ICCJ. Decizia nr. 3363/2013. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3363 /2013
Dosar nr. 2320/109/2009*
Şedinţa publică din 1 noiembrie 2013
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011, pronunţată de Tribunalul Argeş, s-au respins cererile inculpaţilor V.F., C.M., V.G.G., C.D.A., M.G.M., C.O. şi C.D., de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-au respins cererile inculpaţilor A.D.L., P.C.A.M., B.G.M. şi B.I. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-au respins cererile inculpatului C.O. de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de aplicare a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.
S-au respins cererile inculpaţilor A.D.L., B.G.E., C.G.F. şi C.A. de aplicare a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
S-au respins cererile inculpaţilor C.N.F., I.N. şi C.A.A. de aplicare a dispoziţiilor art. 741 C. pen. şi inculpaţilor G.N., P.C.A.M. şi C.G.F. de aplicare a dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen.
A fost condamnat inculpatul V.F., la:
- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 33, art. 34 şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare în condiţiile art. 57 C. pen. şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.
A fost condamnată inculpata C.M., la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în condiţiile art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 până la 22 octombrie 2010.
A fost condamnat inculpatul V.G.G., la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în condiţiile art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.
A fost condamnat inculpatul C.N.F., la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 2 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 până la 8 octombrie 2010.
A fost condamnată inculpata C.D.A., la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. Pen. pentru infracţiunea prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în condiţiile art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la 22 octombrie 2010.
A fost condamnat inculpatul G.N. la:
- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. . 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. Pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 29 mai 2009 la zi.
A fost condamnat inculpatul A.D.L., la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 29 mai 2009 la zi.
A fost condamnat inculpatul M.G.M., fără antecedente penale la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat Ia art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a), lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.
A fost condamnat inculpatul B.G.E., fără antecedente penale la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de
art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.
A fost condamnat inculpatul C.G.F., fără antecedente penale, la:
- 7 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 15 ani închisoare şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 23 noiembrie 2010 la zi.
A fost condamnat inculpatul C.A.A., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
S-a constatat că prin încheierea din 21 iulie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş, în Dosar nr. 1921/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar măsura preventivă nu a fost executată.
A fost condamnată inculpata C.D., fără antecedente penale, la:
- 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
A fost condamnată inculpata B.G.M., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
A fost condamnat inculpatul B.I., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul I.N., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr: 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza disp.art. 71 C. pen., s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
S-a constatat, că prin încheierea din 21 iulie 2009, pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosar nr. 1921/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar măsura preventivă nu a fost executată.
A fost condamnat inculpatul C.O., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza dispoziţiilor art. 357 C. proc. pen. şi art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 23 iulie 2009 la zi.
A fost condamnat inculpatul S.E.R., cu antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a, lit. b) C. pen.
A fost condamnat inculpatul C.A., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a-II-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
A fost condamnată inculpata P.C.A.M., fără antecedente penale, la:
- 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33, art. 34, art. 35 C. pen., s-a contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen.
A fost condamnat inculpatul I.P., cu antecedente penale, la:
- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.;
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.;
- 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen.
A fost condamnat inculpatul I.M., cu antecedente penale, la:
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 291 C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 293 C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 33 şi art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza dispoziţiilor art. 861C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza dispoziţiilor art. 862 C. pen., s-a fixat termen de încercare de 5 ani.
În baza dispoziţiilor art. 170 şi art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor false.
În baza dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen., s-au menţinut măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale cu privire la bunurile inculpaţilor V.F. şi V.G.G.
În baza dispoziţiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:
- 21.042,93 RON de la inculpatul V.F.;
- 7.170,33 RON de la inculpata C.M.;
- 5.974,41 RON de la inculpata C.D.A.;
- 9.118,36 RON de la inculpatul V.G.G.;
- 21.042,93 RON de la inculpatul C.G.F.;
- 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;
- 744,48 RON de la inculpatul C.A.A.;
- 1.616,03 RON de la inculpatul C.N.F.;
- 12.882,25 RON de la inculpatul A.D.L.;
- 21.042,93 RON de la inculpatul G.N.;
- 1.189,93 RON de la inculpatul M.G.M.;
- 1.189,93 RON de la inculpatul B.G.E.;
- 12.182,25 RON de la inculpatul B.I.;
- 12.182,25 RON de la inculpata B.G.M.;
- 12.182,25 RON de la inculpata P.C.A.M.;
- 348,41 RON de la inculpatul C.A.
În baza dispoziţiilor art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., art. 998, art. 1000 şi art. 1003 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii, în solidar, în limita sumelor de: 1.765.742,24 RON inculpat V.F.; 689.825,30 RON inculpata C.M.; 291.044,89 RON inculpat V.G.G.; 23.676,87 RON inculpat C.N.F.; 1.765.742,24 RON inculpat C.D.A.; 1.765.742,24 RON inculpat G.N.; 1.765.742,24 RON inculpat A.D.L.; 1.025.823,18 RON inculpat M.G.M.; 285.624,36 RON inculpat B.G.E.; 1.765.742,24 RON inculpat C.G.F.; 18.048,88 RON inculpat C.A.A.; 1.126.749,82 RON inculpata C.D.; 1.765.742,24 RON inculpata B.G.M.; 1.765.742,24 RON inculpat B.I.; 72.004,82 RON inculpat I.N.; 386.569 RON inculpat C.O.; 4.039 RON inculpat S.E.R.; 2.236,88 RON inculpat C.A.; 1.765.742,24 RON inculpată P.C.A.M.; 49.617,37 RON inculpat I.P. şi cu partea responsabilă civilmente SC D.C. SA Bucureşti la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:
- 36.279,90 RON către partea civilă T.I.;
- 1.865,81 RON, către partea civilă T.N.;
- 2.590,28 RON către partea civilă T.M.;
- 2.673.15 RON către partea civilă S.N.;
- 2.673.15 RON către partea civilă S.S.;
- 1.895,81 RON către partea civilă T.R.;
- 3.077,03 RON, către partea civilă G.S.;
- 2.968,07 RON către partea civilă S.N.A.;
- 2.293,62 RON către partea civilă G.V.;
- 320,74 RON către partea civilă R.G.;
- 677,70 RON către partea civilă P.M.;
- 678,01 RON către partea civilă P.M.A.;
- 1.966,97 RON către partea civilă D.E.;
- 2.731,06 RON către partea civilă D.M.A.;
- 2.731,06 RON către partea civilă D.V.E.;
- 490,00 RON către partea civilă D.C.A.;
- 2.618,40 RON către partea civilă G.F.;
- 2.568,40 RON către partea civilă T.N.A.;
- 2.417,76 RON către partea civilă D.P.;
- 2.918.40 RON către partea civilă F.S.;
- 2.417,76 RON către partea civilă S.A.;
- 2.717,76 RON către partea civilă G.G.;
- 2.467,76 RON către partea civilă M.I.;
- 3.131,06 RON către partea civilă I.M.C.;
- 2.417,76 RON către partea civilă B.C.;
- 2.418,40 RON către partea civilă P.P.V.;
- 2.918,40 RON către partea civilă B.I.A.;
- 2.618,40 RON către partea civilă M.I.A.;
- 3.131,06 RON, către partea civilă T.P.;
- 2.534,75 RON către partea civilă L.O.;
- 1.904,00 RON către partea civilă N.T.C.;
- 2.554,50 RON către partea civilă P.M.B.;
- 2.595,37 RON către partea civilă B.G.;
- 2.045,94 RON, către partea civilă S.B.;
- 2.883,20 RON către partea civilă P.I.;
- 780,19 RON, către partea civilă C.M.A.;
- 1.783,50 RON către partea civilă G.I.;
- 2.407,47 RON către partea civilă S.M.;
- 1.983,50 RON, către partea civilă D.O.;
- 1.983,50 RON către partea civilă G.T.;
- 48,70 RON către partea civilă C.N.;
- 136,43 RON, către partea civilă C.M.B.;
- 854,63 RON către partea civilă C.I.;
- 2.631,06 RON către partea civilă G.I.A.;
- 2.442,21 RON către partea civilă R.R.;
- 661,45 RON către partea civilă F.Z.;
- 3.183,20 RON către partea civilă D.G.;
- 2.230,00 RON către partea civilă C.N.A.;
- 1.015,18 RON către partea civilă D.F.;
- 1.015,18 RON către partea civilă D.S.;
- 958,60 RON către partea civilă N.A.;
- 540,09 RON către partea civilă V.V.;
- 868,25 RON către partea civilă I.S.;
- 540,09 RON către partea civilă V.I.;
- 459,45 RON către partea civilă P.I.A.;
- 459,45 RON către partea civilă P.A.;
- 4.886,60 RON către partea civilă M.M.;
- 1.967,85 RON către partea civilă S.V.;
- 1.967,77 RON către partea civilă S.I.;
- 3.513,80 RON către partea civilă M.D.I.;
- 2.499,52 RON către partea civilă S.M.A.;
- 2.499,52 RON către partea civilă S.M.B.;
- 2.528,48 RON către partea civilă P.F.;
- 2.908,33 RON către partea civilă C.T.E.;
- 2.886,00 RON către partea civilă R.V.;
- 177,12 RON, către partea civilă T.I.I.;
- 266.405 RON către partea civilă D.G.A.;
- 3.782,79 RON către partea civilă B.S.;
- 167,90 RON către partea civilă S.C.;
- 3.782,69 RON către partea civilă D.O.A.;
- 3.782,69 RON către partea civilă T.M.A.;
- 3.782,61 RON, către partea civilă I.M.A.;
- 3.782,61 RON, către partea civilă D.I.;
- 3.520,62 RON către partea civilă O.G.;
- 3.520,62 RON către partea civilă P.M.C.;
- 3.520,62 RON către partea civilă C.F.;
- 3.520,62 RON către partea civilă C.M.C.;
- 3.448,83 RON către partea civilă P.E.;
- 3.448,83 RON către partea civilă D.E.A.;
- 3.601,38 RON către partea civilă C.I.A.;
- 3.448,93 RON către partea civilă P.D.;
- 3.448,93 RON către partea civilă P.S.;
- 3.448,93 RON către partea civilă V.M.;
- 3.210,24 RON către partea civilă D.S.E.;
- 3.210,24 RON către partea civilă P.F.A.;
- 3.210,24 RON către partea civilă S.D.;
- 3.210,24 RON către partea civilă C.N.B.;
- 3.155,52 RON către partea civilă A.G.;
- 3.155,52 RON către partea civilă P.I.B.;
- 3.389,25 RON către partea civilă B.M.;
- 3.081,00 RON către partea civilă P.V.;
- 3.434,94 RON către partea civilă T.D.C.;
- 7.019,71 RON către partea civilă I.A.;
- 434.509,26 RON către partea civilă V.V.A.;
- 3.876,71 RON către partea civilă T.V.;
- 3.615,57 RON către partea civilă T.V.A.;
- 3.615,57 RON către partea civilă B.O.;
- 3.615,57 RON către partea civilă C.M.D.;
- 3.615,57 RON către partea civilă A.V.;
- 3.615,57 RON către partea civilă H.M.;
- 3.615,57 RON către partea civilă P.V.A.;
- 3.615,7 RON către partea civilă C.E.;
- 3.356,16 RON către partea civilă D.V.;
- 3.356,16 RON către partea civilă D.A.;
- 3.356,16 RON către partea civilă C.V.;
- 3.356,16 RON către partea civilă M.S.;
- 3.356,16 RON către partea civilă R.V.A.;
- 3.356,16 RON către partea civilă P.I.C.;
- 4.122,22 RON către partea civilă B.N.;
- 838,64 RON către partea civilă D.I.A.;
- 4.122.23 RON către partea civilă B.M.A.;
- 4.464,81 RON către partea civilă M.G.;
- 4.176,96 RON către partea civilă V.G.;
- 4.176,96 RON către partea civilă H.M.A.;
- 4.176,96 RON către partea civilă T.C.C.;
- 4.176,96 RON către partea civilă V.E.;
- 4.176,96 RON către partea civilă S.S.A.;
- 4.464,81 RON către partea civilă D.G.B.;
- 4.464,81 RON către partea civilă L.G.;
- 4.464,81 RON către partea civilă N.R.;
- 4.176,96 RON către partea civilă H.C.;
- 4.176,96 RON către partea civilă B.A.;
- 4.176,96 RON către partea civilă L.T.;
- 3.615,57 RON, către partea civilă B.I.B.;
- 3.477,87 RON către partea civilă M.G.A.;
- 4.221,79 RON către partea civilă C.E.A.;
- 4.946,46 RON, către partea civilă C.C.;
- 4.443,57 RON către partea civilă D.M.;
- 4.343,57 RON către partea civilă D.C.B.;
- 1.398, 24 RON către partea civilă P.T.;
- 3.987,24 RON către partea civilă C.Z.;
- 2.899,80 RON către partea civilă A.M.;
- 2.577,26 RON către partea civilă A.I.;
- 2.961,57 RON către partea civilă A.E.;
- 4.578,24 RON către partea civilă A.I.A.;
- 3.130,75 RON, către partea civilă A.N.;
- 4.231,68 RON către partea civilă B.G.A.;
- 2.668,40 RON către partea civilă T.M.B.;
- 4.030,22 RON către partea civilă I.M.B.;
- 2.091,10 RON către partea civilă M.V.;
- 4.003,20 RON către partea civilă F.I.;
- 3.447,07 RON către partea civilă M.D.;
- 3.144,96 RON către partea civilă I.F.;
- 3.375,82 RON către partea civilă P.F.B.;
- 3.110,24 RON către partea civilă M.I.B.;
- 3.429,12 RON, către partea civilă P.I.D.;
- 2.617,76 RON către partea civilă M.O.;
- 3.119,24 RON, către partea civilă M.E.;
- 1.210,24 RON către partea civilă B.M.B.;
- 3.206,02 RON, către partea civilă N.I.;
- 3.500,50 RON, către partea civilă C.M.E.;
- 3.500,50 RON, către partea civilă C.P. reprezentată de C.M.E.;
- 3.179,12 RON către partea civilă B.O.A.;
- 3.255,82 RON către partea civilă M.L.;
- 3.009,00 RON către partea civilă N.I.A.;
- 3.676,96 RON către partea civilă O.M.;
- 3.153,51 RON către partea civilă R.E.;
- 4.303,20 RON către partea civilă C.T.F.;
- 4.152,64 RON, către partea civilă G.F.;
- 3.553,92 RON către partea civilă B.P.;
- 3.254,60 RON către partea civilă I.I.;
- 3.004,80 RON, către partea civilă F.V.;
- 3.475,68 RON, către partea civilă T.E.;
- 3.001,44 RON către partea civilă A.C.;
- 2.973,76 RON către partea civilă G.F.A.;
- 3.607,44 RON către partea civilă C.Z.A.;
- 3.744,51 RON, către partea civilă S.R.T.;
- 3.848,64 RON, către partea civilă M.M.A.;
- 3.054,60 RON către partea civilă R.G.A.;
- 3.753,36 RON către partea civilă D.T.D.;
- 3.257,44 RON către partea civilă B.S.A.;
- 3.157,24 RON către partea civilă B.V.;
- 3.703,36 RON către partea civilă G.V.A.;
- 3.853,36 RON, către partea civilă M.C.R.;
- 4.000,95 RON către partea civilă B.E.;
- 4.000,95 RON către partea civilă B.N.A.;
- 3.720,96 RON către partea civilă S.A.I.;
- 3.720,96 RON către partea civilă N.C.L.;
- 3.718,14 RON către partea civilă B.N.N.;
- 3.450,39 RON către partea civilă C.S.;
- 3.158,75 RON către partea civilă C.P.A.;
- 2.342,25 RON, către partea civilă S.A.A.;
- 2.142,25 RON, către partea civilă C.V.;
- 3.450,39 RON către partea civilă M.E.A.;
- 2.850,39 RON către partea civilă P.V.B.;
- 3.450,39 RON către partea civilă M.V.A.;
- 2.787,28 RON către partea civilă S.E.;
- 3.336,88 RON, către partea civilă Z.M.;
- 5.022,78 RON, către partea civilă B.E.A.;
- 18.513,39 RON către partea civilă C.G.;
- 22.060,00 RON către partea civilă S.G.;
- 3.068,58 RON către partea civilă G.T.N.;
- 2.887,28 RON către partea civilă Z.V.;
- 3.068,58 RON către partea civilă C.E.B.;
- 3.068,58 RON către partea civilă C.T.E.A.;
- 3.068,58 RON către partea civilă B.D.;
- 2.887,28 RON către partea civilă Z.M.A.;
- 2.849,00 RON către partea civilă R.E.A.;
- 3.094,00 RON către partea civilă J.M.;
- 3.757,28 RON către partea civilă R.A.;
- 3.293,25 RON, către partea civilă A.M.C.;
- 3.720,96 RON către partea civilă M.E.B.;
- 4.410,03 RON către partea civilă B.E.B.;
- 3.156,25 RON către partea civilă I.V.;
- 4.000,95 RON, către partea civilă B.T.;
- 3.720,96 RON către partea civilă P.M.B.;
- 3.720,96 RON către partea civilă O.C.;
- 3.720,96 RON către partea civilă C.N.C.;
- 3.720,96 RON către partea civilă P.I.E.;
- 3.720,96 RON către partea civilă S.A.B.;
- 3.453,11 RON către partea civilă M.G.B.;
- 3.720,96 RON către partea civilă P.V.C.;
- 3.720,96 RON către partea civilă I.V.A.;
- 4.000,95 RON către partea civilă R.N.;
- 3.392,64 RON către partea civilă U.T.;
- 3.912,78 RON către partea civilă D.V.A.;
- 2.892,64 RON către partea civilă E.N.;
- 3.392,64 RON către partea civilă U.M.;
- 136,89 RON către partea civilă R.S.;
- 869,93 RON către partea civilă D.D.;
- 529,59 RON către partea civilă S.C.A.;
- 250,94 RON către partea civilă D.V.B.;
- 511,28 RON către partea civilă M.E.C.;
- 223,64 RON către partea civilă B.E.A.;
- 363.603,17 RON către partea civilă J.I.;
- 798,61 RON către partea civilă N.E.;
- 3.388,48 RON către partea civilă T.M.C.;
- 3.845,92 RON către partea civilă R.C.;
- 125,82 RON către partea civilă N.R.A.;
- 3.520,62 RON către partea civilă C.M.F.;
- 2.070,88 RON către partea civilă S.P.G., reprezentat de S.N.B.;
- 3.782,79 RON către partea civilă T.E.A. reprezentată de T.F.;
- 3.782,61 RON către partea civilă N.A.A. reprezentată de N.D. şi N.N.;
- 3.520,62 RON către partea civilă C.E.C. reprezentată de C.N.B.;
- 3.520,62 RON către partea civilă C.I.B. reprezentată de C.N.B.;
- 3.520,62 RON către partea civilă B.V.A. reprezentat de B.I.C.;
- 3.520,62 RON către partea civilă I.G. reprezentat de Primăria comunei D., judeţul Dolj.;
- 3.520,62 RON către partea civilă P.I.F. reprezentat de P.M.C.;
- 3.448,93 RON către partea civilă M.M.B. reprezentat de M.N.;
- 3.448,93 RON către partea civilă C.S.A. reprezentată de C.C.A.;
- 3.448,93 RON către partea civilă M.N.A. reprezentat de M.N.B.;
- 3.210,24 RON către partea civilă A.N.A. reprezentat de F.A.;
- 3.210,24 RON către partea civilă B.T.A. reprezentat de B.I.D.;
- 3.210,24 RON către partea civilă C.F.A. reprezentată de M.C.;
- 3.389,25 RON către partea civilă B.M.C. reprezentat de B.H.A.;
- 3.389,25 RON către partea civilă N.E.A. reprezentată de N.N.A.;
- 3.615,57 RON către partea civilă N.S. reprezentat de M.C. şi N.M.;
- 3.615,57 RON către partea civilă T.I.A. reprezentat de T.M.D.;
- 3.356,16 RON către partea civila M.C.A. reprezentat de M.S.A.;
- 3.356,16 RON către partea civilă C.C.B. reprezentată de P.V.D. şi P.P.;
- 3.720,96 RON către partea civila A.E.A. reprezentat de A.I.B.;
- 520,84 RON către partea civilă K.M. reprezentat de C.A.B.;
- 520,84 RON către partea civilă K.H., reprezentat de C.A.B.;
- 708,83 RON către partea civilă P.R. reprezentată de P.V.E.;
- 557,94 RON către partea civilă P.E.A. reprezentată de C.L., C.T., C.P.B.;
- 3.782,69 RON către partea civilă S.E.A., reprezentat de S.F.
S-a luat act că celelalte părţi vătămate nu s-au constituit părţi civile.
S-a constatat că SSIF R.B. SA, cu sediul în Suceava, SSIF S.G.I. SA Piteşti, cu sediul în municipiul Piteşti şi SSIF C.I. SA, nu au calitatea de părţi responsabile civilmente.
S-a luat act că s-au consemnat la Banca X1, Sucursala Piteşti, la dispoziţia Tribunalului Argeş, următoarele sume:
- 348 RON de la inculpatul C.A.;
- 1.209,30 RON şi respectiv 744,48 RON de la numitul C.M.G. pentru inculpatul C.A.A.;
- 4.071,05 RON şi respectiv 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;
- 1.616,03 RON şi respectiv 2.868,80 RON de la inculpatul C.N.F.
În baza dispoziţiilor art. 191 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul nr. 37D/P/2007 din 18 iunie 2009, Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Piteşti, a dispus următoarele:
- Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor:
1. V.F., pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen;
2. C.M., pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinată cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
3. V.G.G., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
4. C.N.F., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
5. C.D.A., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) rap. la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
6. G.N., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
7. A.D.L., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
8. M.G.M., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
9. B.G.E., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:
1. C.G.F., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
2. C.A.A., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
3. C.D., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
4. B.G.M., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
5. B.I., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
6. I.N., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
7. C.O., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaţilor:
1. S.E.R., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
2. C.A., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
3. P.C.A.M., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
4. I.P., pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen., art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen., art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
5. R.I., pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. b) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. b) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în condiţiile art. 37 lit. b) C. pen., art. 293 C. pen. în condiţiile art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
6. I.M., pentru infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 291 C. pen., art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În esenţă, în actul de sesizare a instanţei s-a reţinut:
Inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N. au constituit un grup infracţional, structurat, care a funcţionat în perioada 2006-2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă deosebit de gravă şi manipularea pieţei de capital, cu ajutorul unor acte false, iar inculpaţii C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A.A., C.N.F., S.E.R., C.A., P.C.A.M. au aderat la grupul infracţional organizat; inculpaţii V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A. şi C.D., au realizat cu acte false tranzacţii ilegale cu acţiunile părţilor vătămate, la Bursa de Valori B., prin intermediul unor SSIF, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpaţii G.N., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O., C.A. şi S.E.R., au sprijinit inculpaţii arătaţi mai sus, la tranzacţionarea ilegală a unor acţiuni la Bursa de Valori B.; inculpaţii V.F., C.G.F., C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., C.D. şi C.O., au acţionat în consens, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi şi-au însuşit banii rezultaţi din tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acţionarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON, iar inculpaţii G.N., A.D.L., B.G.M., B.I. şi P.C.A.M., i-au ajutat la săvârşirea acestei infracţiuni, în mod continuu în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpaţii C.N.F., I.N., C.A.A., C.A. şi S.E.R., au ajutat grupul infracţional organizat la înşelarea unui număr de acţionari, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON; inculpaţii V.F. şi C.G.F., au determinat autori necunoscuţi să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpaţii I.N., C.A.A., M.G.M., B.G.E., C.O., C.A. şi S.E.R., au folosit în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, procuri notariale false; inculpaţii V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A., C.D., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O., C.A. şi S.E.R., au completat cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor la SSIF, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpatul A.D.L., a completat cereri şi a le semna în fals, în numele unor acţionari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C. SA, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpaţii A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M. au accesat fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, depăşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu] baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale; inculpatul A.D.L. a pătruns fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi a modificat date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpatul G.N. a accesat fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, a accesat baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu] baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în perioada 2006-februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale; inculpatul G.N. a determinat pe inculpaţii B.I. şi B.G.M., a accesat fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, a accesat baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu] baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, inculpaţii V.F. şi C.G.F. l-au determinat pe inculpatul A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale.
Pentru inculpaţii trimişi în judecată în stare de libertate, C.G.F., C.O., I.N., C.A.A. s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea din 21 iulie 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1921/109/2010 dar măsura a fost pusă în aplicare pentru inculpatul C.O. la 23 iulie 2009 şi pentru inculpatul C.G.F. la 23 noiembrie 2010; pentru ceilalţi doi inculpaţi măsura arestării preventive nu a fost pusă în executare deoarece se sustrag.
Prin încheierea nr. 43/CC din 27 mai 2009 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosarul nr. 1291/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor C.D.A., C.M., V.G.G., V.F., M.G.M., C.N.F., B.G.E., pe termen de 29 de zile, începând cu data de 27 mai 2009, iar prin încheierea nr. 48R din 29 mai 2009, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în Dosarul nr. 1291/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor: A.D.L. şi G.N., pe termen de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de către organele de poliţie, 29 mai 2009.
Prin încheierile pronunţate de Curtea de Apel Piteşti la 22 octombrie 2010, au fost puse în libertate inculpatele C.M. şi C.D.A. şi la data de 8 octombrie 2010 a fost pus în libertate inculpatul C.N.F., aceşti inculpaţi fiind trimişi în judecată în stare de arest preventiv.
La urmărirea penală au fost luate măsuri asigurătorii cu privire la bunurile inculpaţilor V.F. şi V.G.G.
S-au consemnat la Banca X1, Sucursala Piteşti, la dispoziţia Tribunalului Argeş, următoarele sume:
- 348 RON de la inculpatul C.A.;
-1.209,30 RON şi respectiv 744,48 RON de la numitul C.M.G. pentru inculpatul C.A.A.;
- 4.071,05 RON şi respectiv 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;
- 1.616,03 RON şi respectiv 2.868,80 RON de la inculpatul C.N.F.
În cauză s-au constituit părţi civile 258 părţi vătămate, unele dintre acestea fiind reprezentate de moştenitori.
În faza de cercetare judecătorească au fost audiaţi inculpaţii şi martorii şi a fost efectuată o expertiză contabilă de către expert contabil S.M.L., din care se reţin constatările făcute în suplimentul I şi suplimentul II la raportul de expertiză al instanţei de fond prin care s-au consemnat argumentat prejudiciile cauzate de inculpaţi; în raportul de expertiză şi ultimul supliment experta nu a argumentat ştiinţific elementele constatate; de asemenea aceste concluzii nu se coroborează în totalitate cu actele şi lucrările cauzei.
Din partea părţii responsabile civilmente SC D.C. SA a fost recomandat expert contabil judiciar E.I., care a concluzionat atât în raport cât şi în suplimentele de expertiză că această unitate nu are calitate de parte responsabilă civilmente.
De asemenea, de către inculpaţii C.N.F. şi A.L. a fost recomandat expert judiciar contabil M.M.C., care a constatat un prejudiciu mai mic decât cel stabilit de organele de urmărire penală, dar acest aspect este neargumentat şi nu se coroborează cu toate probele administrate în cauză.
Din actele şi lucrările dosarului, tribunalul a constatat următoarele:
Prin Legea nr. 15/1990 s-au reorganizat fostele întreprinderi de stat în societăţi comerciale pe acţiuni şi regii autonome.
Ulterior, prin Legea nr. 58/1991, drepturile de proprietate ale societăţilor comerciale au fost delegate celor două noi organizaţii create: Fondul Proprietăţii de Stat-70% şi unuia dintre cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private-30%.
Fondul Proprietăţii Private era un holding convenţional de stat creat pentru a înlesni privatizarea în masă (Programul de Privatizare în Masă, cunoscut sub numele de cuponiadă), care în ţara noastră s-a materializat prin eliberarea cu titlu gratuit către fiecare cetăţean major, a unor carnete cu certificate de proprietate.
Beneficiarul unor astfel de titluri avea posibilitatea să le preschimbe la orice societate comercială din România, primind în contul lor un număr de acţiuni.
