ICCJ. Decizia nr. 3426/2013. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3426/2013

Dosar nr. 748/44/2012

Şedinţa publică din 6 noiembrie 2013

Asupra recursurilor penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 186/2012 a Tribunalului Galaţi, au fost respinse ca fiind nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpaţilor S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D. şi T.C. din infracţiunea prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. (precum şi a art. 37 lit. a) C. pen. doar în privinţa inculpatului S.S.M.) în două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de disp. art. 181 alin. (1) C. pen. săvârşite în concurs real (cu referire la art. 33 lit. a) C. pen.).

Au fost respinse, ca fiind nefondate, cererile de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în privinţa inculpaţilor S.C., B.R., G.G., B.G., M.E.G., A.C., B.C., S.M., I.L.A. şi M.C. din infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. (iar în privinţa inculpaţilor B.C., S.C., I.L.A. şi M.C. şi cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; de asemenea, cu privire la inculpaţii minori B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G. şi A.C. şi cu reţinerea disp. art. 99 şi următoarele C. pen.) în două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de art. 181 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi a art. 99 şi următoarele C. pen. a condamnat pe inculpaţii S.M., M.E.G. şi G.G., la câte o pedeapsă a închisorii in cuantum de 3 ani şi 9 luni pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţă agravantă (faptă săvârşită la 17 noiembrie 2006).

În baza art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. a condamnat pe inculpaţii I.L.A. şi M.C., la câte o pedeapsă a închisorii în cuantum de 7 ani şi 6 luni pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţe agravante (fapte săvârşite la 17 noiembrie 2006).

În baza art. 20 C. pen. cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. a condamnat pe inculpaţii Ţ.F.D. şi T.C., la câte o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţe agravante (fapte comise la data de 17 noiembrie 2006).

În temeiul disp. art. 65 C. pen. a aplicat inculpaţilor Ţ.F.D., T.C., I.L.A. şi M.C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. a condamnat pe inculpaţii T.S. şi C.M., la pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani şi 8 luni pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi omor deosebit de grav cu circumstanţe agravante (fapta din 17 noiembrie 2006) precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. a condamnat pe inculpaţii S.C. şi B.C., la câte o pedeapsă a închisorii în cuantum de 7 ani şi 8 luni pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţe agravante (faptă comisă la 17 noiembrie 2006) precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

A constatat că infracţiunile săvârşite de inculpaţii T.S., C.M., S.C. şi B.C. sunt concurente cu infracţiunea sancţionată prin sentinţa penală nr. 578 din 22 decembrie 2009 a Tribunalului Galaţi, definitivă la 7 octombrie 2011 prin Decizia penală nr. 3477/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală (infracţiune prev. de disp. art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., săvârşită la data de 11 octombrie 2006 şi sancţionată, în privinţa fiecărui inculpat menţionat cu o pedeapsă de 7 ani şi 6 luni închisoare precum şi cu pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale).

În temeiul disp. art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen., cu privire la fiecare dintre inculpaţii T.S., C.M., S.C. şi B.C., a dispus contopirea pedepsei de 7 ani şi 8 luni închisoare şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani, aplicată în prezenta cauză, cu pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani, aplicată prin sentinţa penală nr. 578/2009 a Tribunalului Galaţi mai sus menţionată, definitivă la 7 octombrie 2011, astfel încât fiecare dintre inculpaţii menţionaţi va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani şi 8 luni închisoare, sporită la 8 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În baza art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. a condamnat pe inculpatul S.A.V., la pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani şi 8 luni pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav cu consecinţe agravate (faptă comisă la 17 noiembrie 2006) precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului S.A.V. prin sentinţa penală nr. 199/18 aprilie 2007 a Tribunalului Galaţi, definitivă la 18 decembrie 2007, în două pedepse a câte 2 ani închisoare aplicate în baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b) şi c) şi alin. (2¹) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., a art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. (infracţiuni comise la 12 noiembrie 2004), cu înlăturarea sporului de 6 luni închisoare.

A constatat că aceste infracţiuni sunt concurente cu infracţiunea obiect al prezentei cauze, astfel încât, în conformitate cu dispoziţiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a dispus contopirea celor două pedepse a câte 2 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentinţa penală 199/2007 a Tribunalului Galaţi cu pedeapsa de 7 ani şi 8 luni aplicată în prezenta cauză astfel încât inculpatul S.A.V. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani şi 8 luni închisoare sporită la 8 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 20 C. pen., cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat al art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi a art. 99 şi următoarele C. pen. a condamnat pe inculpatul A.C., la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani şi 11 luni închisoare pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţă agravantă (fapta din 17 noiembrie 2006).

În temeiul art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului A.C. prin sentinţa penală 1567 din 26 septembrie 2008 pronunţată de Judecătoria Galaţi, definitivă prin neapelare la 20 octombrie 2008 şi contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 3 ani şi 11 luni închisoare aplicată prin prezenta astfel încât inculpatul A.C. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 11 luni, sporită la 4 ani închisoare.

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 20 C. pen. cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi a art. 99 şi următoarele C. pen. a condamnat pe fiecare dintre inculpaţii B.R. şi B.G. la câte o pedeapsă a închisorii în cuantum de 3 ani şi 11 luni pentru săvârşirea complicităţii la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţă agravantă (fapte din 17 noiembrie 2006).

În temeiul disp. art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului B.R. prin sentinţa penală 495 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin neapelare la 24 noiembrie 2009 şi contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 3 ani şi 11 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre astfel încât inculpatul B.R. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 11 luni închisoare, sporită la 4 ani închisoare.

În temeiul disp. art. 85 C. pen. a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului B.G. prin sentinţa penală 166 din 1 februarie 2008 a Judecătoriei Galaţi, definitivă la 17 noiembrie 2008 prin decizia penală nr. 439/2008 a Tribunalului Galaţi şi contopirea acestei pedepse cu pedeapsa de 3 ani şi 11 luni închisoare aplicată prin prezenta sentinţă, astfel încât inculpatul B.G. va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani şi 11 luni închisoare, sporită la 4 ani închisoare.

În baza art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen. şi a art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul S.S.M., la pedeapsa închisorii în cuantum de 9 ani pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav cu circumstanţe agravante (faptă comisă la 17 noiembrie 2006) precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

A repus în individualitatea lor pedepsele de 7 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale (aplicată inculpatului S.S.M. prin sentinţa penală nr. 578 din 22 decembrie 2009 a Tribunalului Galaţi, definitivă la 7 octombrie 2011 prin Decizia penală nr. 3477/2011 a I.C.C.J. - pentru săvârşirea la data de 11 octombrie 2006 a infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi a art. 37 lit. a) C. pen.) şi 1 an închisoare (aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală 708/2006 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin neapelare la 10 aprilie 2006), pedepse în privinţa cărora s-a dispus executarea alăturată în temeiul art. 83 C. pen.

A constatat că infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului S.S.M. în prezenta cauză este concurentă cu infracţiunea pentru care acesta a fost sancţionat prin sentinţa penală nr. 578/2009 a Tribunalului Galaţi mai sus menţionată astfel încât, în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a dispus contopirea pedepsei de 9 ani închisoare şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani cu pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 83 C. pen. a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului S.S.M. prin sentinţa penală 708/2006 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin neapelare la 10 aprilie 2006, urmând ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa de 9 ani închisoare, mai sus stabilită, astfel încât inculpatul S.S.M. va executa în total o pedeapsă rezultantă de 10 ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat tuturor inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

În conformitate cu disp. art. 88 C. pen. a dedus din pedepsele astfel aplicate inculpaţilor perioadele executate sub imperiul măsurilor preventive după cum urmează:

Pentru inculpaţii S.A.V., Ţ.F.D., T.C. perioada executată de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008.

Pentru inculpaţii B.R. şi B.G. perioada executată de la 24 ianuarie 2007 la 28 mai 2007.

Pentru inculpatul I.L.A. - perioada reţinerii din 25 ianuarie 2007 precum şi perioada arestării preventive în intervalul 8 februarie 2007-3 noiembrie 2008.

Pentru inculpatul S.M. - perioada reţinerii şi a arestului preventiv de la 25 ianuarie 2007 până la 28 mai 2007.

Pentru inculpaţii M.E.G., G.G. şi A.C. perioada reţinerii din 25 ianuarie 2007 precum şi perioada arestării preventive de la 8 februarie 2007 până la 28 mai 2007.

Pentru inculpatul M.C. perioada reţinerii din 25 ianuarie 2007 precum şi perioada arestului preventiv în intervalul 14 septembrie 2007-3 noiembrie 2008.

Pentru inculpatul S.S.M. perioada reţinerii şi a arestului preventiv de la 25 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2008.

Pentru inculpatul S.C. perioada executată în intervalul 22 ianuarie 2007-12 decembrie 2008.

Pentru inculpatul B.C. perioada executată în intervalul 23 noiembrie 2006-12 decembrie 2008.

Pentru inculpatul T.S. perioada executată în intervalul 24 ianuarie 2007-24 noiembrie 2008.

Pentru inculpatul C.M. perioada executată în intervalul 24 ianuarie 2007-24 noiembrie 2008.

Conform art. 350 C. pen. a menţinut măsura arestării preventive luată în privinţa inculpatului T.S. prin încheierea de şedinţă din 17 noiembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Galaţi (mandat de arestare preventivă nr. 150/ U din 17 noiembrie 2011).

A menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. pen. luată faţă de inculpaţii S.S.M., C.M., S.A.V., T.C., M.C., I.L.A., B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

A constatat că inculpatul Ţ.F.D. este arestat în altă cauză.

A dispus anularea vechilor mandate de executare emise în baza sentinţei penale nr. 578/2009 a Tribunalului Galaţi în privinţa inculpaţilor T.S., C.M., B.C., S.C. şi S.S.M. şi emiterea unor noi mandate în baza prezentei sentinţe.

A dispus anularea vechiului mandat de executare emis în baza sentinţei penale nr. 199/2007 a Tribunalului Galaţi emis în privinţa inculpatului S.A.V. şi emiterea unui nou mandat în baza prezentei sentinţe.

În conformitate cu disp. art. 14 C. pen. coroborat cu art. 998 C. civ. a obligat în solidar pe inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., M.C., I.L.A., B.C., S.C., B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C., iar pe ultimii şase inculpaţi (minori) în solidar şi cu părţile responsabile civilmente B.E., B.A., M.P. şi M.N., S.I., S.V., F.L., G.M.S. şi B.Ş. la plata sumelor de 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea civilă P.I.G. precum şi la plata sumelor de 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea civilă G.G.A.

A obligat în solidar pe inculpaţii în cauză iar pe inculpaţii minori B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente B.E., B.A., M.P., M.N., S.I. şi S.V., F.L., G.M.S. şi B.Ş. să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi sumele de 1677,18 RON şi 1.278,38 RON, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea părţilor vătămate P.G.I. şi G.G.A.

În temeiul disp. art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială a obiectelor contondente (cuţite, săbii, baionete, răngi metalice, bâte) folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunilor, obiecte depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Galaţi.

În conformitate cu disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la fiecare inculpat după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Conform disp. art. 189 C. pen. s-a dispus ca suma de 5.400 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu în cauză pentru inculpaţii M.E.G., S.C., B.R., M.C., I.L.A., B.C., S.M., M.E.G., G.G., S.S.M., T.S., C.M., Ţ.F.D. şi S.A.V. să fie avansate Baroului Galaţi din fondul Ministerului Justiţiei.

În baza disp. art. 191 alin. (1) şi (3) C. pen. a obligat pe inculpaţi (exceptând pe inculpaţii A.C., B.G. şi T.C.) iar pe inculpaţii minori în solidar cu părţile responsabile civilmente corelative la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de 540 lei fiecare, sumă înglobând şi onorariul de apărător desemnat din oficiu în cauză.

În baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. pen. a obligat pe inculpaţii A.C., B.G. şi T.C., iar pe inculpaţii minori A.C. şi B.G. în solidar cu părţile responsabile civilmente F.L. şi B.Ş. la plata cheltuielilor judiciare statului în sumă de câte 140 lei fiecare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Prin decizia penală nr. 15/ A din 20 ianuarie 2011 s-a dispus trimiterea spre rejudecare a cauzei soluţionate de Tribunalul Galaţi prin sentinţa penală 569/2009 în Dosarul nr. 2902/121/2007, urmare admiterii apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., M.C., I.L.A., B.C., S.C., B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C.

Prin aceeaşi decizie penală, în conformitate cu disp. art. 383 al.3 C. pen. au fost menţinute actele procedurale efectuate de instanţa de fond până la dezbateri (termenul de judecată din 7 decembrie 2009) iar potrivit art. 383 alin. (1¹) cu referire la art. 350 C. pen. a fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., M.C., I.L.A., B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C.

Pentru a pronunţa această soluţie Curtea de Apel Galaţi a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 569 din 17 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 2902/121/2007, s-a dispus:

A fost condamnat inculpatul S.S.M. la pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) alin. (1) C. pen, rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea. art. 75 lit. a), c) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.

