ICCJ. Decizia nr. 3287/2013. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3287/2013
Dosar nr. 1520/3/2013
Şedinţa publică din 25 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentin ţa penală nr. 91 din data de 5 februarie 2013, pronunţată de Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 4082 alin. (5) raportat la art. 4081 alin. (10) şi la art. 4082 alin. (4) C. proc. pen., a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 90 din 25 ianuarie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 2685 din 22 iulie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, formulată de revizuentul S.M.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat revizuentul la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronun ţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, prin adresa 16 ianuarie 2013 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a fost înaintată Tribunalului Bucureşti, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 90 din 25 ianuarie 2007, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală (Dosar nr. 16380/3/2006) definitivă prin decizia penală nr. 2685 din 22 iulie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, formulată de către revizuentul S.M.
În motivarea actului de sesizare, petentul condamnat S.M. a învederat faptul că a fost judecat în contumacie, motiv pentru care solicită rejudecarea cauzei pentru a-i da posibilitatea exercit ării efective a dreptului de apărare. De asemenea, se solicită revizuirea sentinţei de condamnare pentru a putea beneficia de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., faţă de soluţia avută în vedere de Curtea Constituţională în Decizia nr. 1483/2011.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 5221 C. proc. pen.
La solicitarea instan ţei, a fost ataşat Dosarul de fond nr. 16380/3/2006 al Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-a mai re ţinut de prima instanţă că prin sentinţa penală nr. 90 din 25 ianuarie 2007, pronunţată de către Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală (Dosar nr. 16380/3/2006), definitivă prin decizia penală nr. 2685 din 22 iulie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a dispus, în baza art. 2 alin. (1), alin. (2) din Legea nr. 143/2000, condamnarea inculpatului S.M. la 10 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
Analiz ând decizia Curţii Constituţionale invocată de revizuent drept motiv al promovării căii extraordinare de atac, prima instanţă a constatat faptul că aceasta a fost publicată în M.Of. nr. 853/2.12.2011, revizuientul sesizând Curtea de Apel Bucureşti la data de 20 decembrie 2012, cererea fiind ulterior înregistrată pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti la data de 27 decembrie 2012.
Astfel, s-a constatat de c ătre instanţa de fond că sesizarea revizuentului, chiar adresată unui organ necompetent a fost făcută la mai mult de 1 an de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în M. Of. al României, Partea I, motiv pentru care, în baza art. 4082 alin. (5) raportat la art. 4081 alin. (10) şi la art. 4082 alin. (4) C. proc. pen., a fost respinsă, ca tardivă, cererea de revizuire a sentinţei penale nr. 90 din 25 ianuarie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 2685 din 22 iulie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, formulată de revizuentul S.M.
Curtea de Apel Bucure şti, prin decizia penală nr. 84 din 4 aprilie 2013, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuientul S.M. împotriva sentinţei penale nr. 91 din 05 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, constând că, într-adevăr, cererea de revizuire dedusă judecăţii a fost tardiv introdusă, astfel că, raportat la dispoziţiile art. 4082 alin. (5) raportat la art. 4081 alin. (10) şi la art. 4082 alin. (4) C. proc. pen., respingerea sa ca atare, prin sentinţa apelată, este legală şi temeinică.
În acest sens, Curtea a constatat că aspectele susţinute de revizuient, atât cele iniţiale (prin care se solicită rejudecarea în caz de extrădare), cât şi cel final (prin care solicită exclusiv reducerea pedepsei) constituie, în fapt, critici aduse modului de soluţionare a fondului cauzei, ce nu mai pot fi examinate, în mod legal, după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, prin parcurgerea tuturor gradelor de jurisdicţie ordinară, iar nicidecum motive de revizuire a acelei hotărâri.
Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs revizuientul S.M., însă astăzi, în şedinţă publică, a arătat că înțelege să îl retragă.
Cum potrivit disp. art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., p ână la închiderea dezbaterilor la instanţa de recurs, oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat, urmează a se lua act de manifestarea de voinţă a recurentului revizuient S.M.
Onorariul cuvenit ap ărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de revizuentul S.M. împotriva deciziei penale nr. 84 din 4 aprilie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a I penală.
Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3221/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... | ICCJ. Decizia nr. 3435/2013. Penal. Contestaţie la executare... → |
|---|