Legiuitorul, luând act că o mare masă de cetăţeni nu aveau instruirea necesară pentru a lucra cu titluri de genul celor menţionate mai sus şi că vânduseră certificatele de proprietate cu preţuri derizorii unor speculatori, a edictat Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, potrivit căreia se reducea valoarea carnetelor cu certificate de proprietate la valoarea unică de schimb de 25.000 RON şi se transfera cu titlu gratuit, către cetăţenii îndreptăţiţi, al acţiunilor aferente cotei de 30% din capitalul social al societăţilor comerciale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991, sub forma unor cupoane nominative de privatizare.
Prin urmare, în baza acestei legi, se puteau schimba, contra acţiuni, carnete cu certificate de proprietate şi/sau cupoane nominative de privatizare, fie la societăţi comerciale, fie la cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private.
Prin Legea nr. 113/1196, cele cinci Fonduri ale Proprietăţii Private s-au reorganizat în Societăţi de Investiţii Financiare, cu denumirile Bant-Crişana, Moldova, X2, Muntenia şi Oltenia, care funcţionează ca societăţi comerciale pe acţiuni conform Legii nr. 31/1990.
Potrivit art. 2 alin. (4) din legea amintită, Societăţile de Investiţii Financiare încredinţează pentru păstrare, pe baze contractuale, valorile mobiliare corespunzătoare participaţiilor sale, unei societăţi depozitare autorizată de C.N.V.M., care în ţara noastră este SC D.C. SA, fost SC R. SA. Toată baza de date este ţinută numai în format electronic.
Deţinătorii de acţiuni le pot tranzacţiona la Bursa de Valori Bucureşti, dar nu direct, ci prin intermediul unor firme de brokeraj denumite SSIF.
Persoanele doritoare să-şi vândă acţiunile deţinute la SSIF-uri, până la data de 27 mai 2007, trebuiau să se adreseze la SC D.C. SA cu o cerere prin care solicitau să li se emită „extrasul de cont”, care evidenţia numărul acţiunilor deţinute la fiecare din cele cinci SSIF-uri, „lista de coduri confidenţiale”, în baza cărora SSIF-urile puteau accesa baza de date electronică a unităţii depozitare şi facultativ, se putea solicita şi „istoricul de cont”, care releva mişcarea acţiunilor în timp (achiziţia iniţială, eventualele tranzacţii, etc.).
De la data menţionată mai sus, SC D.C. SA a permis şi firmelor de brokeraj (SSIF-uri), pe bază de contract, să acceseze baza de date a depozitarului, în baza unei „semnături electronice”, prestabilite şi să elibereze la cererea clienţilor, documentele evidenţiate mai sus.
Prin urmare, un investitor al celor cinci SSIF-uri, putea intra în posesia documentelor ce îi erau necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor sale, solicitându-le direct la SC D.C. SA, în baza unei cereri şi plata unei taxe, prin expedierea prin poştă a unei cereri la care trebuia anexată chitanţa cu care a plătit taxa impusă şi prin adresarea în acelaşi scop la o SSIF.
Tranzacţionarea acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti se putea realiza de către un investitor, numai prin intermediul unui SSIF, unde se prezenta personal ori împuternicea cu procură specială o altă persoană.
La firma de brokeraj clientul încheia cu aceasta un contract de tranzacţionare a valorilor mobiliare deţinute, care avea patru anexe: cerere de deschidere de cont (SSIF-ul îi deschidea solicitantului un cont în care Bursa de Valori Bucureşti, după executarea tranzacţiei, expedia contravaloarea acţiunilor vândute), anexa nr. 2, privind comisionul perceput pentru tranzacţia ce urma să se deruleze şi care era un anumit procent, variabil, din valoarea sumei încasate, anexa nr. 3, era o declaraţie pe propria răspundere a investitorului cum că acţiunile nu sunt grevate de sarcini şi o declaraţie a investitorului conform art. 46 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, cu privire la persoanele exceptate de la compensările anuale prin SC F.C.I. SA, în anumite condiţii stabilite de lege.
După încheierea contractului, acţionarul mai completa un „Formular de vânzare integrală”, în care solicita expres să i se vândă acţiunile în totalitate sau parţial şi la ce SSIF şi o „Cerere de plată”, în care indica dacă plata doreşte să i se efectueze într-un cont bancar şi, în caz afirmativ, îl menţiona împreună cu numele băncii, ori prin mandat poştal.
După încheierea formalităţilor evidenţiate mai sus, brokerul emite un „Ordin de bursă”, care declanşează vânzarea acţiunilor, iar după finalizarea operaţiunii SSIF-ul implicat comunică în scris, prin poştă, titularului, documentul intitulat „Raport de confirmare a vânzării”. Vânzătorul, dacă doreşte poate să ridice şi direct acest act, luând la cunoştinţă de modul în care a decurs tranzacţia şi suma dobândită.
Aşa cum s-a evidenţiat mai sus, încă de la emiterea carnetului cu certificate de proprietate, legiuitorul a anticipat că o mare categorie de oameni nu vor înţelege exact rostul acestora, astfel că a procedat la emiterea unei noi legi, Legea nr. 5/1995.
Evaluarea a fost corectă, în sensul că majoritatea celor ce au devenit acţionari la cele cinci Fonduri de Proprietate Privată, nu aveau instruirea necesară pentru a înţelege situaţia lor juridică rezultată din transformarea în investitori pe piaţa valorilor mobiliare, astfel că nu s-au interesat şi nu au ştiut niciodată de numărul acţiunilor avute în portofoliul şi valoarea lor, pe care le deţin la SSIF-uri (fostele Fonduri de Proprietate Privată).
Cei în discuţie sunt oameni în vârstă, cu un grad de şcolarizare scăzut, trăind de regulă în mediul rural, unde informaţiile privind tranzacţionarea de acţiuni pătrund mai greu, iar după încheierea procesului de privatizare au rămas în pasivitate, unii dintre ei necunoscând pur şi simplu că deţin nişte valori mobiliare.
Din prezentarea făcută mai sus, a rezultat cu prisosinţă că tranzacţionarea unor acţiuni pe bursă este destul de alambicată şi presupune cât de cât o instruire şi un grad de cunoştinţe cel puţin medii.
Este adevărat că au existat în număr redus şi cetăţeni care au intuit că dobândirea de acţiuni la cele cinci SSIF-uri poate fi o investiţie profitabilă, astfel că în timp, au adăugat la portofoliul lor preexistent, noi titluri obţinute prin tranzacţii la Bursa de Valori Bucureşti, prin intermediul firmelor de brokeraj.
Despre faptul că o mare masă de cetăţeni trăiesc în ignoranţă faţă de valorile mobiliare ce le posedă ca urmare a programului de privatizare în masă, au avut informaţii şi funcţionarii inculpaţi de la SC D.C. SA, unde se păstrează evidenţa electronică a valorilor mobiliare şi inculpaţii V.F. şi C.G.F., care au luat hotărârea să procedeze la dobândirea ilegală a contravalorii acţiunilor unor investitori, prin tranzacţionarea titlurilor de valoare, cu acte false la Bursa de Valori Bucureşti.
Inculpaţii V.F., C.G.F., V.G.G., C.N.F., C.A.A., I.N. şi învinuiţii S.E.R., I.P., I.M. şi C.A. fac parte din categoria cetăţenilor rromi, iar apartenenţa la această etnie, cât şi faptul că sunt rude între ei şi locuiesc cu toţii în oraşul B.V.B., judeţul Giurgiu, ori localităţi apropiate, a creat între ei un sentiment de solidaritate şi comuniune a facturii psihice.
Cu toţii trăiesc din expediente, situaţie care Ie-a permis să ducă o viaţă opulentă, fiecare posedând locuinţă, autoturisme ale unor renumite mărci, dar înmatriculate pe numele altora, de regulă al copiilor, ori păstrându-se înmatricularea din ţara occidentală de unde a fost procurat autovehiculul şi, de asemenea, îşi permit să întreţină amante din afara etniei lor, ca de exemplu inculpatul V.F. o întreţine pe inculpatul C.M., iar inculpatul C.G.F. o întreţine pe inculpata C.D.A.
Începând cu anul 2006, inculpaţii V.F. şi C.G.F., care erau purtători de autoritate în raport cu ceilalţi, le-au propus un plan ingenios, în care ei aveau rolul de lideri, pentru a procura fraudulos sume importante de bani într-un timp foarte scurt, prin devalizarea posesorilor de acţiuni cu ajutorul unor mijloace frauduloase.
Activitatea infracţională a debutat sub conducerea inculpaţilor V.F. şi C.G.F., prin deplasarea acestora prin diferite localităţi rurale din ţară, împreună cu unii din membri grupului infracţional: inculpaţii C.M., V.G.G. (care acţiona atât singur, dar şi folosea încă două persoane, ce nu au putut fi identificate), C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N., C.A., folosind ca şoferi, pe autoturismele proprietatea liderilor grupului, pe învinuiţii D.G.A.A. şi A.G.A., iar la destinaţiile ţintă, abordau cetăţenii vizaţi şi sub diverse pretexte: cum că sunt funcţionari la Bursa de Valori Bucureşti, că se desfiinţează instituţia acţionariatului şi că vor să vadă dacă investitorul abordat mai are acţiuni şi câţi bani trebuie să primească etc., le cerea o copie de pe actul de identitate, iar dacă nu i se putea da aşa ceva, solicitau actul în original, după care ei făceau copii şi, de asemenea, cereau dovezi scrise, în cazul în care existau, cum că ar fi acţionari. Alte tipuri de prezentare ca adevărate a unor fapte mincinoase ar fi: - să semneze pentru încasarea unor bani pentru acţiunea deţinută (părţile vătămate B.M.B., M.L.), să semneze pentru încasarea dividendelor (părţile vătămate B.O.A., C.Z.A., D.T.D.), să meargă la notar să semneze pentru clarificarea situaţiei acţiunilor (părţii vătămate I.I.), că s-a terminat cu acţiunile şi că le vor pierde dacă nu le transferă inculpaţilor (părţilor vătămate B.S.A., B.V.), că patroana care i-a trimis nu-i poate da dividendele dacă nu semnează că vinde acţiunile (părţile vătămate M.M.A., C.T.F.), că Fondul de Proprietate Privată M. este în faliment şi că ei sunt trimişi să le facă transferul la alt Fond de Proprietate Privată (partea vătămată C.V.), mod de operare a inculpatului C.D.A., care s-a recomandat a fi N.A.B. şi tot această inculpată a indus ca acţiunile cetăţenilor au fost vândute către un patron din Ungaria, că este posibil ca acesta să intre în faliment şi că dacă nu se primeşte suma oferită de ea, nu vor mai primi nimic (părţile vătămate C.S., C.P.A.).
Alteori, când discutau cu partea vătămată prin telefon se recomandau a fi reprezentanţii unui broker din Bucureşti, pe care îl interesează acţiunile, cum este cazul inculpatului V.G.G. în convorbirea avută la data de 20 februarie 2008, iar acelaşi inculpat, la data de 14 ianuarie 2001, preciza unei părţi vătămate, tot la telefon, că el ar fi de fapt „R.”, deci îşi atribuia o identitate falsă.
În marea majoritate a cazurilor, cetăţeanul contactat dădea actul de identitate pentru realizarea unei copii şi chiar câte un cupon de la cei care nu îl depuseseră (S.V., S.I., R.V., M.D.I.). În alte situaţii, când oamenii erau mai circumspecţi, li se spunea că trebuie să le plătească dividende, dar că pentru aceasta trebuie să-i însoţească la cel mai apropiat notar public şi să semneze că au primit o anumită sumă de bani. Ei înmânau notarului public un anumit model de procură în care se scria că partea vătămată îl împuterniceşte pe inculpat să-i ridice de la SC D.C. SA documentele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor, să tranzacţioneze aceste titluri prin intermediul unui SSIF, să deschidă conturi bancare şi să ridice ei banii dobândiţi prin tranzacţionarea acţiunilor. La cetăţenii care au reuşit să ia pur şi simplu numai actul de identitate, după care au făcut copie, au întocmit procuri false de împuternicire, în numele unui birou notarial, iar cu acestea au obţinut documentele necesare de la SC D.C. SA, iar apoi au tranzacţionat titlurile de valoare şi şi-au însuşit banii.
Inculpaţii nu au avut niciodată de gând să remită părţilor vătămate banii rezultaţi din vânzarea acţiunilor lor, pentru că de la început au uzat de manopere frauduloase, au interpus persoane pe circuitul tranzacţiilor ca ei să nu poată fi recunoscuţi, iar pe de altă parte nici la 2-3 ani după ce au amăgit cetăţeni înşelaţi nu au mai trecut pe la ei să le comunice rezultatul afacerii lor.
Inculpaţii V.F. şi C.G.F., după ce obţineau cu ajutorul persoanelor folosite în grupul său infracţional datele de identitate ale investitorilor, furnizau inculpatului G.N. CNP-urile acţionarilor, iar acesta personal, cât a lucrat ca salariat la SC D.C. SA (luna februarie 2007), ori cu ajutorul inculpaţilor B.I. (care la rândul său a racolat-o pe inculpata P.C.A.M., salariată la aceeaşi unitate) şi B.G.M., accesau baza de date a unităţii depozitare, iar de acolo aflau numărul de acţiuni deţinute de persoana vizată şi valoarea de înregistrare a acestora.
Menţionăm că valoarea acţiunilor SSIF-urilor, cotate la Bursa de Valori Bucureşti, de la început şi până în anul 2008 inclusiv, au fost în continuă creştere, astfel că valoarea de piaţă a acestora era enorm de mare în raport cu valoarea de înregistrare.
Se explora baza de date a depozitarului, pentru a selecta acţionarii care aveau titluri de la 18-20 milioane ROL vechi în sus, neîncurcându-se cu valori mai mici. După ce se aflau datele ce îi interesau, cu acte de identitate false, ori cu copii ale actelor de identitate false, ridicau documentele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor şi de asemenea, pentru deschiderea de conturi în bănci foloseau alte persoane impostoare, cu procuri de împuternicire false, indivizi care ridicau efectiv şi banii rezultaţi din activitatea frauduloasă.
Acest mod de a înşela cetăţenii presupunea unele eforturi, care constau în deplasarea în ţară şi lămurirea prin diferite malversaţiuni a persoanelor acţionare să le dea acte de identitate ori copii ale acestora, aşa cum s-a arătat mai sus şi atunci inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N. au găsit un alt mod de operare prin care puteau devaliza oamenii cu mai multă uşurinţă.
Inculpatul V.F. prin intermediul martorului P.M.E. a aflat că juristul SSIF M.I. SA poseda pe suporţi de stocate tip CD, toată baza de date cu investitorii SSIF M.I. SA.
Într-adevăr, în anul 2005 avusese loc Adunarea Generală a Investitorilor, iar pentru convocarea acestora, s-au format centre în diferite puncte ale ţării unde funcţionarii delegaţi primeau câte un CD, cu acţionarii din judeţele respective (aşa numite zone administrative), în baza cărora urmau să îi convoace pe cei în cauză, spre a se evita întocmirea unor liste cu mii de persoane.
După ce s-a închis acţiunea despre care am arătat, delegaţii au restituit suporţii de stocare consilierului juridic T.N.B. Acestuia, propunându-i-se de către inculpatul V.F. prin intermediul martorului P.M.E., să-i vândă copii de pe acei suporţi de stocare, a fost de acord.
Martorul T.N.B. a declarat că susnumitul i-a precizat că doreşte să afle din suporţii de stocare numai numele acţionarilor, spre a trata cu ei o eventuală tranzacţie de vânzare-cumpărare a titlurilor lor. Consilierul juridic nedeclarând vreun pericol din ceea ce i-a înfăţişat inculpatul V.F., i-a vândut copii de pe 22 suporţi de stocare, dar nu i s-au furnizat toate CD-urile o dată, ci în timp, pe o perioadă de 2-3 luni.
Suporţii de stocare au fost predaţi de către inculpaţii V.F. şi C.G.F., inculpatului G.N., care avea studii superioare, lucrase în domeniu şi, prin urmare poseda cunoştinţele necesare de a decripta CD-urile.
Inculpatul G.N. scria liste cu acţionarii care figurau pe CD-uri, pentru că nu le putea printa direct, întrucât mediile de stocare foloseau un soft pe care nu l-a putut decripta, iar aceste liste le înmâna inculpaţilor B.I., B.G.M. şi A.D.L., pe care îi determinase să adere la grupul infracţional organizat, aceştia accesau baza de date şi stabileau pentru fiecare acţionar dacă deţine ori nu acţiuni, iar în caz afirmativ, era precizat numărul acestora.
Pentru fiecare acţionar decriptat din CD-uri de inculpatul G.N. şi identificat în baza de date a depozitarului de inculpaţii anterior menţionaţi, fiecare dintre ei erau plătiţi de inculpaţii V.F. şi C.G.F. cu o anumită sumă de bani, care varia între 30.000-50.000 RON pentru fiecare acţionar, în raport de numărul titlurilor de valoare descoperite în baza de date.
După această fază, inculpaţii V.F. şi C.G.F., cu sprijinul celor pe care îi atrăseseră în grupul infracţional organizat, tranzacţionau cu acte false acţiunile cetăţenilor vizaţi şi îşi încasau contravaloarea acestora.
Aşa cum s-a arătat, liderii grupului infracţional C.G.F. şi V.F., trebuiau să producă o multitudine de acte false cu care să scoată de la SC D.C. SA extrasele de cont şi lista cu coduri confidenţiale, dar lucrul cel mai costisitor era ca pentru fiecare investitor să producă un act de identitate fals, în care să figureze datele părţii vătămate, dar cu fotografia unei persoane care urma să se prezinte la ghişeu şi să ridice actele necesare.
Actele de identitate false le produceau relativ uşor, dar dificultatea consta în faptul de a găsi o multitudine de persoane care să accepte să li se producă carte de identitate falsă şi să se prezinte la ghişeele SC D.C. SA pentru ridicarea documentelor de tranzacţionare. Nu trebuie să facem abstracţie de faptul că organizatorii grupului infracţional trebuiau să facă rost, pe de altă parte, de alte persoane care să accepte în baza unor procuri false să deschidă conturi bancare şi să ridice banii intraţi în acestea.
Pentru a înlătura această dificultate, inculpaţii V.F. şi C.G.F. l-au determinat pe inculpatul A.D.L. să fie de acord să primească de la ei copii false ale actelor de identitate ale acţionarilor cărora urma să le tranzacţioneze acţiunile, în sensul că tuturor acestora li se schimbase adresa la domiciliul inculpatului M.G.M., în Bucureşti, str. D., nr. Y1, sector 6, ori la nr. Y2 al aceleiaşi străzi, la familia L., vecinii acestuia, să întocmească el cereri în numele aparenţilor solicitanţi, cum că vor să li se schimbe adresa în baza de date, în Municipiul Bucureşti, la cele două adrese şi că de asemenea, doresc să li se expedieze prin poştă, la noua locaţie, extrasul de cont şi lista de coduri confidenţiale.
Inculpatul A.D.L. a făcut cereri false în numele unui număr de 82 acţionari, a plătit taxa de eliberare a documentelor cu banii primiţi de la inculpaţii V.F. şi C.G.F. şi a ataşat chitanţa la cerere, împreună cu documentele de tranzacţionare, după care a operat în baza de date modificările de adresă în mod direct pentru un număr de 23 persoane.
Conform uzanţelor de la SC D.C. SA, în perioadele aglomerate, cei care lucrau la expedierea documentelor de tranzacţionare prin poştă, erau ajutaţi de către ceilalţi operatori calculator, care lucrau direct cu publicul la ghişee. Acest lucru se întâmpla de regulă după orele 15:00. Documentaţiile se puneau în nişte cutii de carton de către salariaţii care lucrau la emiterea actelor prin poştă, iar dintre acestea fiecare operator, îşi lua câte o cutie cu documente de operat. De cele mai multe ori, chiar cei de la serviciul expediţie scrisori, le puneau în faţa ghişeului, operatorilor, cutii cu corespondenţă în vederea operării.
Inculpatul A.D.L. i-a aşezat în faţă martorului D.M.C., coleg cu el la aceeaşi unitate, cutii cu corespondenţa întocmită în fals de el, în modul arătat mai sus, spre a fi operată şi expediată în Bucureşti, str. D., la nr. Y1 ori nr. Y2. Aşa se face, că acest operator, a accesat baza de date pentru 59 persoane înşelate, lucrând fără să ştie de frauda pusă la cale de către inculpatul A.D.L.
Trebuie arătat că salariaţii încadraţi la SC D.C. SA şi inculpaţii în prezenta cauză penală, dăduseră angajamente de confidenţialitate la angajator, fiind avertizaţi că le este interzis să divulge date dintre cele cu care veneau în contact prin natura funcţiei ce o exercitau.
Aşa cum s-a descris mai sus, organizatorii grupului infracţional au fost inculpaţii G.N., V.F. şi C.G.F., care şi-au împărţit între ei banii dobândiţi din tranzacţionarea ilegală la Bursa de Valori Bucureşti, a acţiunilor persoanelor înşelate şi au plătit la rândul lor, persoanele pe care le-au determinat să adere la gruparea infracţională şi să colaboreze la săvârşirea faptelor penale.
Primul a avut misiunea să decripteze suporţii de stocare procuraţi de inculpaţii V.F. şi C.G.F., să obţină singur date de la instituţia depozitară, unde a lucrat în perioada 2006-februarie 2007 şi să racoleze la grupul infracţional organizat, pentru a aduce la îndeplinire activitatea frauduloasă, pe inculpaţii B.I., B.G.M. şi A.D.L., din cadrul SC D.C. SA, pentru a accesa baza de date a acestei unităţi şi a stabili numărul acţiunilor deţinute de către investitorii ce urmau a fi înşelaţi. La această activitate, inculpatul B.I. a racolat-o şi pe colega sa, inculpata P.C.A.M.
Pe parcursul urmăririi penale, cu autorizaţia Tribunalului Argeş, au fost interceptate şi înregistrate convorbirile telefonice ale persoanelor ce au făcut parte din grupul infracţional organizat, iar legăturile dintre inculpaţii ce au lucrat la SC D.C. SA, pe linia tranzacţionării ilegale a acţiunilor unor cetăţeni, rezultă cu prisosinţă din notele de redare.
Numai lecturarea documentaţiei de interceptare a convorbirilor telefonice, ar fi suficientă pentru probarea iscusinţei şi a modului de operare a tuturor membrilor grupului infracţional, în înşelarea unor posesori de acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti.
Actele de tranzacţionare produse fraudulos şi trimise prin poştă în Bucureşti, pe str. D., nr. Y1 sau nr. Y2, în mâinile inculpatului M.G.M., au ajuns la liderii rromi, inculpaţii V.F. şi C.G.F., cei care trataseră direct cu inculpatul A.D.L., iar aceştia le-au tranzacţionat direct la SSIF R.B. SA, folosind procuri false şi întocmind documentele de tranzacţionare, despre care s-a vorbit la începutul părţii expozitive a rechizitoriului, cu date false.
Se constată de către tribunal că activitatea infracţională a cuprins trei etape:
Prima etapă în care inculpaţii V.F. şi C.G.F., împreună cu cei racolaţi de ei: C.M., V.G.G., C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N., D.G.A.A., A.G.A., C.A., fie pe căi ilegale, fie prin uzarea de diverse manopere frauduloase, aflau datele de identitate ale acţionarilor, iar pe unii dintre aceştia îi şi determinau să le dea procură notarială, rămânând ca după obţinerea extraselor de cont să le prezinte documentele şi să hotărască dacă le vor permite să le tranzacţioneze acţiunile sau nu. Pentru cei care obţinuseră datele de identitate, nu a mai fost nevoie să îi lămurească să îi mandateze pentru înstrăinarea titlurilor de valoare, pentru că au produs procuri false, în numele unor birouri notariale. în general, organizatorii grupului infracţional încercau să se ferească să fie trecuţi ei în procurile notariale întocmite, ori pe cei apropiaţi lor, cum este cazul inculpatul V.G.G., pentru ca în cazul în care li se vor depista faptele, ei să apară cât mai puţin în documente.
Acelaşi mod de operare l-au folosit inculpaţii V.G.G. şi C.M. faţă de partea vătămată D.C.B. Tot la fel au procedat inculpaţii V.G.G. şi C.M. pentru părţile vătămate racolate şi conduse la notarii publici: C.E.D., cu sediul în comuna B., judeţul Argeş (părţi vătămate: R.E., G.F., B.P., I.I., F.V., T.E., A.C., M.C.B., G.F.A., C.Z.A., R.G.A., B.S.A., B.V., F.E., M.M.A., G.C.) şi C.G.A., cu sediul în oraşul C., judeţul Argeş (părţi vătămate: G.V.A., D.T.D., S.R.T., M.C.R., G.Z., C.T.F.). Cei doi notari publici i-au recunoscut pe inculpaţii V.G.G. şi C.M., ba mai mult, în procura întocmită pentru partea vătămată C.T.F., în actul notarial primul a fost trecut ca martor asistent, pentru a certifica identitatea mandantului.
În cea de-a doua etapă, avea loc tranzacţionarea acţiunilor la o SSIF, realizată direct de organizatorii grupului infracţional, inculpaţii C.G.F. şi V.F., ori de către cei atraşi în grup de către aceştia: C.M., C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N., învinuiţii D.G.A.A., A.G.A., ultimii doi fiind folosiţi ca şoferi şi cerându-li-se să semneze anumite acte notariale şi de deschidere conturi, sub pretextul că autorii şi-au uitat actele de identitate acasă şi fără să cunoască faptele infracţionale care se comiseseră sau erau în curs de derulare.
La tranzacţionare se foloseau atât procurile realizate prin amăgirea părţilor vătămate, în diverse moduri, dar şi procuri notariale întocmite în fals, în care erau contrafăcute numerele de înregistrare, timbrul sec, numele, semnătura şi ştampila notarului, dând o aparenţă totală de înscris veridic, nimeni neputând bănui că actul este plăsmuit, după cum urmează: în numele notarului public D.E.B., inculpatul M.G.M., procuri false pentru părţile vătămate: S.P.G., B.S., S.C., D.O.A., S.E.A., T.M.A., I.M.A., D.I., C.E.C., C.I.B., I.G., P.M.C., C.M.C., P.I.F., C.M.F., în numele notarului public G.C.A., inculpatul M.G.M., procuri false pentru părţile vătămate: T.E.A., N.A.A., O.G., B.V.A., C.F., P.E., M.M.B., C.S.A., C.I.A., S.D., C.F.A., C.N.B., A.G., B.M.C., B.M., T.D.C., I.A., O.S., M.C.A., B.I.B., B.M.A., B.N., A.V., C.H., R.P., B.O., T.V., C.M.D., M.S., C.V., D.I.A., H.M., T.I.A., N.S., C.C.B. în numele notarului public C.A.R., inculpatul M.G.M., procuri false pentru părţile vătămate: D.E.A., M.N.A., P.D., P.S., V.M., D.S.E., P.F.A., A.N.A., B.T.A., P.I.B., N.E.A., P.V., în numele notarului public B.D.A., inculpatul M.G.M., procuri false pentru părţile vătămate: S.L., în numele notarului public B.V.C., inculpatul M.G.M., procuri false pentru părţile vătămate: N.G.; în numele notarului public B.D.A., inc. M.G.M., procura falsă pentru partea vătămată: V.V.A.; în numele notarului public D.M.B., inculpatul M.G.M., procura falsă pentru partea vătămată: D.G.A.; în numele notarului public F.N., inculpatul C.A., procuri false pentru părţile vătămate: S.E., Z.M.; inculpatul C.A.A., procuri false pentru părţile vătămate: C.E.B., B.D., Z.M.A., Z.V. ; în numele notarului public O.C.A., inculpatul B.G.E., procuri false pentru părţile vătămate: T.V., N.I.A., T.V.A., B.O., C.M.D., T.I.A., A.V., H.M., P.V.A., C.E., M.C.A., C.C.B., D.V., D.A., C.V., M.S., R.V.A., P.I.C., B.N., D.I.A., B.M.A., B.I.B.; în numele notarului public C.H.A., inculpatul B.G.E., procuri false pentru părţile vătămate: M.G., V.G., H.M.A., T.C.C., V.E., S.S.A., D.G.B., L.G., N.R., H.C., B.A., L.T., în numele notarului public D.M.B., inculpatul B.G.E., procuri false pentru părţile vătămate: M.G.A.; în numele notarului public S.F.A., inculpatul I.N., procuri false pentru părţile vătămate: M.E.B., B.E.B., B.T., P.M.D., O.C., C.N.C., P.I.E., S.A.B., P.V.C., I.V.A., R.N., B.M.D., P.P.A., R.A.A., T.R.A., T.A., în numele notarului public V.B., inculpatul S.E.R., procuri false pentru părţile vătămate: M.N.C., P.E.B., D.M.D., V.D., C.L.A., D.D., S.C.A., P.R., B.E.A., G.C.T., C.G., R.V.B., R.S., R.V.C., O.A., V.V.B., B.G.B., S.D.A., S.G., în numele notarului public F.N., inculpatul S.E.R., procuri false pentru părţile vătămate: M.I.C., L.V., U.C., K.M., B.E.A. D.V.B., P.E.A., M.E.C., C.T.A., C.H.B., C.C.C., R.S., S.D.A., în numele notarului public V.M.A., inculpatul S.E.R., procuri false pentru părţile vătămate: C.C.C., în numele notarului public V.B., inculpatul I.P., procuri false pentru părţile vătămate: B.E.A., C.G., S.G., în numele notarului public O.T., inculpatul I.P., procuri false pentru părţile vătămate: B.E.A., C.G., S.G., în numele notarului public T.L., făptaşul M.C.C., procuri false pentru partea vătămată: R.V.C.A., în numele notarului public M.P., făptaşul M.C.C., procuri false pentru partea vătămată: S.M.I., în numele notarului public P.R.G., învinuitul D.G.A.A., procuri false pentru părţile vătămate: B.E., A.E.A., B.N.A., S.A.I., N.C.L., B.N.N., J.N., T.M.E., P.Z., B.E., A.V.B., P.T.A., P.R.A., în numele notarului public R.U., inculpatul C.O., procuri false pentru partea vătămată: J.I., în numelenotarului public P.R.G., învinuitul A.G.A., procuri false pentru partea vătămată: P.R.A., în numele notarului public D.F.A., inculpatul C.N.F., procuri false pentru părţile vătămate: S.V.; S.I.; R.V.; M.D.I.; în numele notarului public D.F.A., inculpatul C.G.F., procuri false pentru părţile vătămate: C.M.A., C.N.A., B.M.E.; F.Z.