Conf. art. 83 alin. (1) C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiţionate pentru pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată inculpatului prin sen. pen. nr. 708 din 16 martie 2006 a Judecătoriei Galaţi şi s-a dispus ca această pedeapsă să fie executată alături de pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, acesta urmând să execute în total 9 (nouă) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

A fost condamnat inculpatul T.S., la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul C.M., la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 3(trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul S.A.V., la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul Ţ.F.D., la o pedeapsă de 7(şapte) ani şi 6(şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul T.C. la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul B.C. la o pedeapsă de 7(şapte) ani şi 6(şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b C. pen. pe o durată de 3(trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul S.C. la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) C. pen. pe o durată de 3(trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul minor B.R. la o pedeapsă de 3(trei) ani şi 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

A fost condamnat inculpatul minor S.M. la o pedeapsă de 3 (trei) ani şi 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

A fost condamnat inculpatul minor G.G. la o pedeapsă de 3(trei) ani şi 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

A fost condamnat inculpatul minor B.G. la o pedeapsă de 3 (trei) ani şi 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

A fost condamnat inculpatul minor M.E.G. la o pedeapsă de 3 (trei) ani şi 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

A fost condamnat inculpatul I.L.A. la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunii prev. de 26 C. pen. rap. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul M.C., la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b C. pen. pe o durată de 3(trei) ani după executarea pedepsei principale, pentru comiterea infracţiunii prev. de 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen., rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul minor A.C. la o pedeapsă de 3 (trei) ani şi 9 (nouă) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. în ref. la art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi următoarele C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpaţilor S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.C., S.C., B.R., S.M., G.G., B.G., I.L.A., M.C. şi A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) şi e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpaţilor S.S.M.,T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.C., S.C., B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G., I.L.A., M.C. şi A.C. perioada reţinerii şi arestării preventive, după cum urmează: pentru inculpatul S.S.M. de la 25 noiembrie 2006 la 24 noiembrie 2008, pentru inculpatul T.S. de la 24 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2008, pentru inculpatul C.M. de la 24 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2008, pentru inculpatul S.A.V. de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008, pentru inculpatul Ţ.F.D. de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008, pentru inculpatul T.C. de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008, pentru inculpatul B.R. de la 24 ianuarie 2007 la 28 mai 2007, pentru inculpatul S.M. de la 25 ianuarie 2007 la 28 mai 2007, pentru inculpatul G.G. de la 25 ianuarie 2007 la 28 mai 2007, pentru inculpatul B.G. de la 24 ianuarie 2007 la 28 mai 2007, pentru inculpatul M.E.G. reţinerea din 25 ianuarie 2007 şi arestarea preventivă de la 8 februarie 2007 la 28 mai 2007, pentru inculpatul I.L.A. reţinerea din 25 ianuarie 2007 şi arestarea de la 8 februarie 2007 la 3 noiembrie 2008, pentru inculpatul M.C. reţinerea din 25 ianuarie 2007 şi arestarea de la 8 februarie 2007 la 3 noiembrie 2008, pentru inculpatul A.C. reţinerea din 25 ianuarie 2007 şi arestarea de la 8 februarie 2007 la 28 mai 2007, pentru inculpatul B.C. de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008 şi pentru inculpatul S.C. de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008.

S-a menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G., I.L.A., M.C., A.C., B.C. şi S.C. până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În conf. cu disp. art. 14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 C. civ. au fost obligaţi inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.C., S.C., B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G., I.L.A., M.C. şi A.C. în solidar, iar pe inculpaţii minori B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G. şi A.C. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente B.A. şi B.E., B.Ş., G.M.S., M.N. şi M.P., F.L. şi S.I. şi S.V. la plata sumelor de:

- 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea vătămată P.I.G. şi

- 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea vătămată G.G.A.

Au fost obligaţi inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.C., S.C., B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G., I.L.A., M.C. şi A.C. în solidar, iar pe inculpaţii minori B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G. şi A.C. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente B.A. şi B.E., B.Ş., G.M.S., M.N. şi M.P., F.L. şi S.I. şi S.V. să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi sumele de 1.677,18 lei şi de 1.278,38 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea părţilor vătămate P.G.I. şi G.G.A. la secţia neurochirurgie a acestei instituţii spitaliceşti.

În conf. cu disp. art. 118 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.C., S.C., B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G., I.L.A., M.C. şi A.C. a obiectelor contondente (cuţite, săbii, baionete, răngi metalice şi bâte) de care s-au folosit inculpaţii la comiterea faptei infracţionale şi care se află la Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Galaţi.

Conf. art. 191 C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat, iar inculpaţii minori B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G. şi A.C. şi în solidar cu părţile responsabile civilmente la câte 500 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi nr. 1934/P/2006 au fost trimişi în judecată inculpaţii:

- S.S.M., pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav în stare de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.;

- T.S., pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- C.M., pentru comiterea infracţiunii de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- S.A.V., pentru comiterea de infracţiunii tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- Ţ.F.D., pentru comiterea de infracţiunii tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- T.C., pentru comiterea de infracţiunii tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. rap. la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- B.C., pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- S.C., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- B.R., inculpat minor, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.;

- S.M., inculpat minor, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.;

- G.G., inculpat minor, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.;

- B.G., inculpat minor, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.;

- M.E.G., inculpat minor, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.;

- I.L.A., pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- M.C., pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), c) C. pen.;

- A.C., inculpat minor, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la tentativă la omor deosebit de grav, prev. de art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.

Părţile vătămate în cauză sunt minorii G.G.A. şi P.G.I.

Ca situaţie de fapt au fost reţinute în sarcina inculpaţilor următoarele:

Inculpaţii locuiesc în aceeaşi zonă din municipiul Galaţi şi sunt prieteni. Aceştia se află în conflict cu alţi tineri care locuiesc în zona Micro 19, iar în perioada anilor 2005-2006 s-au deplasat în repetate rânduri în această zonă înarmaţi cu obiecte contondente, pentru a prinde şi lovi pe persoanele cu care erau în conflict, respectiv N.A., O.F., C.F., M.E. Cu aceste persoane şi cu alte cunoştinţe de ale acestora se află în conflict şi inculpatul T.C. şi apropiaţii acestuia.

La data de 17 noiembrie 2006 inculpatul T.C. a fost sunat de făptuitorul T.F., prieten de-al său, care l-a anunţat că, cu puţin timp înainte, aflându-se în Micro 19 în maşină a fost atacat de vreo 30 persoane care au aruncat cu pietre în autoturismul său. T.F. i-a propus inculpatului T.C. să meargă împreună la L pentru a rezolva problema, iar acesta a fost de acord, iar în acest sens s-a gândit să apeleze la inculpatul S.C. şi prietenii acestuia, respectiv ceilalţi inculpaţi, pentru a merge în număr cât mai mare în acea zonă, cu atât mai mult cu cât inculpatul S.C. şi prietenii săi ştiau că acele persoane sunt agresive. Inculpatul S.C. a fost de acord la rândul său să-i atace pe adversarii lor, sens în care a luat legătura cu prietenii săi.

La data de 17 noiembrie 2006 în jurul orelor 21,00, inculpaţii B.C., T.S., C.M., S.M., G.G., M.E.G., I.L.A., S.A., B.G., B.R., T.F.D., A.C., M.C. se aflau în barul „Făr de griji”, de pe strada Frunzei. După ce inculpatul S.C. a stabilit cu inculpatul T.C. şi făptuitorul T.F. modalitatea în care să se deplaseze în cartierul Micro 19, pe strada Frunzei cel dintâi s-a deplasat la barul „Făr de griji”, loc în care se adunau, de obicei prietenii săi. Aici, inculpatul S.C. a mers la inculpaţii B.C., C.M., T.S. cărora le-a propus să-i însoţească pe inculpatul T.C. şi prietenii acestuia la blocurile L de pe strada C.C. Inculpaţii menţionaţi au fost de acord, iar inculpatul S.C. a făcut „strigarea” şi către inculpaţii S.M., G.G., M.E.G., I.L.A., S.A.V., B.G., B.R., Ţ.F.D., A.C., M.C. şi făptuitorul O.C.D. pentru a fi cât mai mulţi.

În faţa barului „Făr de griji” aşteptau autoturisme mărci străine, cu numere de înmatriculare de Sălaj, maşini în care se aflau inculpatul T.C. şi prietenii săi. În ideea de a se deplasa cât mai mulţi, au fost chemate mai multe taxi-uri în care au urcat toţi inculpaţii. Aceştia au oprit în spatele farmaciei „H.”, loc în care toţi membrii grupurilor s-au reunit. Printre cei care se aflau în zona erau şi inculpatul S.S.M. şi făptuitorii M.C., C.F., P.C., T.F. şi alţii.

Aici, din spatele centralei termice s-au adus mai multe obiecte contondente, pari din lemn, bâte. Înarmaţi cu astfel de obiecte, inculpaţii şi ceilalţi participanţi, în grup compact s-au deplasat pe aleea din lateralul Spitalului Judeţean Galaţi, loc din care, cea mai mare parte a inculpaţilor au luat şi bucăţi de bordură, pietroaie. La colţul blocului L1, inculpaţii mai mari ca vârstă, situaţi în partea din faţă, au strigat la inculpaţii care veneau din urmă să se grăbească. Acest aspect a fost sesizat de martora A.A., care uitându-se pe geam, a remarcat modul de grupare şi deplasare a inculpaţilor şi faptul că aceştia în marea lor majoritate aveau asupra lor obiecte şi corpuri contondente.

Părţile vătămate G.G.A., în vârstă de 14 ani, P.G.I., în vârstă de 12 ani şi martorul G.G. de 9 ani, în acest moment ieşeau din scara 6 a blocului L2, în ideea de a o conduce pe partea vătămată P.G.I. spre casă. Părţile vătămate şi martorul mergeau unul lângă celălalt pe trotuarul aferent blocului L2. În momentul în care inculpaţii B.C., T.S., C.M., S.M., G.G., M.E.G., B.G., B.R., Ţ.F.D., A.C., M.C., S.S.M., S.C. şi T.C. au ieşit însoţiţi de alţi prieteni de-ai lor, pe trotuarul aferent blocului L2, le-au întâlnit pe părţile vătămate şi pe martorul G.G. şi fără alte discuţii au început să îi lovească. Partea vătămată G.G.A. a fost prima lovită de inculpatul S.S.M. cu un obiect pe care l-a apreciat a fi o sabie. Zona vizată de inculpat a fost capul, dar partea vătămată a reuşit să pareze lovitura cu braţul. La momentul aplicării primelor lovituri, părţile vătămate şi martorul G.G. se aflau în acelaşi loc. În continuare partea vătămată P.G.I. a fost lovit de inculpatul C.M. cu un par în zona capului. Lovitura a fost atât de puternică încât partea vătămată a fost aruncată efectiv în faţă pe scările magazinului din zonă. După acest moment şi ceilalţi inculpaţi au început să lovească părţile vătămate peste tot corpul cu obiectele contondente ce le aveau asupra lor. Printre cei care au lovit efectiv în zona vitală a capului au fost recunoscuţi de martorul I.A. (audiat sub o altă identitate), inculpaţii T.S., C.M., T.C., Ţ.F.D. şi S.A.V. În primă fază, ambele părţi vătămate au fost agresate pe trotuarul aferent blocului L2. Din acest loc, martorul G.G. a reuşit să fugă şi să se refugieze în consignaţia din zona. Partea vătămată G.G.A. a reuşit să se ridice de jos şi să traverseze strada încercând să se refugieze pe trotuarul aferent blocurilor F5-F6. În momentul în care era în alergare, inculpatul T.C. a lovit-o cu un pietroi în zona capului. Partea vătămată a căzut la pământ ca şi secerată, situaţie în care a fost înconjurată de 5-6 agresori şi lovită. La rândul lor, inculpaţii R.B., A.C., B.G., I.L.A., G.G., M.C., M.E.G., S.M. în trecere pe lângă părţile vătămate, căzute la pământ le-au mai aplicat lovituri peste tot corpul cu picioarele şi cu obiectele contondente ce le aveau asupra lor.

Toată zona aferentă blocurilor L2-F4 era împresurată de grupul inculpaţilor. Persoanele care locuiesc în zonă au ieşit la geam şi la balcoane şi deşi erau speriaţi de actele de violenţă ale inculpaţilor, au început să strige că vine poliţia.

Datorită acestui aspect inculpaţii şi făptuitorii au încetat acţiunea agresivă şi au părăsit zona în fugă folosind acelaşi traseu pe care au venit. Parte din ei s-au reîntors la Farmacia „H.”, alţii au fugit înapoi la barul „Făr de griji”, iar alţii au urcat în taxiuri.

După plecarea inculpaţilor şi a celorlalţi participanţi din zonă, părţile vătămate au fost duse separat la spital. Inculpaţii, cu excepţia inculpaţilor S.C. şi S.S.M. s-au reîntors la barul „Făr de griji”. Aici, fără a le păsa de consecinţele faptei lor, nemulţumiţi de faptul că părţile vătămate nu erau persoanele pe care ei le vizau, au hotărât să meargă să-i caute şi în alte discoteci pe cei cu care erau în conflict. Cu excepţia inculpaţilor S.M., B.G., B.R. şi A.C. toţi inculpaţi cu taxiuri sau alte maşini s-au îndreptat către discoteca „V.” şi alte discoteci pentru a-i căuta pe cei cu care se aflau în conflict.

