vin de casă. Ulterior, a auzit că K.D. i-a sustras nişte porci lui P.A. şi i-a vândut, precum şi că ar fi omorât o femeie în Mănăstirea.
În vederea stabilirii cu exactitate a zilei şi intervalului orar în care K.D. a putut pătrunde în locuinţa victimei V.M., a fost solicitat şi obţinut de la Compania de telefonie O. listing-ul convorbirilor sale telefonice de la telefonul celular ce îl deţinea, cu numărul x, precum şi harta electronică privind localizarea celulelor de telefonie ce indică zonele teritoriale în care s-au efectuat respectivele convorbiri, din cuprinsul cărora rezultă că, în perioada 20 aprilie 2012, ora 08,00 - 24 aprilie 2012, ora 17,00, sus-numitul a avut (a primit sau a iniţiat) un număr de 445 convorbiri telefonice ori SMS-uri şi că în zona localităţii Mica, jud. Cluj, ce cuprinde şi amplasamentul satului Mănăstirea şi a clădirii denumită "R.", funcţionează celulele de telefonie cu numerele x, y şi z, cu adresa strada S.J.
Din coroborarea datelor rezultate din declaraţiile inculpatului K.D. cu datele desprinse din declaraţiile martorilor audiaţi şi cu cele rezultate din listingul convorbirilor telefonice şi localizarea lor conform hărţii electronice transmisă de O., având în vedere şi perioada decesului victimei menţionată în raportul de constatare medico-legală, prima instanţă a reţinut că inculpatul a putut pătrunde în locuinţa victimei fie în cursul nopţii de 21 - 22 aprilie 2012, în intervalul orar 02,30 - 04,00, după revenirea lui acasă din localitatea Nireş, unde îl transportase cu taxiul pe martorul T.N.A., fie în dimineaţa aceleiaşi zile, între orele 05,30 - 06,30, după revenirea lui în localitatea Mănăstirea din Gara Dej, unde fusese văzut de martorul M.D.V., iar după comiterea faptei l-a chemat telefonic pe taximetristul M.C.M. pentru a-l transporta la Beclean, întrebându-l când s-au întâlnit dacă nu are urme de sânge pe faţă. În ambele situaţii, comiterea faptei în acele perioade este în disonanţă cu afirmaţiile unora dintre vecinii victimei, M.M.-L., V.V.N. şi D.E., care însă s-au putut înşela în privinţa zilei exacte când susţin că au văzut-o ultima dată în viaţă pe V.M., care a putut fi o alta, anterioară zilei de duminică.
Sub acelaşi aspect s-a reţinut a fi cert faptul că săvârşirea faptei a avut loc pe timp de noapte, împrejurare care rezultă din mai multe aspecte evidenţiate prin declaraţiile inculpatului şi ale martorilor audiaţi, precum şi din actele întocmite cu ocazia cercetării la faţa locului, în special planşe foto, în sensul că victima a fost găsită în cămaşă de noapte, ceea ce înseamnă că ori dormea ori se pregătea de culcare ori abia se trezise, patul era desfăcut pentru somn, în apropiere avea pregătite hainele pentru mers la biserică, iar martorele care au găsit-o pe victimă fără suflare au observat că era aprins becul în locuinţă.
Un alt mijloc de probaţiune administrat în cauză l-a constituit efectuarea unor constatări medico-legale pentru stabilirea grupelor sanguine ale victimei şi inculpatului K.D., rezultând că ambii au grupul sanguin 0, precum şi analizarea petelor de culoare brun-roşcată descoperite pe perechile de pantaloni aparţinând acestuia, ridicaţi de la "R." şi de la locuinţa martorului P.M., stabilindu-se prin raportul de constatare medico-legală din 2 mai 2012 că petele de sânge de pe pantalonii de trening tip foiţă conţin sânge de grup uman 0, şi că cele de pe pantalonii tip blue-jeans nu se poate stabili apartenenţa grupală, iar în privinţa celorlalţi că nu conţin urme biologice de sânge.