Din adresa din 2007 a Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date Privind Evidenţa Persoanelor şi anexele la aceasta rezultă că grupul infracţional a folosit un număr de 91 de copii ale unor acte de identitate false, atribuite unor persoane ce aveau acţiuni cotate la Bursa de Valori Bucureşti, iar din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafică din 2008 întocmit de Serviciul Criminalistic al I.P.J. Argeş, rezultă că procurile speciale, având ca mandatari persoanele susmenţionate, sunt false.
De precizat că inculpaţii au produs procuri false de împuternicire şi în numele unor persoane, care la acea dată erau decedate, după cum urmează: K.H., decedat 1 ianuarie 1996, S.P.G., decedat, T.E.A. decedat, N.A.A. decedat, C.E.C., decedat, C.I.B. decedat, B.V.A. decedat, I.G. decedat, P.I.F. decedat, M.M.B. decedat, C.S.A. decedat, M.N.A. decedat, A.N.A. decedat, B.T.A. decedat, C.F.A. decedat, B.M.C. decedat, N.E.A. decedat, N.S. decedat, T.I.A. decedat, M.C.A. decedat 31 decembrie 2000, C.C.B. decedat, A.E.A. decedat, K.M. decedat 22 septembrie 2000, P.R. decedat, P.E.A. decedat 2 septembrie 2003, S.E.A. decedată la 9 martie 2002.
La data de 13 martie 2007, inculpatul M.G.M., a fost prins în flagrant de către organele de poliţie la Banca X2, Sucursala Piteşti, la sesizarea funcţionarilor bancari, când completa formulare pentru deschiderea de conturi, cu procuri false şi copii ale actelor de identitate false, pentru acţionarii pentru care se întocmiseră actele de mandatare ilegale, după cum urmează: M.C.A., B.I.B., B.M.A., B.N., A.V., C.H., R.P., B.O., T.V., C.M.D., M.S., C.V., D.I.A., H.M., T.I.A., N.S., C.C.B. Cu acel prilej, procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, prin ordonanţa nr. 1657/P/2007 a luat împotriva inculpatului M.G.M. măsura preventivă a obligări de a nu părăsi ţara, punându-i-se în vedere, prin procesul-verbal de prezentare a învinuirii că orice schimbare a locuinţei trebuie anunţată organului de urmărire penală în termen de 3 zile.
Inculpatul a sfidat aceste dispoziţii, timp de peste 1, 6 ani nu a mai fost găsit la domiciliu, ba mai mult, a continuat cu grupul infracţional să devalizeze şi alţi acţionari (părţile vătămate D.G.A. şi V.V.A.).
Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate de organele de urmărire penală, rezultă cu prisosinţă legăturile dintre membrii grupului infracţional.
În cea de-a treia etapă a activităţii infracţionale, din grupul infracţional erau selectaţi inculpaţii de încredere, care aveau menirea, în baza procurilor obţinute în modurile arătate mai sus, să deschidă conturi bancare şi după alimentarea, acestora cu banii rezultaţi din tranzacţiile ilegale, să ridice în cash sumele rezultate. Bunăoară, conturile bancare au fost deschise şi debitate de inculpaţii: V.F., Banca X3 Suceava (1 cont), Banca X3, Sucursala sector 5 Bucureşti (6 conturi), Banca X4, Agenţia Apusului (7 conturi), C.G.F., Banca X3 Bolintin Vale (54 conturi), C.M., Banca X3, Sucursala Plevnei (6 conturi), Banca X3, Sucursala Şerban Vodă (5 conturi), Banca X3, Sucursala sector 5 Bucureşti (6 conturi), Banca X5 Bucureşti (15 conturi), Banca X6 Bucureşti, Sucursala Apusului (14 conturi), Banca X3, Sucursala S., judeţul Olt (7 conturi), Banca X3, Sucursala Mihai Bravu (6 conturi), Banca X3, Sucursala luliu Maniu (19 conturi), M.G.M., Banca X7 Militari (3 conturi), Banca X3, Sucursala luliu Maniu (22 conturi), Banca X3, Sucursala Şerban Vodă (13 conturi), Banca X3, Sucursala Unirea Bucureşti (7 conturi), Banca X3 sector 5 Bucureşti (1 cont), Banca X2 Piteşti (13 conturi), C.O., Banca X7, Sucursala Militari Bucureşti (1 cont), B.G.E., Banca X3, Sucursala luliu Maniu Bucureşti (35 conturi), C.N.F., Banca X3 Bolintin Vale (10 conturi), C.D.A., Banca X8 Suceava (5 conturi), Banca X9 Bucureşti (2 conturi), C.A.A., Banca X3, Sucursala Şerban Vodă Bucureşti (6 conturi), zona Cuţitul de Argint, I.N., Banca X7, Agenţia Militari Bucureşti (18 conturi), Banca X7, Sucursala Alexandriei Bucureşti (1 cont), Banca X3, Sucursala Rahova Bucureşti (1 cont), Banca X3, Sucursala Unirea Bucureşti (2 conturi), Banca X3, Sucursala Izvor Bucureşti (4 conturi), S.E.R., Banca X3, Sucursala Plevnei Bucureşti (20 conturi), Banca X10, Agenţia Militari Bucureşti (11 conturi), I.P., Banca X3, Sucursala Unirea Bucureşti (1 cont), Banca X11, Sucursala Bucureşti (2 conturi), I.M., Banca X10, Agenţia Militari Bucureşti (1 cont), R.I., Banca X11, Sucursala Bucureşti (1 cont), învinuitul D.G.A.A., Banca X7, Agenţia Militari Bucureşti (13 conturi), învinuitul A.G.A., Banca X4, Sucursala Suceava (10 conturi), Banca X4, Sucursala G., judeţul Dâmboviţa (1 cont), inculpatul C.A., Banca X3 sector 6 Bucureşti (2 conturi).
În cazul în care organizatorii grupului infracţional organizat, inculpaţii G.N., V.F. şi C.G.F., în urma verificării în baza de date a SC D.C. SA, în modul descris anterior, constatau că anumiţi investitori, deţineau un portofoliu mare de acţiuni, din a căror tranzacţionare puteau dobândi sume considerabile de bani, hotărau ca tranzacţia ilegală să o realizeze împreună, fără ştirea celorlalţi şi să-şi împartă banii între ei.
La data de 4 iunie 2007, după ce în prealabil obţinuseră datele de identificare şi cu privire la portofoliul de acţiuni deţinut de partea vătămată V.V.A., inculpatul G.N. a obţinut prin intermediul inculpatului B.G.M. extrasul de cont şi lista de coduri confidenţiale, după care acelaşi inculpat a racolat-o pe inculpata C.D., care în acel timp era broker la SSIF C.I. SA, pentru a realiza tranzacţia ilegală. Această inculpată, în calitate de broker, a întocmit contractul de intermediere a tranzacţiei bursiere, ordinul de transfer al acţiunilor, către SSIF-ul parte în tranzacţie, situaţia de portofoliu după vânzarea acţiunilor, extrasul de cont al firmei de brokeraj, ordinele de vânzare definitivă a acţiunilor, actul de confirmare a executării ordinelor. Pe toate aceste documente, inculpata C.D. a semnat-o în fals pe partea vătămată V.V.A., iar pe confirmarea executării ordinelor de efectuare a tranzacţiilor cu acţiuni a înscris tot în numele păgubitei „Vă rog a-mi vira suma de 434.509,26 RON, în contul deschis la Banca X3 Mihai Bravu”, imitând semnătura titularei. Contul la banca menţionată a fost deschis de către inculpatul V.F., prin intermediul inculpatului M.G.M., folosind procură de împuternicire falsă întocmită în numele Biroului Notarului Public B.D.A. din Satu Mare, cât şi o copie falsă a buletinului de identitate al titularei.
Pentru tranzacţiile de acţiuni într-o valoare foarte mare, cum este cazul părţii vătămate V.V.A., conducerea SSIF C.I. SA avea practica de a contacta vânzătorul, spre a avea încă o dată confirmarea acestuia că într-adevăr a dorit să-şi vândă acţiunile pe bursă. Inculpatul C.D. l-a informat despre acest lucru pe inculpatul G.N., iar acesta i-a cerut inculpatului V.F. să-i aducă o persoană de sex feminin, care posedă telefon mobil, pe care să o instruiască cu privire la răspunsurile pe care trebuie să le dea în numele părţii vătămate V.V.A., în cazul în care vreun reprezentant al brokerului va cere să vorbească cu cea care era în situaţia de înşelată, din punct de vedere pecuniar.
Reprezentantul brokerului, martorul S.C.B., după numărul de telefon al victimei înscris de inculpatul C.D., pe documentele de tranzacţionare, a sunat să se intereseze dacă într-adevăr titulara acţiunilor a dorit să le înstrăineze. A răspuns inculpatul C.M., care şi-a declinat identitatea în persoana păgubitei V.V.A., a confirmat că a dorit tranzacţionarea acţiunilor la bursă, menţinând că fiind în vârstă, a lăsat o rudă a ei din Bucureşti să urmărească operaţiunea. Martorul precizat a avut inspiraţia să înregistreze convorbirea telefonică pe CD. Inculpaţii au deschis iniţial cont la Banca X11 Bucureşti, însă transferul bănesc nu s-a putut realiza din unele vicii în datele de înregistrare al deschizătorului de cont, realizat pe numele cetăţeanului D.T., care în declaraţia sa a relatat că l-ar fi dus la acea bancă o persoană necunoscută, care i-a cerut să semneze nişte documente, spunându-i că va primi un comision. Unitatea bancară arătată, a restituit banii în contul firmei de brokeraj pentru neconcordanţă între titularul acţiunilor şi titularul contului, iar după aceea inculpaţii au apelat la inculpatul M.G.M. şi s-a deschis contul la Banca X3 Mihai Bravu Bucureşti.
Organizatorii grupului infracţional au ales-o pentru realizarea fraudei pe inculpata C.D. în circuitul arătat, spre a evita ca ceilalţi membri, pe care îi foloseau la săvârşirea faptei penale, să afle despre suma enormă pe care o însuşeau necuvenit.
Prin această tranzacţie, partea vătămată a fost păgubită cu suma de 434.509,2 RON. Inculpata C.D., pentru contribuţia sa la săvârşirea faptei penale, a primit de la inculpatul G.N. 2.500 euro.
La data de 26 iunie 2007, inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N., prin intermediul ultimului, au abordat-o din nou pe inculpata C.D. pentru a tranzacţiona ilegal acţiunile părţii vătămate D.G.A. Inculpata, fiind în bune relaţii cu I.C. operator calculator la SC D.C. SA, i-a cerut acestuia să-i elibereze extrasul de cont şi lista cu coduri confidenţiale, pentru cel în cauză, spunându-i că este o cunoştinţă bună a sa, care nu se poate deplasa acolo.
Pentru a nu părea suspectă la SSIF C.I. SA, unde lucra, întrucât repeta o tranzacţie foarte mare, a apelat la colegul ei de branşă C.S.R., care presta servicii pentru SSIF S.G.I. SA Piteşti, să o sprijine în tranzacţie. Acesta l-a abordat pe directorul firmei de brokeraj, pe care l-a rugat să-i declanşeze tranzacţia, spunând că-i va trimite documentaţia prin poştă şi să-i remită documentele produse în acelaşi mod la o firmă din Bucureşti (SVM G.I.G. SA), unde lucrase anterior, aceasta îşi încetase activitatea, însă el mai folosea sediul. Tranzacţia s-a produs, brokerul din Piteşti a expediat actele acolo unde i se ceruse, iar banii rezultaţi din tranzacţie au fost expediaţi la Banca X7, Sucursala Militari, într-un cont deschis pe numele lui M.G.M., în baza unei procuri false şi unei cărţi de identitate falsă.
Prin această tranzacţie, partea vătămată D.G.A. a fost înşelată cu suma de 266.390 RON. Inculpata C.D., pentru contribuţia sa la săvârşirea faptei penale, a primit de la inculpatul G.N. 2.000 euro.
Inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N. au selectat în continuare, pentru a fi înşelat pe partea vătămată J.I., extrasul de cont şi lista cu coduri confidenţiale au fost ridicate de către inculpatul B.I. la solicitarea inculpatului G.N., actele au fost predate de către ultimul inculpatei C.D., iar aceasta a repetat modul de tranzacţionare, aşa cum o făcuse şi pentru înşelarea părţii vătămate D.G.A. Inculpaţii V.F. şi C.G.F., pentru a deschide cont bancar la Banca X7, Sucursala Militari, l-au racolat pe inculpatul C.O., pe care l-au trimis în unitatea bancară spre a acorda îndrumări la completarea actelor împreună cu inculpatul M.G.M. Susnumitul, cu act de identitate fals şi procură notarială falsă, întocmită în numele Notarului Public R.U. din Bacău, a deschis cont, pe care figura ca împuternicit, şi la data de 26 iulie 2007 a retras suma de 127.800 RON, pe care i-a transformat în 40.000 euro, spre a nu ieşi din bancă cu un volum mare de masă monetară, iar la data de 30 iulie 2007 a retras suma de 35.080 RON.
La data de 1 august 2007, SSIF S.G.I. SA Piteşti a virat în contul bancar deschis în numele titularului, suma de 199.660 RON, rezultaţi din ultima vânzare de acţiuni (vânzarea s-a produs efectiv la Bursa de Valori Bucureşti în tranşe).
De precizat că, după realizarea primei tranşe de vânzare, SSIF S.G.I. SA Piteşti a comunicat prin poştă, părţii vătămate J.I. că s-a realizat ordinul său de tranzacţionare a titlurilor de valoare. Păgubitul a fost surprins de acest lucru, a contactat telefonic pe directorul societăţii de brokeraj, O.M.N., acesta şi-a dat seama că la mijloc este vorba de săvârşirea unei infracţiuni şi a contactat banca arătată, cerându-i să stopeze eliberarea banilor către impostori.
Chiar inculpatul C.O. a declarat că, în momentul în care a mers a treia oară în bancă să ridice banii intraţi în cont, a fost condus de către o funcţionară la directorul V.S., iar acesta i-a spus să plece şi să renunţe la fapte de genul celor comise, pentru că la mijloc sunt nereguli mari.
Directorul SSIF S.G.I. SA Piteşti a sesizat organele de poliţie şi de la acest moment s-au declanşat cercetările împotriva grupului de infractori.
Partea vătămată J.I. a fost păgubit efectiv cu suma de 163.905 RON, pentru că din banii stopaţi în bancă, brokerul i-a răscumpărat acţiunile.
Din raportul întocmit de Garda Financiară Argeş din 17 februarie 2009, rezultă că grupul infracţional organizat a adus un prejudiciu total celor 298 părţi vătămate, în sumă de 1.851.557,91 RON, iar din raportul de expertiză contabilă rezultă un prejudiciu total de 2.060.481,72 RON.
În afară de cele 298 părţi vătămate, inculpaţii au încercat să înşele încă 49 acţionari, conform documentelor ridicate din bănci, unde ei izbutiseră să deschidă conturi, însă din motive independente de voinţa lor (declanşarea cercetărilor de către organele de poliţie sesizate şi colaborării cu firmele de brokeraj şi SC D.C. SA), nu au putut să-şi finalizeze rezoluţia infracţională.
De precizat că, din cele 298 părţi vătămate, un număr de 31 nu s-au constituit părţi civile (G.M., G.E., S.C.C., D.S.A., D.E.C., N.I.B., P.M.F., P.S.A., C.N.D., I.S.L., T.I.B., T.M.F., T.M.G., D.G.C., S.M.C., P.I.G., M.G.C., N.F., E.A., M.C.D., M.D.A., P.I.H., I.S.A., P.M.A.A., P.M.G., C.M.H., T.M.H., R.E.B., S.G.A., C.C.A.A., C.M.I., suma totală de 85.815,67 RON, cu care acestea au fost păgubite.
Prejudiciul cauzat în cauză prin faptele ilicite ale inculpaţilor, este cel reţinut la urmărirea penală, în sumă de 1.851.559,91 RON.
Inculpaţii au contribuit la producerea prejudiciului după cum urmează: 1.765.742,24 RON inculpat V.F.; 689.825,30 RON inculpata C.M.; 291.044,89 RON inculpat V.G.G.; 23.676,87 RON inculpat C.N.F.; 1.765.742,24 RON inculpat C.D.A.; 1.765.742,24 RON inculpat G.N.; 1.765.742,24 RON inculpat A.D.L.; 1.025.823,18 RON inculpat M.G.M.; 285.624,36 RON inculpat B.G.E.; 1.765.742,24 RON inculpat C.G.F.; 18.048,88 RON inculpat C.A.A.; 1.126.749,82 RON inculpata C.D.; 1.765.742,24 RON inculpata B.G.M.; 1.765.742,24 RON inculpat B.I.; 72.004,82 RON inculpat I.N.; 386.569 RON inculpat C.O.; 4.039 RON inculpat S.E.R.; 2.236,88 RON inculpat C.A.; 1.765.742,24 RON inculpată P.C.A.M.; 49.617,37 RON inculpat I.P. şi 19.887,14 RON inculpat R.I., care reprezintă prejudicii nerecuperate la care pentru unii dintre inculpaţi se mai adaugă sumele ce urmează a fi confiscate, sume ce reprezintă contravaloarea prejudiciilor cauzate părţilor vătămate care nu s-au constituit părţi civile, după cum urmează: - 21.042,93 RON de la inculpatul V.F.;- 7.170,33 RON de la inculpata C.M.;- 5.974,41 RON de la inculpata C.D.A.;- 9.118,36 RON de la inculpatul V.G.G.;- 21.042,93 RON de la inculpatul C.G.F.;- 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;- 744,48 RON de la inculpatul C.A.A.;- 1.616,03 RON de la inculpatul C.N.F.;- 12.882,25 RON de la inculpatul A.D.L.;-21.042,93 RON de la inculpatul G.N.;- 1.189,93 RON de la inculpatul M.G.M.;- 1.189,93 RON de la inculpatul B.G.E.;- 12.182,25 RON de la inculpatul B.I.;- 12.182,25 RON de la inculpata B.G.M.;- 12.182,25 RON de la inculpata P.C.A.M.;- 348,41 RON de la inculpatul C.A.
Contribuţiile inculpaţilor la păgubirea părţilor vătămate şi la stabilirea întregului prejudiciu se au în vedere în funcţie de toată activitatea infracţională desfăşurată în cele trei etape aşa cum au fost descrise şi nu numai activităţile ce constau în retrageri de sume de bani.
Situaţia de fapt a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: actele de sesizare, denunţul numitului O.M.N. împotriva numitului C.S.R., documente ridicate de la SSIF S.G.I. SA Piteşti, Dosar penal nr. 40D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 44D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 39D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 41D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, acte de începere a urmăririi penale şi extindere a cercetărilor, expertiză C.N.A.B.D.E. Bucureşti, verificări SC D.C. SA, verificări SSIF M.I. SA, verificări domicilii învinuiţi şi inculpaţi, verificări SSIF M.I. SA, sechestre asigurătorii, verificări servicii prestate de unităţi hoteliere din municipiul Suceava pentru învinuiţii din dosar, verificări studii, ordonanţe de extindere şi schimbare a încadrării juridice, ordonanţe de delegare a ofiţerilor de poliţie judiciară privind efectuarea de acte de urmărire penală în numele procurorului, verificări la O.N.P.C.S.B. Bucureşti, referat cu propunere de arestare preventiva a inculpaţilor şi documentele anexe, proces-verbal de confruntare a inculpaţilor, declaraţiile inculpatului G.N., declaraţiile inculpatului V.F., declaraţiile inculpatului M.G.M., declaraţiile inculpatei C.M., declaraţiile inculpatului V.G.G., declaraţiile inculpatului C.N.F., declaraţiile inculpatei C.D.A., declaraţiile inculpatului B.G.E., declaraţiile inculpatei C.D., declaraţiile inculpatului A.D.L., declaraţiile inculpatei B.G.M., declaraţiile inculpatului B.I., declaraţiile inculpatului C.G.F., declaraţiile inculpatului C.A.A., declaraţiile inculpatului I.N., declaraţiile inculpatului C.O., declaraţiile inculpatei P.C.A.M., declaraţiile inculpatului S.E.R., declaraţiile inculpatului I.P., declaraţiile inculpatului I.M., declaraţiile inculpatului R.I., declaraţiile inculpatului C.A., declaraţiile învinuitului A.G.A., declaraţiile învinuitului D.G.A.A., declaraţiile învinuitului I.C., declaraţiile învinuitului C.S.R., planşe foto, declaraţie martor F.D.C. şi documente anexate, declaraţie martor J.A., declaraţie martor F.I.F., declaraţie martor B.O.V., declaraţie martor O.M.N. şi documente anexate, declaraţie martor C.M.A.A., declaraţie martor G.N.A., declaraţie martor C.L.G., declaraţie martor C.S.B., declaraţie martor P.G., declaraţie martor D.M.E., declaraţie martor M.T.H., declaraţie martor V.S., declaraţie martor R.I.L., declaraţie martor N.I.C., declaraţie martor L.L.I. şi documente anexate, declaraţie olograf Z.F. şi documente anexate, declaraţie martor T.N.B. şi documentele anexate, declaraţie martor P.M.E., declaraţie martor C.A.C., declaraţie martor D.M.V., declaraţie martor A.V.A., declaraţie martor I.P.A., declaraţie olograf S.I.A., declaraţie olograf A.G.B., declaraţie olograf I.V.B., declaraţie olograf G.M.A., declaraţie martor D.M.C., declaraţie martor D.T., declaraţie martor D.M.F., declaraţie martor M.F., declaraţie martor P.A.L., declaraţie martor G.N.B. şi documentele anexate, declaraţie martor C.C.D. şi documentele anexate, declaraţie martor A.T.R. şi documentele anexate, declaraţie martor V.M.B., declaraţie martor M.C.E., declaraţie martor L.E., declaraţie martor D.F.A., declaraţie martor D.G.E., declaraţie martor T.C.V. şi documentele anexate, declaraţie martor T.F.A. şi documentele anexate, declaraţie martor S.M.I.A. şi documente anexate, declaraţie martor B.I., declaraţie martor A.D.L., declaraţie martor C.D.A., declaraţie martor C.M., declaraţie martor I.C., declaraţie martor P.E.C., documente C.N.V.M., documente SC D.C. SA, raport de constatare tehnico-ştiinţifică grafica, percheziţii G.N., percheziţii C.D., percheziţii C.M., percheziţii domiciliare, documente B.V.B., verificare Garda Financiara Argeş, interceptări convorbiri telefonice C.D., interceptări convorbiri telefonice C.S.R., interceptări convorbiri telefonice G.N., interceptări convorbiri telefonice C.G.F., interceptări convorbiri telefonice B.I., interceptări convorbiri telefonice A.G.A., interceptări convorbiri telefonice B.G.M., interceptări convorbiri telefonice B.I., interceptări convorbiri telefonice B.G.M., interceptări convorbiri telefonice G.N., interceptări convorbiri telefonice C.M., interceptări convorbiri telefonice G.P., interceptări convorbiri telefonice V.F.; interceptări convorbiri telefonice V.G.G., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice C.M., interceptări convorbiri telefonice V.G.G., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice V.G.G., analize comparative baze de date, parte vătămată J.I., parte vătămată D.G.A., parte vătămată V.V.A., părţi vătămate T.I., T.N., T.M., S.N., S.S., T.R., părţi vătămate G.S., S.N.A., G.M., G.V., G.E., S.C.C., R.G., verificări Banca X4, verificări bănci, verificări SC D.C. SA, verificări SSIF R.B. SA, verificări Biroul Notarial Public G.C.C., verificări părţi vătămate, percheziţii V.F., V.G.G., C.M., părţi vătămate P.M., T.V.B., P.M.A., D.E., D.M.A., D.V.E., D.C.A., G.F., T.N.A., D.P., F.S., S.A., G.G., părţi vătămate M.I., I.M.C., B.C., P.P.V., M.I.A., D.S.A., T.P., D.E.C., L.O., N.T.C., P.M.B., B.G., N.I.B., S.B., N.R.A., părţi vătămate C.M.A., G.I., D.O., G.T., C.N., C.M.B., C.I., P.M.F., D.G., C.N.A., părţi vătămate D.I.A., D.F., D.S., N.A., V.V., I.S., V.I., P.I.A., P.A., M.M., părţi vătămate B.I.A., S.M., B.M.E., P.V.F., P.I., G.I.A., R.R., F.Z., verificări bănci, verificări SC D.C. SA, verificări SSIF R.B. SA, verificări notari, verificări părţi vătămate, verificări bănci, verificări SC D.C. SA, verificări SSIF-uri, verificări părţi vătămate, părţi vătămate C.E.A., C.C., C.N.D., I.S.L., D.M., D.C.B., T.I.B., T.M.F., T.M.G., părţi vătămate N.E., P.T., C.Z., A.M., A.I., A.E., A.I.A., A.N., B.G.A., T.M.B., părţi vătămate D.G.C., I.M.B., S.M.C., M.V., P.I.G., F.I., M.G.C., M.D., părţi vătămate N.F., E.A., M.C.D., M.D., I.F., P.F.B., M.E., părţi vătămate P.I.H., P.I.D., M.O., B.M.B., N.I., părţi vătămate P.M.A.A., P.M.G., R.E., G.F., B.P., I.I., F.V., T.E., părţi vătămate A.C., M.C.B., G.F.A., T.M.C., C.Z.A., R.G.A.,. B.S.A., B.V., părţi vătămate C.M.E., C.P., B.O.A., M.L., N.I.A., I.S.A., O.M., părţi vătămate G.V.A., D.T.D., S.R.T., F.E., M.C.R., G.Z., M.M.A., C.T.F., G.C., T.M.I., Dosar penal nr. 49 D/P/2007 privind pe M.G.M. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 17 D/P/2008 privind pe M.G.M. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 27 D/P/2008 privind pe M.G.M. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, părţi vătămate S.P.G., B.S., S.C., T.E.A., D.O.A., S.E.A., T.M.A., I.M.A., D.I., N.A.A., O.G., C.E.C., C.I.B., B.V.A., părţi vătămate I.G., P.M.C., C.F., C.M.C., P.I.F., C.M.F., P.E., M.M.B., D.E.A., C.S.A., C.I.A., M.N.A., P.D., părţi vătămate P.S., V.M., D.S.E., P.F.A., S.D., A.N.A., B.T.A., C.F.A., C.N.B., A.G., părţi vătămate P.I.B., B.M.C., B.M., N.E.A., P.V., T.D.C., I.A., S.L., N.G., O.S., verificări bănci, verificări părţi vătămate, verificări SC D.C. SA, verificări Banca X3, Dosar penal nr. 7 D/P/2008 privind pe B.G.E. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, părţi vătămate T.C.C., V.E., S.S.A., D.G.B., L.G., N.R., H.C., B.A., L.T., B.I.B., M.G.A., părţi vătămate C.C.B., D.V., D.A., C.V., M.S., R.V.A., P.I.C., B.N., D.I.A., B.M.A., M.G., V.G., H.M.A., părţi vătămate T.V., N.S., T.V.A., B.O., C.M.D., T.I.A., A.V., H.M., P.V.A., C.E., M.C.A., verificări Banca X3, verificări SC D.C. SA, părţi vătămate S.V., S.I., S.M.A., S.M.B., P.F., C.T.E., R.V., T.I.I., M.D.I., P.C., părţi vătămate C.S., C.P.A., S.A.A., C.V., M.E.A., P.V.B., M.V.A., părţi vătămate G.T.N., C.E.B., C.T.E.A., B.D., Z.M.A., Z.V., Dosar penal nr. 352/P/2007 inregistrat la SSIF Suceava conexat la Dosarul penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 40 D/P/2008 privind pe D.G.A.A. şi C.G.F. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, părţi vătămate M.E.B., B.E.B., I.V., C.C.A.A., B.T., P.M.D., O.C., C.N.C., C.M.I., P.I.E., S.A.B., părţi vătămate M.G.B., P.V.C., I.V.A., R.N., B.M.D., D.V.A., E.N., U.M., U.T., P.P.A., R.A.A., T.R.A., T.A., verificări Banc X7, verificări părţi vătămate, părţi vătămate B.E.A., C.G., S.G., C.C.C., părţi vătămate M.N.C., M.I.C., P.E.B., D.M.D., L.V., V.D., C.L.A., U.C., K.M., D.D., părţi vătămate S.C.A., P.R., B.E.A., D.V.B., P.E.A., M.E.C., C.T.A., K.H., părţi vătămate G.C.T., C.G., R.V.B., C.C.C., R.S., R.V.C., O.A., V.V.B., B.G.B., S.D.A., S.G., Dosar penal nr. 53 D/P/2008 privind pe S.E.R. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 9 D/P/2009 privind pe S.E.R. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, părţi vătămate B.E., A.E.A., B.N.A., S.A.I., N.C.L., B.N.N., J.N., T.M.E., P.Z., B.E., A.V.B., P.T.A., P.R.A., părţi vătămate T.A.A., R.E.A., J.M., R.C., R.A., C.M.H., T.M.H., P.R.A., A.M.C., R.E.B., S.G.A., părţi vătămate R.V.C.A., S.M.I., părţi vătămate B.M.F., B.M.L., E.C., raportul Gărzii Financiare şi rapoartele de expertiză contabilă.