S-a apreciat că situaţia de fapt astfel cum a fost prezentată este dovedită cu plângerile părţilor vătămate G.G.A. şi P.G.I., rapoartele de constatare medico-legală. În acest sens, din conţinutul actelor medicale existente la filele 58-60 d.u.p. vol. 1, rezultă că cei doi minori părţi vătămate prezintă leziuni de violenţă ce au putut fi produse prin lovire repetată cu corpuri contondente alungite.

Leziunile produse au necesitat 50-55 zile îngrijiri medicale pentru partea vătămată minoră G.G.A. şi de 35-40 zile îngrijiri medicale pentru minorul parte vătămată P.G.I.

Părţii vătămate G.G.A. i-a fost pusă în primejdie viaţa.

Rapoartele de nouă expertiză medico-legală întocmite de Institutul de Medicină Legală Iaşi (filele 1-10 vol. 7 dosar instanţă) stabilesc faptul că minorul G.G.A. la examinarea medico-legală a acuzat scăderea acuităţii auditive ureche dreaptă, cefalee difuză şi stare de oboseală iar medicii au constatat că acesta prezintă o hipoacuzie de percepţie ureche dreaptă iar minorul P.G.I. a acuzat cefalee occipitală şi parieto temporară bilaterală, iritabilitate, iar raportul medical a stabilit faptul că traumatismul cranio-cerebral cu plagă complexă frontală, fractură frontală şi contuzie cerebrală care i-a pus în primejdie viaţa.

S-a apreciat că relevante în cauză sunt declaraţiile martorilor P.G., C.N., P.C.C., N.M., A.V.I., O.F., C.C., R.C.E., M.D., B.A., M.A.M., M.M.I. audiaţi nemijlocit atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea de judecată, planşele fotografice şi procesele verbale de constatare şi planşele fotografice cu obiectele găsite la domiciliul inculpaţilor şi ridicate de organele de urmărire penală.

La cererea inculpaţilor B.R., B.G., S.M., G.G. şi A.C. a fost administrată proba cu testarea poligraf de către Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Galaţi (fila 254 vol. VI dosar instanţă). La testare s-au prezentat doar inculpaţii B.R. şi B.G. pentru care s-a stabilit de către psihologul specialist poligraf faptul că cei doi inculpaţi au avut un comportament simulat la testare. Nu s-au prezentat pentru test inculpaţii S.M. şi G.G., iar inculpatul A.C. nu a făcut obiectul unei examinări poligraf deoarece este minor.

S-a arătat că din conţinutul rapoartelor de expertiză medico-legală psihiatrică întocmite de Institutul de Medicină Legală „Prof. Dr. Mina Minovici” - filele 151-180 d.u.p. vol. IV, privind pe toţi inculpaţii cercetaţi în cauză, rezultă că aceştia au avut discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care sunt cercetaţi. Din conţinutul întregului material probator administrat în cauză rezultă cu certitudine că toţi inculpaţii au participat la comiterea faptei infracţionale, însă fiecare dintre ei în încercarea de a-şi înlătura orice acuzaţie de vinovăţie au dat declaraţii confuze, trunchiate, contradictorii din care să rezulte că nu au lovit pe nici una dintre cele două părţi vătămate, deşi în cele din urmă conform celor prezentate s-a dovedit contribuţia fiecăruia la comiterea faptei infracţionale.

S-a reţinut că în drept, fapta inculpaţilor, care în ziua de 17 noiembrie 2006 constituiţi în grup infracţional şi înarmaţi cu obiecte contondente au aplicat părţilor vătămate G.G.A. şi P.G.I. lovituri peste tot corpul şi în zona capului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii reţinute prin actul de inculpare pentru fiecare inculpat cu reţinerea agravantei prev. de art. 75 lit. a) C. pen. pentru inculpaţii minori şi a celei prev. de art. 75 lit. a) şi c) C. pen. pentru inculpaţii majori.

Toţi inculpaţii prin avocaţi aleşi au solicitat conf. art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile reţinute prin actul de inculpare în câte 2 (două) infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. cu reţinerea agravantei prev. de art. 75 lit. a) şi c) C. pen., după caz.

În baza acestei încadrări juridice toţi inculpaţii au solicitat achitarea lor în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) în ref. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. (fapta nu a fost săvârşită de inculpat).

Inculpatul B.R. a solicitat în subsidiar reţinerea de circumstanţe atenuante prev. de art. 74-76 C. pen. pentru infracţiunile prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. săvârşite în concurs, iar ca modalitate de execuţie să se dispună suspendarea condiţionată.

Inculpatul I.L. a solicitat în subsidiar circumstanţele atenuante prev. de art. 74-76 C. pen. pentru infracţiunile de vătămare corporală cu aplicarea unei pedepse egale cu perioada executată în detenţie.

Inculpatul S.A. nu a invocat subsidiar, iar inculpatul T.F. în încadrarea juridică a solicitat aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege care să se constate ca fiind executată în perioada cât inculpatul a fost arestat.

Inculpatul B.G. a solicitat Tribunalului a fi reţinute circumstanţele atenuante prev. de art. 74-76 C. pen. pentru cele două infracţiuni de vătămate corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. cu consecinţa coborârii pedepsei sub minimul special prev. de lege, iar ca modalitate de executare, să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Inculpaţii M.C., S.C., S.M. şi A.C., în baza schimbării de încadrare juridică pentru cele două infracţiuni în concurs de vătămate corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. reţinute în sarcina fiecăruia a solicitat a fi avute în vedere circumstanţele atenuante prev. de art. 74 - 76 C. pen., iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea sub supraveghere pentru inculpatul A.C., iar inculpaţii M.C., S.C. şi S.M. au solicitat suspendarea condiţionată a executării pedepselor aplicate.

Inculpatul T.C. a solicitat aplicarea unor pedepse pentru cele două infracţiuni săvârşite în concurs, orientate spre minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea sub supraveghere.

Inculpaţii T.S., C.M. şi B.C. au solicitat aplicarea unor pedepse pentru infracţiunea de vătămate corporală prev. de art. 181 C. pen. care să echivaleze cu perioada executată în regim de detenţie.

Inculpaţii S.S.M. şi G.G. au solicitat să fie aplicate pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare, să se dispună suspendarea condiţionată a executării acestora.

Pentru inculpatul M.E. care este minor s-a solicitat aplicarea măsurii educative a libertăţii supravegheate.

S-a apreciat că apărările inculpaţilor prin care solicită schimbarea de încadrare juridică din infracţiunea pentru care au fost cercetaţi şi trimişi în judecată prin rechizitoriu în 2 (două) infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. nu poate fi primită, urmând a fi înlăturată.

Tentativa la omor deosebit de grav cu reţinerea circumstanţelor agravante prev. de art. 75 lit. a) şi c) C. pen.,(fapta comisă de 3 sau mai multe persoane împreună şi comisă de inculpaţi minori împreună cu inculpaţi majori), este o infracţiune complexă, prezentând un pericol social deosebit.

S-a arătat că în sarcina inculpaţilor s-a reţinut în mod corect tentativa la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. raportat la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. (asupra a două sau mai multe persoane) deoarece dacă s-ar aplica regulile concursului de infracţiuni (între atâtea infracţiuni de tentativă la omor deosebit de grav câte părţi vătămate sunt), chiar cu aplicarea unui spor de pedeapsă, nu s-ar realiza exigenţa socială cerută pentru pedepsirea unei asemenea fapte. Agravanta se datorează urmăririi acţiunii - asupra a două sau mai multe persoane.

Aceasta a mai fost reglementată şi în Codul penal din 1937. În redactarea iniţială, art. 464 pct. 7 din acest cod sancţiona „omorul sau tentativa la omor a mai multor persoane în aceeaşi ocazie”, ceea ce însemna că aparţineau de agravantă atât cazurile în care făptuitorul săvârşea o singură activitate, cât şi în cele în care săvârşirea de activităţi distincte, dar legate între ele, printr-o corelaţie voită sau accidentală.

Ulterior, prin decizia nr. 469/1957 textul legal a fost modificat în sensul sancţionării omorului sau tentativei la omor a două sau mai multe persoane deodată prin acţiuni diferite, ceea ce înseamnă că agravanta se extinde şi la acţiunile în care nu există nicio legătură. Rezultatul cerut de lege pentru încadrarea faptei în tentativă la omor deosebit de grav asupra a două sau mai multe persoane se produce şi prin acţiuni diferite, dar cu aceeaşi ocazie, respectiv în aceeaşi împrejurare (în speţă un grup infracţional înarmat cu diferite obiecte contondente, cu un scop bine definit şi în aceeaşi împrejurare de a lovi 2 sau mai multe persoane). Pentru existenţa acestei agravante nu este pluritatea sau unicitatea actelor materiale, ci împrejurarea în care s-au produs urmările. Legea nu cuprinde condiţia unicităţii actului care realizează vătămarea (în cazul tentativei) şi uciderea persoanelor şi ca urmare apare indiferent dacă acestea au fost ucise printr-o acţiune unică sau prin acţiuni diferite. Ceea ce interesează însă este unitatea de împrejurare. În speţă nu interesează că a lovit S.S.M. sau T.C., sau B.G. împreună cu S.M. şi Ţ.F.D., ci faptul că toţi s-au reunit într-un grup având ca scop să lovească două sau mai multe persoane, creând în acest fel unitatea de împrejurare, care se conturează prin unitate de timp (în speţă pe timp de noapte), de loc (într-o zonă în care locuiau marea majoritate de inculpaţilor precum şi părţile vătămate sau eventualele victime), faptele acestora fiind săvârşite prin acţiuni diferite dar cu aceeaşi ocazie, într-o succesiune de momente.

Mai multe de atât, în ceea ce priveşte tentativa la omor deosebit de grav comisă asupra a două sau mai multe persoane este de remarcat faptul că acţiunile componente sunt omogene, neputând fi ierarhizate. În speţa de faţă, atât timp cât acţiunea sau inacţiunea s-a îndreptat către mai multe persoane şi nu se realizează rezultatul (suprimarea vieţii a două sau mai multe persoane), va exista o tentativă la infracţiunea complexă, indiferente de ordinea persoanelor vizate.

O asemenea concluzie se impune tocmai datorită structurii omogene care împiedică o ierarhizare a acţiunilor ce compun complexitatea obiectelor juridice vizate. Este indiferent dacă cu acea ocazie au fost sau nu rănite unele dintre victime. În speţă au fost aplicate lovituri celor două părţi vătămate la timpi imediaţi, victimele minore fiind salvate ulterior prin intervenţii medicale, răspunderea în cauză este de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 176 lit. b) C. pen. sau complicitate la această infracţiune.

În ceea ce priveşte distincţia între tentativa la omor şi vătămarea corporală, în literatura juridică şi în practica judiciară s-a pus în discuţie că urmarea celor două infracţiuni este comună, ea constând în „punerea în primejdie a vieţii persoanei”. Însă, ca şi în speţa de faţă, tentativa de omor deosebit de grav constă în punerea în executare a hotărârii de a ucide, iar vătămarea corporală prin punerea în primejdie a vieţii persoanei, ceea ce în cauza de faţă nu se conturează. Infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen. are în vedere în principal accepţiunea medico-legală (numărul de zile de îngrijiri medicale), pe care le-a avut în vedere apărarea inculpaţilor când au solicitat schimbarea de încadrare juridică în timp ce tentativa sau complicitatea la tentativa la omor deosebit de grav are în vedere sensul juridic al expresiei de punere în primejdie a vieţii, de pildă intenţia, premeditarea, regiunea corporală lezată, instrumentul utilizat.

În cauză, inculpaţii în număr impresionant (minori şi majori) au premeditat fapta infracţională, s-au înarmat chiar şi cu răngi şi săbii şi s-au năpustit asupra celor doi copii ce se aflau în faţa blocului, paşnici. S-a apreciat că în speţă, nu poate fi reţinută în favoarea inculpaţilor săvârşirea a două infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., deoarece în literatura de specialitate s-a subliniat în mod clar că tentativa la omor se deosebeşte de vătămarea corporală şi sub aspectul laturii subiective. Latura subiectivă a tentativei la omor se realizează prin intenţie directă sau indirectă, după cum făptuitorii prevăzând moartea victimei ca rezultat al acţiunii sau inacţiunii sale a urmărit sau acceptat producerea ei, cum s-a întâmplat în cauza de faţă, în timp ce infracţiunea de vătămare corporală nu poate fi comisă decât în forma simplă şi numai cu forma de vinovăţie a praeterintenţiei, în acest caz inculpatul acţionând numai în vederea vătămării corporale a victimei, chiar în condiţii de a produce moartea, fără însă a o urmări sau a o accepta, ceea ce nu poate fi vorba în cauza dedusă judecăţii.