Totodată, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice bio-criminalistice asupra mijloacelor materiale de probă ridicate cu ocazia cercetării locului faptei de la locuinţa şi de pe corpul victimei, precum şi a obiectelor de îmbrăcăminte ale inculpatului sus descrise. În acest sens, la data de 16 octombrie 2012, după sesizarea instanţei de judecată, a fost depus raportul de expertiză biocriminalistică din 8 octombrie 2012 întocmit de Institutul Naţional de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică din cadrul IGPR împreună cu referatul procurorului de caz.
Din cuprinsul raportului criminalistic amintit rezultă că, din totalul celor 14 materiale transmise conform ordonanţei din 10 mai 2012, au fost supuse examinării doar cele cinci materiale nominalizate ulterior în adresa din 13 septembrie 2012, respectiv următoarele: proba nr. 1: "rest de ţigară V., ridicat din curtea locuinţei victimei V.M."; proba nr. 2: "bluză de corp (furou), ridicată de la victimă cu ocazia autopsiei"; proba nr. 3: "faţă de pernă mică de culoare maro cu alb, ridicată de pe canapeaua din locuinţa victimei"; proba nr. 4: "faţă de pernă mică de culoare albă cu broderii manuale albastre, ridicată de pe canapeaua din locuinţa victimei"; proba nr. 5: "faţă de pernă mare de culoare albastră cu steluţe galbene, ridicată de pe aceeaşi canapea din locuinţa victimei" (Cap. III), concluziile formulate în urma expertizării de specialitate a materialelor în discuţie fiind următoarele:
- genotiparea ADN extras din microurma notată x (descoperită pe proba nr. 2 - bluza de corp tip furou) a pus în evidenţă un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obţinute prin genotiparea probelor biologice de referinţă recoltate de la victima V.M. şi numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu menţiunea în privinţa lui K.D. că, în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvenţele aleice ale populaţiei României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 108 ori mai posibilă decât ipoteza de a nu fi contributor la crearea microurmei;
- genotiparea ADN extras din microurma notată x (descoperită tot pe proba nr. 2 - bluza de corp tip furou) a pus în evidenţă un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obţinute prin genotiparea probelor biologice de referinţă recoltate de la victima V.M. şi numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu aceeaşi menţiune în privinţa lui K.D. că, în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvenţele aleice ale populaţiei României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 3,638 x 105 ori mai posibilă decât ipoteza contrară;
- genotiparea A.D.N. extras din urma notată x (descoperită pe proba nr. 5 - faţă de pernă mare de culoare albastră cu steluţe galbene) a pus în evidenţă un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obţinute prin genotiparea probelor biologice de referinţă recoltate de la victima V.M. şi numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu aceeaşi menţiune în privinţa lui K.D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvenţele aleice ale populaţiei României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 3,316 x 107 ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei şi-a adus contribuţia o altă persoană necunoscută;
- genotiparea A.D.N. extras din urma notată x (descoperită pe aceeaşi probă nr. 5 - faţă de pernă mare de culoare albastră cu steluţe galbene) a pus în evidenţă un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obţinute prin genotiparea probelor biologice de referinţă recoltate de la victima V.M. şi numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, la markerii genetici corespunzători, cu menţiunea similară în privinţa lui K.D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvenţele aleice ale populaţiei României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 108 ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei şi-a adus contribuţia o altă persoană necunoscută;
- genotiparea A.D.N. extras din urma notată x (descoperită tot pe proba nr. 5 - faţă de pernă mare de culoare albastră cu steluţe galbene) a pus în evidenţă un amestec incomplet de profile genetice ce provin de la minimum două persoane, iar profilele genetice obţinute prin genotiparea probelor biologice de referinţă recoltate de la victima V.M. şi numitul K.D. sunt incluse în acest amestec de profile genetice, cu menţiunea similară în privinţa lui K.D. că în urma calculelor biostatistice efectuate folosind frecvenţele aleice ale populaţiei României, ipoteza de a fi contributor la crearea microurmei este de 1,502 x 105 ori mai posibilă decât ipoteza că la crearea microurmei şi-a adus contribuţia o altă persoană necunoscută;
În privinţa celorlalte probe descrise ce au fost supuse examinării, referitor la proba nr. 1 - rest de ţigară V. - s-a menţionat că microurma notată x descoperită pe ea a pus în evidenţă un profil genetic al unei persoane de sex masculin necunoscută, iar în cazul probelor nr. 3 (faţă de pernă mică de culoare maro cu alb) şi nr. 4 (faţă de pernă mică de culoare albă cu broderii manuale albastre), au fost identificate microurme cu profile genetice identice cu cel obţinut prin genotiparea probei biologice de referinţă recoltată de la victima V.M..