În drept, a considerat tribunalul, fapta inculpaţilor V.F., C.G.F. şi G.N. de a constitui un grup infracţional, structurat, care a funcţionat în perioada 2006-2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă deosebit de gravă şi manipularea pieţei de capital, cu ajutorul unor acte false, iar a inculpaţilor C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A.A., C.N.F., cât şi a învinuiţilor S.E.R., C.A., P.C.A.M. de a adera la grupul infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A. şi C.D., de a realiza cu acte false tranzacţii ilegale cu acţiunile părţilor vătămate, la Bursa de Valori Bucureşti, prin intermediul unor SSIF-uri, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 conform cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor G.N., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O., C.A. şi S.E.R., de a sprijini inculpaţii arătaţi mai sus, la tranzacţionarea ilegală a unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., C.D. şi C.O., de a acţiona în consens, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi de a-şi însuţi banii rezultaţi din tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acţionarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar cea a inculpaţilor G.N., A.D.L., B.G.M., B.I. şi P.C.A.M., de a-i ajuta la săvârşirea acestei infracţiuni, în mod continuu în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor C.N.F., I.N., C.A.A. şi a inculpaţilor C.A. şi S.E.R., de a ajuta grupul infracţional organizat la înşelarea unui număr de acţionari, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F. şi C.G.F., de a determina autori necunoscuţi să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar aceea de a folosi în mod continuu astfel de acte oficiale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor, I.N., C.A.A., M.G.M., B.G.E., C.O., C.A. şi S.E.R., de a folosi în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, procuri notariale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A., C.D., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O. şi C.A. şi S.E.R., de a completa cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor la SSIF, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului A.D.L., de a completa cereri şi a le semna în fals, în numele unor acţionari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C. SA, în Bucureşti, sector 6, str. Dezrobirii, nr. Y1 şi nr. Y2, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor A.D.L., B.I., B.G.M. şi a inculpatului P.C.A.M., de a accesa fără drept (conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, depăşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului A.D.L. de a pătrunde fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi de a modifica date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului G.N. de a accesa fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în perioada 2006-februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatul G.N. de a-i determina pe inculpaţii B.I. şi B.G.M., să acceseze fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F. şi C.G.F. de a-l determina pe inculpatul A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
încadrarea juridică a faptelor reţinută în sarcina inculpaţilor a fost în mod corect stabilită prin actul de sesizare al instanţei, având în vedere activitatea infracţională în întregul ei desfăşurată de inculpaţi, inclusiv pentru infracţiunea de înşelăciune în formă continuată, cu sau fără consecinţe deosebit de grave, şi pentru infracţiunea de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.
Nu se poate dispune în cauză schimbarea încadrării juridice aşa cum s-a solicitat în apărarea unora dintre inculpaţi.
De asemenea, s-a reţinut în mod corect în sarcina celor mai mulţi inculpaţi săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, având în vedere rolul bine stabilit în cadrul grupului infracţional organizat şi faptul că inculpaţii au acţionat coordonat în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv tranzacţionarea ilegală cu acte false a acţiunilor părţilor vătămate, iar prin activitatea infracţională desfăşurată s-au produs în ansamblu consecinţe deosebit de grave în sensul art. 2 pct. 5 din Legea nr. 39/2003, acesta fiind de altfel scopul organizării şi funcţionării grupului organizat.
Atât infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât şi infracţiunea prevăzută de art. 8 din acelaşi act normativ pot fi săvârşite atât în concurs cu alte infracţiuni şi pot constitui şi infracţiuni autonome dacă în cauză s-a realizat scopul urmărit, respectiv producerea prin activitatea desfăşurată de toţi membrii grupului infracţional constituit, a unor consecinţe deosebit de grave în legătură cu infracţiunea săvârşită contra patrimoniului.
Pentru inculpaţii V.F., G.N. şi C.G.F. s-a reţinut în mod corect şi activitatea de organizare a grupului infracţional, în raport de alţi inculpaţi care au aderat la grupul constituit.
S-a făcut în cauză dovada săvârşirii de către inculpaţi a infracţiunilor de înşelăciune şi organizare sau participare la un grup organizat, precum şi a celorlalte infracţiuni cu care a fost sesizată instanţa.
Din probele administrate rezultă de asemenea vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost acuzaţi.
Pentru aceste motive, tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina acestora, cu excepţia inculpatului R.I., pentru care s-a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a decesului inculpatului şi a constatat că acesta nu are moştenitori şi nu se cunoaşte dacă de pe urma defunctului au rămas bunuri; astfel nu se poate dispune nici obligarea inculpatului la despăgubiri civile sau confiscarea.
Nu s-a făcut aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., având în vedere faptul că inculpaţii nu au recunoscut în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în sarcina acestora, iar recunoaşterile inculpaţilor au fost parţiale, aceasta avându-se în vedere la individualizarea pedepselor.
De asemenea, în cauză nu s-au identificat circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor, ci numai elemente de individualizare a pedepselor.
Instanţa de fond a apreciat că nu sunt întrunite nici condiţiile prevăzute de art. 741 C. pen., text introdus prin Legea nr. 202/2010, deoarece aceste dispoziţii legale impun achitarea integrală a prejudiciului cauzat de inculpaţi şi nu achitarea parţială a prejudiciului, aşa cum au procedat inculpaţii care au solicitat reţinerea în cauză a acestei circumstanţe atenuante.
Aşa fiind, s-au respins şi cererile de aplicare în cauză a dispoziţiilor art. 741 şi art. 74 şi art. 76 C. pen.
Tribunalul a reţinut că, la individualizarea pedepselor principale ce le-au fost aplicate inculpaţilor, pentru care urmează a se dispune condamnarea, se vor avea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv natura şi gravitatea faptelor săvârşite, gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, împrejurările în care au fost săvârşite faptele şi consecinţele produse, în special prejudiciul în cuantum ridicat care a fost produs prin activitatea ilicită desfăşurată de inculpaţi şi numărul mare al părţilor vătămate care au suferit prejudicii în cauză.
S-au avut în vedere, de asemenea, elementele personale ale inculpaţilor, lipsa antecedentelor penale pentru majoritatea inculpaţilor, dar şi gradul de participaţie al fiecărui inculpat la săvârşirea faptelor.
Astfel, pentru organizatorii grupului infracţional, inculpaţii V.F., G.N. şi C.G.F. s-a avut în vedere un grad foarte ridicat de participare la săvârşirea infracţiunilor.
În cauză, tribunalul a apreciat că în raport de pedepsele ce au fost aplicate inculpaţilor şi de elementele personale ale acestora, la contopirea pedepselor nu s-a impus aplicarea unui spor de pedeapsă.
Pentru inculpatul I.M., având în vedere faptele săvârşite de acesta, mijloacele folosite şi elementele ce caracterizează persoana inculpatului, s-a constatat că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins şi fără executarea acesteia, iar condamnarea inculpatului constituie un avertisment serios în sensul de a nu mai săvârşi alte infracţiuni.
Pentru ceilalţi inculpaţi, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea în condiţii de detenţie a pedepselor rezultante aplicate fiecăruia.
Pentru inculpaţii faţă de care s-a luat măsura arestării preventive, s-au dedus perioadele de reţinere şi arest preventiv.
Pentru cei mai mulţi dintre inculpaţi s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., iar pentru inculpaţii care au avut şi calitatea de salariat la partea responsabilă civilmente SC D. SA, B.G.M., A.D.L., G.N. şi P.C.A.M., s-a aplicat şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.
De asemenea, s-au aplicat inculpaţilor condamnaţi în condiţiile art. 57 C. pen. şi pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi în condiţiile arătate în alineatul precedent.
Totodată, pentru inculpaţii în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 din Legea nr. 297/2004, s-a aplicat şi pedeapsa accesorie prevăzută de art. 273 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege, constând în interzicerea activităţii şi serviciilor ce cad sub incidenţa acestora.
La soluţionarea laturii civile s-au avut în vedere prejudiciile cauzate părţilor vătămate, contribuţia inculpaţilor la producerea prejudiciului total nerecuperat şi a prejudiciilor cauzate fiecărei părţi vătămate, precum şi răspunderea solidară a acestora.
S-a reţinut şi răspunderea solidară a părţii responsabile civilmente SC D. SA pentru prejudiciul total cauzat şi nerecuperat, având în vedere activitatea materială desfăşurată de inculpaţii G.N., A.D.L., B.G.M. şi P.C.A.M., care au fost salariaţii părţii responsabile civilmente, fiind astfel întrunite condiţiile răspunderii solidare a comitentului pentru faptele prepuşilor săi.
Celelalte unităţi, respectiv SSIF-urile nu au calitatea de părţi responsabile civilmente, chiar dacă au reprezentat un factor ce a contribuit la activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi.
În cauză nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1000 C. civ., pentru răspunderea solidară a comitentului în raport de fapta săvârşită de prepus şi nici nu există alte reglementări speciale în materie care să justifice răspunderea solidară pentru acoperirea prejudiciului produs părţilor vătămate, constituite părţi civile.
Faţă de cele arătate în considerentele expuse pe larg mai înainte, tribunalul a dispus condamnarea inculpaţilor, conform dispozitivului enunţat la început.
În apel, examinând sentinţa atacată, prin prisma multiplelor motive invocate, Curtea, într-un prim ciclu procesual, a examinat cu precădere acele critici sau motive invocate de părţi, ce vizau desfiinţarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeaşi instanţă de fond, critici care se regăseau aproape în întregime la toate părţile apelante în cauză, care au putut fi subsumate următoarelor aspecte, grupate, pe patru categorii:
1. Lipsa unor părţi nelegal citate de către instanţa de fond, atunci când cauza a fost luată în pronunţare şi anume, părţi vătămate, părţi civile, moştenitori ai acestora, moştenitori ai inculpaţilor decedaţi.
2. Neasistarea inculpaţilor B.G.M. şi B.I. de către apărătorii aleşi, ce aveau împuternicire avocaţială şi desemnarea unui apărător din oficiu în locul apărătorilor aleşi, în această fază finală a dezbaterilor.
3. Nelegala compunere a completului de judecată, întrucât magistratul învestit cu judecarea fondului, deşi a fost recuzat atât scris cât şi oral, a trecut la începerea dezbaterilor după terminarea cercetării judecătoreşti, fără ca o astfel de cerere de recuzare să fie soluţionată.
4. Motivarea sentinţei este extrem de sumară, atât pe latura penală, dar mai ales pe latura civilă a cauzei, ceea ce echivalează cu lipsa motivării.
- În legătură cu prima critică formulată, şi anume necitarea unor părţi de către instanţa de fond pentru dată în care cauza a fost luată în pronunţare, curtea a constatat că o atare critică este întemeiată.
În cauză, verificând susţinerile apărării inculpaţilor, în sensul nelegalei citări a unor astfel de părţi, şi anume luarea cauzei în pronunţare, deşi era o lipsă de procedură cu peste 50 de părţi civile şi nu erau introduşi în cauză moştenitorii pentru alte părţi civile decedate, aşa cum rezultă din susţinerile acestora, reliefate de altfel, mai sus, curtea a constatat că aceste susţineri sunt întemeiate.
Curtea a considerat că această cauză a fost judecată cu lipsă de procedură cu aceste părţi civile, cu moştenitorii acestora în cazul părţilor civile decedate sau a inculpaţilor decedaţi, iar susţinerea că nu sunt suficiente date din care să rezulte că unele părţi civile ar fi decedat, nu poate fi primită, întrucât pentru o justă soluţionare a cauzei se impunea, în virtutea rolului său activ, menţionat de dispoziţiile art. 4 C. proc. pen., ca instanţa să exercite o diligenţă sporită, mai ales cu privire la latura civilă a acesteia, la sumele de bani cu care urmau să fie despăgubite părţile vătămate prejudiciate prin ampla activitate infracţională a inculpaţilor, limitată nu numai la o anumită arie teritorială, dar şi în întreaga ţară, cuantumul acestora sub aspectul răspunderii civile având efecte directe sau implicite şi asupra răspunderii penale, prejudiciul cauzat fiind un criteriu important ce se impune a fi luat în considerare la individualizarea pedepsei, pentru fiecare participant la această activitate infracţională.
De altfel, din diligenţele depuse de Curte cu privire la lipsa de citare a moştenitorilor părţilor civile, a rezultat, a arătat în continuare Curtea, că se impunea citarea următoarelor persoane: G.E.A., C.F.B., moştenitori ai părţii civile C.E., S.E.B., moştenitor al părţii civile B.E.A., domiciliată în Bucureşti, sector 3, C.I.R. şi C.G.F.A., moştenitori ai părţii civile C.E.A., C.M.E. şi C.A.I., soţul defunctei, respectiv fiica defunctei C.P., U.M., U.V. şi U.G., prima soţia iar ceilalţi doi fiii defunctului U.T., R.M.I., soţia defunctului R.I. sau moştenbitorii defuncţilor K.M. şi K.H.
A rezultat, astfel, din cele verificate de Curte, că această cauză a fost judecată cu lipsă de procedură pentru aceşti moştenitori care trebuiau să fie introduşi în cauză, aşa cum pretind în mod expres dispoziţiile art. 21 C. pen., vizând exercitarea acţiunii civile de către sau faţă de succesori.
De menţionat, în legătură cu această procedură de citare, pe care curtea a considerat-o nelegal îndeplinită, nu numai cu privire la succesori, dar şi la alte părţi civile, aşa cum s-a arătat mai înainte, că tribunalul a precizat, în încheierea arătată că, procedura a fost legal îndeplinită prin afişare la Consiliul Local Piteşti, dar, observând procesul verbal de afişare curtea a constatat că o asemenea citare a fost făcută numai formal, neindicându-se care sunt părţile civile pentru care s-a procedat la afişare, enumerându-se numai inculpaţii I.N. şi C.A.A., precum şi părţile T.N., T.M., S.M.D., după care adaugă expresia „şi alţii în calitate de părţi vătămate chemate la Tribunalul Argeş în data de 20 ianuarie 2011”.
Or, o atare formulă generală „şi alţii”, nu poate suplini dovada că a fost afişată citaţia cu privire la toate părţile vătămate sau civile, atât de numeroase în această cauză, a menţionat curtea, care să conducă la premiza că persoanele citate pot lua cunoştinţă de termenul de judecată fixat, aceasta fiind de fapt esenţa citării.
În consecinţă, a apreciat curtea, cu ocazia rejudecării se va proceda la citarea tuturor părţilor civile, în această cauză, a succesorilor acestora, cât şi ai inculpaţilor decedaţi, urmând ca instanţa, în virtutea rolului activ, pe care trebuie să-l aibă în desfăşurarea procesului penal, potrivit art. 4 C. proc. pen., să depună diligenţa necesară pentru îndeplinirea procedurii de citare în toate formele prevăzute de lege, în aşa fel încât procesul penal să fie finalizat în condiţiile legii, urmărindu-se justa soluţionare a cauzei deduse judecăţii, atât sub aspectul laturii penale cât şi sub aspectul laturii civile.
- Şi cel de-al doilea aspect menţionat, şi anume judecarea cauzei în lipsa apărătorilor aleşi pentru care inculpaţii B.G.M. şi B.I. aveau împuternicire avocaţială, în locul acestora apărarea fiind asigurată de un avocat din oficiu, este un motiv întemeiat ce vizează casarea cu trimitere, susţine curtea.
Faţă de această situaţie, întrucât în cauză, deşi inculpaţii au avut apărători aleşi, aceasta a fost judecată cu apărător desemnat din oficiu, curtea a constatat că au fost încălcate prevederile legale ale art. 171 alin. (41) C. proc. pen., vizând asistenţa juridică, obligatorie de către apărătorul ales, ceea ce antrenează regimul unei nulităţi absolute a hotărârii şi sub acest aspect.
Este adevărat, a arătat curtea, că motivele invocate vizează numai pe inculpaţii B.G.M. şi B.I., dar cum o atare cauză, cum este cea de faţă, cu numeroşi inculpaţi, nu poate fi just soluţionată decât prin raportare şi la activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi, alţii decât cei care invocă aceste motive, o atare nelegalitate operează asupra întregii cauze, conducând la desfiinţarea în întregime a hotărârii atacate.
De altfel, potrivit art. 6 parag. 3 lit. b) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, una din garanţiile unui proces echitabil în materie penală este ca acuzatul „să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale”, ceea ce înseamnă că şi sub acest aspect al prevederilor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului instanţa a procedat greşit, atunci când a acordat asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor care aveau apărători aleşi, fără a acorda un timp mai mic sau poate mai mare constând în amânarea cauzei pentru pregătirea apărării de către apărătorul desemnat din oficiu.
Aşa fiind, şi pe acest considerent al lipsei de apărare cu privire la inculpaţii B.G.M. şi B.I., apărare care nu a fost exercitată de apărătorul ales ci de apărătorul din oficiu, curtea a constatat că se impune casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare, hotărârea dată fiind lovită de nulitate.
- În ceea ce priveşte cea de-a treia critică formulată, şi anume nelegala compunere a completului de judecată, întrucât inculpaţii B.G.M. şi B.I., deşi au formulat cerere de recuzare oral şi scris, aceasta nu a fost soluţionată, tribunalul trecând în mod greşit la începerea dezbaterilor, la judecarea cauzei, o atare critică nu poate fi primită.
- În fine, casarea cu trimitere, în opinia curţii, se impune şi pentru insuficienţa motivare a hotărârii judecătoreşti date în această cauză, aşa cum susţine apărarea.
Această cauză cu numeroşi inculpaţi, cu zeci sau sute de părţi civile, vizând o activitate infracţională desfăşurată nu numai pe o anume zonă teritorială, dar şi pe întreg cuprinsul ţării, se impunea a fi analizată nuanţat, pentru fiecare participant, grup infracţional din care a făcut parte, pentru fiecare infracţiune a fiecărui inculpat care a fost trimis în judecată, cu referire la multiplele aspecte vizând existenţa infracţiunilor, apărările inculpaţilor ce le contestă, cu privire la individualizarea pedepselor, constând în cuantumul acestora sau modalitatea de executare, dar mai ales prin raportare şi la răspunderea civilă antrenată în cauză, mai exact la soluţionarea corectă a laturii civile a acestei cauze penale.
Instanţa de fond, însă, se rezumă la o motivare extrem de succintă, apreciată de altfel ca şi inexistentă de către unii apărători, întrucât a fost preluată aidoma din rechizitoriu, rezumare care se limitează numai la 5 aspecte sintetizate chiar de către instanţă în considerentele exprimate, situaţie care nu este exactă, întrucât s-au formulat multiple apărări sub diverse şi nuanţate aspecte, ce vizează elementele constitutive ale infracţiunilor care nu ar subzista, natura specifică a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, cum este mai ales aceea a manipulării pieţei de capital, infracţiune ale cărei condiţii sunt considerate de apărare că nu sunt îndeplinite, în acelaşi timp nu s-a stabilit în mod exact prejudiciul ce ar reveni fiecărui inculpat pentru activitatea infracţională întreprinsă, cu efecte asupra laturii penale, fiind stabilit numai un prejudiciu global, toate astfel de situaţii sau împrejurări cu caracter exemplificativ şi nu limitativ, multe dintre ele reliefate chiar în criticile adresate în apel, aşa cum au fost sintetizate în considerentele exprimate de curte, demonstrează că judecătorul nu a făcut o analiză concludentă şi pertinentă cu referire la aspectele esenţiale ale cauzei atât de complexe dedusă judecăţii.
În cauza de faţă, curtea a observat, însă, că prima instanţă nu a argumentat existenţa unora din infracţiuni pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii, prin prisma elementelor constitutive ale acestora ce se impuneau a fi analizate, contestate de altfel de apărare, nedemonstrând de ce sunt înlăturate susţinerile apărărilor, acestea fiind, în opinia curţii, probleme esenţiale ce se impuneau a fi lămurite.
Ca atare, cum motivarea unei asemenea hotărâri nu corespunde acestor exigenţe legale, curtea a considerat, că şi sub acest aspect se impune casarea cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, ocazie cu care prima instanţă urmează a avea în vedere atât criticile formulate în apel, prezentate de altfel în sinteză în considerentele curţii, cât şi alte critici ce pot fi formulate cu ocazia rejudecării, pentru a se pronunţa o soluţie legală şi temeinică în cauză.
Aşa fiind, pe considerentele arătate, având în vedere prioritatea motivelor invocate vizând casarea cu trimitere, curtea, prin decizia penală nr. 111/R din 16 noiembrie 2011, în baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de toate părţile, a desfiinţat în întregime hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare la instanţa de fond, respectiv Tribunalul Argeş.
Dispunându-se desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare, curtea, potrivit art. 382 alin. (3) C. proc. pen., a apreciat asupra temeiniciei şi legalităţii menţinerii arestării preventive, în cazul inculpaţilor arestaţi în această cauză, şi anume V.F., V.G.G., G.N., A.D.L., M.G.M., B.G.E., C.G.F., C.O. şi I.N.
Având în vedere dispoziţiile art. 383 alin. (11), cu trimitere la dispoziţiile art. 350 C. proc. pen., curtea a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a fiecăruia dintre inculpaţi arestaţi menţionaţi, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu sau localitatea în care locuiesc.
Împotriva deciziei penale nr. 111 din 16 noiembrie 2011 au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Piteşti, precum şi avocatul părţii civile H.C.M.
Parchetul a criticat, în cursul judecăţii în recurs, hotărârea numai sub un singur aspect, şi anume, că se impune casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei în vederea continuării judecăţii la Curtea de Apel Piteşti, arătând, în esenţă, că procedura de citare cu părţile civile a fost îndeplinită, iar instanţa de fond şi-a expus părerea asupra pricinii deduse judecăţii, astfel că susţinerile instanţei de apel, cu privire la trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal, pe aceste motive, nu erau întemeiate.
Recurenta H.C.M. a solicitat casarea deciziei sub aspectul greşitei acordări a unui onorariu mult mai mic decât cel ce se impunea în această cauză, având în vedere că a îndeplinit procedura de citare cu fiecare dintre cele 280 părţi civile, astfel că onorariul stabilit conform Protocolului încheiat între Ministerului Justiţiei şi U.N.B.R. trebuia să fie pentru fiecare parte civilă de 150 RON, ajungând Ia un onorariu total ce trebuia a fi acordat de 42.000 RON.
Analizând decizia nr. 111 din 16 noiembrie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 1581 din 15 mai 2012, a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Piteşti şi de H.C.M., a casat decizia penală recurata şi a trimis cauza în vederea continuării judecării apelurilor la Curtea de Apel Piteşti, menţinând măsura arestării preventive a intimatului-inculpat C.A.A., onorariile pentru apărarea din oficiu a intimaţilor-inculpaţi, plătindu-se din fondurile Ministerului Justiţiei, iar celelalte cheltuieli avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că acele critici ale instanţei de apel vizând judecarea cauzei de către tribunal cu lipsă de procedură, nu sunt întemeiate.
Aceasta deoarece procedura de citare a fost legal îndeplinită la judecata în fond, prin afişare la uşa Consiliului local, dar instanţa de apel a cerut instanţei de fond să facă mai mult decât-impune legea.
Astfel, curtea de apel, la soluţionarea cauzei de către tribunal, a observat procesul-verbal de afişare şi a constatat că citarea a fost făcută numai formal, neindicându-se care au fost părţile civile pentru care s-a procedat al afişare, enumerându-se numai inculpaţii I.N. şi C.A.A., precum şi părţile T.N., T.M., S.M.D., după care adaugă expresia „şi alţii în calitate de părţi vătămate chemate la Tribunalul Argeş la data de 20 ianuarie 2011”.
Contrar, însă, celor menţionate de curte, a arătat Înalta Curte, în cauză au fost emise citaţii de către tribunal, pentru fiecare dintre părţi, cu indicarea numelui persoanei citate şi nu a existat numai un singur proces-verbal care să ateste formal citarea părţilor din dosar. Conţinutul citaţiei afişate pentru fiecare dintre părţile din proces, corespundea cu cerinţa art. 176 C. proc. pen. Fiecare citaţie cuprindea menţiunile prevăzute de lege, inclusiv numele persoanei citate. De asemenea, fiecare citaţie are indicat numele persoanei care a făcut afişarea şi pe fiecare citaţie este aplicată ştampila Consiliului local, confirmându-se îndeplinirea procedurii de citare.
Documentul la care se referă Curtea de Apel, atunci când afirmă că ar cuprinde inculpaţii I.N., C.A.A. precum şi părţile T.N., T.M., S.M.D., după care adaugă expresia „şi alţii în calitate de părţi vătămate chemate la Tribunalul Argeş în data de 20 ianuarie 2011”, este înştiinţarea trimisă tribunalului cu privire la îndeplinirea procedurii de citare de către Consiliul local. Înştiinţarea are ca efect notificarea instanţei cu privire la faptul că citaţiile emise de tribunal au fost afişate şi această înştiinţare nu influenţează în nici un fel conţinutul citaţiei emisă de tribunal şi nu de consiliul local.
Pe acest considerent de esenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că în mod greşit Curtea de Apel Piteşti a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal pentru lipsă de procedură, această procedură fiind legal îndeplinită.
Cât priveşte celelalte critici reţinute de către Curtea de Apel că ar fi condus, de asemenea, la casarea cu trimitere spre rejudecare de către tribunal, şi anume judecarea cauzei cu lipsă de apărare a inculpaţilor B.G.M. şi B.I., cât şi cele cu privire la motivarea sentinţei, nici acestea nu au fost însuşite de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, cu referire la lipsa de apărare invocată de către inculpaţii B.G.M. şi B.I., Înalta Curte a considerat că de această apărare au beneficiat inculpaţii în cursul procesului penal, unde au fost asistaţi de către apărătorul ales, dar numai la dezbateri aceştia au fost asistaţi de apărare din oficiu, ca urmare a lipsei avocaţilor aleşi în sala de judecată, la ora stabilită de instanţă, conform cererii avocaţilor aleşi.