S-a precizat că la individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., referitoare la dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, de gradul de pericol social al faptei comise, de persoana infractorilor şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. În acest sens s-au stabilit pedepse pentru toţi inculpaţii, orientate la minimul special prevăzut de lege, având în vedere faptul că sunt tineri, la primul impact cu legea penală, mai puţin inculpatul S.S.M., care are antecedente penale şi care a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, urmând a se reţine acest aspect.

La stabilirea pedepselor s-au avut în vedere şi anchetele sociale efectuate la domiciliile inculpaţilor minori (filele 181-187 d.u.p. - vol. 4), din conţinutul cărora rezultă că aceştia provin în general din familii organizate, condiţii minime de dezvoltare şi instruire.

S-a apreciat că nu pot fi admise cererile inculpaţilor prin care solicită reţinerea unor circumstanţe atenuante prev. de art. 74-76 C. pen. în condiţiile în care aceştia se confruntă cu disp. art. 80 C. pen. (concurs între circumstanţe atenuante şi agravante) - inculpaţii aflându-se şi în situaţia agravantei prev. de art. 75 lit. a) şi c) C. pen. şi au avut atitudini nesincere atât în faza de urmărire penală, cât şi în cea de judecată, comportamentul acestora echivalând cu gradul redus de educaţie şi instruire, manifestând purtări sălbatice şi primitive.

Ca modalitate de executare a pedepselor, urmează ca toţi inculpaţii să execute pedepsele aplicate prin privare de libertate.

S-a arătat că nu pot fi primite modalităţile privind executarea, respectiv: suspendarea condiţionată, măsura educativă a libertăţii supravegheate pentru inculpaţii minori, precum şi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în condiţiile în care din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că toţi inculpaţii înainte de comiterea faptei infracţionale nu aveau ocupaţii şi modalităţi de a petrece timpul liber constructiv şi educativ. Nivelul de pregătire prin sistemul de învăţământ a fost abandonat sau au fost înregistrate absenţe nemotivate echivalente unui an calendaristic, iar noţiunea muncă nu le este cunoscută. Timpul este petrecut de inculpaţi pe străzi sau în diverse locaţii cu preocupări negative. În aceste condiţii s-a apreciat că pedepsele, fiind executate prin privare de libertate, iar inculpaţii fiind constrânşi în acest fel vor avea ocazia să ia contact în regim de detenţie, care este organizat în concordanţă cu normele europene cu diverse forme de activitate ce le pot forma cunoştinţe despre muncă, educaţie, reguli de convieţuire morală, etc.

Inculpaţii au fost cercetaţi şi judecaţi în stare de arest preventiv, fiind reţinuţi prin ordonanţa procurorului şi ulterior arestaşi de judecător la date diferite. Au fost ulterior, în timpul cercetării judecătoreşti, puşi în libertate de către instanţa ierarhic superioară în loturi de către 3-4.

În acest sens a fost dedusă pentru fiecare inculpat în parte perioada reţinerii precum şi a arestării preventive, de asemeni şi data când au fost puşi în libertate.

Inculpatului S.S.M. i s-au făcut aplicabile dispoziţiile art. 83 alin. (1) C. pen., acesta aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, b) şi e) C. pen., iar potrivit art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestora perioada reţinerii şi arestării preventive.

S-a menţinut măsura obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţii T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., B.R., S.M., G.G., B.G., M.E.G., I.L.A., M.C., A.C., B.C. şi S.C. până la rămânerea definitivă a sentinţei.

Referitor la latura civilă s-a arătat că:

Părţile vătămate P.I.G. şi G.G.A. nu au avut o atitudine cooperantă cu instanţa de judecată în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei. S-a desemnat pentru aceştia avocat din oficiu, având în vedere calitatea specială în care se află (părţi vătămate minore) iar avocatul a invocat la fiecare termen de judecată faptul că minorii şi reprezentanţii legali ai acestora prezintă temere în a se prezenta în faţa instanţei în acelaşi timp cu inculpaţii, iar pe acest considerent şi-au dovedit în parte pretenţiile civile cu titlu de daune materiale (acte medicale, reţete, alimentaţie specială). Părţile vătămate au fost internate la secţia neurochirurgie a Spitalului Judeţean Galaţi, au primit un număr considerabil de îngrijiri medicale (30-55), timp în care s-au realizat cheltuieli cu medicamente şi recuperare. Faţă de această situaţie, în conformitate cu art. 14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii în solidar, iar inculpaţii minori în solidar şi cu părţile responsabile civilmente la plata sumelor de 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale ( suferinţa fizică şi psihică suportată), către partea vătămată P.I.G. şi 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea vătămată G.G.A.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Galaţi s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 1.677,18 RON şi de 1.278,38 RON ocazionate cu internarea părţilor vătămate P.G.I. şi G.G.A. la secţia neurochirurgie a acestei instituţii spitaliceşti. Inculpaţii în solidar, iar inculpaţii minori în solidar cu părţile responsabile civilmente urmează a fi obligaţi la plata acestor sume către spital.

În conformitate cu disp. art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a obiectelor contondente (cuţite, săbii, baionete, răngi metalice şi bâte) de care s-au folosit la comiterea faptei infracţionale şi care se află depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Galaţi.

Hotărârea penală mai sus detaliată (sentinţa 569 din 17 decembrie 2009 a Tribunalului Galaţi) a fost desfiinţată prin Decizia penală nr. 15/A/2011 a Curţii de Apel Galaţi care a constatat în cuprinsul acesteia mai multe cauze de nulitate ce impun rejudecarea cauzei; astfel, s-a constatat că pe parcursul judecăţii fondului s-a omis a se proceda la audierea inculpatului M.C. deşi acesta a fost prezent în faţa instanţei de judecată atât în stare de arest cât şi, ulterior, în libertate.

Totodată s-a reţinut că instanţa de fond nu a manifestat rol activ în rezolvarea antecedentelor penale pentru inculpaţii S.S.M., S.A.V. şi B.C. precum şi faptul că prima instanţă nu s-a pronunţat pentru inculpatul S.S.M. asupra măsurii obligării de a nu părăsi ţara şi a menţinut în mod eronat, această măsură preventivă în privinţa inculpaţilor B.C. şi S.C.

S-a mai apreciat prin considerentele instanţei superioare şi faptul că sentinţa penală nr. 569/2009 a Tribunalului Galaţi nu a respectat exigenţele art. 356 C. pen. instanţa de fond neanalizând şi nerăspunzând în totul apărărilor şi cererilor formulate de inculpaţi (cele relative cererilor de achitare în conf. cu art. 10 lit. c) C. pen. sau cele relative probatoriilor).

În aceste condiţii a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Galaţi prezenta cauză în rejudecarea căreia se reţine aceeaşi situaţie faptică - mai sus descrisă - dovedită în cauză cu următoarele mijloace probatorii: sesizările infracţiunilor comise, făcute de reprezentanţii legali ai celor două părţi vătămate, procesul verbal de cercetare la faţa locului încheiat la data de 18 noiembrie 2006 şi însoţit de planşele fotografice aferente (filele 17-27 dosar urm. pen. vol. I), declaraţiile părţilor vătămate G.G.A. şi P.G.I., raportul de constatare medico legală nr. 1242/ E din 23 noiembrie 2006 întocmit de Serviciul de medicină-legală din cadrul Spitalului Clinic Jud. de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi în privinţa părţii vătămate G.G.A. relevând faptul că aceasta a prezentat leziuni de violenţă ce au putut fi produse prin lovire repetată cu corp contondent alungit, leziuni ce pot data din seara zilei de 17 noiembrie 2006; s-a arătat de asemenea prin actul medico legal menţionat că pentru vindecarea leziunii traumatice cranio-cerebrale cu fractură parietală dreaptă, fractură de bază craniană, contuzie cerebrală medie difuză şi pareză facială dreaptă periferică (leziune care i-a pus în primejdie viaţa) partea vătămată în cauză necesită 50-55 zile îngrijiri medicale de la data producerii, dacă nu survin complicaţii şi că restul leziunilor constatate (zona pavilionului auricular drept, regiunea preauriculară dr. şi şoldul drept) necesită 4-5 zile îngrijiri medicale spre vindecare (filele 59-60 dosar urm. pen. vol. I).

Raportul de constatare medico-legală nr. 1243/ E din 23 noiembrie 2006 întocmit de acelaşi serviciu medico-legal în privinţa părţii vătămate P.G.I. concluzionând faptul că aceasta prezintă leziuni de violenţă ce au putut fi produse prin lovire cu corp contondent alungit şi prin lovire cu corp dur şi de plan dur, leziuni ce pot data din seara de 17 noiembrie 2006 iar pentru vindecarea leziunilor traumatice cranio-cerebrale constatate (fractură frontală dreaptă cu contuzie cerebrală medie), leziuni care i-au pus în primejdie viaţa, se impun 35-40 zile îngrijiri medicale de la data producerii acestora dacă nu survin complicaţii; s-a arătat totodată că pentru vindecarea restului leziunilor partea vătămată P.G.I. necesită 7-8 zile îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii (filele 70/71 urm. pen. vol. I); se impune a fi menţionat că ambele rapoarte medico-legale au fost emise în completarea primelor constatări medicale întreprinse la data de 18 noiembrie 2006, urmare a completării investigaţiilor neurochirurgicale şi stabilirii diagnosticului neurochirurgical la 72 ore; corelativ adresele vizând decontul cheltuielilor pentru asistenţa medicală a părţilor vătămate, procesul verbal de recunoaştere după planşa foto a inculpatului S.S.M. de către martorul G.G.C. şi de către partea vătămată G.G.A. şi planşele fotografice aferente (filele 75-85 vol. I urm. pen.); raportul de constatare medico-legală nr. 1217/ E din 18 noiembrie 2006 evidenţiind leziunile de violenţă constatate în persoana martorului G.G.C. ca putând fi produse în seara zilei de 17 noiembrie 2006 prin lovire cu corp dur şi corp alungit contondent (fila 107 vol. I urm. pen.); declaraţiile reprezentanţilor părţii vătămate - numiţii P.G. şi P.G., procesele verbale de întocmire a planului fotografic (vol. II urm. pen.), procesele verbale de percheziţie domiciliară încheiate la locuinţele inculpaţilor B.C., C.M., T.S. şi planşele fotografice aferente (filele 75-85, 112-117 şi 122-130 urm. pen. vol. II) - evidenţiind un real arsenal descoperit în aceste locaţii - declaraţiile martorilor din lucrări-numiţii P.T., G.T., P.G., D.C., D.A., C.N., M.I.A., M.M., S.I., I.A.C., M.D.I., C.F.D., R.S., O.I., H.G., P.C.C., M.E., N.M., A.A., D.E., A.V.I., M.M., O.F. C.C., R.C.E., S.V., O.C.M., S.M., C.I., B.A., M.A.M., M.M.I., V.V., B.N., M.D., C.I., A.I.L., Z.I., V.M., D.S.D., C.V., N.F., C.P.G., B.C.N., P.C., Z.V.L.M. precum şi procesele verbale de consemnare a declaraţiilor orale ale martorilor cu identitate protejată I.A. şi Matei Ionuţ, procesele verbale de consultare a agendelor telefonice şi de redare şi certificare a convorbirilor interceptate şi înregistrate de la postul telefonic utilizat de inculpatul T.C., referatele de anchetă socială încheiate în privinţa inculpaţilor minori B.G., B.R., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C. (filele 182-187 urm. pen. vol. IV), rapoartele de expertizare medico-legală psihiatrică întocmite în privinţa inculpaţilor (filele 151-180 urm. pen. vol. IV) - relevând faptul că inculpaţii în cauză prezintă tulburări de personalitate de tip anti-social însă nu au afectată capacitatea psihică de apreciere critică a conţinutului şi consecinţelor faptelor lor având cu toţii discernământul păstrat în raport cu faptele pentru care sunt cercetaţi; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 33684/2008 întocmit de I.P.J. Galaţi - Serviciul Criminalistic detectând comportamentul simulat al inculpatului B.R. la întrebările relevante ale cauzei (filele 254-256 vol. VI dosar instanţă-primul ciclu de judecată).

Fiind audiaţi, în cele două faze procesuale anterioare, inculpaţii nu au recunoscut faptele penale ce le-au fost reţinute în sarcină; astfel, inculpatul T.C. a susţinut că în seara zilei de 17 noiembrie 2006 nu s-a întâlnit cu nici unul dintre ceilalţi inculpaţi în cauză şi nu are nici cunoştinţă despre agresarea gravă a celor două părţi vătămate. Revine ulterior în completarea declaraţiei şi arată că a fost de acord să însoţească prietenii inculpaţi în zona străzii C.C. în ideea de a rezolva „ amiabil” conflictul. În acest sens a solicitat ajutorul inculpatului S.C. şi a prietenilor acestuia, pentru a fi mai mulţi tocmai pentru că ştia de mai mult timp de conflictul existent între inculpaţii B.C., T.S., C.M., S.M., G.G., M.E.G., I.L.A., S.A.V., B.G., B.R., Ţ.F.D., A.C., M.C., S.S.M., S.C. Modul în care au înţeles să se adune toţi inculpaţii şi să se înarmeze nu conduce la rezolvarea amiabilă a conflictului.