S-a reţinut astfel că s-a dovedit cu certitudine prezenţa inculpatului K.D. În interiorul locuinţei victimei V.M. prin prezenţa profilelor sale genetice din microurmele identificate pe bluza de corp (furoul) ridicat de pe corpul acesteia cu ocazia autopsiei, precum şi pe faţa de pernă mare de culoare albastră cu steluţe galbene ridicată de pe canapeaua din locuinţa victimei, referitor la care el însuşi a recunoscut, cu ocazia cercetării suplimentare a locului faptei la care a participat, că a folosit-o la acoperirea feţei şi obstrucţia căilor respiratorii ale victimei, înainte de a părăsi locuinţa.
S-a mai reţinut că, deşi cu ocazia ultimei sale audieri şi a prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul K.D. şi-a menţinut declaraţia de recunoaştere a comiterii faptelor, în faţa judecătorului s-a prevalat de dreptul la tăcere, nedorind să facă declaraţii suplimentare.
În faza cercetării judecătoreşti au fost reaudiaţii martorii M.C.M., M.D.V., D.E.G., T.M., L.T., G.N.V. şi s-a întocmit un referat de evaluare psiho-socială de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
Analizând probatoriul administrat în cauză, prima instanţă a reţinut că acesta dovedeşte vinovăţia inculpatului, dincolo de orice dubiu, astfel încât se impune angajarea răspunderii penale a inculpatului pentru faptele săvârşite.
Totodată, prima instanţă a apreciat ca întemeiată solicitarea reprezentatului parchetului, formulată la termenul de judecată din data de 24 ianuarie 2013, de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen., în raport de dispoziţiile obligatorii ale Deciziei în interesul legii nr. 31/2007.
În privinţa actelor de sustragere de bunuri aparţinând părţii vătămate P.A., descrise anterior, s-a reţinut că primele acte materiale au avut loc în seara zilei de 21 aprilie 2012, când inculpatul a înstrăinat din furajele părţii vătămate P.A. aflate la "R." 2 saci cu porumb boabe şi 2 saci cu orz numitului M.I., socrul lui N.G., cu participarea acestuia din urmă la transportarea lor la locuinţa cumpărătorului.
După identificarea şi audierea lui N.G., au fost găsite şi ridicate de la locuinţa lui M.I. un sac de porumb boabe şi unul cu orz, care au fost restituiţi părţii vătămate.
De asemenea, în seara zilei de 22 aprilie 2012 inculpatul a sustras şi înstrăinat aceluiaşi N.G., doi porci aparţinând lui P.A., pentru care a achitat suma de 200 lei, cei doi porci fiind recuperaţi şi restituiţi părţii vătămate.
Partea vătămată P.A. nu s-a constituit parte civilă în cauză, în timp ce cumpărătorul de bună credinţă N.G., a declarat la rândul său că nu are pretenţii civile de la inculpat, acesta necunoscând provenienţa ilicită a bunurilor respective.
Comiterea infracţiunii de furt calificat în formă continuată s-a reţinut a fi dovedită, în principal, cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului K.D., declaraţiile părţii vătămate P.A., ale cumpărătorului de bună credinţă N.G., dovezi de ridicare şi restituire a sacilor cu porumb şi orz, dovezi de ridicare şi restituire a doi porci, declaraţiile martorilor M.I. şi M.C.M.