Avocatul din oficiu fusese numit anterior, astfel că el cunoştea această cauză iar, pe de altă parte, avocaţii aleşi au depus note scrise în apărarea clienţilor lor, între dezbateri şi deliberarea instanţei de fond, astfel că dreptul de apărare a fost exercitat în condiţiile legii.
În ceea ce priveşte faptul că tribunalul nu a motivat corespunzător sentinţa, Înalta Curte a arătat că o atare hotărâre este motivată cu privire la vinovăţia inculpaţilor, la elementele esenţiale ale infracţiunilor, a sancţiunilor ce urmează a fi aplicate pe latură penală, dar şi aprecierea asupra soluţionării laturii civile a cauzei.
Cu referire la recursul doamnei avocat H.C.M., Înalta Curte a apreciat că reluarea cauzei în apel presupune şi reluarea rolului doamnei avocat, astfel că instanţa de apel urmează să aprecieze la sfârşitul cercetărilor judecătoreşti asupra cuantumului onorariului, cu luarea în considerare şi a perioadei anterioare casării cu trimitere.
Neîmpărtăşind, astfel, susţinerile instanţei de apel, în vederea trimiterii cauzei spre rejudecare, Înalta Curte, aşa cum s-a arătat, a casat decizia dată de Curtea de Apel Piteşti, şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi curte, în vederea continuării judecării apelurilor declarate de parchet, părţi şi avocat H.C.M.
În ceea ce priveşte cadrul procesual în care vor fi judecate aceste apeluri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat, în considerente, că hotărârea instanţei de fond, fiind atacată doar de către părţile civile C.I.A., D.C.B. precum şi C.L., C.P.B., C.T. (moştenitorii părţii civile P.E.A.), rezultă că faţă de celelalte părţi hotărârea are caracter definitiv prin neexercitarea căii de atac.
Aşa fiind, având în vedere limitele rejudecării fixate de cadrul procesual al art. 38518 C. proc. pen., în care se arată că instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţei de recurs, în măsura în care situaţia de fapt rămâne aceeaşi, cum este şi în cauza de faţă, în raport de cele arătate de Înalta Curte, că în privinţa altor părţi civile decât cele care au atacat sentinţa, hotărârea este definitivă, Curtea de Apel Piteşti a procedat la judecarea cauzei în aceste limite, prin citarea părţilor civile menţionate, fără a mai fi citate celelalte părţi.
Trecând la soluţionarea apelurilor declarate în această cauză, ca urmare a casării deciziei nr. 111/R din 16 noiembrie 2011, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. 1581 din 15 mai 2012, cu trimiterea cauzei spre continuarea judecăţii, Curtea de Apel a reţinut următoarele:
Aşa cum s-a arătat, în cauză au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Piteşti, inculpaţii G.N., V.F., M.G.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.G.F., C.O., I.N., părţile civile C.I.A., D.C.B., de moştenitorii C.L., C.P.B. şi C.T. ai părţii civile P.E.A. şi de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA.
Curtea a analizat, aşadar, criticile formulate în aceste apeluri, aşa cum au fost susţinute în cel de-al doilea ciclu procesual, după casarea deciziei curţii de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ciclu ce face, de altfel, obiectul cauzei de faţă, astfel:
1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie critică hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând, în esenţă, următoarele motive:
- Instanţa nu a dedus perioada reţinerii în ceea ce priveşte pe inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi C.D., reţinere dispusă prin ordonanţele procurorului nr. 37/D/P/2009 din 26 mai 2009.
- Nu s-a dispus obligarea inculpatei C.D. la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare faţă de stat, în ceea ce priveşte pe părţile civile V.V.A., D.G.A. şi J.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SSIF C.I. SA Bucureşti, în calitate de comitent al prepusului său, inculpata C.D.
- Se impunea obligarea SC D.C. SA., ca parte responsabilă civilmente, în solidar, la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare faţă de părţile civile, cu inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., prepuşi ai acesteia.
- În mod greşit prima instanţă nu a dispus, în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., confiscarea specială a hard-disk-ului drive, ridicat de la inculpatul G.N. şi 21 suporţi de stocare tip CD ridicaţi de la făptuitorul T.N.B., care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor, instanţa de judecată dispunând, în baza art. 163 C. proc. pen., doar menţinerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale, cu privire la bunurile inculpaţilor V.F. şi V.G.G.
În ceea ce priveşte celelalte bunuri ridicate şi înaintate instanţei, instanţa trebuia să dispună restituirea către posesorii lor.
2. Inculpatul G.N., în motivele invocate în scris cât şi oral, critică hotărârea, de asemenea, pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
- în mod greşit prima instanţă i-a aplicat o pedeapsă extrem de severă de 15 ani închisoare, apreciind în mod nereal asupra gradului de pericol social al infracţiunilor reţinute în sarcina sa, fără a avea în vedere întreg ansamblu probator privitor la situaţia de fapt şi la circumstanţele privind persoana sa.
Astfel, în calitatea sa de lucrător la SC D.C. SA, nu a avut o legătură cu inculpatul C.G.F., persoană acuzată că a organizat grupul de criminalitate constituit în acest sens, singura legătură având-o cu inculpatul V.F., pentru care a şi pus la dispoziţie mai multe CD-uri ce conţineau bazele de date ale SSIF-urilor, necesare tranzacţionării acţiunilor în numele acţionarilor identificaţi în aceste CD-uri, eventual pretinsa sa activitate infracţională se putea subscrie infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat, grup ce a fost iniţiat, finanţat şi coordonat de inculpatul V.F.
De altfel, arată inculpatul, toţi angajaţii ce au lucrat la SC D.C. SA au beneficiat de sume infime, urmare a faptului că inculpatul V.F. nu înţelegea să-i plătească pe inculpaţii ce lucrau în această instituţie ca parteneri de afacere, ci ca persoane care-i fac un favor, pentru a beneficia de mai multe date în vederea înşelării acţionarilor, înscrişi în bazele de date ale SC D.C. SA.
De aceea, având în vedere contribuţia sa la activitatea infracţională săvârşită de membrii grupului criminal organizat, o contribuţie minimă şi luând în considerare mai ales atitudinea sa de cooperare în cursul procesului penal de care a dat dovadă prin cunoştinţele tehnice învederate organelor judiciare, pentru a fi înţeles mecanismul desfăşurării acestei activităţi infracţionale, vizând tranzacţionarea acţiunilor titularilor, la care adaugă şi faptul că nu a mai fost cercetat sau condamnat anterior pentru astfel de fapte penale, având o conduită ireproşabilă până în momentul săvârşii infracţiunii, fiind absolvent de studii superioare, toate acestea conduc la concluzia că în cauză se impun a fi aplicabile prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special până la minimul general prevăzut de lege.
3. Inculpaţii V.F., V.G.G. şi C.M. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
- Pedepsele aplicate, şi anume de 15 ani închisoare, inculpatul V.F., şi de câte 10 ani închisoare, inculpaţii C.M. şi V.G.G. sunt extrem de mari şi nejustificate.
În acest sens, se arată că nu se poate constitui un grup criminal organizat, iniţiat de inculpatul V.F., întrucât acesta este format numai dintre el şi fiul său V.G.G., cât şi concubina sa C.M.
În acelaşi timp, suma calculată vizând prejudiciul reţinut în sarcina lor este extrem de mare, suma reală fiind sub 2 miliarde ROL, ceea ce atrage schimbarea încadrării juridice a faptei, în sensul reţinerii infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) C. pen., în mod greşit reţinându-se alin. (5) al art. 215.
De altfel, acest prejudiciu trebuia să fie reţinut în raport de contribuţia pe care fiecare a avut, la această activitate infracţională, mai exact un prejudiciu raportat nu la grup, ci individual, pentru a fi stabilite actele materiale ale fiecărui inculpat, desigur cu consecinţa diminuării răspunderii penale, având în vedere acest prejudiciu mult mai mic ce se impune a fi reţinut în sarcina lor.
De menţionat că aceşti inculpaţi au solicitat să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., recunoscând faptele aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare şi solicitând reducerea pedepsei, conform prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (declaraţia inculpatului V.G.G., declaraţia inculpatei C.M., declaraţia inculpatului V.F.).
4. Inculpatul M.G.M. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând, în esenţă, următoarele motive:
- Se impunea schimbarea încadrării juridice din prevederile art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., în prevederile art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., având în vedere că prejudiciul cauzat de acest inculpat se află la limita minimă prevăzută de lege, respectiv 90.000 RON, astfel că acest prejudiciu se află sub pragul prevăzut de lege de 2 miliarde pentru ca fapta să se încadreze în condiţiile consecinţelor deosebit de grave, vizate de alin. (5) al art. 215 C. pen.
De menţionat că inculpatul M.G.M. a declarat că doreşte să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., recunoscând faptele aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare, astfel că acest text al art. 3201 C. proc. pen., se impune a fi aplicat, având în vedere decizia Curţii Constituţionale şi prevederile art. 13 C. pen.
Ca urmare a aplicării acestui text de lege, solicită reducerea cuantumului pedepsei cu o treime, potrivit prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., considerând că pedeapsa de 10 ani aplicată în cauză este prea severă, în raport de contribuţia sa la săvârşirea faptelor, la care adaugă şi reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea sa, având în vedere că este tânăr, are o familie şi în întreţinere 2 copii minori, lucrează, având contract de muncă, nu are antecedente penale, astfel de circumstanţe personale, alături de alte circumstanţe reale în sensul că nu este el iniţiatorul principal, conducând, de asemenea, la reducerea pedepsei, precum şi la stabilirea unei alte modalităţi de executare, şi anume în condiţiile art. 81 C. pen., perioada cât a stat în închisoare fiind suficientă în atingerea scopului educativ al pedepsei.
5. Inculpatul B.G.E. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
- Se impune schimbarea de încadrare juridică a faptei din art. 215 alin. (2) şi alin. (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., având în vedere că prejudiciul în cuantumul cel mai mare cauzat de inculpat este de aproximativ un miliard trei sute, astfel că nu atrage incidenţa alin. (5) al art. 215 C. pen.
De altfel, în legătură cu grupul criminal organizat, arată că el nu a avut rol nici de lider, nici de racolator, ci de „săgeată”, el fiind cel care a retras pentru cei din grup anumite sume de bani, arătând, totodată, cu referire la persoana sa, că este căsătorit, are un copil, toate aceste situaţii sau împrejurări constituind suficiente temeiuri, pentru ca să i se aplice în cauză o pedeapsă mult mai mică, pedeapsa aplicată fiind extrem de mare, iar în subsidiar, solicită aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
De menţionat că acest inculpat solicită, de altfel, aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele şi dorind o reducere a pedepsei conform prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
6. Inculpaţii A.D.L., C.N.F., I.N. şi C.A.A. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă următoarele motive:
Astfel, inculpatul A.D.L. susţine că prima instanţă nu a motivat hotărârea faţă de cererea sa formulată în baza art. 334 C. proc. pen., prin care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., încadrare juridică ce se impunea a fi schimbată, având în vedere că potrivit raportului de expertiză din 8 octombrie 2010 necontestat, în sensul de a formula obiecţiuni şi de nu şi-l însuşi, de către D.I.I.C.O.T., prejudiciul de recuperat reţinut în sarcina sa este de 136.803,48 RON, suma de confiscat fiind de 12.882,25 RON, în total prejudiciul fiind de 149.685,73 RON, ceea ce înlătură încadrarea în alin. (5) al art. 215 C. pen., întrucât prejudiciul cauzat este mai mic de 200.000 RON.
De asemenea, inculpatul A.D.L. arată că în cauză se impun a fi aplicate prevederile art. 13 C. pen., având în vedere că legea mai favorabilă era Legea nr. 202/2010, cu modificările şi completările ulterioare, ceea ce înseamnă că, chiar dacă s-au administrat probe în cursul cercetării judecătoreşti, având în vedere că a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă, instanţa urmează a dispune în acest sens, pentru că, altfel, i s-ar crea o situaţie mai grea, în raport de obligativitatea instanţelor de a-i aplica legea mai favorabilă, acesta fiind un caz de retro activare a legii.
Totodată, acelaşi inculpat susţine că nu poate subzista o răspundere colectivă, ci numai o răspundere individuală în dreptul penale, în funcţie de faptele materiale săvârşite direct şi nemijlocit, mai exact faţă de 24 de acte materiale care au condus la crearea unui prejudiciu de 80.098 RON, conform opiniei expertei M.M.C. sau în condiţiile în care nu se aplică principiul in dubio pro reo, pentru suma de 149.685,73 RON, conform expertului cauzei, ceea ce conduce la adoptarea soluţiei de schimbare a încadrării juridice conform celor menţionate mai sus.
În fine, faţă de recunoaşterea şi regretul faptei, vârsta sa, lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională, situaţia familială grea şi nu în ultimul rând, de colaborarea permanentă cu organele judiciare, ceea ce a condus la descoperirea unor stări şi elemente de fapt necunoscute şi necesare justei soluţionări a cauzei, toate acestea îndreptăţesc instanţa să-i acorde multiple circumstanţe atenuante şi, prin urmare, de a i se aplica în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., o pedeapsă orientată către minimul special, arătând, totodată, că, în principal, solicită, având în vedere cele arătate cu privire la faptă şi la persoana sa, aplicarea art. 861C. pen.
- în ceea ce priveşte pe inculpaţii C.N.F., I.N. şi C.A.A. se solicită achitarea pentru infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, art. 290 C. pen., în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., în principal, şi în subsidiar, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., vizând lipsa elementelor constitutive a acestor infracţiuni.
În acest sens, arată că în cauză nu s-a făcut dovada nici a aderării sau sprijinirii vreunui grup infracţional şi nici a manipulării pieţei de capital sau a realizării unor falsuri, aşa cum sunt reţinute în cauză.
Mai mult, aceşti inculpaţi susţin că şi în privinţa lor se impune calcularea prejudiciului în funcţie de contribuţia avută de fiecare şi nu un prejudiciu global la care s-a făcut referire în obligarea acestora pe latura civilă a cauzei, ceea ce antrenează schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., nicio altă infracţiune nefiind comisă.
Întrucât aceşti inculpaţi au acoperit prejudiciul stabilit de experţii cauzei, aşa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză dispusă în această cauză, necontestată şi însuşită de D.I.I.C.O.T., prejudicii care au fost stabilite în sumă de 4.484,83 RON C.N.F., 6.122,36 RON I.N., 1.953,78 RON C.A.A., se impunea aplicarea, în condiţiile art. 13 C. pen., a prevederilor art. 741 C. pen., introdus prin Legea nr. 2 02/2010, aplicarea .retroactivă a legii mai favorabile, având în vedere că potrivit acestui articol atunci când prejudiciul este sub valoarea de 50.000 euro şi este achitat de inculpaţi, în cazul infracţiunilor economice, cum este şi cea prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., instanţa este obligată să aplice amenda administrativă, ceea ce se impunea în această cauză în privinţa lor, deoarece au achitat prejudiciile menţionate mai sus.
De asemenea, o ultimă apărare a acestor inculpaţi, este aceea că se impunea achitarea acestora şi în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. i1) C. proc. pen., deoarece, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege, art. 741 C. pen., vizând amenda administrativă, şi în măsura în care instanţa va considera totuşi că există această infracţiune, cea mai gravă prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2), ce intră în scopul grupului criminal orgnaizat, pentru care se va aplica art. 741 C. pen. aşa cum s-a arătat, singura soluţie legală ce poate fi aplicată este numai aceea de amendă administrativă.
7. Inculpatul C.O. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Cu toate că, în faţa instanţei de fond a solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) şi lit. f) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv aderare la un grup infracţional organizat, instanţa nu a analizat o atare solicitare, deşi din probele administrate a rezultat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reţinerea unei astfel de infracţiuni, deoarece nu a avut reprezentarea existenţei vreunei asemenea grupări, persoanele din pretinsul grup necunoscându-l, aşa cum declară coinculpaţii V.G.G., C.G.F. şi M.G.M.
În legătură cu această infracţiune, instanţa trebuia să facă aplicarea, în măsura în care o reţinea, a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă la jumătate, având în vedere denunţul făcut de inculpat în cauză, cu privire la persoana care l-a racolat.
- Se impunea achitarea, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., întrucât în cauză nu subzistă latura obiectivă a acestei infracţiuni de a induce în eroare brokerul SSIF G.I. SA, deoarece în momentul în care a înţeles că este vorba de o tranzacţie ilicită, a refuzat să mai facă o extragere de numerar din cont, a anunţat directorul băncii şi, ulterior, organele de anchetă.
În legătură cu această infracţiune, în măsura în care s-ar reţine în sarcina sa, arată că încadrarea juridică nu este corespunzătoare, impunându-se schimbarea acestei încadrări în prevederile art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., întrucât din probele administrate în cauză, precum şi din concluziile expertize dispuse iniţial de instanţă, rezultă că paguba materială pe care a provocat-o este mai mică de 200.000 RON, în mod greşit instanţa, luând în considerare completarea raportului de expertiză judiciară din data de 28 mai 2010, când expertul a stabilit un prejudiciu total de 386.569 RON, aceasta fiind contravaloarea totală a acţiunilor tranzacţionate, cu referire şi la ceilalţi inculpaţi, şi nu cu referire la persoana sa, cu atât mai mult cu cât a participat la două extrageri din contul părţii civile J.I., infracţiunea consumându-se în momentul în care, cu ocazia celei de-a treia vizite la bancă a refuzat să extragă suma de bani aflată în contul titularilor acţiunilor, anunţând pe directorul acesteia şi ulterior poliţia.
În ceea ce priveşte falsul şi uzul de fals reţinut în sarcina sa, se impunea, de asemenea, achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracţiunea de fals, întrucât nu a falsificat înscrisul prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod a acestuia, deoarece procura falsă întocmită la notarul public a fost făcută de o altă persoană, neavând nicio participare la întocmirea înscrisului, iar ca o consecinţă a achitării pentru infracţiunea de fals se impune achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea de uz de fals, deoarece nu ştia că procura este falsă.
În măsura în care totuşi se va considera că este vinovat de săvârşirea faptelor pentru care este trimis în judecată, se impune aplicarea în cauză a prevederilor art. 76 raportat la art. 74 C. pen., având în vedere circumstanţele sale personale, în sensul că nu are antecedente penale, este căsătorit, are 2 copii minori, a avut o conduită de colaborare cu organele judiciare, contribuind în mod esenţial la aflarea adevărului şi la tragerea la răspundere a celorlalte persoane, prin desistarea sa, precum şi ca urmare a denunţurilor formulate poliţiei după momentul consumării faptelor reţinute în sarcina sa.
8. Inculpata C.D. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Se impunea achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât în mod greşit instanţa a constatat că a aderat la grupul infracţional constituit din inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N., deoarece din declaraţia acest ora nu rezultă că o cunoşteau, iar faptul că inculpatul G.N. a rugat-o să-l ajute să tranzacţioneze acţiunile părţilor civile V.V.A., J.I. şi D.G.A., nu înseamnă că a aderat la acest grup, deoarece a tranzacţionat aceste acţiuni doar pentru aceste trei părţi vătămate şi a făcut-o în calitate de broker şi nu de aderant Ia grupul infracţional.
În acest sens, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât lipseşte latura obiectivă a acesteia, cu referire la aderare, iniţiere, constituire la un grup infracţional organizat, aderarea la un grup urmând a fi demonstrată, ceea ce nu rezultă în cauză, întrucât nu a acţionat într-un mod din care să rezulte că era membru sau să se considere membru a unui astfel de grup, pentru a săvârşi infracţiuni, neavând cunoştinţă de existenţa unui asemenea grup, fiind aleasă de inculpatul G.N. pentru a fi înşelată, singura sa vină fiind aceea că s-a gândit la obţinerea unor comisioane mai mari în calitatea sa de broker şi nu a analizat consecinţele faptei sale de a falsifica contractul de tranzacţionare şi de a semna în fals alte acte ce au fost folosite la tranzacţionarea acţiunilor celor trei părţi civile.
Mai mult, motivarea instanţei sub aspectul reţinerii acestei infracţiuni şi nu numai, este copie fidelă a rechizitoriului, ceea ce demonstrează că instanţa de fond nu a analizat în nici un mod probatoriul administrat în faza de judecată, exercitând o judecată superficială, fără a cerceta care este adevărul în prezenta cauză, încălcându-se grav dreptul la apărare şi la un proces echitabil garantat şi de art. 6 din Convenţie.
În mod greşit a fost condamnată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 279 alin. (1), raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, ce reglementează piaţa de capital, impunându-se achitarea sa în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., singura sa activitate infracţională ce cade sub influenţa legii penale, mai exact a dispoziţiilor art. 290 C. pen., fiind numai a semnării în fals a anumitor acte, care au dus la tranzacţionarea acţiunilor celor 3 părţi civile menţionate.
Cu referire la această susţinere, arată că instanţa a procedat, de asemenea, numai la reproducerea conţinutului actului de sesizare, neanalizând conţinutul acestei infracţiuni, cum este cel al manipulării pieţei de capital, care poate să fie realizată numai dacă deţii informaţii privilegiate care trebuie analizate prin prisma definirii acestei noţiuni de informaţie privilegiată potrivit dispoziţiilor art. 244 pct. 1 din Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital.
Instanţa trebuia să analizeze această infracţiune de manipulare a pieţei de capital, care se distinge de activităţile contravenţionale pentru care a fost cercetată şi sancţionată de C.N.V.M., conform art. 5, unde a efectuat servicii de investiţii financiare, din nicio probă administrată în cauză nerezultând că a deţinut astfel de informaţii privilegiate sau a folosit astfel de informaţii pentru a abuza piaţa de capital prin tranzacţionare sau ordine de tranzacţionare, fapte de care este acuzată pe nedrept, susţinând că singura sa activitate care cade sub incidenţa legii penale, a C. pen., dar nu a legii speciale potrivit art. 279 din Legea nr. 297/2004, fiind prevăzută de art. 290 C. pen.
Se impune achitarea, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., deoarece din întreg probatoriul administrat nu rezultă că a indus în eroare vreo persoană şi nu s-a folosit de nume sau de calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase pentru a obţine pentru ea sau pentru altcineva vreun folos material injust.
Cu referire la această apărare, arată că deşi a tranzacţionat acţiunile celor trei părţi civile V.V.A., J.I. şi D.G.A., nu a conştientizat în niciun moment că actele de identitate şi procurile existente erau false, întrucât inculpatul G.N. a fost acela care i-a dat aceste acte pe care le-a considerat în regulă, necunoscând că sunt false, astfel că nu este vinovată pentru infracţiunea de înşelăciune în formele reglementate de art. 215 C. pen.
Considerându-se vinovată pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reglementată de art. 290 C. pen., arată că şi sub acest aspect condamnarea dispusă de către instanţă la pedeapsa închisorii şi în cuantumul stabilit, nu este temeinică, impunându-se, în principal, aplicarea unei amenzi penale, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse în modalitatea suspendării condiţionate, în condiţiile art. 81 C. pen. sau a suspendării sub supraveghere, în condiţiile art. 861 C. pen., în funcţie de cuantumul pedepsei la care se va orienta instanţa, având în vedere faptul că nu are antecedente penale, a avut un comportament bun înainte de săvârşirea acestor fapte, are studii de masterat, a avut o cooperare bună pe parcursul întregului proces penal.
În legătură cu latura civilă a cauzei, arată că o critică esenţială este aceea că instanţa nu a stabilit în mod concret contribuţia fiecărui inculpat la prejudiciul cauzat în funcţie de activitatea infracţională săvârşită, fiind obligaţi, în solidar, pe grupuri, ceea ce este nelegal, ceea ce a condus, printre altele, prin faptul că nu s-a defalcat prejudiciul pentru fiecare inculpat, la exercitarea de către ea, dar şi de către inculpaţi, a dreptului prevăzut în art. 741 C. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010.
De asemenea, în legătură tot cu repararea acestui prejudiciu, arată că expertiza cu toate suplimentele care sunt neargumentate ştiinţific, nu recurge şi la varianta calculului prejudiciului în raport de momentul vânzării acţiunilor la bursă, acţiuni care puteau să aibă o valoare foarte scăzută la momentul soluţionării cauzei datorită implicaţiilor crizei economice.
9. Inculpaţii B.G.M. şi B.I. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Se solicită redozarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost condamnaţi, având în vedere că implicarea lor în grupul criminal organizat a fost minimă, săvârşind numai 8 acte materiale, deşi în mod greşit au fost condamnaţi pentru 180 de astfel de acte, activitate constând în eliberarea doar de extrase de cont, fără a avea vreun rol în activitatea infracţională desfăşurată de grup, luând în considerare, de asemenea, şi conduita bună a acestora înainte de săvârşirea infracţiunii, recunoaşterea în totalitate a activităţii infracţionale şi colaborarea cu organele de anchetă, pregătirea acestora, inculpata B.G.M. urmând cursuri postuniversitare, impunându-se, în consecinţă, aplicarea prevederilor art. 74 şi art. 76 C. pen., şi aplicarea unei pedepse în condiţiile art. 861 C. pen., o pedeapsă orientată spre minimul special, mai mult, în cauză apreciind că se poate face aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., inculpaţii arătând în mod expres, prin declaraţiile date (B.I., B.G.M.) că recunosc faptele de care sunt acuzaţi, recunoaştere pe care au făcut-o de la începutul urmăririi penale pe tot parcursul procesului penal şi în cursul judecăţii, şi că solicită aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., aşa cum s-a menţionat mai sus, considerând că sunt aplicabile aceste prevederi, având în vedere decizia Curţii Constituţionale publicată cu referire la acest articol, decizie care a fost publicată ulterior dezbaterilor ce au avut loc în această cauză în primul ciclu procesual.
10. Inculpata P.C.A.M. critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând în esenţă următoarele motive:
Instanţa de fond trebuia să dispună achitarea sa în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, în sensul aderării şi sprijinirii grupului infracţional, cu atât mai mult cu cât în declaraţiile date rezultă că în momentul în care a realizat că informaţiile date de inculpatul B.I. nu sunt folosite de acesta în interes personal şi că la rândul lui pune la dispoziţia unor persoane ce tranzacţionează ilegal acţiunile, a încetat să mai furnizeze informaţii, ceea ce demonstrează lipsa altor legături cu grupul infracţional de care se face vorbire în hotărârea instanţei.
- Se impunea achitarea tot în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., deoarece lipseşte latura subiectivă a acestei infracţiuni, în sensul că ar fi acţionat cu intenţie directă în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul un folos material injust, din nici o probă administrată nerezultând existenţa unui asemenea scop.
Pentru existenţa acestei infracţiuni, de asemenea trebuia să fie dovedite şi actele de sprijinire a autorilor infracţiunii, acte care să fi fost folosite efectiv acestora din urmă şi care să fie identificate în mod concret, număr, dată, oră, locaţie, ceea ce nu s-a realizat în cauză, astfel că nici sub acest aspect nu poate fi realizat conţinutul infracţiunii de complicitate la înşelăciune reţinută în sarcina sa.
Se impunea achitarea şi pentru infracţiunea de accesare fără drept la un sistem informatic, deoarece în mod greşit prima instanţă a apreciat că a săvârşit această infracţiune în formă continuată, întrucât din dosarul de urmărire penală ce vizează numai două înregistrări ale convorbirilor între inculpata P.C.A.M. şi inculpatul B.I. au în vedere două CNP-uri care nu se regăsesc între cele 258 de persoane vătămate sau părţi civile.
În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de manipulare a pieţei de capital consideră, de asemenea că se impunea achitarea sa, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, deoarece, pe de o parte nu sunt probe care să dovedească săvârşirea cu intenţie a faptei de manipulare a pieţei de capital, iar pe de altă parte, nu se dovedeşte că a avut loc o manipulare a pieţei de capital în formele prescrise de Legea nr. 279/2004 şi anume, prin fapte materiale identice sau asimilate celor enumerate exemplificativ de art. 244 alin. (7) din Legea pieţei de capital.