Inculpatul a negat faptul că a avut asupra sa obiecte contondente şi că ar fi lovit pe vreuna din părţile vătămate, însă tot inculpatul T.C. arată în declaraţiile ulterioare că la momentul la care a ajuns la Farmacia „H.”, loc stabilit ca punct de plecare spre L-uri, acolo se aflau deja ceilalţi inculpaţi din prezenta cauză; dintre cei prezenţi, inculpatul T.C. a văzut asupra inculpaţilor M.E.G., I.L.A., B.R. bâte din lemn. Acesta a recunoscut că s-a deplasat în grup compact spre strada C.C., pe aceea cu garaje, adică inculpaţii T.S., C.M., B.C., S.C., S.S.M. şi toţi ceilalţi inculpaţi care au plecat de la barul „Făr de griji”. Tot inculpatul T.C. a afirmat că ajuns pe strada C.C., l-a văzut pe inculpatul B.R. când a lovit cu o piatră în cap pe una dintre părţile vătămate - P.G.I. şi pe inculpatul I.L.A., care a lovit aceeaşi parte vătămată cu bâta pe unde apuca (filele 255-259 d.u.p. vol. 2 ; declaraţii inculpat filele 80-106 d.u.p. vol. 3 şi declaraţiile date în faţa instanţei).

Vinovăţia sa este dovedită în cauză şi cu declaraţia martorului I.A. (fila 94-96 vol. I urm. pen.).

Inculpatul T.S. în prima fază a cercetărilor a refuzat să dea declaraţii. În faţa instanţei, la prima confruntare, când s-a dispus arestarea preventivă, nu a recunoscut nicio împrejurare care-i atesta participaţi infracţională, însă ulterior, cu ocazia audierii celorlalţi inculpaţi, la momentul în care a constatat că s-a declarat că a fost văzut la locul faptei alături de ceilalţi inculpaţi, inculpatul revine şi arată că a făcut parte dintr-un grup de prieteni ce se afla la momentul comiterii faptei infracţionale în spatele altui grup din zona blocului L2 şi l-a văzut pe inculpatul R.B. lângă un copil rezemat de o maşină şi l-a văzut pe acelaşi inculpat lovindu-l pe copil cu pumnii în zona feţei, copilul căzând jos. A mai arătat inculpatul faptul că în acel moment, inculpatul T.C. şi prietenii lui veneau înspre ei şi au strigat „şi-aşa nu mai aveţi ce să faceţi, am rezolvat-o noi” (declaraţii inculpat filele 119-127 d.u.p. vol.3).

Participaţia sa este însă dovedită cu declaraţia martorului I.A. (fila 94 vol. I urm. pen.) şi cu procesul-verbal de percheziţie domiciliară încheiat la 23 noiembrie 2006 la locuinţa sa (fila 122-130 vol. II urm. pen.).

Inculpatul C.M. la fel ca şi ceilalţi inculpaţi a refuzat în primă fază să dea declaraţii, după care în timpul cercetărilor a declarat că în zona L-uri pe str. C.C. a mers împreună cu inculpaţii B.C., T.S. şi S.C. A văzut copilul căzut în faţa blocului L2 de la o distanţă de 2 metri şi a mai văzut şi faptul că dinspre Secţia 3 veneau spre ei vreo 40 inşi printre care inculpaţii T.C., G.G., M.C., I.L.A., A.C., R.B.. Inculpatul a mai declarat şi faptul că în zilele următoare incidentului s-au purtat discuţii între inculpaţi şi că inculpatul T.S. ar fi solicitat inculpaţilor R.B., I.L.A., M.C. să recunoască faptul că au lovit pe minorii părţi vătămate. Ideea a fost acceptată de către aceştia însă cu condiţia ca şi inculpatul T.S. să recunoască acelaşi lucru (filele 128-137 vol. 3 d.u.p.).

Probatoriile care-i dovedesc vinovăţia sunt procesul-verbal de percheziţie (f. 112 - 117 vol. I urm. pen.) şi procesul-verbal de consemnare a declaraţiei martorului I.A.

Inculpatul S.S.M. nu a recunoscut fapta infracţională însă, nerecunoaşterea sa a fost combătută de declaraţiile inculpaţilor A.C., I.L.A., G.G. şi a părţii vătămate G.G.A. (filele 155-162 vol. 3 dos. u. p.) dar şi cu declaraţiile martorei P.G. şi cu procesul-verbal de recunoaştere după planşă foto (filele 79-117 vol. I urm. pen.).

Inculpatul S.A.V. recunoaşte că a fost la Barul „Făr de griji”, că s-a aflat într-o stare avansată de ebrietate şi nu poate preciza ce s-a întâmplat, Împrejurarea că acesta a participat nemijlocit la comiterea faptei rezultă din declaraţiile martorului I.A. (martor cu identitate ascunsă), precum şi din declaraţiile inculpaţilor A.C., R.B., B.G., G.G., S.C. (filele 107-118 vol.3 d.u.p.).

Inculpatul Ţ.F.D. recunoaşte că în seara zilei de 17 noiembrie 2006 s-a aflat în barul „Făr de griji” împreună cu inculpaţii S.M., S.A.V. şi M.E.G. iar inculpatul S.M. i-a cerut lui şi inculpatului S.A.V. să-l însoţească în micro 21, pe strada C.C. . S-au deplasat în acea zonă cu un taxi iar în zona L2, inculpatul S.M. a cerut taximetristului să oprească să caute pe cineva, lucru care s-a întâmplat. Nu recunoaşte că ar fi văzut în acel loc pe părţile vătămate lovite şi căzute (filele 61-79 vol. 3 d.u.p.).

Vinovăţia sa este dovedită cu declaraţia martorului I.A.

Inculpatul G.G., în declaraţiile sale a arătat faptul că inculpatul S.C. şi făptuitorul T.F. au intrat în seara de 17 noiembrie 2006 în barul „Făr de griji” au discutat cu inculpaţii C.M., B.C., T.S. şi după acceptul acestuia au venit în zona de lângă bar, în care se aflau inculpaţii S.M., G.G., M.E.G.,I.L.A., S.A.V., B.G., B.R., Ţ.F.D., A.C., M.C., iar inculpatul S.C. le-a cerut celorlalţi să meargă în zona L-uri. S-au deplasat cu taxiurile şi s-au oprit în zona farmaciei „H.”, unde erau aşteptaţi de ceilalţi inculpaţi. A arătat inculpatul că majoritatea dintre cei prezenţi aveau asupra lor bâte, răngi, borduri. De asemenea a declarat şi faptul că inculpaţii B.C., T.S., C.M., S.M., M.E.G., I.L.A., S.A.V., B.G., B.R., T.F.D., A.C., M.C., S.S.M. au luat din spatele centralei termice obiecte contondente. A mai declarat şi faptul că în momentul în care a ajuns în strada C.C. l-a văzut pe inculpatul T.C. şi alţi prieteni ai lui lângă un copil căzut în faţa unei scări de bloc. Inculpatul declară faptul că în penitenciar s-au purtat discuţii între ceilalţi inculpaţi iar inculpatul B.R. a afirmat că l-a văzut pe inculpatul T.C. când i-a lovit pe copii, iar alt inculpat a afirmat că şi B.R. a lovit copiii. Inculpatul a mai văzut şi faptul că la colţul blocului L2 era căzut un copil lângă o maşină iar în preajmă se afla inculpatul T.C. şi prietenii acestuia. Tot acest inculpat a precizat că l-a văzut pe inculpatul M.C. când l-a lovit cu piciorul în zona feţei pe acel copil.

Declaraţia martorului D.A. îl incriminează şi pe acest inculpat.

Inculpatul S.M. a declarat faptul că în seara de 17 noiembrie 2006 împreună cu inculpaţii Ţ.F.D. şi S.A.V. au ajuns la cererea inculpatului T.S. în zona străzii C.C. la L-uri iar aici au văzut 2 copii ce purtau urme de lovituri şi sânge, fiind transportaţi la o salvare (filele 138-154 vol. 3 d.u.p.).

Inculpatul B.R. a declarat faptul că în seara de 17 noiembrie 2006 era în bar împreună cu ceilalţi inculpaţi, moment în care a venit inculpatul S.C. Aceştia s-au deplasat cu taxiurile şi maşinile personale în zona farmaciei „H.”, loc în care se aflau şi alţi inculpaţi, respectiv T.C., C.M., B.C., T.S., S.C. şi M.C.. Toţi inculpaţii purtau în mână obiecte contondente, respectiv bucăţi de lemn, de bordură, câte, iar inculpatul S.C. avea o baionetă. Inculpatul a declarat că a văzut ieşind din scara blocului L2 un copil, care a reuşit să se strecoare printre cei care îl însoţeau pe inculpatul T.C. şi ajuns în apropierea trotuarului aferent blocului F5 a fost lovit cu o piatră în cap de către inculpatul T.C.; din lovitură copilul a căzut jos ca şi secerat, realizând că inculpatul T.C. l-a nimerit în cap. Ulterior, urmare discuţiilor purtate cu inculpatul M.C. a reieşit că şi acesta din urmă a văzut când inculpatul T.C. a lovit pe unul din copii (filele 1-39 vol. 3 d.u.p.).

Inculpatul este semnalat şi prin declaraţia martorului D.A.

Inculpatul B.G. a declarat faptul că în seara zilei de 17 noiembrie 2006 toţi inculpaţii din prezenta cauză s-au adunat la barul „Făr de griji” şi că la un moment dat inculpaţii G.G. şi B.R. le-au spus să meargă la L-uri, înţelegând prin aceasta că merg la bătaie. În zona farmaciei „H.” s-au readunat cu toţii şi de aici în fugă s-au deplasat către strada C.C. Inculpatul G.G. a luat 2 bucăţi de bordură şi a văzut asupra inculpaţilor B.R. şi M.C. nişte pari din lemn. În această zona a văzut şi un copil căzut iar în imediata apropiere a acestuia se aflau inculpaţii B.R. şi I.L.A. care se pregăteau să lovească copilul.

Atenţia i-a fost atrasă de alţi membri ai grupului care se aflau în apropierea unui alt copil căzut între blocurile F5-F6 peste stradă de L2. Acesta a văzut că peste copil au trecut inculpaţii G.G. şi A.C. şi M.C.

Inculpatul M.E.G. a recunoscut faptul că a făcut parte din grupul infracţional şi că a avut asupra sa o şipcă din lemn; ajuns în strada C.C. a văzut că în faţa blocului L2 era căzut un copil şi se ţinea cu mâinile de cap;toţi inculpaţii l-au lovit pe copil din mers şi inculpatul M.E.G. nu a reuşit să lovească deoarece s-a anunţat că va veni poliţia şi au fugit cu toţii din zona (declaraţii filele 223-246 vol. 3 d.u.p.). Este contrazis însă prin declaraţiile martorilor D.A. şi M.I.A.

Inculpatul I.L.A. a declarat că a însoţit pe ceilalţi inculpaţi în zona farmaciei „H.”, iar acolo aveau ascunse bâtele şi alte asemenea obiecte. Aceştia împreună cu el şi-au mai luat asupra lor bucăţi de bordură. (filele 267-281 vol. 3 d.u.p.).

Inculpatul B.C. a declarat faptul că în seara de 17 noiembrie 2006 împreună cu inculpaţii S.C., C.M. şi T.S. s-au deplasat la Farmacia „H.”. Aici s-au întâlnit cu inculpatul S.C., fiind însoţit de alţi 5-6 indivizi pe care nu-i cunoştea şi aflând că în zona blocului L2 se află ceilalţi inculpaţi, prietenii lor s-au deplasat în acel loc. Aici,inculpatul a văzut un copil bătut iar la o distanţă de 2-3 metri de acesta se afla inculpatul T.C. cu alţi inculpaţi (filele 305-311 vol. 3 d.u.p.). Este semnalat prin depoziţia martorului Dragu Cătălin şi acest inculpat.

Inculpatul S.C. a declarat că îi cunoaşte pe inculpaţi, a fost prezent la incidentul din 17 noiembrie 2006 în zona blocului L2 şi l-a văzut pe inculpatul T.C. ridicând de jos un copil ce era vizibil bătut. În jurul inculpatului se mai aflau şi alţi inculpaţi, care voiau să lovească copilul. În acest moment l-a văzut pe inculpatul M.E.G. când l-a lovit pe acel copil cu piciorul pentru a-l pune la pământ (declaraţii filele 282-304 vol. 3 d.u.p.).

Inculpatul a fost semnalat de martorul D.A. ca fiind cel care a primit un telefon pentru a participa la agresiune.