Drept urmare, pentru considerentele expuse, tribunalul a apreciat că vinovăţia inculpatului este dovedită şi sub aspectul săvârşirii infracţiuni de furt calificat.
În drept, faptele inculpatului K.D. care, la data de 21 - 22 aprilie 2012, a pătruns fără drept, pe timp de noapte şi prin escaladarea gardului, în curtea şi apoi în incinta locuinţei victimei V.M., din satul Mănăstirea, fără consimţământul acesteia, a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii în zona feţei, cerându-i să-i dea banii pe care îi are în casă, iar după ce aceasta i-a înmânat dintr-o pernă mai multe bancnote în sumă totală de 800 de lei, a exercitat în continuare acte de violenţă asupra acesteia, prin compresiune cu mâna şi comprimarea corpului de planul patului, precum şi prin acoperirea feţei şi căilor respiratorii cu o pernă de pe pat, până când i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însuşirea banilor acesteia, au fost apreciate ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., omor deosebit de grav, prev. de art. 174 alin. (1) rap. la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen. şi tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen.
Fapta inculpatului K.D. care, în perioada 21 - 22 aprilie 2012, pe timp de noapte, în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, a sustras din incinta imobilului denumit "R." de la marginea localităţii Mănăstirea, doi saci cu porumb boabe şi doi saci cu orz, iar apoi doi porci, aparţinând părţii vătămate P.A., cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 1200 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) cu art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanţa a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a C. pen., gradul de pericol social al faptelor comise, deosebit de ridicat, în principal din perspectiva împrejurărilor concrete în care inculpatul a acţionat asupra victimei V.M., violenţa de care a dat dovadă acţionând cu o deosebită agresivitate asupra unei femei în vârstă, care nu se putea apăra, consecinţele produse prin suprimarea vieţii acesteia, precum şi circumstanţele ce caracterizează persoana inculpatului care, deşi aflat la o vârstă tânără, a mai suferit o condamnare în timpul minorităţii pentru furt calificat şi a comis mai multe infracţiuni grave într-un răstimp scurt, dând dovadă de o totală indiferenţă faţă de semenii săi, manifestând lipsă de respect faţă de drepturile acestora, în principal faţă de un drept fundamental al oricărei fiinţe umane, dreptul la viaţă.
Raportat la natura şi gravitatea deosebită a faptelor comise, s-a apreciat că nu se justifică reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, concluziile referatului de evaluare psihosocială întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj, sub aspectul perspectivelor de reintegrare socială, nefiind deloc optimiste, dincolo de alte aspecte relevante, referitoare la lipsa asumării responsabilităţii pentru aceste fapte şi lipsa de empatie faţă de victimă ori de regret cu privire la faptele comise.
Sub aspectul laturii civile, instanţa de fond a reţinut că a fost identificată în faza de urmărire penală o nepoată a victimei, cu gradul de rudenie cel mai apropiat, numita M.A., care a declarat că nu doreşte să aibă calitatea de parte vătămată, neavând pretenţii civile.
S-a mai reţinut că, întrucât Primăria comunei Mica a comunicat că sus-numita nu are moştenitori legali, în cauză a fost introdusă ca parte vătămată moştenitoarea testamentară T.E., care a solicitat tragerea la răspundere penală a autorului faptelor, însă nu a formulat pretenţii civile, poziţie pe care au adoptat-o şi partea vătămată P.A. şi cumpărătorul de bună-credinţă N.G..
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj şi inculpatul K.D..
Ministerul Public a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie majorate pedepsele aplicate inculpatului K.D. pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie, violare de domiciliu şi fort calificat, respectiv aplicarea detenţiunii pe viaţă pentru infracţiunea de omor deosebit de grav, în raport de gradul extrem de ridicat de pericol social concret al faptelor comise de către inculpat care cunoştea atât victima infracţiunilor de omor, tâlhărie şi violare de domiciliu cât şi victima infracţiunii de fort, dar şi de împrejurarea că acesta nu se afla la prima confruntare cu legea penală, fiind sancţionat în minorat pentru comiterea unor infracţiuni de fort calificat, prin Sentinţele penale nr. 271 din 2009 şi 293 din 2009, ambele ale Judecătoriei Odorheiu-Secuiesc.