De altfel, în acest sens se susţine că potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnico-ştiinţifică dispus a se efectua în rezoluţia parchetului din 9 octombrie 2007 sunt în sensul că nu au fost efectuate astfel de operaţiuni şi tranzacţii în baza unor informaţii aşa cum sunt ele definite de lege.
Se impune reaprecierea întregului material probator şi în special cu privire la raportul de expertiză contabilă efectuat la data de 28 mai 2010 pentru determinarea exactă a prejudiciului cauzat numai de ea, întrucât în cauză se face referire la prejudiciul cauzat unui număr de 184 de părţi civile cu o sumă totală de 1.765.742,24 RON în condiţiile în care, prin rechizitoriu, parchetul cercetează activitatea sa infracţională materializată numai pentru 7 acte materiale pentru care a fost trimis în judecată şi nu pentru 184 de acte materiale care au fost avute în vedere la pronunţarea sentinţei cu privire la persoana sa.
În această situaţie, calculându-se în mod exact prejudiciul pentru care s-ar face responsabilă penal, aceasta are influenţă asupra laturii penale a cauzei, asupra pedepsei ce se poate aplica prin orientarea spre minimul prevăzut de lege ca urmare a reţinerii şi de circumstanţe atenuante aplicabile în cauză.
De asemenea, raportat la acest prejudiciu mai mic şi nu global cu referire la toate părţile civile cum a stabilit instanţa, are posibilitatea să solicite aplicarea prevederilor art. 741C. pen., precum şi a art. 3201 C. proc. pen., ce urmează a fi reţinute, alături de circumstanţe atenuante aplicabile în cauză, ceea ce conduce la o nouă individualizare a pedepsei, înlăturându-se susţinerea instanţei că îndreptarea sa poate avea numai prin executarea acesteia într-un regim de detenţie.
Aşa cum rezultă din cele arătate şi mai înainte, soluţia pe latura civilă a cauzei, în sensul obligării inculpatei, în solidar la plata sumei de 1.765.742,24 RON este nelegală, întrucât instanţa fondului nu precizează motivat care sunt părţile civile din totalul celor 258 îndreptăţite la plata acestor despăgubiri, având în vedere şi faptul că prejudiciul cauzat pentru faptele tuturor inculpaţilor reţinut în motivare este mai mare şi anume de 1.851.559,91 RON.
Ca atare, se impune reformarea hotărârii sub aspectul laturii civile, în sensul obligării acesteia la plata despăgubirilor către 7 păţi civile prejudiciate, având în vedere cele 7 acte materiale pentru care a fost trimisă în judecată.
11. Inculpata C.D.A. critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele motive:
Consideră că în mod greşit a fost reţinută în sarcina sa săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, întrucât nu a aderat şi cu atât mai mult nu a sprijinit, ceea ce legea defineşte un „grup infracţional organizat” întrucât relaţiile sale cu un astfel de grup s-a limitat numai la relaţia sa de concubinaj pe care a avut-o cu inculpatul C.G.F., perioadă în care acesta i-a solicitat să-l ajute la derularea unor afaceri pe care afirma că le are, neexplicând în nici un moment scopul în care urma să utilizeze înscrisurile pe care le obţinea de la diverse persoane şi nici nu i-a făcut cunoştinţă cu vreunul dintre inculpaţii care sunt trimişi în judecată în prezenta cauză.
Pe acest considerent al faptului că activitatea sa s-a limitat numai la relaţia pe care a avut-o cu inculpatul C.G.F., care nu a menţionat nici când în ce constau „afacerile” sale şi nici nu a fost interesată de aceste activităţi, solicită a nu fi reţinute în sarcina sa infracţiunile reţinute de Legea nr. 297/2004 şi de art. 215 C. pen.
Având în vedere că a recunoscut săvârşirea actelor materiale pentru care este trimisă în judecată, iar acestea sunt într-un număr extrem de redus faţă de activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi solicită cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen., pentru care se consideră vinovată, stabilirea unui cuantum al pedepsei mai mic, având în vedere prejudiciul relativ mic cauzat faţă de prejudiciul global, atât de mare reţinut în cauză, cât şi circumstanţe personale şi anume, faptul că nu avea antecedente penale, are un minor în îngrijire, este încadrată în muncă, fiind o persoană cunoscută care a avut un comportament onest şi responsabil în societate înainte de săvârşirea unor asemenea fapte.
De menţionat că inculpata a solicitat ca în cauză să se facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., recunoscând faptele aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare şi solicitând reducerea pedepsei potrivit prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
12. Inculpatul C.G.F. critică soluţia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele motive:
Întrucât a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată se impunea ca instanţa să facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., apreciind că sunt întrunite toate condiţiile de a beneficia de dispoziţiile acestei legi, cu privire la reducerea pedepsei, potrivit prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere, în acest sens, contribuţia sa individuală la săvârşirea faptelor pentru care a fost condamnat.
Pedeapsa aplicată de 15 ani este extrem de mare, impunându-se reducerea acesteia, având în vedere circumstanţe atenuante care pot fi reţinute în sarcina sa, în sensul că are copii în întreţinere şi sănătatea este afectată aşa cum rezultă din actele depuse în cauză.
13. Inculpatul C.A. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Astfel, acesta arată că activitatea sa infracţională a fost neînsemnată, având în vedere că a deschis numai două conturi, neştiind că procura este falsă, neavând legătură nici cu grupul infracţional de care se face vorbire în actul de sesizare şi în motivarea instanţei, întrucât nu cunoaşte nicio persoană din acest grup, cu excepţia unei persoane cu care este verişor, astfel că nu poate fi reţinută vinovăţia sa sub aceste aspecte, mai exact al aderării la un grup infracţional organizat, aderare care nu rezultă din niciun mijloc de probă.
Având în vedere că a achitat prejudiciul reţinut în sarcina sa, cu atât mai mult că acest prejudiciu vizează numai pe două persoane vătămate, S.E. şi Z.M., care nu s-au constituit părţi civile, consideră că se impunea a se face aplicarea în cauză a prevederilor art. 741 C. pen.
De asemenea, solicită a se face şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., întrucât a recunoscut fapta din faza de urmărire penală, a achitat prejudiciul aşa cum s-a menţionat, la care adaugă şi situaţia că se impun a fi reţinute şi circumstanţe atenuante, cu consecinţa reducerii şi mai mult a pedepsei, având în vedere că nu a mai săvârşit fapte penale, este angajat în muncă, are 2 copii în întreţinere.
14. Inculpatul I.P. a declarat apel, precizând că motivele le va invoca oral în faţa instanţei, dar în cursul judecăţii în apel, a decedat.
15. Partea civilă C.I.A. a declarat apel, invocând faptul că, în mod greşit, prima instanţă nu i-a acordat cheltuielile de judecată, solicitând şi cheltuieli de judecată, conform chitanţei depuse la dosar în apel.
16. Moştenitorii părţii civile P.E.A., şi anume C.L., C.P.B. şi C.T., critică sentinţa sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.
17. Partea civilă D.C.B. critică sentinţa sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
- Deşi inculpaţii V.F., V.G.G. şi C.M. au fost obligaţi să-i restituie suma de 434.357 RON, aceştia, cu rea-credinţa, nu i-a restituit bani în cuantumul de mai sus, primind suma de 4.000.000 ROL, astfel că se impune a se dispune restituirea întregii sume, ca urmare a acţiunilor pe care le-a deţinut la FFF O.
18. Partea responsabilă civilmente SC D.C. SA critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Nu s-a indicat corect temeiul legal al atragerii răspunderii civile, ca şi parte responsabilă civilmente, în condiţiile în care prima instanţă a făcut referire la obligarea în solidar, potrivit art. 1000 şi art. 1003 C. civ., fără a specifica o anume răspundere pentru fapta altuia, care se regăseşte în prevederile art. 1000 C. civ.-art. 1003 în mod corect instituie răspunderea solidară, care vizează multiple astfel de forme ale răspunderii civile pentru fapta altuia, neindicate în hotărâre, dar şi care se, regăsesc în cauza de faţă dedusă judecăţii.
În mod netemeinic şi nelegal s-a dispus obligarea sa, în mod solidar cu toţi inculpaţii la plata despăgubirilor civile, urmând a se constata că instanţa fondului a dispus în mod greşit atragerea răspunderii civile ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu toţi inculpaţii, inclusiv cu cei care nu aveau calitatea de prepuşi ai săi, sau aveau calitatea de prepuşi a altor comitenţi.
În acest sens, se arată că în cauză o parte dintre inculpaţi aveau calitatea de prepuşi ai părţii responsabile civilmente, în speţă 21 de inculpaţi, dintre care unul a decedat pe parcursul procesului penal, iar prepuşi ai săi au fost indicaţi doar inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., situaţie în care survin două categorii de răspundere civilă solidară, în temeiul art. 1003 C. civ., şi anume, o răspundere solidară între inculpaţi, conform prevederilor art. 998-999 C. civ., prin raportare la prevederile art. 1003 C. civ., ceea ce înseamnă că toţi inculpaţii rămaşi în proces răspund solidar între ei pe latura civilă, şi o altă răspundere în solidar a părţii responsabile civilmente numai cu prepuşii proprii, prin raportare la prevederile art. 1000 alin. (3) şi art. 1003 C. civ., fiind lipsită de temei juridic susţinerea ca SC D.C. SA să răspundă pentru inculpata C.D., ca şi parte responsabilă civilmente, inculpată care este prepus al altui comitent, şi anume SSIF C.I. SA, de asemenea, lipsită fiind de temei juridic răspunderea solidară pentru un inculpat care nu-i este prepus, cum ar fi I.N., S.E.R.
- În mod netemeinic şi nelegal, în condiţiile în care s-a dispus obligarea sa, în solidar cu inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., la plata despăgubirilor în sumă de 1.765.742,24 RON şi au fost condamnaţi la pedepse severe pentru acest prejudiciu, iar unora dintre inculpaţi, pentru acelaşi prejudiciu li s-a aplicat o pedeapsă într-un cuantum mai mic, nu s-a făcut o diferenţă a răspunderii civile a inculpaţilor, proporţional cu limitele de pedeapsă aplicate pe latura penală.
- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut calitatea de organizator al grupului infracţional a inculpatului G.N., alături de inculpaţii V.F. şi C.G.F., întrucât din declaraţiile părţilor, ale martorilor şi din întreg materialul probator administrat, a rezultat că acest grup infracţional a fost constituit la iniţiativa şi sub conducerea inculpaţilor V.F. şi C.G.F., care erau purtători de autoritate, în raport de celelalte persoane ale grupului, cu atât mai mult cu cât împotriva lui G.N. s-au exercitat presiuni psihice, ameninţări de către cei doi lideri ai grupului infracţional şi, ca atare, se impunea o pedeapsă mai mică acestuia şi, în acelaşi timp, obligarea sa pe latură civilă la o sumă mai mică decât suma la care a fost obligat de 1.765.742,24 RON, având în vedere contribuţia mai mică a acestuia la pretinsa activitate infracţională.
- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut calitatea de angajat al SC D.C. SA pentru inculpatul G.N., pentru actele săvârşite de acesta după data de la care nu mai era angajat.
Astfel, în condiţiile în care părţile vătămate V.V.A., D.G.A. şi J.I. au fost păgubite cu suma totală de 864.804,2 RON, din totalul prejudiciului reţinut de 1.851.559,91 RON, după momentul la care inculpatul G.N. părăsise serviciul părţii responsabile civilmente (februarie 2007), persoanele vătămate fiind păgubite în datele de 4 iunie 2007, 26 iunie 2007 şi, respectiv 26 iulie 2007-30 iulie 2007, nu se mai poate reţine existenţa în persoana acestuia a calităţii de prepus şi, în consecinţă, nu mai poate fi atrasă răspunderea civilă a sa pentru prepusul său G.N., pentru fapte săvârşite de acesta la data când nu mai avea această calitate de prepus.
Mai mult, s-a dispus obligarea sa ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu prepusul său G.N. şi ceilalţi, pentru cazuri în care inculpaţii de etnie rromă au înşelat părţile vătămate în teritoriu, fără nicio implicare a acestor prepuşi ai săi.
- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut răspunderea sa civilă pentru faptele prepuşilor G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., prin obligarea sa în solidar cu aceştia la plata despăgubirilor în limita maximă de 1.765.742,24 RON, deoarece nu au fost individualizate în concret actele materiale săvârşite de aceştia cauzatoare de prejudiciu, proporţia deţinută de aceste fapte, în economia activităţii infracţionale a grupului şi legătura de cauzalitate între faptele acestora şi prejudiciu.
- Motivarea instanţei, în ceea ce priveşte latura civilă, este extrem de sumară, ceea ce echivalează cu lipsa motivării, aspect care de sine-stătător este de natură să atragă casarea cu trimitere spre rejudecare la instanţa fondului.
O atare motivare, extrem de succintă, nu este de natură să sprijine raţionamentul logic care să fundamenteze hotărârea pronunţată pe latură civilă, în condiţiile în care activitatea infracţională a fost deosebit de complexă, s-a derulat în timp şi au participat un număr mare de persoane, dintre care unele nici nu au fost puse sub învinuire.
- În mod netemeinic şi nelegal, s-a reţinut răspunderea sa ca parte responsabilă civilmente pentru prejudicii care nu au rezultat din activitatea infracţională nemijlocită a angajaţilor săi, cum ar fi prejudicierea părţilor civile V.V.A., D.G.A. şi J.I., întrucât activitatea nemijlocită a prepuşilor arătaţi mai sus, în aceste trei cazuri este inexistentă sau de mică importanţă, aşa cum rezultă din întreg probatoriul al cauzei, în cauzarea efectivă a prejudiciului.
În concluzie, faţă de cele arătate, se solicită admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii atacate, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei şi, în urma rejudecării, înlăturarea obligării în solidar a sa cu inculpaţii, la acoperirea prejudiciului cauzat părţilor vătămate, constituite părţi civile, obligare în solidar dispusă în mod greşit de prima instanţă.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art. 378 C. proc. pen., raportat la prevederile art. 371 C. proc. pen., Curtea de Apel Piteşti a constatat că acestea sunt întemeiate însă numai pentru considerentele ce se vor dezvolta în continuare:
În ceea ce priveşte apelul declarat de parchet, curtea constată că motivele invocate se impun a fi primite, astfel că admiţându-se apelul parchetului hotărârea va fi reformată conform criticilor aduse.
Ca atare, în mod greşit tribunalul nu a dedus perioada reţinerii în ceea ce priveşte pe inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi C.D., reţinere care a fost dispusă prin ordonanţele procurorului nr. 37/D/P/2009 din 26 mai 2009, cum just arată parchetul, astfel că va fi modificată sentinţa atacată, în sensul celor arătate, mai exact se va deduce din pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpaţii menţionaţi perioada reţinerii de 24 de ore începând cu data de 26 mai 2009.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, o altă critică a pachetului, în sensul că se impunea obligarea la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare a SC D.C. SA ca parte responsabilă civilmente în solidar numai cu părţile civile prepuşi ai acesteia, cum sunt inculpaţii G.N., A.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M. şi nu cu alţi inculpaţi din această cauză, o atare susţinere este întemeiată, deoarece partea responsabilă civilmente poate răspunde solidar pe latură civilă numai alături de inculpaţii care, sunt angajaţi ai acesteia şi nu cu alte persoane care nu au astfel de calitate de angajat la acea unitate de prepus.
Aşa fiind, curtea a înlăturat obligarea în solidar a părţii responsabile civilmente SC D.C. SA la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare, aşa cum a fost dispusă prin hotărârea primei instanţe şi a menţinut această obligaţie în solidar numai faţă de inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M.
De asemenea, curtea constată că o altă critică a parchetului vizând faptul că s-a dispus doar menţinerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale numai cu privire la bunurile inculpatului V.F. şi V.G.G., omiţând să se pronunţe şi cu privire la celelalte bunuri ridicate şi înaintate instanţei de judecată, o atare critică este întemeiată, astfel că s-a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale şi cu privire la bunurile inculpaţilor G.N., B.I., B.G.M., C.D., C.O. şi M.G.M.
Totodată, se constată că este întemeiată şi o altă critică a parchetului cu privire la confiscarea specială, în sensul că se impunea în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., şi confiscarea următoarelor bunuri: hard-disc ridicat de la inculpatul G.N. şi 21 suporţi de stocare tip CD, ridicaţi de la T.N.B.
În ceea ce priveşte critica vizând obligarea inculpatei C.D. la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare faţă de stat cu referire la părţile civile V.V.A., D.G.A. şi J.I. în sensul că aceasta nu a fost obligată în solidar cu partea responsabilă civilmente SSIF C.I. SA Bucureşti, în calitate de comitent al prepusului său, o atare critică nu poate fi primită, întrucât aşa cum se arată şi în motivarea tribunalului, toate celelalte unităţi, respectiv SSIF-urile, nu au calitatea de parte responsabilă civilmente, părţi care de altfel nici nu au mai fost citate şi, în consecinţă, obligarea în solidar a inculpatei C.D. la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare menţionate cu SSIF C.I. SA Bucureşti nu se impunea.
În ceea ce priveşte toate celelalte critici ale inculpaţilor în această cauză, acestea, aşa cum au fost detaliate pentru fiecare inculpat mai înainte, pot fi grupate, fiind subsumate următoarelor critici comune de esenţă, respectiv că:
În mod greşit s-a reţinut în cauză infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, sub aspectul constituirii şi nu aderării (inculpat V.F.), nu este posibilă constituirea unui astfel de grup, având în vedere gradul de rudenie (inculpatul V.F., V.G.G., C.M.), nu subzistă această infracţiune având în vedere lipsa elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, ceea ce atrage achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu s-a făcut dovada nici a constituirii nici a aderării sau a sprijinirii vreunui grup infracţional (C.N.F., I.N. şi C.A.A., C.O., C.D., P.C.A.M., C.D.A.).
În mod greşit s-au reţinut, în cauză, şi alin. (5) al art. 215 C. pen., înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., întrucât prejudiciul cauzat individual cu referire la contribuţia fiecărui inculpat este sub limita minimă prevăzută de alin. (5) al art. 215 C. pen., în sensul că paguba produsă este sub pragul de 200.000 RON, prag care atrage încadrarea faptelor de înşelăciune şi în acest alineat (inculpaţii V.F., C.M., V.G.G., M.G.M., B.G.E., A.D.L., C.N.F., I.N., C.A.A., C.O.).
- În mod greşit inculpaţii au fost condamnaţi pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., întrucât se impunea achitarea pentru această infracţiune în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. (inculpatul C.O., care susţine că nu există latură obiectivă a acestei infracţiuni, deoarece a fost indus în eroare de către broker, neştiind că este vorba de o tranzacţie ilicită), în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. (inculpata C.D., care susţine că din întreg probatoriul administrat nu rezultă că a indus în eroare vreo persoană sau s-a folosit de nume sau de calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase pentru a obţine venituri), în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. (inculpata P.C.A.M., în sensul că lipseşte latura subiectivă a acestei infracţiuni, întrucât nu a acţionat cu intenţia directă pentru a obţine un folos material).
- în mod greşit s-a dispus condamnarea şi nu achitarea în baza art. 10 Iit. c) C. proc. pen. în principal şi, în subsidiar în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/1990, art. 290 C. pen. (inculpaţii C.N.F., I.N. şi C.A.A.), întrucât nu s-a făcut dovada manipulării pieţii de capital sau a realizării unor falsuri aşa cum sunt reţinute în cauză, de asemenea în mod greşit s-a dispus condamnarea şi nu achitarea, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunilor de fals şi în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals (inculpatul C.O., care susţine că nu a falsificat înscrisul şi nu ştia că procura este falsă şi de aceea a fost folosită), totodată în mod nelegal s-a dispus condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/1990, impunându-se achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. (inculpatul C.O., care susţine că din nicio probă nu rezultă că a deţinut informaţii privilegiate potrivit dispoziţiilor art. 244 pct. 1 din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital sau a folosit astfel de informaţii pentru a putea uza de piaţa de capital), de asemenea în mod greşit s-a dispus condamnarea pentru infractiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combiant cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/1990, impunându-se achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. [inculpata P.C.A.M., care susţine că nu există dovada manipulării pieţii de capital în formele prescrise de Legea nr. 297/2004 şi anume prin fapte materiale identice sau asimilate celor enumerate exemplificativ în art. 244 alin. (7) din Legea pieţii de capital].
- Se impunea încetarea procesului penal, în baza art. 101 C. proc. pen., întrucât în cauză operează incidenţa prevederilor art. 741 C. pen. vizând amenda administrativă, articol introdus prin Legea nr. 202/2010 care ulterior a fost declarat neconstituţional, dar care se impune a fi aplicat inculpaţilor care au achitat prejudiciul, având în vedere că sunt aplicabile dispoziţiile art. 13 C. pen., şi anume legea mai favorabilă fiind astfel un caz exclusiv de retroactivitate a aplicării procesuale penale [inculpaţii C.N.F., I.N. şi C.A.A. care au achitat prejudiciul ce s-a stabilit în cauză conform completării raportului de expertiză dispusă în această cauză, completare necontestată şi însuşită de D.I.I.C.O.T., precum şi inculpatul C.A., care susţine că a achitat prejudiciul cauzat persoanelor vătămate S.E. şi Z.M., acest prejudiciu fiind sub valoarea de 50.000 euro pe care o pretinde art. 741 alin. (2) C. pen.], o atare critică fiind invocată şi sub aspectul că, în cauză, nu s-a stabilit prejudiciul cauzat de fiecare inculpat care să antreneze aplicarea prevederilor art. 741 C. pen., precum şi ale art. 3201 C. proc. pen., de asemenea pentru a fi aplicabil în cauză (inculpata C.D., cu privire la aplicarea art. 741 C. pen., inculpatele B.G.M. şi B.G.M., cu privire la aplicarea art. 3201 C. proc. pen., inculpata P.C.A.M., cu privire la aplicarea prevederilor art. 741 C. pen. şi art. 3201C. proc. pen.).
- În mod netemeinic s-a dispus aplicarea unor pedepse extrem de severe care nu au fost just individualizate conform criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., privind faptele reţinute în sarcina lor, mai ales cu privire la contribuţia fiecăruia la cauzarea întregului prejudiciu reţinut în această cauză, circumstanţele personale, cu precădere recunoaşterea activităţii infracţionale pentru care au fost condamnaţi, în acest sens solicitându-se aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei conform prevederilor art. 321 alin. (7) C. proc. pen., la care se adaugă şi orientarea spre o altă modalitate de executare nu numai prin privare de libertate în condiţiile art. 57 C. pen., impunându-se orientarea şi spre o modalitate neprivativă de libertate şi anume restrictivă de libertate cum este cea prevăzută de art. 861 C. pen.
Curtea de Apel reţine că s-a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen. inculpaţii V.F., V.G.G. şi C.M., B.G.E., B.G.M., B.I., C.D.A., C.G.F., C.A., ultimii doi solicitând aplicarea acestor prevederi ale art. 3201 C. proc. pen. în primul ciclu procesual.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei criticile apelanţilor-inculpaţi au vizat, în esenţă, următoarele:
- în mod nelegal s-a dispus obligarea inculpaţilor la plata întregului prejudiciu în solidar, întrucât se impunea obligarea fiecărui inculpat numai în funcţie de prejudiciul cauzat de fiecare în parte conform actelor materiale săvârşite aşa cum rezultă din probele dosarului şi nu obligarea acestora la întreg prejudiciul cauzat de grupul infracţional organizat din care au făcut parte.
În legătură cu criticile comune formulate de inculpaţi în această cauză aşa cum au fost reliefate mai sus şi anume a faptului că în mod greşit s-a reţinut în cauză infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind iniţierea, constituirea sau aderarea la grupul infracţional organizat cu privire la apelanţii-inculpaţi V.F., V.G.G., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.O., C.D., P.C.A.M., C.D.A., curtea constată că o atare critică nu este întemeiată.
Aceasta deoarece din toate actele şi lucrările dosarului rezultă că activitatea infracţională desfăşurată de aceşti inculpaţi alături de alţi inculpaţi, este urmarea unui astfel de grup infracţional organizat constituit din inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N., primii doi fiind liderii de autoritate ai grupului inclusiv al acelora care lucrau la SC D.C. SA, grup care la rândul său era condus de inculpatul G.N.
Astfel, un astfel de grup structurat a funcţionat în perioada 2006-2007 acţionând coordonat în scopul infracţiunii de înşelăciune în formă deosebit de gravă şi manipularea pieţei de capital cu ajutorul unor acte false, cu consecinţa devalizării posesorilor de acţiuni cu ajutorul unor astfel de mijloace frauduloase.
De altfel acest grup a acţionat în trei etape.
Prima etapă este aceea în care inculpaţii V.F. şi C.G.F. împreună cu cei racolaţi de ei C.M., V.G.G., C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N., D.G.A.A., A.G.A., C.A., pe căi ilegale folosind diverse mijloace frauduloase aflau datele de identitate ale acţionarilor, iar pe unii dintre aceştia îi şi determinau să le dea procură notarială alteori producând procuri false în numele unor birouri notariale acţionând apoi pentru tranzacţionarea acţiunilor însuşindu-şi numeroase sume de bani fără ca posesorii acţiunilor tranzacţionate să cunoască aceste lucruri.
În cea ele a doua etapă avea loc tranzacţionarea acţiunilor la o SSIF realizată direct de organizatorii grupului infracţional ori de cei atraşi în grup de către aceştia cum erau inculpaţii C.M., C.N.F., C.D.A., C.A.A. I.N. la care au participat şi învinuiţii D.G.A.A. şi A.G.A. de pildă aceşti învinuiţi fiind folosiţi ca şoferi care îi ajutau în această activitate infracţională.
În cea de a treia etapă activităţii infracţionale din grupul infracţional erau selectaţi inculpaţi de încredere care aveau menirea, în baza procurilor obţinute în diferite modalităţi frauduloase să deschidă conturi bancare şi după alimentarea acestora cu banii rezultaţi din tranzacţiile ilegale să ridice în cash sumele rezultate.
Printre cei care au deschis astfel de conturi pe care ulterior le-au debitat se numără şi V.F., C.G.F., C.M., M.G.M., C.O., B.G.E., C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N., S.E.R., I.P., I.M., R.I., C.A.
De menţionat că în desfăşurarea unei astfel de activităţi infracţionale un rol important la avut şi grupul celor care erau angajaţi la SC D.C. SA introdusă ca parte civilmente responsabilă în această cauză cu ajutorul cărora s-au putut afla datele de identificare ale posesorilor acţiunilor devalizate, având acces la baza de date din sistemul informatic de la această unitate, grup alcătuit din inculpaţii G.N., liderul de grup, A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., grup care a desfăşurat activităţile infracţionale arătate de astfel detaliat în considerentele hotărârii atacate.
Faţă de cele arătate, curtea consideră ca şi prima instanţă că, faptele inculpaţilor V.F., C.G.F. şi G.N. de a constitui un grup infracţional structurat care a funcţionat în perioada 2006-2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi manipularea pieţei de capital cu ajutorul unor acte false, iar a inculpaţilor C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., A.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A.A., C.N.F., S.E.R., C.A., P.C.A.M., de adera la acest grup infracţional organizat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Pentru o astfel de infracţiune inculpaţii menţionaţi, inclusiv cei care consideră în motivele invocate că nu poate fi reţinută o asemenea infracţiune în sarcina lor şi anume V.F., V.G.G., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.O., C.D., P.C.A.M., C.D.A., au fost astfel just condamnaţi de către prima instanţă.
De asemenea nu poate fi reţinută nicio altă critică comună în sensul că se impune schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., întrucât prejudiciul cauzat individual de către inculpaţii V.F., C.M., V.G.G., M.G.M., B.G.E., A.D.L., C.N.F., I.N. C.A.A., C.O., aceştia sunt inculpaţii care critică hotărârea primei instanţe şi sub acest aspect, deoarece curtea consideră că având în vedere reţinerea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în mod corect prima instanţă a avut în vedere întreg prejudiciul cauzat prin întreaga activitate infracţională a grupului, prejudiciul care depăşeşte cu mult pragul de 200.000 RON şi nu contribuţia individuală a fiecăruia dintre participanţi la această activitate infracţională, care şi aceasta conform suplimentelor de expertiză depuse în cauză în covârşitoarea majoritate a inculpaţilor, depăşeşte această limită de 200.000 RON.