Inculpatul A.C. a confirmat prezenţa în barul „Făr de griji” a tuturor inculpaţilor din prezenta cauză, după care toţi s-au deplasat în zona L-uri. A văzut faptul că inculpatul T.C. avea asupra sa o bâtă, inculpatul S.M. avea şi acesta în mână o bâtă, inculpatul S.C. o baionetă tip sabie, iar inculpaţii M.E.G. şi M.C. aveau câte o bucată de lemn, iar de pe partea laterală a zonei în care se aflau, parte dintre membrii grupului au adunat pietroaie. Acesta a văzut şi copilul căzut lângă o maşină, iar în jurul acestuia i-a văzut pe inculpaţii T.S., S.S.M., T.C. A mai declarat că în momentul în care copilul a vrut să se ridice de unde era căzut, inculpatul S.S.M. l-a izbit în piept iar acesta a căzut din nou (filele 193-222 vol. 3 d.u.p.).

Inculpatul M.C. a recunoscut că a participat la bătaia din 17 noiembrie 2006, dar a negat că ar fi lovit vreo persoană. A văzut un copil lovit şi căzut în faţa blocului L 2, dar nu a văzut cine l-ar fi lovit. În acel moment acolo se mai aflau şi inculpaţii B.R., C.M., S.S.M., T.C., I.L.A., M.E.G., A.C. şi alţi tineri cărora nu le ştie numele (filele 247-266 vol. III d.u.p.).

Declaraţia inculpatului I.L. (f. 279 vol. III urm. pen.) îl încriminează precum şi declaraţia martorului D.A. (fila 139 vol. I urm. pen.).

Anterior dezbaterilor pe fondul cauzei inculpaţii au solicitat prin apărători schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina acestora în două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de disp. art. 181 alin. (1) C. pen. săvârşite în concurs real, arătând că nici probatoriul cauzei şi nici conduita inculpaţilor nu configurează latura subiectivă a infracţiunii de omor deosebit de grav în diferite grade de participaţie reţinute în cauză, inculpaţii neavând intenţia de a suprima viaţa părţilor vătămate, cu atât mai mult cu cât aceştia s-au aflat în eroare vis-a-vis de identitatea acestora; în ipoteza schimbării de încadrare solicitate inculpaţii S.S.M., T.C., B.R. şi A.C. au înţeles să se prevaleze de dispoziţiile procedurale ale art. 320¹ C. pen.(declaraţii în acest sens aflate la filele 123-126 vol. II dosar instanţă rejudecare).

Tribunalul a respins, ca fiind nefondate, aceste cereri ale inculpaţilor.

Astfel, poziţia subiectivă a acestora-intenţia de a lovi sau de a vătăma integritatea corporală a persoanei vătămate ori intenţia de a ucide-se stabileşte în fiecare caz ţinându-se seama de instrumentul folosit, zonele corpului unde au fost aplicate loviturile, intensitatea acestora precum şi de celelalte împrejurări concrete în contextul cărora a fost săvârşită fapta.

În speţă, situaţia părţilor vătămate nu a putut fi considerată una corelativă subiectului pasiv al infracţiunii prev. de art. 181 C. pen. caracterul violent al acţiunii inculpaţilor fiind grefat pe intenţia indirectă de a ucide.

S-au avut în vedere nu numai elementele izolate cum ar fi instrumentele folosite de inculpaţi sau intensitatea loviturilor care au avut drept consecinţă primejduirea vieţii părţilor vătămate ci şi raportul numeric între victimele agresiunii şi inculpaţi, vârsta şi statura celor două persoane vătămate dar şi comportamentul inculpaţilor raportat la cei agresaţi (primii încetând agresiunile şi părăsind zona doar după ce au auzit strigându-se că se apropie poliţia).

Susţinerile inculpaţilor relative faptului că nu au prefigurat că cele două părţi vătămate pot muri urmare a loviturilor aplicate nu au putut fi reţinute avându-se în vedere cele mai sus amintite precum şi localizarea celor mai grave leziuni traumatice pe corpul victimelor agresiunii (zona craniană).

Instanţa nu a putut reţine concluziile raportului de nouă expertiză medico-legală întocmit de I.M.L. Iaşi la datele de 1 decembrie 2008, respectiv 28 noiembrie 2008 (filele 2-10 dosar primă instanţă fond - vol. VII) potrivit cărora leziunile traumatice prezentate de părţile vătămate nu au avut caracter tanatogenerator şi nu au fost de natură să pună în primejdie viaţa acestora având în vedere ansamblul probator administrat cauzei - în conformitate cu disp. art. 63 alin. (2) C. pen. - dar şi perioada mare de timp posttraumatic, aprecierea medico-legală fiind mai dificilă cel puţin din perspectiva morfologiei leziunilor.

Pe de altă parte, eroarea asupra subiectului pasiv al infracţiunii (error in personam) nu are caracter esenţial şi nu înlătură caracterul penal al faptei întrucât legea protejează în mod egal orice persoană.

Faţă cu considerentele mai sus reţinute s-a apreciat ca fiind nefondate cererile de achitare formulate de inculpaţi în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. c) sau d C. pen. precum şi cererile inculpaţilor de reţinere a circumstanţelor atenuante judiciare (art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. - inculpatul T.C., B.G., M.E.G. şi A.C.) ori de aplicare a unei modalităţi de executare în afara mediului penitenciar.

S-a apreciat, în consecinţă, pe deplin angajată vinovăţia celor 16 inculpaţi în privinţa săvârşirii infracţiunilor ce le-au fost reţinute prin actul de sesizare, infracţiuni care, sub raportul aplicabilităţii dispoziţiilor art. 320²C. pen. nu se regăsesc, putând fi sancţionate şi cu detenţiunea pe viaţă.

În drept, fapta reţinută în sarcina inculpaţilor S.M., M.E.G., G.G., I.L.A., M.C., S.C., B.C., A.C., B.R. şi B.G. mai sus descrisă întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la tentativa infracţiunii de omor calificat şi deosebit de grav prev. de disp. art. 26 C. pen. în referire la art. 20 C. pen. cu referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) şi art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. text de lege enunţat în şedinţă publică şi în baza căruia instanţa a pronunţat condamnarea acestora.

Fapta reţinută în sarcina inculpaţilor Ţ.F.D., T.C., T.S., C.M., S.A.V. şi S.S.M. întruneşte elementele constitutive ale tentativei la aceeaşi infracţiune de omor calificat şi deosebit de grav prevăzute de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) şi la art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen.

La individualizarea şi dozarea sancţiunilor ce au fost aplicate au fost avute în vedere, în mod deosebit, gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor deduse judecăţii-evidenţiat prin modalitatea de săvârşire, prin proliferarea fără precedent a unor asemenea practici în rândul tinerilor dar şi prin faptul că astfel de acţiuni lezează cea mai importantă valoare socială - precum şi elementele care circumstanţiază persoana inculpaţilor dar şi vârsta inculpaţilor B.G., B.R., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C. - aceştia fiind minori la data săvârşirii infracţiunilor şi reclamând aplicabilitatea dispoziţiilor legale relative regimului sancţionator al minorilor infractori (art. 99 şi următoarele C. pen.); corelativ, în privinţa celorlalţi inculpaţi urmează a fi reţinută în conţinutul juridic al faptelor circumstanţa agravantă judiciară prevăzută de disp. art. 75 lit. c) C. pen.

Totodată, avându-se în vedere modalitatea demonstrată de săvârşire a faptelor (într-un grup de mai multe persoane) în privinţa fiecărui inculpat instanţa a reţinut şi dispoziţiile art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

Astfel, au fost aplicate inculpaţilor în cauză pedepse ale închisorii diferenţiate din punct de vedere al cuantumului în funcţie de cele mai sus reţinute dar şi de antecedenţa penală a acestora; în acest sens, inculpaţilor minori S.M., G.G. şi M.E.G. precum şi inculpaţilor majori I.L.A., M.C., Ţ.F.D. şi T.C. (inculpaţi aflaţi la primul conflict cu legea penală) cărora le-au fost aplicate pedepse ale închisorii într-un cuantum reprezentat de minimul special legal prevăzut de textele legale incriminatoare.

De precizat că în privinţa inculpatului M.C. au fost făcute toate demersurile legale spre prezentarea acestuia în instanţă şi eventuala audiere-rezultatele cercetărilor evidenţiind faptul că acest inculpat a părăsit ţara (fila 104 vol. II dosar inst.), astfel încât s-a dat eficienţă dispoziţiilor procedurale prev. de art. 291 alin. (2) C. pen.

În privinţa celorlalţi inculpaţi pedepsele închisorii s-au situat peste aceste limite legale prevăzute pentru infracţiunile reţinute; astfel s-a constatat că infracţiunile-obiect al prezentei cauze - reţinute în sarcina inculpaţilor T.S., C.M., S.C. şi B.C. sunt concurente cu o infracţiune similară (tentativă la omor calificat săvârşită la 11 octombrie 2006) sancţionată prin sentinţa penală nr. 578 din 22 decembrie 2009 a Tribunalului Galaţi, definitivă la 7 octombrie 2011 prin Decizia penală nr. 4377/2011 a I.C.C.J. cu pedeapsa închisorii în cuantum de 7 ani şi 6 luni, astfel încât în privinţa fiecăruia dintre inculpaţii menţionaţi şi-au găsit aplicabilitatea dispoziţiile art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen.

Aceeaşi situaţie s-a constatat şi raportat la situaţia antecedentelor penale ale inculpatului S.S.M., sancţionat anterior tot prin sentinţa penală 578/2009 a Tribunalului Galaţi la o pedeapsă rezultantă de 8 ani şi 6 luni pentru săvârşirea unei tentative la omor calificat (la data de 11 octombrie 2006) şi urmare a revocării, conform art. 83 C. pen., a suspendării condiţionate a unei pedepse de 1 an închisoare aplicată aceluiaşi inculpat prin sentinţa penală 708/2006 a Judecătoriei Galaţi; în consecinţă, au fost repuse în individualitatea lor pedepsele anterior menţionate aplicate inculpatului S.S.M. şi se va da eficienţă dispoziţiilor legale relative concursului de infracţiuni precum şi celor ale art. 83 C. pen.

Inculpatul S.A.V. a fost condamnat anterior prin sentinţa penală nr. 199 din 18 aprilie 2007 a Tribunalului Galaţi, definitivă la 18 decembrie 2007 prin nerecurare pentru săvârşirea la 12 noiembrie 2004 a două infracţiuni de tâlhărie, astfel încât şi în privinţa acestuia şi-au găsit eficienţa dispoziţiile legale prev. de art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. ulterior descontopirii pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni aplicată prin hotărârea menţionată.

În privinţa inculpaţilor A.C., B.R. şi B.G. fişele de cazier judiciar evidenţiază condamnări definitive la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei prin sentinţele penale următoare:

Sentinţa penală nr. 1567 din 26 septembrie 2008 a Judecătoriei Galaţi, definitivă prin neapelare la 20 octombrie 2008 - condamnare de 8 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, a inculpatului A.C. pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat la data de 15 ianuarie 2007.

Sentinţa penală nr. 495 din 13 noiembrie 2009 a Tribunalului Galaţi, definitivă prin neapelare la 24 noiembrie 2009 - condamnare de 8 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării, a inculpatului B.R. pentru săvârşirea, în decembrie 2008-ianuarie 2009, a infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; cum infracţiunile obiect al prezentei cauze au fost săvârşite înainte de pronunţarea hotărârilor mai sus amintite, inculpaţilor B.G., B.R. şi A.C. li s-a făcut aplicarea disp. art. 85 C. pen. privind anularea suspendării condiţionate a executării pedepselor menţionate şi contopirii acestora cu pedepsele aplicate în cauză.

Iar prin sentinţa penală 166 din 1 februarie 2008 a Judecătoriei Galaţi, definitivă la 17 noiembrie 2008 prin decizia penală 439/2008 a Tribunalului Galaţi a fost condamnat inculpatul B.G. la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pe o perioadă de 3 ani pentru săvârşirea unei infracţiuni de tâlhărie la 12 mai 2006.

Având în vedere conţinutul juridic al infracţiunilor în discuţie corelativ cu disp. art. 65 C. pen. li s-a aplicat inculpaţilor majorări şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de disp. art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepselor principale.

În conformitate cu disp. art. 71 alin. (2) C. pen. a fost aplicat inculpaţilor pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.

S-a dispus totodată anularea vechilor mandate de executare emise în baza sentinţelor penale 578/2009 şi 199/2007 ale Tribunalului Galaţi şi emiterea unor noi mandate în baza prezentei hotărâri penale.

Raportat la natura sancţiunilor aplicate în prezenta cauză şi având în vedere că inculpaţii au fost cercetaţi şi sub imperiul măsurilor reţinerii şi arestului preventiv în prezenta cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 88 C. pen. le-au fost deduse perioadele executate după cum urmează:

- pentru inculpaţii S.A.V., Ţ.F.D., T.C. perioada executată de la 24 ianuarie 2007 la 3 noiembrie 2008.

- pentru inculpaţii B.R. şi B.G. perioada executată de la 24 ianuarie 2007 la 28 mai 2007.

- pentru inculpatul I.L.A. - perioada reţinerii din 25 ianuarie 2007 precum şi perioada arestării preventive în intervalul 8 februarie 2007-3 noiembrie 2008.

- pentru inculpatul S.M. - perioada reţinerii şi a arestului preventiv de la 25 ianuarie 2007 până la 28 mai 2007.