S-a mai solicitat ca inculpatului să-i fie aplicată şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I şi lit. b) C. pen. susţinându-se că, raportat la gravitatea infracţiunilor comise, acesta nu prezintă garanţii morale pentru participarea la viaţa activă din România.
Inculpatul, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat desfiinţarea sentinţei atacate, iar în urma rejudecării să i se aplice pedepse mai reduse, arătând că a comis infracţiunile pe fondul consumului de băuturi alcoolice, că este o persoană tânără, care a avut un start dificil în viaţă şi că, potrivit concluziilor referatului de evaluare, există şanse de reeducare a sa.
Prin Decizia penală nr. 122/A din 10 iunie 2013, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori a respins, ca nefondate, apelurile declarate în cauză.
Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Cluj a reţinut că instanţa de fond, în urma coroborării judicioase şi analizării pertinente a probatoriului administrat atât în faza de urmărire penală, cât şi cu ocazia cercetării judecătoreşti, a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, constând în aceea că, în noaptea de 21 - 22 aprilie 2012, inculpatul K.D. a pătruns fără drept, prin escaladarea gardului, în curte şi apoi în locuinţa victimei V.M., fără consimţământul acesteia, i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii în zona feţei cerându-i să-i dea banii pe care îi are în casă, iar după ce a primit suma de 800 lei, a exercitat în continuare acte de violenţă asupra ei, prin compresiune cu mâna şi comprimarea corpului pe planul patului şi acoperirea feţei şi căilor respiratorii cu o pernă, până i-a provocat decesul, pentru a ascunde astfel însuşirea fără drept a banilor acesteia.
De asemenea, în perioada 21 - 22 aprilie 2012, pe timp de noapte, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a sustras din incinta imobilului numit "R." doi saci cu boabe de porumb, doi saci cu orz, şi apoi doi porci aparţinând părţii vătămate P.A., cauzându-i acestuia un prejudiciu în valoare totală de 1.200 lei.
S-a mai reţinut că instanţa de fond a stabilit fără dubiu vinovăţia inculpatului, vinovăţie ce rezultă atât din declaraţiile acestuia care, cu prilejul primei sale audieri, a recunoscut că a comis fapta de omor asupra victimei V.M., însă împreună cu altă persoană, M.H., fapt ce a determinat efectuarea de către organele de urmărire penală a unor verificări cu privire la veridicitatea acestor afirmaţii. S-a dovedit astfel, că susţinerile inculpatului K.D. În ceea ce priveşte implicarea altei persoane în comiterea infracţiunii de omor sunt nereale şi în acest context, inculpatul a arătat în detaliu, că la comiterea faptelor asupra victimei V.M. a acţionat singur şi a descris maniera în care a comis infracţiunile.
Instanţa de apel a constatat că această poziţie procesuală a inculpatului a fost menţinută pe parcursul urmăririi penale, în faţa instanţelor însă inculpatul apelând la dreptul la tăcere şi refuzând să dea declaraţii.
S-a mai reţinut că probele administrate în cauză, respectiv raportul de expertiză din 8 octombrie 2012 al Institutului Naţional de Criminalistică - Serviciul De Biocriminalistică din cadrul IGPR- care a evidenţiat urme biologice aparţinând inculpatului, atât pe obiectele de îmbrăcăminte ale victimei V.M., pe un rest de ţigară ridicat din curtea victimei, cât şi pe o faţă de pernă mare de culoare albastră cu steluţe galbene, ridicată de pe canapeaua din locuinţa victimei -, declaraţiile martorilor M.C.M., T.C., M.D.V., D.E., T.M., L.T., G.N.V. şi ale părţilor vătămate N.G., T.E. şi P.A., raportul de constatare medico-legală din 24 mai 2012 de examinare a inculpatului K.D. şi raportul de constatare medico-legală din 21 mai 2012 al IML Cluj-Napoca, comunicările efectuate de O.R. cu privire la lista convorbirilor telefonice efectuate pentru nr. telefon x şi a hărţii electronice de localizare a celulelor de telefonice, comunicarea similară transmisă şi de C. SA, procesul-verbal de cercetare la locul faptei de la locuinţa victimei V.M. şi cel de cercetare la faţa locului la R., sunt apte să dovedească că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat de către prima instanţă.