Totodată o altă critică a inculpaţilor sub aspectul existenţei de această dată al inexistenţei infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., critică susţinută de inculpatul C.O. care arată că se impune achitarea sa în baza art. 10 lit. d) deoarece a fost indus în eroare de către broker cât şi de inculpat C.D. carte susţine că se impune achitarea în baza art. 10 lit. c) deoarece nu ea a indus în eroare vreun acţionar pentru a obţine venituri la fel şi de inculpata P.C.A.M. în sensul că lipseşte latura subiectivă a acestei infracţiuni întrucât nu a acţionat cu intenţia directă pentru a obţine un folos material, nici aceste critici nu pot fi reţinute.
Astfel, cu referire la acest aspect din întregul material probator administrat rezultă că fiecare dintre inculpaţii care au fost trimişi în judecată şi care au fost condamnaţi de prima instanţă printre care şi inculpaţii C.O., C.D. şi P.C.A.M. au acţionat în cunoştinţă de cauză înşelând posesorii de acţiuni alături de ceilalţi inculpaţi pe care i-au ajutat în demersul lor de a obţine astfel de foloase materiale ilicite, o parte din acestea profitându-le şi lor.
În legătură cu o altă critică formulată şi anume greşita condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, întrucât greşit au fost condamnaţi inculpaţii C.N.F., I.N., C.A.A., C.O., P.C.A.M., achitare ce s-ar impus în baza art. 10 lit. d) sau lit. c) aşa cum rezultă din sintetizarea motivelor exprimate în legătură cu această critică şi prezentate nuanţat mai înainte, curtea constată că această infracţiune subzistă în elementele ei constitutive.
Astfel potrivit prevederilor menţionate ale art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004, cu trimitere la dispoziţiile art. 248 din aceeaşi lege combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) constituie infracţiune săvârşirea cu intenţie a faptelor prevăzute şi la art. 248 prin care se menţionează că este interzis oricărei persoane fizice sau juridice să se angajeze în activităţi de manipulare a pieţei, printre aceste activităţi de manipulare a pieţei regăsindu-se şi cele prevăzute la art. 244 pct. 5 lit. a) din aceeaşi lege în care se arată că manipularea pieţei înseamnă şi tranzacţii sau ordine de tranzacţionale care presupun procedee fictive sau altă formă de înşelăciune [lit. b) a pct. 2 din alin. (5) al art. 244 din Legea nr. 297/2004].
Ca atare, sub acest aspect manipularea pieţei de capital este realizată nu în formele ei extrem de nuanţate şi greu accesibile pentru persoane cu o pregătire medie ci în forma expresă simplă sau directă de tranzacţii sau ordine de tranzacţionale care presupus procedee fictive sau altă formă de înşelăciune ceea ce rezultă din probele administrate în cauză în privinţa inculpaţilor C.N.F., I.N., C.A.A., C.O., P.C.A.M., neîmpărtăşind astfel criticile acestora privind faptul că nu se fac vinovaţi invocând temeiul ale art. 10 C. proc. pen. fie pe lit. d), fie pe lit. c), astfel că şi în această privinţă curtea consideră că în mod corect au fost condamnaţi aceştia pentru infracţiunile menţionate.
Tot cu referire la unii dintre aceşti inculpaţi, care arată că nu se impune nici condamnarea pentru săvârşirea infracţiunilor de fals şi de uz de fals reţinută în sarcina inculpaţilor C.N.F., I.N. şi C.A.A., în legătură cu manipularea pieţei de capital infracţiuni criticate în sensul că greşit au fost reţinute în sarcina lor, nici o atare critică nu poate fi primită, deoarece există probe că această manipulare a pieţei de capital în sensul arătat mai sus s-a făcut prin consumarea unor astfel infracţiuni de fals sau de uz de fals aşa cum sunt reţinute în actul de acuzare cât şi în considerentele hotărârii atacate.
Totodată o altă critică comună şi anume aceea că în cauză operează incidenţa prevederilor art. 741 C. pen., articol introdus prin Legea nr. 2002/2010, care deşi a fost declarat neconstituţional se impune a fi aplicat inculpaţilor care au achitat prejudiciul având în vedere că sunt aplicabile dispoziţiile art. 13 C. pen., nici o atare critică nu poate fi primită pentru considerentul de esenţă că prejudiciul cauzat nu este numai acela stabilit în sarcina inculpaţilor C.N.F., I.N. şi C.A.A., aşa cum a fost achitat de acătre aceştia, în realitate în opinia curţii prejudiciul fiind mult mai mare, fie cu referire chiar la activitatea infracţională a fiecăruia dintre aceşti inculpaţi.
De menţionat că din această perspectivă a neachitării prejudiciului sub aspectele nuanţate mai sus, nu pot fi primite nici criticile formulate de inculpata C.D., B.G.M. şi B.G.M. sau inculpata P.C.A.M. cu privire la faptul că în cauză nu a existat posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 741 C. pen. aşa cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010.
În ceea ce priveşte alte critici ce nu pot fi reţinute în cauză, de această dată pe latura civilă a cauzei, întrucât nu se impunea obligarea în solidar a inculpaţilor la plata întregului prejudiciu ci, numai în funcţie de prejudiciul cauzat de fiecare, în parte conform actelor materiale săvârşite, o atare critică nu poate fi primită pentru că din dispozitivul hotărârii atacate rezultă contribuţia infracţională a fiecărui inculpat aşa cum a fost materializată, conform raportului de expertiză şi suplimentului 1 şi 2 întocmite în cauză, în cursul cercetării judecătoreşti de către prima instanţă, în mod just instanţa a obligat în solidar inculpaţii la plata sumelor stabilite în sarcina fiecărui inculpat.
În ceea ce priveşte de asemenea celelalte critici pe latura civilă a cauzei, dar de această dată formulate de părţile civile precum şi de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA, nici aceste critici nu pot fi primite în totalitate urmând a fi reţinută numai critica vizând greşita obligare a părţii responsabile civilmente, în solidar cu alţi inculpaţi care nu aveau calitatea de angajaţi, ei fiind prepuşi ai altor comitenţi.
Astfel, cu referire la faptul că în mod greşit s-a reţinut răspunderea civilă pentru faptele prepuşilor G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., întrucât o asemenea răspundere nu este proporţională în concret cu actele materiale, cauzatoare de prejudiciu, în unele cazuri activitatea nemijlocită a acestora fiind inexistentă sau de mică importanţă, o atare critică, ca de altfel şi alte critici mult mai nuanţate expres arătate în motivele pe larg menţionate mai sus de către partea responsabilă civilmente, nu poate fi împărtăşită întrucât în afara greşitei obligări a părţii responsabile civilmente, în solidar cu alţi inculpaţi care nu sunt prepuşii săi, soluţia pe latura civilă este legală şi temeinică, şi are o motivare corespunzătoare, de esenţă, chiar dacă nu este suficient de nuanţată de către tribunal.
Ca atare, nu se poate reţine critica în esenţă, a hotărârii, în sensul înlăturării obligării în solidar a apelantei, părţi responsabile civilmente, cu inculpaţii, la acoperirea prejudiciului cauzat părţilor vătămate, constituite părţi civile, obligare în solidar dispusă în mod corect, legal, în condiţiile legii civile, şi nu greşit de prima instanţă aşa cum susţine partea responsabilă civilmente SC D.C. SA.
Revenind la criticile pe latura penală a cauzei, susţinute de către inculpaţi şi anume că pedepsele aplicate în această cauză sunt extrem de severe, nefiind just individulizate conform criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., privind faptele reţinute în sarcina lor, mai ales cu privire la contribuţia fiecăruia la cauzarea întregului prejudiciu reţinut în cauză, pedepse care nu au avut în vedere suficient circumstanţele personale precum şi atitudinea de recunoaştere pe care au avut-o o parte dintre inculpaţi, curtea constată că o atare critică este întemeiată.
Aceasta, cu atât mai mult cu cât o asemenea atitudinea de recunoaştere a unora dintre inculpaţi e concretizată şi în solicitarea în mod expres a aplicării prevederilor art. 3201 C. proc. pen., şi anume, inculpaţii V.F., V.G.G. şi C.M., B.G.E., B.G.M., B.I., C.D.A., C.G.F., C.A., ultimii doi solicitând aplicarea acestor prevederi ale art. 3201C. proc. pen. în primul ciclu procesual.
De precizat că, analiza cuantumului sancţiunilor aplicate pentru fiecare inculpat, trebuie să fie avută în vedere în legătură cu criticile adresate sub acest aspect, cu referire la fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpaţilor, curtea apreciind totodată că aceste infracţiuni au fost corect reţinute de către prima instanţă.
Astfel, ca şi tribunalul, curtea reţine că în cauză au fost săvârşite toate infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea pentru fiecare inculpat şi, în consecinţă, în mod just a apreciat tribunalul că:
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F. şi G.N. de a constitui un grup infracţional, structurat, care a funcţionat în perioada 2006-2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune în formă deosebit de gravă şi manipularea pieţei de capital, cu ajutorul unor acte false, iar a inculpaţilor C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A.A., C.N.F., cât şi a învinuiţilor S.E.R., C.A., P.C.A.M. de a adera la grupul infracţional organizat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A. şi C.D., de a realiza cu acte false tranzacţii ilegale cu acţiunile părţilor vătămate, la Bursa de Valori Bucureşti, prin intermediul unor SSIF-uri, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea hr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor G.N., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O., C.A. şi S.E.R., de a sprijini inculpaţii arătaţi mai sus, la tranzacţionarea ilegală a unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., C.D. şi C.O., de a acţiona în consens, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi de a-şi însuţi banii rezultaţi din tranzacţionarea ilegală a acţiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acţionarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar cea a inculpaţilor G.N., A.D.L., B.G.M., B.I. şi P.C.A.M., de a-i ajuta la săvârşirea acestei infracţiuni, în mod continuu în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor C.N.F., I.N., C.A.A. şi a inculpaţilor C.A. şi S.E.R., de a ajuta grupul infracţional organizat la înşelarea unui număr de acţionari, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F. şi C.G.F., de a determina autori necunoscuţi să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar aceea de a folosi în mod continuu astfel de acte oficiale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor I.N., C.A.A., M.G.M., B.G.E., C.O., C.A. şi S.E.R., de a folosi în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, procuri notariale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A., C.D., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O. şi C.A. şi S.E.R., de a completa cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor la SSIF, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului A.D.L., de a completa cereri şi a le semna în fals, în numele unor acţionari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C. SA, în Bucureşti, sector 6, str. D., nr. Y1 şi nr. Y2, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor A.D.L., B.I., B.G.M. şi a inculpatei P.C.A.M., de a accesa fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, depăşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu] baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului A.D.L. de a pătrunde fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi de a modifica date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului G.N. de a accesa fără drept [conform art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu] baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în perioada 2006-februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului G.N. de a-i determina pe inculpaţii B.I. şi B.G.M., să acceseze fără drept [conf. art. 35 alin. (2) lit. a), lit. b) şi lit. c) din Legea nr. 161/2003, acţionează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, aşa cum au procedat inculpaţii, de păşeşte limitele autorizării, care permitea inculpaţilor accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operaţiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuţiunile de serviciu] baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obţinerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracţional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpaţilor V.F. şi C.G.F. de a-l determina pe inculpatul A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA şi să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Revenind la criteriile de individualizare a pedepsei, în raport de faptele, aşa cum au fost prezentate mai sus, şi de persoana inculpaţilor, acestea urmează a fi avute în vedere cu referire la fiecare inculpat, precum şi la fiecare infracţiune săvârşită de acel inculpat, luând în considerare toate susţinerile pe care fiecare dintre apelanţii inculpaţi le-au prezentat în cauză sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei, fără a lua însă în considerare aplicarea strictă a prevederilor art. 3201 C. proc. pen., solicitată de unii dintre inculpaţi, aşa cum s-a arătat mai sus, întrucât o atare solicitare nu s-a făcut în condiţiile prevăzute de lege, mai exact înainte de începerea cerecetării judecătoreşti sau în situaţiile tranzitorii, mai exact dacă cercetarea judecătorească a început înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, numai la primul termen de judecată, cu procedura completă, aşa cum pretind dispoziţile art. 11 din O.U.G. nr. 121/2011.
Curtea, însă, în vederea justei individualizări a pedepsei, pe care o apreciază excesiv de severă din perspectiva scopului nu numai coercitiv dar şi preventiv prevăzut de dispoziţiile art. 52 C. pen., s-a orientat la o pedeapsă într-un cuantum mai mic în raport de fiecare infracţiune reţinută în sarcina inculpatului prin aplicarea de circumstanţe atenuante, potrivit art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., costând în comportarea sinceră în timpul procesului se va da astfel eficienţă criteriilor de individualiztare a pedepsei vizând persoana inculpatului care recunoaşte şi regretă fapta, fără însă a fi aplicate în cauză prevederile art. 3201 deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege sub acest aspect aşa cum s-a arătat mai sus, de asemenea se va da eficienţă şi altor situaţii vizate de aceeaşi circumstanţă atenuantă, ceea ce va conduce la stabilirea unor pedepse sub minimul prevăzut de lege conform prevederilor art. 76 alin. (1) C. proc. pen. în funcţie de limita de pedeapsă vizând minimul special al fiecărei infracţiuni reţinute în sarcina fiecărui inculpat.
Astfel, sub acest aspect s-a admis apelul inculpaţilor G.N., A.D.L., C.M., V.G.G., C.D.A., M.G.M., B.G.E., C.D., B.G.M., B.I., C.O., C.A., P.C.A.M., după ce în prealabil s-au descotopit pedepsele rezultante aplicate acestor inculpaţi în pedepsele componente care vor fi repuse în individualitatea lor.
De menţionat că întrucât liderii grupului infracţional în cauză au fost inculpaţii V.F. şi V.G.G., în privinţa acestora curtea apreciază că nu se impune aplicarea de circumstanţe atenuante, dar având în vedere scopul pedepsei care trebuie să fie în egală măsură atât coercitiv, dar şi preventiv şi luând în considerare şi faptul că aceştia îşi recunosc activitatea infracţională, a se vedea în acest sens declaraţiile date vizând aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., se impune aplicarea unei pedepse de 10 ani închisoare şi nu de 15 ani închisoare aşa cum a hotărât prima instanţă cu referire la cei doi inculpaţi V.F. şi V.G.G., având în vedere în acest sens mai ales infracţiunea cea mai gravă componentă a infracţiunii rezultante, infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5), care iniţial a fost sancţionată de către prima instanţă cu pedeapsa de 15 ani aşa cum s-a arătat.
Totodată, întrucât inculpaţii C.N.F., C.A.A. şi I.N. au achitat o parte din prejudiciu, curtea a admis şi apelul acestora şi a făcut aplicarea prevederilor art. 74 alin. (1) lit. b) ca şi circumstanţă atenuantă, stăruinţa depusă de inculpat pentru a repara paguba pricinuită, şi în consecinţă după ce vor fi descontopite pedepsele rezultante aplicate fiecăruia dintre aceşti inculpaţi şi vor fi repuse în individualitatea lor, s-a aplicat un cuantum sub limita minimă a textului penal incriminator pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina fiecrauia dintre inculpaţii C.N.F., C.A.A. şi I.N., potrivit prevederilor art. 76 alin. (1) ce vizează efectul circumstanţelor atenuante.
Recontopind aceste pedepse stabilite, urmează ca insulpaţii să execute pedeapsa cea mai grea şi anume:
- inculpatul V.F. 10 ani închisoare;
- inculpatul C.G.F. 10 ani închisoare;
- inculpatul G.N. 8 ani închisoare;
- inculpatul A.D.L. 7 ani închisoare;
- inculpata C.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul V.G.G. 6 ani închisoare;
- inculpata C.D.A. 6 ani închisoare;
- inculpatul M.G.M. 6 ani închisoare;
inculpatul B.G.E. 6 ani închisoare;
- inculpata C.D. 6 ani închisoare;
- inculpata B.G.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul B.I. 6 ani închisoare;
- inculpatul C.O. 6 ani închisoare;
- inculpata P.C.A.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul C.N.F. 4 ani închisoare;
- inculpatul C.A.A. 4 ani închisoare;
- inculpatul I.N. 4 ani închisoare;
- inculpatul C.A. 4 ani închisoare.
De precizat în legătură cu „tabloul final” al acestor pedepse rezultante ce urmează să fie executate de către fiecare dintre inculpaţi că acest cuantum diferenţiat reflectă contribuţia fiecăruia dintre aceşti inculpaţi la săvârşirea activităţii infracţionale în cadrul acestui grup criminal organizat, fiind sancţionaţi mai sever, desigur în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., cei care au fost liderii, pe de o parte grupului de ansamblu ce a acţionat cum sunt inculpaţii V.F. şi C.G.F., iar pe de altă parte liderul grupului de la SC D.C. SA, ca parte responsabilă civilemnte, cum este G.F., urmat ca şi contribuţie, în opinia curţii, de inculpatul A.D.L. Aceşti inculpaţi au fost condamnaţi astfel la pedepse de 10 ani închisoare (V.F.), 10 ani închisoare (C.G.F.), 8 ani închisoare (G.N.) şi 7 ani închisoare A.D.L.
De menţionat că, după pronunţarea sentinţei atacate în această cauză, în cursul judecăţii în apel, apelantul inculpat I.P. a decedat, astfel că, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., curtea a dispus încetarea procesului penal cu privire la acest inculpat.
Faţă de considerentele mai sus arătate, nuanţat cu referire la fiecare apel declarat în această cauză, curtea, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Piteşti, de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA şi de inculpaţii V.F., C.G.F., G.N., A.D.L., C.M., V.G.G., C.N.F., C.D.A., M.G.M., B.G.E., C.A.A., C.D., B.G.M., B.I., I.N., C.O., C.A., P.C.A.M.
Tototdată, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., curtea, tot în sensul considerentelor mai larg exprimate mai sus, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de părţile civile C.I.A., D.C.B., precum şi de moştenitorii părţii civile P.E.A., C.L., C.T. şi C.P.B., pe care-i va obliga, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheluielilor judiciare către stat.
Astfel, pe calea deciziei penale nr. 138/A din 15 noiembrie 2012 Curtea de Apel Piteşti a dispus:
„Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Piteşti, al părţii responsabile civilmente SC D.C. SA, şi al inculpaţilor V.F., C.G.F., G.N., A.D.L., C.M., V.G.G., C.N.F., C.D.A., M.G.M., B.G.E., C.A.A., C.D., B.G.M., B.I., I.N., C.O., C.A., P.C.A.M., împotriva sentinţei penale nr. 35 din 27 ianuarie 2011, pronunţată de Tribunalul Argeş, în Dosarul nr. 2320/109/2009. Desfiinţează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând:
Descontopeşte pedepsele rezultante ale inculpaţilor V.F., C.G.F., G.N., A.D.L., C.M., V.G.G., C.N.F., C.D.A., M.G.M., B.G.E., C.A.A., C.D., B.G.M., B.I., I.N., C.O., C.A., P.C.A.M., în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. faţă de inculpaţii G.N., A.D.L., C.M., V.G.G., C.D.A., M.G.M., B.G.E., C.D., B.G.M., B.I., C.O., C.A., P.C.A.M., şi art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen. pentru inculpaţii C.N.F., C.A.A. şi I.N.
Reduce pedepsele aplicate acestor inculpaţi, astfel:
1. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la câte 10 ani închisoare pentru inculpaţii V.F. şi C.G.F., la câte 6 ani închisoare pentru inculpaţii C.M., V.G.G., M.G.M., B.G.E., C.D., C.O. şi C.D.A.
2. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la 8 ani închisoare pentru inculpatul G.N.; pentru inculpatul A.D.L. la 7 ani închisoare; şi la câte 6 ani închisoare pentru inculpaţii B.G.M.; B.I. şi P.C.A.M.
3. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la câte 2 ani închisoare pentru inculpaţii I.N.; C.A.; C.N.F. şi C.A.A.
4. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 la câte 4 ani închisoare pentru inculpaţii: C.M.; V.G.G.; C.N.F.; C.D.A.; G.N.; A.D.L.; M.G.M.; B.G.E.; C.A.A.; C.D.; B.G.M.; B.I.; I.N.; C.O.; C.A. ; P.C.A.M.
5. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248, combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2), precum şi art. 26 art. 279 alin. (1) raportat la art. 248, combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la câte 5 luni închisoare pentru inculpaţii C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A., C.D., G.N., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O. şi C.A.
6. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la câte 2 luni închisoare pentru inculpaţii I.N., C.A.A., M.G.M., B.G.E., C.O. şi C.A.
7. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la câte 2 luni închisoare pentru inculpaţii C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A., C.D., M.G.M., B.G.E., V.G.G., C.O., C.A. şi A.D.L.
9. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 26 raportat la art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. la câte 5 luni închisoare pentru inculpaţii A.D.L., B.I., B.G.M., P.C.A.M. şi G.N.
10. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. la 1 an închisoare pentru inculpatul A.D.L.
Recontopeşte pedepsele urmând ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea şi anume:
- inculpatul V.F. 10 ani închisoare;
- inculpatul C.G.F. 10 ani închisoare;
- inculpatul G.N. 8 ani închisoare;
- inculpatul A.D.L. 7 ani închisoare;
- inculpata C.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul V.G.G. 6 ani închisoare;
- inculpata C.D.A. 6 ani închisoare;
- inculpatul M.G.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul B.G.E. 6 ani închisoare;
- inculpata C.D. 6 ani închisoare;
- inculpata B.G.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul B.I. 6 ani închisoare;
- inculpatul C.O. 6 ani închisoare;
- inculpata P.C.A.M. 6 ani închisoare;
- inculpatul C.N.F. 4 ani închisoare;
- inculpatul C.A.A. 4 ani închisoare;
- inculpatul I.N. 4 ani închisoare;
- inculpatul C.A. 4 ani închisoare.
Menţine în rest dispoziţiile sentinţei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., dispune încetarea procesului penal cu privire la inculpatul I.P.
Menţine arestarea preventivă a inculpatului C.A.A. şi deduce la zi durata arestării preventive, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.
Deduce durata arestării preventive a inculpatului I.N. începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare şi până la data punerii în libertate.
Deduce durata arestării preventiv a inculpaţilor V.F., V.G.G., G.N., A.D.L., M.G.M., B.G.E., C.G.F. şi C.O. de la data pronunţării sentinţei atacate, respectiv 27 ianuarie 2011, până la data punerii lor în libertate prin decizia penală nr. 111/A din 16 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Piteşti.
Deduce din pedeapsa aplicată fiecăruia dintre inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi C.D. perioada reţinerii de 24 ore, începând cu 26 mai 2009.
Înlătură obligarea în solidar a părţii responsabile civilmente SC D.C. SA la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare şi menţine această obligaţie în solidar numai faţă de inculpaţii G.N., A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M.
Menţine măsurile asigurătorii luate în cursul urmării penale cu privire la bunurile inculpaţilor G.N., B.I., B.G.M., C.D., C.O. şi M.G.M.
În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. dispune confiscarea următoarelor bunuri: hard-disc ridicat de la inculpatul G.N. şi 21 suporţi de stocare tip CD, ridicaţi de Ia T.N.B.
Respinge apelurile declarate de părţile civile C.I.A., D.C.B. precum şi de moştenitorii părţii civile P.E.A., C.L., C.T. şi C.P.B.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, s-au exercitat recursuri de către aceeaşi inculpaţi (mai puţin I.P. a cărui deces s-a constatat în ap el).
În recurs, inculpaţii B.G.E., C.M., C.O. şi C.D.A. au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 3201C. proc. pen. vizând recunoaşterea vinovăţiei, cu declaraţii exprese în acest sens.
Rezumând criticile inculpaţilor recurenţi, sunt de prezentat următoarele:
Inculpatul G.N., în motivele invocate critică hotărârea pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
- în mod greşit i s-a aplicat o pedeapsă extrem de severă, apreciind în mod nereal asupra gradului de pericol social al infracţiunilor reţinute în sarcina sa, fără a avea în vedere întreg ansamblu probator privitor la situaţia de fapt şi la circumstanţele privind persoana sa.
Astfel, are în continuare calitatea de lucrător la SC D.C. SA, toţi angajaţii ce au lucrat la SC D.C. SA au beneficiat de sume infime, urmare a faptului că inculpatul V.F. nu înţelegea să-i plătească pe inculpaţii ce lucrau în această instituţie ca parteneri de afacere, ci ca persoane care-i fac un favor, pentru a beneficia de mai multe date în vederea înşelării acţionarilor, înscrişi în bazele de date ale SC D.C. SA.
De aceea, având în vedere contribuţia sa la activitatea infracţională săvârşită de membrii grupului criminal organizat, o contribuţie minimă şi luând în considerare mai ales atitudinea sa de cooperare în cursul procesului penal de care a dat dovadă prin cunoştinţele tehnice învederate organelor judiciare, pentru a fi înţeles mecanismul desfăşurării acestei activităţi infracţionale, vizând tranzacţionarea acţiunilor titularilor, la care adaugă şi faptul că nu a mai fost cercetat sau condamnat anterior pentru astfel de fapte penale, având o conduită ireproşabilă până în momentul săvârşii infracţiunii, fiind absolvent de studii superioare, toate acestea conduc la concluzia că în cauză se impun a fi aplicabile prevederile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special până la minimul general prevăzut de lege.
Inculpaţii V.F., V.G.G. şi C.M. critică hotărârea pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă, aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen.
Aceşti inculpaţi au solicitat în apel să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., recunoscând faptele aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare şi solicitând reducerea pedepsei, conform prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (declaraţia inculpatului V.G.G., declaraţia inculpatei C.M., declaraţia inculpatului V.F.).
Inculpatul B.G.E. a criticat decizia pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă, aceleaşi motive de individualizare a sancţiunii, privind incidenţa art. 3201 C. proc. pen.
De menţionat că acest inculpat a solicitat în apel aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele şi dorind o reducere a pedepsei conform prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Inculpatul A.D.L. a criticat decizia pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă, aceleaşi motive de individualizare a sancţiunii, privind incidenţa art. 3201 C. proc. pen.
Inculpaţii C.N.F., I.N. şi C.A.A. critică decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă următoarele motive, ce ţin de cazurile de casare de la pct. 14 şi pct. 15 ale art. 3859 C. proc. pen.:
În cauză se impun a fi aplicate prevederile art. 13 C. pen., având în vedere legea mai favorabilă, întrucât aceşti inculpaţi au acoperit prejudiciul stabilit de experţii cauzei, aşa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză dispusă în această cauză, necontestată şi însuşită de D.I.I.C.O.T., prejudicii care au fost stabilite în sumă de 2.868 RON C.N.F., 4.071 RON I.N., 1.209 RON C.A.A.;
Se impunea aplicarea, în condiţiile art. 13 C. pen., a prevederilor art. 741 C. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010, aplicarea retroactivă a legii mai favorabile, având în vedere că potrivit acestui articol atunci când prejudiciul este sub valoarea de 50.000 euro şi este achitat de inculpaţi, în cazul infracţiunilor economice, cum este şi cea prevăzută de art. 215 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., instanţa este obligată să aplice amenda administrativă, ceea ce se impunea în această cauză în privinţa lor, deoarece au achitat prejudiciile menţionate mai sus.
Cu privire la celelalte infracţiuni s-a solicitat reindividualizarea, sub aspectul redozării pedepselor, şi aplicarea art. 861 C. pen.
Inculpatul C.O. critică decizia pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859C. proc. pen., în măsura în care se va considera că este vinovat de săvârşirea faptelor pentru care este trimis în judecată se impune aplicarea în cauză a prevederilor art. 76 raportat la art. 74 C. pen., având în vedere circumstanţele sale personale, în sensul că nu are antecedente penale, este căsătorit, are 2 copii minori, a avut o conduită de colaborare cu organele judiciare, contribuind în mod esenţial la aflarea adevărului şi la tragerea la răspundere a celorlalte persoane, prin desistarea sa, precum şi ca urmare a denunţurilor formulate poliţiei după momentul consumării faptelor reţinute în sarcina sa.
Inculpata C.D. critică decizia pentru netemeinicie, susţinând, în esenţă, acelaşi caz de casare de la pct. 14.