- pentru inculpaţii M.E.G., G.G. şi A.C. perioada reţinerii din 25 ianuarie 2007 precum şi perioada arestării preventive de la 8 februarie 2007 până la 28 mai 2007.

- pentru inculpatul M.C. perioada reţinerii din 25 ianuarie 2007 precum şi perioada arestului preventiv în intervalul 14 septembrie 2007-3 noiembrie 2008.

- pentru inculpatul S.S.M. perioada reţinerii şi a arestului preventiv de la 25 ianuarie 2007 la 24 noiembrie 2008.

- pentru inculpatul S.C. perioada executată în intervalul 22 ianuarie 2007-12 decembrie 2008.

- pentru inculpatul B.C. perioada executată în intervalul 23 noiembrie 2006-12 decembrie 2008.

- pentru inculpatul T.S. perioada executată în intervalul 24 ianuarie 2007-24 noiembrie 2008

- pentru inculpatul C.M. perioada executată în intervalul 24 ianuarie 2007-24 noiembrie 2008

Cu privire la inculpaţii B.R., B.G., M.E.G., S.M., G.G. şi A.C. s-a dispus înlocuirea stării de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi ţara prevăzută de art. 145¹C. pen. prin decizia penală 68/R din 28 mai 2007 a Curţii de Apel Galaţi (dosar nr. 856/44/2007).

Prin decizia penală nr. 189/ R din 24 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. 1425/44/2008 au fost admise recursurile promovate de inculpaţii C.M., S.S.M. şi T.S. dispunându-se în temeiul art. 139 alin. (1) C. pen. înlocuirea stării de arest preventiv cu măsura privativă a obligării de a nu părăsi ţara prev. de art. 145¹ C. pen.; aceeaşi soluţia a fost adoptată de instanţa superioară şi în privinţa inculpaţilor S.A.V., Ţ.F.D., T.C., I.L.A. şi M.C. printr-o decizie penală anterioară - decizia nr. 178/ R din 3 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi.

Faţă cu cele mai sus reţinute a fost menţinută măsura preventivă prevăzută de disp. art. 145¹C. pen. adoptată în privinţa inculpaţilor B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G., A.C., C.M., S.S.M., S.A.V., T.C., I.L.A. şi M.C. până la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe.

Întrucât prin încheierea de şedinţă din 17 noiembrie 2011 (fila 334 dosar instanţă) s-a dispus, urmare sesizării Secţiei 3 poliţie în privinţa inculpatului T.S., înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 150/U/2011, această ultimă măsură preventivă adoptată va fi menţinută până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

S-a constatat că inculpatul Ţ.F.D. este arestat în altă cauză.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanţa a apreciat ca fiind întrunite elementele răspunderii civile delictuale astfel încât, având în vedere probatoriul mai sus detaliat corelativ cu cererile părţilor prejudiciate promovate în termenul legal prev. de art. 15 alin. (2) C. pen., i-a obligat pe inculpaţi, iar pe inculpaţii minori în solidar şi cu părţile responsabile civilmente corelative, la acoperirea următoarelor sume cu titlu de despăgubiri civile:

În conformitate cu disp. art. 14 C. pen. coroborat cu art. 998 C. civ. a obligat în solidar pe inculpaţii S.S.M., T.S., C.M., S.A.V., Ţ.F.D., T.C., M.C., I.L.A., B.C., S.C., B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C., iar pe ultimii şase inculpaţi (minori) în solidar şi cu părţile responsabile civilmente B.E., B.A., M.P. şi M.N., S.I., S.V., F.L., G.M.S. şi B.Ş. la plata sumelor de 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea civilă P.I.G. precum şi la plata sumelor de 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea civilă G.G.A.

A obligat în solidar pe inculpaţii în cauză iar pe inculpaţii minori B.R., B.G., S.M., M.E.G., G.G. şi A.C. în solidar şi cu părţile responsabile civilmente B.E., B.A., M.P., M.N., S.I. şi S.V., F.L., G.M.S. şi B.Ş. să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi sumele de 1.677,18 lei şi 1.278,38 lei, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea părţilor vătămate P.G.I. şi G.G.A.

În temeiul disp. art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială a obiectelor contondente (cuţite, săbii, baionete, răngi metalice, bâte) folosite de inculpaţi la săvârşirea infracţiunilor, obiecte depuse la Camera de Corpuri Delicte a I.P.J. Galaţi.

În conformitate cu disp. art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la fiecare inculpat după rămânerea definitivă a prezentei, în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

Împotriva acestei hotărâri au formulat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii A.C., B.G., B.C., B.R., C.M., G.G., I.L.A., M.E.G., M.C., S.A.V., S.C., S.M., S.S.M., T.C., Ţ.F.D.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele considerente:

a) Pentru inculpatul S.A.V. pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare este nelegală deoarece, în urma contopirii pedepselor, trebuia aplicat un spor de minim 6 luni închisoare care avea autoritate de lucru judecat.

b) Pentru inculpatul S.S.M. instanţa de fond, după ce a contopit pedeapsa pentru fapta dedusă judecăţii cu pedepsele aplicate inculpatului prin sentinţa penală nr. 578/2009 a Tribunalului Galaţi, a omis să deducă durata executată de inculpat, în baza acelei sentinţe penale, de la 27 octombrie 2011 la zi.

c) Pentru inculpatul B.R., în mod greşit instanţa de fond nu a constatat că acesta nu respectă cu rea credinţă obligaţiile stabilite la momentul înlocuirii măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi ţara şi nu a dispus revocarea acestei măsuri şi reîncarcerarea inculpatului.

d) Pedepsele aplicate inculpaţilor sunt prea mici raportat la gradul de pericol social deosebit al faptelor reţinute în sarcina acestora, urmările produse şi persoana inculpaţilor, solicitându-se majorarea limitelor de pedeapsă.

Inculpaţii A.C., I.L.A., Ţ.F., S.A.V. şi M.E.G., au apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele considerente:

a) Nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen., solicitând achitarea lor în baza disp. art. 10 lit. c) C. proc. pen., respectiv fapta nu a fost săvârşită de aceştia.

b) Schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni de lovire prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., intenţia inculpaţilor nefiind aceea de a suprima viaţa părţilor vătămate iar leziunile provocate acestora nu au fost de natură să le pună viaţa în pericol.

Referitor la cererile inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracţiunea

c) Reţinerea în favoarea inculpaţilor de circumstanţe atenuante cu consecinţa aplicării unor pedepse cu suspendarea condiţionată pentru inculpaţii minori A.C. şi M.E.G. şi suspendarea sub supraveghere pentru ceilalţi inculpaţi, respectiv I.L.A., Ţ.F. şi S.A.V.

Inculpatul B.G. a apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele considerente:

a) Nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen., solicitând achitarea lui în baza disp. art. 10 lit. c) C. proc. pen., respectiv fapta nu a fost săvârşită de acesta.

b) Schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni de lovire prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., intenţia inculpatului nefiind aceea de a suprima viaţa părţilor vătămate iar leziunile provocate acestora nu au fost de natură să le pună viaţa în pericol.

c) Reducerea pedepsei aplicată inculpatului care apare ca fiind prea mare raportat la contribuţia infracţională a inculpatului.

d) Cuantumul daunelor morale şi a daunelor materiale este prea mare, solicitându-se reducerea acestora.

Inculpaţii B.C. şi C.M. au apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele considerente:

a) Încadrarea juridică a faptei este nelegală solicitând schimbarea acesteia în două infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen. şi aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Inculpatul B.R. a apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele considerente:

a) În mod greşit s-a reţinut în sarcina acestuia complicitate la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav, neexistând nicio probă din care să rezulte, anterior sau pe timpul săvârşirii infracţiunii, existenţa unei înţelegeri între inculpaţi pentru a suprima viaţa părţilor vătămate. În acest context s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de complicitate la vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. (2) C. pen.

b) Dacă se schimbă încadrarea juridică în această infracţiune să se constate că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale potrivit art. 122 lit. c) C. pen. la data de 17 noiembrie 2012 şi achitarea sa în baza disp. art. 10 lit. g) C. proc. pen.

c) În mod greşit instanţa de fond a respins cererea inculpatului de a se judeca pe baza procedurii simplificate de recunoaştere a vinovăţiei prev. de art. 320¹C. proc. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind alternativă, detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani iar inculpatul, fiind minor, nu se putea dispune condamnarea acestuia cu detenţiunea pe viaţă.

d) Aplicarea pentru inculpatul minor a unei pedepse cu închisoarea la minimul special prevăzut de lege, de 2 ani şi 6 luni pentru infracţiunea de tentativă la omor calificat şi ca urmare a contopirii cu pedeapsa de 8 luni închisoare să se dispună suspendarea sub supraveghere a pedepsei rezultante.

Inculpaţii G.G., S.M. şi M.C. solicită:

a)Schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni de lovire prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., intenţia inculpaţilor nefiind aceea de a suprima viaţa părţilor vătămate iar leziunile provocate acestora nu au fost de natură să le pună viaţa în pericol.

b) Reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor prin reţinerea de largi circumstanţe atenuante.

Inculpaţii S.C. şi S.S.M. au arătat următoarele:

a) Nu se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, prev. de art. 20 C. pen. în ref. la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi art. 176 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) şi c) C. pen., solicitând achitarea lor în baza disp. art. 10 lit. c) C. proc. pen., respectiv fapta nu a fost săvârşită de aceştia.

b) Schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni de lovire prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., intenţia inculpaţilor nefiind aceea de a suprima viaţa părţilor vătămate iar leziunile provocate acestora nu au fost de natură să le pună viaţa în pericol.

Inculpatul T.C. a apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică din următoarele considerente :

a) Având în vedere concluziile Comisiei de Avizare şi Control a Actelor Medico-Legale din care rezultă că viaţa părţilor vătămate nu a fost pusă în primejdie, leziunile suferite au fost vindecabile într-un număr de 60 de zile de îngrijiri medicale iar pentru una din părţile vătămate existenţa unei hipoacuzii de percepţie a urechii drepte, a apreciat că încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului este de vătămare corporală, prev. de art. 181 C. pen., pentru partea vătămată P.I.G. şi vătămare corporală gravă prev. de art. 182 alin. (2) C. pen. pentru partea vătămată G.G.A.

b) Reţinând această încadrare juridică să se facă aplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen. referitor la recunoaşterea vinovăţiei şi pe cale de consecinţă reducerea pedepselor aplicate şi aplicarea unei sancţiuni care să se apropie de perioada de arest preventiv de 1 an şi 10 luni închisoare.

Măsuri procesuale dispuse de instanţă în apel:

Pe timpul judecării în apel, având în vedere că din mandatele de aducere a rezultat că inculpaţii B.C., C.M., I.L.A. şi M.C., cu rea credinţă nu s-au mai prezentat în faţa instanţei de judecată, (părăsind domiciliile declarate, nemai prezentându-se în faţa organelor abilitate cu supravegherea lor, existând indicii temeinice că aceştia se sustrag judecăţii, fiind plecaţi în străinătate) instanţa a dispus revocarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpaţi şi emiterea de noi mandate de arestare preventivă.

Prin decizia penală nr. 119 din 23 aprilie 2013 a Curţii de Apel Galaţi s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii S.M.M., E.G., G.G. şi S.S.M., s-a desfiinţat în parte sentinţa penală atacată şi, rejudecând:

S-a majorat de la 8 ani închisoare la 8 ani şi 2 luni închisoare pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului S.A.V.

S-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului S.S.M. şi perioada arestării în baza sentinţei penale nr. 578 din 22 decembrie 2009 a Tribunalului Galaţi, de la 23 noiembrie 2006 la 12 decembrie 2008.

În baza disp. art. 145¹alin. (2) C. proc. pen. în ref. la art. 145 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus revocarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpatul B.R. şi arestarea preventivă a acestuia pe o durată de 30 de zile începând cu data prinderii şi încarcerării şi emiterea unui nou mandat de arestare preventivă.

În baza disp. art. 110¹C. pen. în ref. la art. 86¹ în ref. la art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principale de câte 3 ani şi 9 luni închisoare şi a pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor S.M., M.E.G. şi G.G., pe durata termenului de încercare de 5 ani şi 9 luni.

S-a atras atenţia inculpaţilor asupra consecinţelor nerespectării disp. art. 86⁴ C. pen.

S-a stabilit ca organ de supraveghere Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi.

În baza disp. art. 86³alin. (1) C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare fiecare dintre inculpaţi să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la organul desemnat cu supravegherea lor, respectiv Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Galaţi;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă;

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

S-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţii A.C., B.G., B.C., B.R., C.M., I.L.A., M.C., S.A.V., S.C., T.C. şi Ţ.F.D. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de prim control judiciar a reţinut că inculpaţii au săvârşit cu vinovăţie faptele care se reţin în sarcina lor, aceştia participând în mod activ la lovirea părţilor vătămate.