Totodată, s-a constatat că încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpatului K.D. este corectă, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen. şi furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Cu privire la criticile formulate de apelanţi, Curtea de Apel a constatat că pedepsele aplicate inculpatului, de 20 de ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 6 ani de la terminarea executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen., raportat la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. (2) C. pen., 8 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) şi alin. (21) lit. c) C. pen. şi 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. g) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., au fost just individualizate.
Pentru a decide astfel, s-a reţinut că pedepsele aplicate inculpatului reflectă în mod adecvat criteriile generale de individualizare a pedepselor aşa cum sunt ele reglementate prin art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptelor deduse judecăţii, împrejurările în care acestea au fost comise - pe fondul consumului excesiv al băuturilor alcoolice - asupra unor persoane pe care inculpatul le cunoştea de mai multă vreme şi asupra unei persoane în vârstă care era practic în imposibilitatea de a se apăra, prin executare a unor violenţe extreme asupra victimei, violenţe ce au provocat leziunile descrise în raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul efectuării autopsiei cadavrului victimei, dar şi persoana inculpatului care nu este pentru prima dată în câmpul infracţional, recunoscând comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina sa.
De asemenea, s-a reţinut că la stabilirea pedepselor aplicate inculpatului s-a ţinut cont atât de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a C. pen., cât şi de concluziile referatului de evaluare de pe lângă Tribunalul Cluj, care a arătat că inculpatul a avut o copilărie extrem de dificilă, fiind neglijat de părinţi şi bunici, nefiind supravegheat şi neoferindu-i-se condiţii optime de trai. Acelaşi referat de evaluare a învederat faptul că inculpatul nu manifestă empatie cu victima şi nici regret cu privire la faptele comise, că are resurse modeste de reintegrare în societate sub orice aspect, că a făcut unele mici progrese reuşind să-şi găsească un loc de muncă şi să fie independent, însă a dezvoltat şi alte comportamente dezadaptative.
Ca urmare, în raport de argumentele prezentate, Curtea de Apel a constatat că pedepsele aplicate de instanţa de fond, raportat la persoana inculpatului care are doar 19 ani, sunt suficiente pentru a asigura reeducarea acestuia şi prevenirea comiterii de noi infracţiuni, reţinând că vârsta fragedă a inculpatului trebuie privită şi din perspectiva faptului că, odată încarcerat, va intra într-un mediu care ar putea să influenţeze favorabil evoluţia sa ulterioară, într-un mediu relativ stabil, unde ar putea urma cursuri de învăţământ sau de calificare.
Totodată, instanţa de apel a respins, ca neîntemeiată, critica Ministerului Public cu privire la interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. a) teza I şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie, reţinând în acest sens practica Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie, mai exact cauza Hirst împotriva Marii Britanii, în care s-a statuat că aplicarea unor pedepse pentru comiterea unor infracţiuni grave, nu pot atrage interzicerea drepturilor civile, precum cel de a vota.
Deopotrivă, constatând că temeiul ce a justificat luarea măsurii arestului preventiv faţă de inculpatul K.D., respectiv cel prevăzut de art. 148 lit. f) C. proc. pen., subzistă şi impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal şi pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la executarea unei eventuale pedepse, instanţa de apel, în baza art. 350 C. proc. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului şi a dedus din durata pedepsei aplicate acestuia timpul reţinerii şi arestului preventiv din data de 24 aprilie 2012 la zi.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul K.D., fără a motiva în scris calea de atac, în termenul prevăzut de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.