Considerându-se vinovată pentru săvârşirea infracţiunilor, arată că sub acest aspect condamnarea dispusă de către instanţă la pedeapsa închisorii şi în cuantumul stabilit, nu este temeinică, impunându-se, în principal, aplicarea unei amenzi penale, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse în modalitatea suspendării condiţionate, în condiţiile art. 81 C. pen. sau a suspendării sub supraveghere, în condiţiile art. 861 C. pen., în funcţie de cuantumul pedepsei la care se va orienta instanţa, având în vedere faptul că nu are antecedente penale, a avut un comportament bun înainte de săvârşirea acestor fapte, are studii de masterat, a avut o cooperare bună pe parcursul întregului proces penal, are sechestru instituit asupra bunurilor pe care le deţine.
Inculpaţii B.G.M. şi B.I. critică decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Se solicită redozarea pedepselor aplicate inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost condamnaţi, având în vedere că implicarea lor în grupul criminal organizat a fost minimă, activitate constând în eliberarea doar de extrase de cont, fără a avea vreun rol în activitatea infracţională desfăşurată de grup, luând în considerare, de asemenea, şi conduita bună a acestora înainte de săvârşirea infracţiunii, recunoaşterea în totalitate a activităţii infracţionale şi colaborarea cu organele de anchetă, pregătirea acestora, inculpata B.G.M. urmând cursuri postuniversitare, impunându-se, în consecinţă, aplicarea prevederilor art. 74 şi art. 76 C. pen., şi aplicarea unei pedepse în condiţiile art. 861C. pen., o pedeapsă orientată spre minimul special.
Mai mult, în cauză se apreciază că se poate face aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., inculpaţii arătând în mod expres, prin declaraţiile date (B.I., B.G.M.) că recunosc faptele de care sunt acuzaţi, recunoaştere pe care au făcut-o de la începutul urmăririi penale pe tot parcursul procesului penal şi în cursul judecăţii, şi că solicită aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., aşa cum s-a menţionat mai sus, considerând că sunt aplicabile aceste prevederi, având în vedere decizia Curţii Constituţionale publicată cu referire la acest articol, decizie care a fost publicată ulterior dezbaterilor ce au avut loc în această cauză în primul ciclu procesual.
Totodată se solicită reţinerea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Aşadar s-au invocat expres cazurile de casare de la pct. 172 şi pct. 14 ale art. 3859 C. proc. pen.
Inculpata P.C.A.M. critică decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând în esenţă următoarele motive:
Se susţine o greşită întocmire a concluziilor raportului de expertiză. Se impune reaprecierea întregului material probator şi în special cu privire la raportul de expertiză contabilă efectuat la data de 28 mai 2010 pentru determinarea exactă a prejudiciului cauzat numai de ea, întrucât în cauză se face referire la prejudiciul cauzat unui număr de 184 de părţi civile cu o sumă totală de 1.765.742,24 RON în condiţiile în care, prin rechizitoriu, parchetul cercetează activitatea sa infracţională materializată numai pentru 7 acte materiale pentru care a fost trimis în judecată şi nu pentru 184 de acte materiale care au fost avute în vedere la pronunţarea sentinţei cu privire la persoana sa.
Cu privire la aceste aspecte s-a invocat şi cazul de casare de la pct. 9 al art. 3859 C. proc. pen. în sensul că instanţele au dat curs unor motivări preluate din conţinutul expertizei care însă nu fac obiectul preocupărilor unui expert.
În această situaţie, calculându-se în mod exact prejudiciul pentru care s-ar face responsabilă penal, aceasta are influenţă asupra laturii penale a cauzei, aplicarea dispoziţiile art. 741 C. pen., asupra pedepsei ce se poate aplica prin orientarea spre minimul prevăzut de lege ca urmare a reţinerii şi de circumstanţe atenuante aplicabile în cauză.
De asemenea, raportat la acest prejudiciu mai mic şi nu global cu referire la toate părţile civile cum a stabilit instanţa, are posibilitatea să solicite aplicarea prevederilor art. 741C. pen., precum şi a art. 3201 C. proc. pen., ce urmează a fi reţinute, alături de circumstanţe atenuante aplicabile în cauză, ceea ce conduce la o nouă individualizare a pedepsei, înlăturându-se susţinerea instanţei că îndreptarea sa poate avea numai prin executarea acesteia într-un regim de detenţie.
Întreaga înrâurire a criticilor apărării stă însă în greşita întocmire a raportului de expertiză contabilă.
Inculpata C.D.A. critică soluţia pentru netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele motive:
Având în vedere că a recunoscut săvârşirea actelor materiale pentru care este trimisă în judecată, iar acestea sunt într-un număr extrem de redus faţă de activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi, pentru care se consideră vinovată, stabilirea unui cuantum al pedepsei mai mic, având în vedere prejudiciul relativ mic cauzat faţă de prejudiciul global, cât şi circumstanţe personale şi anume, faptul că nu avea antecedente penale, are un minor în îngrijire, este încadrată în muncă, fiind o persoană cunoscută care a avut un comportament onest şi responsabil în societate înainte de săvârşirea unor asemenea fapte.
De menţionat că inculpata a solicitat ca în cauză să se facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., recunoscând faptele aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare şi solicitând reducerea pedepsei potrivit prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Se invoca aşadar cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen.
Inculpatul C.G.F. critică soluţia pentru netemeinicie, susţinând în esenţă următoarele motive:
Întrucât a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată se impunea ca instanţa să facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., apreciind că sunt întrunite toate condiţiile de a beneficia de dispoziţiile acestei legi, cu privire la reducerea pedepsei, potrivit prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., având în vedere, în acest sens, contribuţia sa individuală la săvârşirea faptelor pentru care a fost condamnat.
Pedeapsa aplicată este extrem de mare, impunându-se reducerea acesteia, având în vedere circumstanţe atenuante care pot fi reţinute în sarcina sa, în sensul că are copii în întreţinere şi sănătatea este afectată aşa cum rezultă din actele depuse în cauză.
Se invoca aşadar cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen.
Inculpatul C.A. critică sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
Astfel, acesta arată că activitatea sa infracţională a fost neînsemnată, având în vedere că a deschis numai două conturi, neştiind că procura este falsă, neavând legătură nici cu grupul infracţional de care se face vorbire în actul de sesizare şi în motivarea instanţei, întrucât nu cunoaşte nicio persoană din acest grup, cu excepţia unei persoane cu care este verişor, astfel că nu poate fi reţinută vinovăţia sa sub aceste aspecte, mai exact al aderării la un grup infracţional organizat, aderare care nu rezultă din niciun mijloc de probă.
Având în vedere că a achitat prejudiciul reţinut în sarcina sa, cu atât mai mult că acest prejudiciu vizează numai pe două persoane vătămate, S.E. şi Z.M., care nu s-au constituit părţi civile, consideră că se impunea a se face aplicarea în cauză a prevederilor art. 741 C. pen.
De asemenea, solicită a se face şi aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., întrucât a recunoscut fapta din faza de urmărire penală, a achitat prejudiciul aşa cum s-a menţionat, la care adaugă şi situaţia că se impun a fi reţinute şi circumstanţe atenuante, cu consecinţa reducerii şi mai mult a pedepsei, având în vedere că nu a mai săvârşit fapte penale, este angajat în muncă, are 2 copii în întreţinere.
Partea, responsabilă civilmente SC D.C. SA critică decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă, următoarele motive:
- temeiul legal al atragerii răspunderii civile, ca şi parte .responsabilă civilmente, se regăseşte în prevederile art. 1000 alin. (3) C. civ., însă pentru a răspunde trebuie îndeplinite cele 2 condiţii legale în acest sens.
- În mod netemeinic şi nelegal s-a dispus obligarea sa, în mod solidar cu toţi inculpaţii la plata despăgubirilor civile la limita maximă a prejudiciului;
- În mod netemeinic şi nelegal s-a dispus obligarea sa, în solidar şi cu inculpatul G.N., după data la care acesta nu mai avea calitatea de angajat al societăţii;
Astfel, în condiţiile în care părţile vătămate V.V.A., D.G.A. şi J.I. au fost păgubite cu suma totală de 864.804,2 RON, din totalul prejudiciului reţinut de 1.851.559,91 RON, după momentul la care inculpatul G.N. părăsise serviciul părţii responsabile civilmente (februarie 2007), persoanele vătămate fiind păgubite în datele de 4 iunie 2007, 26 iunie 2007 şi, respectiv 26 iulie 2007, 30 iulie 2007, nu se mai poate reţine existenţa în persoana acestuia a calităţii de prepus şi, în consecinţă, nu mai poate fi atrasă răspunderea civilă a sa pentru prepusul său G.N., pentru fapte săvârşite de acesta la data când nu mai avea această calitate de prepus.
Mai mult, s-a dispus obligarea sa ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu prepusul său G.N. şi ceilalţi, pentru cazuri în care inculpaţii de etnie rromă au înşelat părţile vătămate în teritoriu, fără nicio implicare a acestor prepuşi ai săi.
- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut răspunderea sa civilă pentru faptele prepuşilor, deoarece nu au fost individualizate în concret actele materiale săvârşite de aceştia cauzatoare de prejudiciu, proporţia deţinută de aceste fapte, în economia activităţii infracţionale a grupului şi legătura de cauzalitate între faptele acestora şi prejudiciu.
- În mod netemeinic şi nelegal s-a reţinut răspunderea sa ca parte responsabilă civilmente pentru prejudicii care nu au rezultat din activitatea infracţională nemijlocită a angajaţilor săi, întrucât activitatea nemijlocită a prepuşilor este inexistentă sau de mică importanţă, aşa cum rezultă din întreg probatoriul al cauzei, în cauzarea efectivă a prejudiciului.
În concluzie, faţă de cele arătate, se solicită admiterea recursului, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei şi, în urma rejudecării, înlăturarea obligării în solidar a sa cu inculpaţii, la acoperirea întregului prejudiciului cauzat părţilor vătămate, constituite părţi civile, obligarea în solidar doar în limita sumei de 304.880,13 RON.
A fost formulat recurs şi de către avocat H.C.M. care a solicitat dispunerea acordării onorariului pentru asistarea şi reprezentarea părţilor civile, înfăptuite în faţa Curţii de Apel Piteşti.
O notă specială se impune a fi relevată cu privire la recursul inculpatului M.G.M., persoană ce declarase anterior calea de atac a apelului.
Întrucât la termenul de judecată din data de 18 octombrie 2013, când s-au dezbătut recursurile iniţiate, s-au constatat de către instanţa de judecată anumite inadvertenţe în susţinerea calificată şi legală a apărării sale de către un apărător care să îndeplinească toate condiţiile profesionale în acest sens, s-a procedat la disjungerea cauzei în ceea ce îl priveşte.
Rezumând, faţă de desfăşurătorul de critici mai sus detaliat, cu uşurinţă se poate constata că motivele de recurs precum şi cazurile de casare invocate vizează în principal aspecte de pretinsă nelegalitate în procesul de individualizare a sancţiunilor aplicate, fără a aduce în discuţie elemente de substanţă ale cauzei, aspecte ce ţin de conturarea stării de fapt specifice speţei.
O anumită notă discordantă au manifestat inculpatul recurent C.A., care în afara spaţiului judiciar de solicitate a pronunţării unei soluţii de achitare grefată pe dispoziţiile art. 1 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a reiterat aspectul final că „regretă faptele săvârşite”, sau partea responsabilă civilmente care, dincolo de criticile de legalitate vizând modul de soluţionare a laturii civile, a achiesat asupra dispoziţiei de obligare a sa, însă în limita unei sume mult mai mici.
Posibil ca acest cadru judiciar instituit în recurs să fi fost determinat atât de evidenţa probelor de vinovăţie din dosar cât şi de manifestările exprese ale celor mai mulţi dintre inculpaţi care, în diferite perioade de timp procesuale, au înţeles, nu întotdeauna cu respectarea rigorilor impuse de lege, în a se prevala de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
Evident că în acest context, sarcina juridică a instanţei de recurs este una relativ facilă, ce nu impune o reluare a contextului faptic şi probatoriu specific speţei, urmând ca în continuare să se primească doar răspunsuri pentru recurenţi, raportat la fiecare critică adusă în discuţie.
Aşadar, examinând hotărârile atacate, prin prisma motivelor invocate (cu preponderenţă cazul de casare general susţinut de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen.) potrivit prevederilor art. 3856 C. proc. pen., cu abordarea inclusiv a cazurilor de casare tratabile din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va constata următoarele:
Ca aspect preliminar, de legalitate, pe care îl va constata incident instanţa de recurs, este de consemnat că în cauză sunt aplicabile formal şi substanţial dispoziţiile art. 3201C. proc. pen. faţă de inculpaţii B.I., B.G.M., V.F., C.M., B.G.E., C.D.A., V.G.G.
Sub aceste aspecte sunt de luat în considerare declaraţiile exprese ale celor în cauză, manifestate în faza apelului, în momente procesuale ce permiteau eficientizarea acestor dispoziţii legale, cu trimitere la încheierile de şedinţă din datele de 11 octombrie 2012 şi 1 noiembrie 2012.
De reţinut că declaraţii în acelaşi sens s-au manifestat şi din partea unor alţi inculpaţi, consemnate inclusiv la nivelul derulării judecăţii din prezentul recurs, însă evident că fiind date în momente procesuale inadecvate, incidenţa normelor juridice scontate nu are acoperire legală. Altfel, la momentul consemnării declaraţiilor acelor inculpaţi menţionaţi pentru care se va face aplic. art. 3201 C. proc. pen., o serie de alţi coinculpaţi au şi precizat expres că nu doresc să facă aceleaşi solicitări juridice.
Ca urmare, faţă de inculpaţii B.I., B.G.M., V.F., C.M., B.G.E., C.D.A., V.G.G. urmează ca prezentele recursuri să fie admise pe considerentele art. 38515 pct. 1 lit. d) C. proc. pen., cu incidenţa instituţiei juridice de la art. 3201 C. proc. pen.
În cadrul operaţiunii de rejudecare, dându-se eficienţă efectivă dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. se vor reduce sancţiunile aplicate raportat la fiecare infracţiune, pentru ca în final, recontopindu-se să avem ca rezultante, pedepsele principale de:
- 6 ani pentru V.F.;
- 4 ani pentru C.M.;
- 4 ani pentru V.G.G.;
- 4 ani pentru C.D.A.;
- 4 ani pentru B.G.E.;
- 4 ani pentru B.G.M.;
- şi 4 ani pentru B.I.
În acelaşi plan al deplinei legalităţi fiind, este de consemnat şi incidenţa art. 19 din Legea nr. 682/2002 în favoarea inculpaţilor V.F. (cu conturarea deplină a aceleaşi rezultante finale de 6 ani închisoare) şi A.D.L.
Sub aceste aspecte, este de consemnat că a fost de datoria instanţei de recurs în a întreprinde demersurile de rigoare, în funcţie de prealabilele învederări din partea inculpaţilor, la dosar ataşându-se adresele D.I.I.C.O.T. corespunzătoare, din care rezultă necesitatea aplicării acestor texte legale.
În aceste condiţii, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 în favoarea inculpaţilor V.F. şi A.D.L. se vor admite recursurile acestora, lui V.F., inclusiv datorită acestei cauze de reducere, îi va fi aplicată o rezultată finală de 6 ani închisoare, iar pentru A.D.L., o rezultantă, pedeapsă principală, de 4 ani închisoare.
În ceea ce priveşte celelalte recursuri iniţiate, ale inculpaţilor şi părţii responsabile civilmente, se va constata de către instanţa de recurs, indubitabil, caracterul lor nefondat.
Reiterând aspectele elementelor de fond, a faptelor în materialitatea lor, Înalta Curte reţine că în dovedirea lor, în afara cadrului probatoriu vast şi concludent expus de către instanţele ierarhic inferioare, vine şi solicitarea aplicării prevăzută art. 3201C. proc. pen. de către inculpaţii V.F., V.G.G. şi C.M., B.G.E., B.G.M., B.I., C.D.A., C.G.F., C.A., ultimii doi solicitând aplicarea acestor prevederi ale art. 3201C. proc. pen. în primul ciclu procesual.
Inclusiv în recurs au existat astfel de manifestări, spre exemplu, în afara celor menţionaţi anterior, inculpaţii C.O., P.C.A.M. şi G.N.
În aceste condiţii, raportat la critica vizând reducerea pedepselor, în fucţie inclusiv de aceste manifestări juridice (altfel critica esenţială din partea fiecărui recurent inculpat), vor fi avute în vedere prezentările defalcate pe fiecare dintre apelanţii-inculpaţi, aşa cum au fost reliefate în susţinerile instanţei de apel, nefiind caz de corijare, modificare în vreun fel a acestor aserţiuni şi concluzii.
Din toate actele şi lucrările dosarului rezultă că activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi este urmarea unui grup infracţional organizat constituit din inculpaţii V.F., C.G.F. şi G.N., primii doi fiind liderii de autoritate ai asocierii, inclusiv al acelora care lucrau la SC D.C. SA, grup care la rândul său era condus de inculpatul G.N.
Un astfel de grup structurat a funcţionat în perioada 2006-2007 acţionând coordonat în scopul infracţiunii de înşelăciune în formă deosebit de gravă şi manipularea pieţei de capital cu ajutorul unor acte false, cu consecinţa devalizării posesorilor de acţiuni cu ajutorul unor astfel de mijloace frauduloase.
De datoria instanţei de fond a fost prezentarea şi a etapelor infracţionale specifice.
Rezumând, prima etapă este aceea în care inculpaţii V.F. şi C.G.F. împreună cu cei racolaţi de ei, C.M., V.G.G., C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N., D.G.A.A., A.G.A., C.A., pe căi ilegale folosind diverse mijloace frauduloase aflau datele de identitate ale acţionarilor, iar pe unii dintre aceştia îi şi determinau să le dea procură notarială alteori producând procuri false în numele unor birouri notariale acţionând apoi pentru tranzacţionarea acţiunilor însuşindu-şi numeroase sume de bani fără ca posesorii acţiunilor tranzacţionate să cunoască aceste lucruri.
În cea de a doua etapă avea loc tranzacţionarea acţiunilor la o SSIF realizată direct de organizatorii grupului infracţional ori de cei atraşi în grup de către aceştia cum erau inculpaţii C.M., C.N.F., C.D.A., C.A.A., I.N. la care au participat şi învinuiţii D.G.A.A. şi A.G.A., de pildă aceşti învinuiţi fiind folosiţi ca şoferi care îi ajutau în această activitate infracţională.
În cea de a treia etapă activităţii infracţionale din grupul infracţional erau selectaţi inculpaţi de încredere care aveau menirea, în baza procurilor obţinute în diferite modalităţi frauduloase, să deschidă conturi bancare şi după alimentarea acestora cu banii rezultaţi din tranzacţiile ilegale să ridice în cash sumele rezultate.
De menţionat că în desfăşurarea unei astfel de activităţi infracţionale un rol important la avut şi grupul celor care erau angajaţi la SC D.C. SA, introdusă ca parte civilmente responsabilă în această cauză, cu ajutorul cărora s-au putut afla datele de identificare ale posesorilor acţiunilor devalizate, având acces la baza de date din sistemul informatic de la această unitate, grup alcătuit din inculpaţii G.N., liderul de grup, A.D.L., B.I., B.G.M. şi P.C.A.M., grup care a desfăşurat activităţile infracţionale arătate de astfel detaliat în considerentele sentinţei. Faţă de cele arătate, inclusiv Înalta Curte consideră că faptele inculpaţilor V.F., C.G.F. şi G.N. de a constitui un grup infracţional structurat care a funcţionat în perioada 2006-2007, acţionând coordonat în scopul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi manipularea pieţei de capital cu ajutorul unor acte false, iar a inculpaţilor C.M., B.G.E., V.G.G., C.D.A., A.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A.A., C.N.F., S.E.R., C.A., P.C.A.M., de adera la acest grup infracţional organizat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor reclamate.
O critică reiterată în recurs este aceea că în cauză operează incidenţa prevederilor art. 741 C. pen., articol introdus prin Legea nr. 202/2010, care deşi a fost declarat neconstituţional se impune a fi aplicat inculpaţilor care au achitat prejudiciul având în vedere că sunt aplicabile dispoziţiile art. 13 C. pen.
Nu poate fi primită însă, pentru considerentul de esenţă că prejudiciul cauzat nu este numai acela stabilit în sarcina inculpaţilor C.N.F., I.N. şi C.A.A., achitat de acătre aceştia.
Din această perspectivă, a neachitării prejudiciului sub aspectele nuanţate mai sus, nu pot fi primite nici criticile formulate cu privire la faptul că în cauză nu a existat posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 741 C. pen. aşa cum a fost introdus prin Legea nr. 202/2010.
În ceea ce priveşte celelalte critici, de această dată pe latura civilă a cauzei, în principal invocate de partea responsabilă civilmente, că nu se impunea obligarea în solidar a inculpaţilor la plata întregului prejudiciu; o atare critică nu poate fi primită pentru că, conform raportului de expertiză şi suplimentului 1 şi 2 întocmite în cauză, în cursul cercetării judecătoreşti de către prima instanţă, în mod just instanţa a obligat în solidar inculpaţii la plata sumelor stabilite în sarcina fiecărui inculpat.
S-au avut în vedere doar acei inculpaţi care aveau calitatea de angajaţi ai acesteia şi au acţionat în calitate de prepuşi.
Este de reţinut şi că în apel a fost reţinută ca fiind corectă critica vizând greşita obligare a părţii responsabile civilmente, în solidar cu anumiţi inculpaţi care nu aveau calitatea de angajaţi, ei fiind prepuşi ai altor comitenţi.
Astfel, au fost îndreptate aspectele greşit consemnate iniţial.
Cu referire la faptul că în mod greşit s-a reţinut răspunderea civilă şi pentru faptele prepusului G.N., o atare critică nu poate fi împărtăşită întrucât în afara greşitei obligări a părţii responsabile civilmente, în solidar cu alţi inculpaţi care nu sunt prepuşii săi, soluţia pe latura civilă este legală şi temeinică, şi are totodată o motivare corespunzătoare.
Revenind la criticile de substanţă, pe latura penală a cauzei, susţinute de către inculpaţii recurenţi, şi anume că pedepsele aplicate în această cauză sunt extrem de severe, nefiind just individulizate conform criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., privind faptele reţinute în sarcina lor, mai ales cu privire la contribuţia fiecăruia la cauzarea întregului prejudiciu reţinut în cauză, pedepse care nu au avut în vedere suficient circumstanţele personale precum şi atitudinea de recunoaştere pe care au avut-o o parte dintre inculpaţi, Curtea de Apel a fost cea care a constatat că o atare critică este întemeiată, propunând sancţiuni ce nu comportă corijări în recurs, în afara celor de strictă legalitate, prezentate la începutul prezentei decizii.
În consecinţă, ca şi tribunalul şi Curtea de Apel, instanţa de recurs reţine că în cauză au fost săvârşite toate infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea pentru fiecare inculpat şi, în consecinţă, în mod just s-a apreciat şi că (cu trimitere la faptele pretinse inculpatului C.A.
Fapta inculpaţilor G.N., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., B.G.E., V.G.G., C.O., C.A. şi S.E.R., de a sprijini inculpaţii principali, la tranzacţionarea ilegală a unor acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Sau, fapta inculpaţilor C.N.F., I.N., C.A.A. şi a inculpaţilor C.A. şi S.E.R., de a ajuta grupul infracţional organizat la înşelarea unui număr de acţionari, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, fapta inculpaţilor I.N., C.A.A., B.G.E., C.O., C.A. şi S.E.R., de a folosi în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, procuri notariale false, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Sau, fapta inculpaţilor V.F., C.G.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A.A., C.D.A., C.D., B.G.E., V.G.G., C.O. şi C.A. şi S.E.R., de a completa cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacţionarea acţiunilor la SSIF, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiaşi rezoluţi infracţionale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Aducerea în discuţie doar a acestor fapte şi infracţiuni, comise de o parte dintre inculpaţi, s-a realizat pentru a reitera caracterul infracţional al faptelor numitului C.A., singurul recurent care a contestat substanţial faptele în materialitatea lor (recunoscând doar uzul de fals).
Coroborând declaraţiile celorlalţi inculpaţi, ale martorilor, documentele de la dosar, interceptările convorbirilor telefonice, se atestă existenţa probelor de vinovăţie inclusiv în sarcina acestuia.
În final, necesitând răspuns şi recursul formulat de H.C.M., este de consemnat că în mod corect a fost acordat onorariul în favoarea acesteia, în funcţie de ciclurile procesuale în care a prestat profesional.
Aşa fiind, în afara spaţiului judiciar de deplină legalitate, vizând incidenţa art. 3201 C. proc. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002 faţă de anumiţi inculpaţi, în funcţie de detalierile anterior prezentate, alte motive de nelegalitate sau netemeinicie nu pot fi primite în cauză, instanţa de recurs urmând a consfinţi cele descrise pe calea unei decizii definitive în acest sens.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) şi alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii V.F., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.M., B.G.M., B.I. şi C.D.A. împotriva deciziei penale nr. 138/A din 15 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează în parte decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011 pronunţată de Tribunalul Argeş numai cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi art. 19 din Legea nr. 682/2002, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta şi rejudecând în fond:
Face aplicarea dispoziţiilor art. 3201alin. (1) şi alin. (7) C. proc. pen. cu privire la inculpaţii V.F., V.G.G., B.G.E., C.M., B.G.M., B.I. şi C.D.A.
Face aplicarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 cu privire la inculpaţii V.F. şi A.D.L.
Descontopeşte pedepsele rezultante aplicate inculpaţilor V.F., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.M., B.G.M., B.I. şi C.D.A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
Reduce pedepsele aplicate acestor inculpaţi astfel:
1. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen. la câte 4 ani închisoare pentru inculpaţii C.M., V.G.G., B.G.E. şi C.D.A., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi la 6 ani închisoare pentru inculpatul V.F. urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
2. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), alin. (2) şi alin. (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen., la 4 ani închisoare pentru inculpatul A.D.L., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi la câte 4 ani închisoare pentru inculpaţii B.G.M. şi B.I., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
3. Cu referire la infracţiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. c) C. pen., la câte 3 ani închisoare pentru inculpaţii C.M., V.G.G., C.D.A., B.G.E., B.G.M., B.I., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi la 2 ani închisoare pentru inculpatul A.D.L.; urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
4. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248, combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. c) C. pen. precum şi art. 26, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248, combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen. la câte 3 luni închisoare pentru inculpaţii C.M., C.D.A., B.G.M., B.I., B.G.E. şi V.G.G., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi la 1 lună închisoare pentru inculpatul A.D.L., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
5. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen. la 1 lună închisoare pentru inculpatul B.G.E., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
6. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen. la câte 1 lună închisoare pentru inculpaţii C.M., C.D.A., B.G.E., V.G.G., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi la 200 RON amendă penală pentru inculpatul A.D.L., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
7. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. c) C. pen. şi art. 26 raportat la art. 42 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen. la câte 2 luni închisoare pentru inculpaţii B.I. şi B.G.M., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi la 2 luni închisoare pentru inculpatul A.D.L., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
8. Cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen. la 6 luni închisoare pentru inculpatul A.D.L., urmarea aplicării dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.
Recontopeşte pedepsele urmând ca inculpaţii să execute pedeapsa cea mai grea şi anume:
- inculpatul V.F. 6 ani închisoare;
- inculpatul A.D.L. 4 ani închisoare;
- inculpata C.M. 4 ani închisoare;
- inculpatul V.G.G. 4 ani închisoare;
- inculpata C.D.A. 4 ani închisoare;
- inculpatul B.G.E. 4 ani închisoare;
- inculpata B.G.M. 4 ani închisoare;
- inculpatul B.I. 4 ani închisoare;
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii C.A.A., C.H.F., P.C.A.M., G.N., C.N.F., C.O., C.D., I.N., C.A., de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA şi de recurenta H.C.M. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului C.A.A., durata prevenţiei de la 24 martie 2012 la 1 noiembrie 2013.
Constată că inculpatul C.G.F. este arestat în altă cauză.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi V.F., A.D.L., B.G.M. şi B.I. în sumă de câte 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi V.G.G., B.G.E., C.M. şi C.D.A., în sumă de câte 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurenţii inculpaţi C.A.A., P.C.A.M., G.N., C.N.F., C.D., I.N. şi C.A. la plata sumei de câte 1.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurenţii inculpaţi C.H.F. şi C.O. la plata sumei de câte 1.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 1.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenta H.C.M. la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 noiembrie 2013.
>
← ICCJ. Decizia nr. 3357/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3393/2013. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... → |
---|