În condiţiile art. 291 alin. (3) C. proc. pen., prin încheierea din 10 septembrie 2013, termenul fixat în cauză pentru judecarea recursului, 19 noiembrie 2013, a fost preschimbat la data de 22 octombrie 2013.
La termenul de dezbateri din 22 octombrie 2013, subsecvent consultării inculpatului, apărătorul desemnat să-i acorde asistenţă juridică a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., criticând decizia instanţei de apel sub aspectul greşitei individualizări a pedepselor aplicate inculpatului, sens în care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate, iar, în rejudecare, reducerea pedepselor ca urmare a reţinerii de circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, în raport de conduita procesuală corectă adoptată de acesta pe parcursul procesului penal, decurgând din recunoaşterea săvârşirii faptelor şi prezentarea modalităţii de comitere a acestora, precum şi în raport de lipsa antecedentelor penale.
Examinând recursul declarat de inculpatul K.D. prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Prioritar, se constată că în raport de data pronunţării deciziei atacate, 10 iunie 2013, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile Codului de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.
Totodată, se constată că inculpatul nu a motivat recursul în termenul prev. de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., aşa încât, potrivit art. 38510 alin. (21) cu referire la art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte nu va putea avea în vedere decât cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu.
Cazul de casare invocat de inculpat se încadrează însă în această categorie, fiind vorba despre art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. În sfera căruia s-a invocat netemeinicia pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, considerate prea mari în raport cu atitudinea procesuală sinceră şi cooperantă a inculpatului şi datele personale favorabile ale acestuia (lipsa antecedentelor penale) care, în opinia apărării, trebuiau reţinute ca şi circumstanţe atenuante şi valorificate prin reducerea corespunzătoare a pedepselor.
Raportat la cazul de casare invocat, se constată că Legea nr. 2/2013 a impus restricţii severe în ceea ce priveşte posibilitatea atacării pe calea recursului a hotărârilor pronunţate de instanţa de fond şi instanţa de apel, limitând totodată posibilitatea instanţei de recurs de a examina cauza sub aspectul situaţiei de fapt şi a chestiunilor de apreciere, aşa încât caracterul devolutiv al recursului vizează doar chestiunile de drept.
Or, reţinerea circumstanţelor atenuante judiciare, individualizarea pedepsei şi a modului de executare sunt chestiuni de apreciere, fiind atributul exclusiv al instanţei de fond şi al instanţei de apel. Acestea nu se încadrează în categoria aspectelor de drept, ci implică aprecierea asupra mai multor circumstanţe, operaţiune care, chiar dacă se efectuează pe baza unor criterii legale, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen. şi nu poate fi supusă examenului instanţei de recurs.
Astfel, urmare intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, incidenţă în cauză, textul art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a fost modificat în sensul că acest caz de casare a devenit incident doar situaţiei când "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.
Ca urmare, în raport de natura criticilor invocate de inculpat, anume greşita individualizare judiciară a pedepsei aplicate, rezultă cu evidenţă că acestea nu se circumscriu cazului de casare întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
Drept urmare, deşi cazul de casare invocat de inculpat poate fi avut în vedere de către instanţa de recurs, critica formulată nu se circumscrie acestui caz, Înalta Curte neputând proceda la reindividualizarea pedepselor aplicate inculpatului.
De asemenea, se are în vedere şi împrejurarea că recursul examinat nu se circumscrie dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., decizia atacată fiind pronunţată în faza procesuală a apelului.
Fată de cele reţinute şi neidentificând niciuna din situaţiile încadrate în celelalte cazuri ce pot fi avute în vedere din oficiu, potrivit art. 3859 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Conform art. 190 C. proc. pen., onorariul cuvenit translatorului de limbă maghiară, aferent unei traduceri de 1 oră, se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul K.D. împotriva Deciziei penale nr. 122/A/2013 din 10 iunie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 24 aprilie 2012 la 22 octombrie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit translatorului de limbă maghiară, aferent unei traduceri de 1 oră, se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 22 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3216/2013. Penal. Traficul de influenţă... | ICCJ. Decizia nr. 3181/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