Instanţa de apel a analizat cererile inculpaţilor, raportat la prezenţa acestora la locul săvârşirii infracţiunilor şi la contribuţia fiecăruia la săvârşirea faptelor deduse judecăţii pentru a putea constata dacă faptele au fost săvârşite sau nu de către inculpaţi.

Inculpatul A.C.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată în primul rând de poziţia sa procesuală, care a solicitat să beneficieze de disp. art. 320¹ C. proc. pen., referitor la recunoaşterea vinovăţiei cu ocazia rejudecării cauzei (filele 123-126 vol. II dosar instanţă rejudecare) dar şi de următoarele declaraţii:

- declaraţiile inculpatului T.C. care confirmă prezenţa inculpatului în cadrul grupului de inculpaţi care au înţeles să se adune şi să se înarmeze cu corpuri contondente;

- declaraţia inculpatului C.M. care a precizat că a văzut un copil căzut în faţa blocului spre care veneau un grup de inculpaţi dinspre secţia III poliţie, recunoscându-l, printre alţii, şi pe inculpatul A.C.;

- declaraţia inculpatului G.G. care confirmă prezenţa inculpatului A.C. împreună cu ceilalţi inculpaţi în zona barului „Făr de Griji” şi deplasarea acestora cu taxi-ul. Precizează martorul că inculpaţii, inclusiv A.C., s-au înarmat din spatele centralei termice cu diferite obiecte contondente.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul A.C. a participat alături de ceilalţi inculpaţi la agresiunea părţii vătămate G.G.A., lovind-o pe aceasta împreună cu inculpaţii B.R., B.G., I.L.A., G.G., M.C., M.E.G. şi S.M., când victima era deja căzută la pământ.

Inculpatul I.L.A.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- declaraţia inculpatului T.C. care confirmă prezenţa inculpatului I.L.A. cu ocazia întâlnirii cu ceilalţi inculpaţi;

- declaraţia inculpatului (filele 267-281 dosar urmărire penală) care a precizat că s-a deplasat împreună cu ceilalţi inculpaţi în zona farmaciei „H.” unde aveau ascunse bâte şi alte obiecte contondente . Precizează inculpatul că s-a înarmat luând asupra sa şi bucăţi de bordură.

- declaraţia inculpatului M.C. care a văzut un copil căzut în faţa blocului L 2 şi că în apropierea acestuia se aflau mai mulţi inculpaţi, inclusiv inculpatul I.L.A. (filele 247-266 vol. III dosar urmărire penală);

- declaraţia inculpatului B.G. care precizează că a văzut un copil căzut iar în imediata apropiere a acestuia se aflau inculpaţii B.R. şi I.L.A. care se pregăteau să lovească copilul.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul I.L.A. a participat alături de ceilalţi inculpaţi la agresiunea părţii vătămate G.G.A., lovind-o pe aceasta împreună cu inculpaţii A.C., B.R., B.G., I.L.A., G.G., M.C., M.E.G. şi S.M., când victima era deja căzută la pământ.

Inculpatul Ţ.F.D.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- declaraţia inculpatului (filele 61-71 vol. III dosar urmărire penală) unde recunoaşte că în seara de 17 noiembrie 2006 s-a aflat în barul „Făr de Griji” împreună cu inculpaţii S.M., S.A.V. şi M.E.G. şi că s-au deplasat împreună cu un taxi în cartierul Micro 21;

- declaraţia inculpatului G.G. care confirmă prezenţa inculpatului Ţ.F.D. în cadrul grupului de infractori care s-au înarmat cu diferite obiecte contondente, respectiv bâte, răngi şi bucăţi de bordură şi deplasarea în zona farmaciei „H.” situaţie confirmată şi de declaraţia martorului S.M.

Participarea sa la lovirea părţii vătămate P.G.I. împreună cu inculpaţii T.S., C.M., T.C. şi S.A.V. fiind confirmată de declaraţia martorului I.A., audiat sub identitate protejată.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul Ţ.F.D. a participat împreună cu ceilalţi inculpaţi la lovirea părţii vătămate P.G.I.

Inculpatul S.A.V.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- declaraţia martorului I.A., audiat sub identitate protejată, în sensul participării inculpatului împreună cu inculpaţii T.S., C.M., T.C., Ţ.F.D., la lovirea părţii vătămate P.G.I.;

- declaraţia inculpatului S.A.V. care recunoaşte că a fost la barul „Făr de Griji” iar participarea sa nemijlocită la comiterea faptei rezultă şi din declaraţiile inculpaţilor A.C., B.R., B.G., G.G., S.C.. Astfel martorul G.G., în declaraţiile sale, face cunoscută prezenţa inculpatului S.A.V. care s-a deplasat împreună cu ceilalţi inculpaţi cu taxi-urile în zona farmaciei „H.” şi înarmarea acestuia în zona din spatele centralei termice cu obiecte contondente.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul S.A.V. a participat împreună cu ceilalţi inculpaţi la lovirea părţii vătămate P.G.I.

Inculpatul M.E.G.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- declaraţia inculpatului care a recunoscut că a făcut parte din grupul infracţional şi s-a deplasat în zona blocului L 2 împreună cu ceilalţi doi inculpaţi, având asupra sa o şipcă din lemn. Precizează inculpatul că a văzut un copil în faţa blocului L2, căzut la pământ, care se ţinea cu mâinile de cap, fiind lovit de alţi inculpaţi. Chiar dacă nu a recunoscut faptul că a lovit partea vătămată G.G.A., această depoziţie este infirmată de declaraţiile martorilor D.A. şi M.I.A.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul M.E.G. a participat împreună cu ceilalţi inculpaţi la lovirea părţii vătămate G.G.A.

Inculpatul B.G.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- din declaraţiile date de inculpat rezultă că acesta a înţeles să meargă să se bată împreună cu ceilalţi inculpaţi precum şi declaraţia inculpatului G.G. care precizează că inculpatul B.G. s-a deplasat împreună cu ceilalţi inculpaţi în zona farmaciei „H.” înarmându-se împreună cu ceilalţi inculpaţi, din spatele centralei termice, cu diferite obiecte contondente şi deplasându-se ulterior în cadrul grupului, în zona unde a avut loc săvârşirea faptei, respectiv participând împreună cu inculpaţii A.C., I.L.A., G.G., M.C., M.E.G. şi S.M. la lovirea părţii vătămate G.G.A.

Inculpatul S.C.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- declaraţia dată de inculpat care a recunoscut că a fost prezent la incidentul din 17 noiembrie 2006, în zona blocului L 2, unde a văzut mai mulţi inculpaţi care vroiau să lovească un copil (declaraţii filele 282-304 dosar urmărire penală);

- declaraţia dată de inculpatul T.C. care confirmă prezenţa inculpatului S.C. în cadrul grupului ce s-a deplasat de la barul „Făr de Griji” în zona locului unde a avut loc infracţiunea situaţie confirmată şi de declaraţia inculpatului C.M.;

- declaraţia inculpatului G.G. care precizează că inculpatul S.C. este persoana care le-a cerut celorlalţi inculpaţi să meargă împreună în zona blocurilor L pentru a se întâlni cu celălalt grup de inculpaţi;

- declaraţia inculpatului B.R. care confirmă prezenţa inculpatului S.C. înarmat cu o baionetă, în cadrul grupului care s-a deplasat şi a lovit pe cele două părţi vătămate.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul S.C. a participat împreună cu ceilalţi inculpaţi la agresiunea părţilor vătămate.

Din declaraţia martorului G.G. (coroborate cu declaraţiile părţii vătămate G.G.A.) rezultă că în momentul în care inculpaţii B.C., T.S., C.M., S.M., G.G., M.E.G., I.L.A., S.A.V., B.G., B.R., T.F.D., A.C., M.C., S.S.M., S.C. şi T.C. au ieşit pe trotuarul aferent blocului L 2, le-au întâlnit pe părţile vătămate, şi fără alte discuţii au început să îi lovească.

Inculpatul S.S.M.:

Prezenţa inculpatului la locul săvârşirii faptei şi participarea acestuia la activitatea infracţională a întregului grup este confirmată de următoarele mijloace de probă:

- chiar dacă nu a recunoscut fapta, vinovăţia sa rezultă din declaraţiile inculpaţilor A.C.,I.L.A., G.G., a părţii vătămate G.G.A., precum şi declaraţiile martorei P.G. şi procesul-verbal de recunoaşte pe planşe foto (fila 79-111 dosar urmărire penală);

- inculpatul A.C. confirmă prezenţa inculpatului S.S.M. în cadrul grupului care s-a deplasat în zona blocului L, fiind înarmat cu o bâtă. Precizează inculpatul că a văzut când inculpatul S.S.M. a lovit un copil care era căzut la pământ, izbindu-l în piept;

- declaraţia inculpatului G.G. care confirmă prezenţa inculpatului S.S.M. împreună cu ceilalţi inculpaţi în zona centralei termice şi înarmarea sa cu obiecte contondente.

Toate aceste probe formează convingerea instanţei că inculpatul S.S.M. a participat împreună cu ceilalţi inculpaţi la agresiunea părţilor vătămate.

În concluzie, toate aceste probe mai sus analizate, au stabilit participarea inculpaţilor în cadrul grupului, deplasarea acestora pentru a da o corecţie părţilor vătămate, scop în care inculpaţii mai sus menţionaţi s-au înarmat cu obiecte contondente, participând la lovirea părţilor vătămate, situaţie în care nu se poate admite solicitarea acestora de a se dispune achitarea în baza disp. art. 10 lit. c) C. proc. pen., respectiv faptele nu au fost săvârşite de către inculpaţi.

Referitor la cererile inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav în:

- două infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen.;

- două infracţiuni, respectiv o infracţiune de vătămare corporală şi o infracţiune de vătămare corporală gravă, prev. de art. 182 alin. (2) C. pen., având în vedere concluziile Comisiei de Avizare şi Control a Actelor Medico-Legale din care a rezultat că nu a fost pusă în primejdie viaţa părţilor vătămate care au suferit leziuni ce nu au depăşit pentru vindecare 60 de zile de îngrijiri medicale iar una din părţile vătămate a suferit o hipoacuzie de percepţie a urechii drepte.

- greşita reţinere a infracţiunii de complicitate la tentativă de omor calificat şi omor deosebit de grav, în sarcina inculpatului B.R.

Analizând probele administrate în cauză s-a constatat următoarea situaţie de fapt:

Partea vătămată G.G.A. a fost prima lovită de inculpatul S.S.M. cu un obiect pe care l-a apreciat a fi o sabie. Zona vizată de inculpat a fost capul, dar partea vătămată a reuşit să pareze lovitura cu braţul. La momentul aplicării primelor lovituri, părţile vătămate şi martorul G.G. se aflau în acelaşi loc. În continuare partea vătămată P.G.I. a fost lovit de inculpatul C.M. cu un par în zona capului. Lovitura a fost atât de puternică încât partea vătămată a fost aruncată efectiv în faţă pe scările magazinului din zonă. După acest moment şi ceilalţi inculpaţi au început să lovească părţile vătămate peste tot corpul cu obiectele contondente ce le aveau asupra lor. Printre cei care au lovit efectiv în zona vitală a capului au fost recunoscuţi de martorul I.A. (audiat sub o altă identitate), inculpaţii T.S., C.M., T.C., Ţ.F.D. şi S.A.V. În primă fază, ambele părţi vătămate au fost agresate pe trotuarul aferent blocului L2. Din acest loc, martorul G.G. a reuşit să fugă şi să se refugieze în consignaţia din zona. Partea vătămată G.G.A. a reuşit să se ridice de jos şi să traverseze strada încercând să se refugieze pe trotuarul aferent blocurilor F5-F6. În momentul în care era în alergare, inculpatul T.C. a lovit-o cu un pietroi în zona capului. Partea vătămată a căzut la pământ ca şi secerată, situaţie în care a fost înconjurată de 5-6 agresori şi lovită. La rândul lor, inculpaţii R.B., A.C., B.G., I.L.A., G.G., M.C., M.E.G., S.M. în trecere pe lângă părţile vătămate, căzute la pământ le-au mai aplicat lovituri peste tot corpul cu picioarele şi cu obiectele contondente ce le aveau asupra lor.

Toată zona aferentă blocurilor L2-F4 era împresurată de grupul inculpaţilor. Persoanele care locuiesc în zonă au ieşit la geam şi la balcoane şi deşi erau speriaţi de actele de violenţă ale inculpaţilor, au început să strige că vine poliţia.

Datorită acestui aspect inculpaţii şi făptuitorii au încetat acţiunea agresivă şi au părăsit zona în fugă folosind acelaşi traseu pe care au venit. Parte din ei s-au reîntors la Farmacia „H.”, alţii au fugit înapoi la barul „Făr de griji”, iar alţii au urcat în taxiuri.

Chiar şi în situaţia în care s-ar lua în considerare concluziile Comisiei de Avizare şi Control a Actelor Medico-Legale din care a rezultat că nu a fost pusă în primejdie viaţa părţilor vătămate care au suferit leziuni ce nu au depăşit pentru vindecare 60 de zile de îngrijiri medicale, iar una din părţile vătămate a suferit o hipoacuzie de percepţie a urechii drepte, nu s-ar putea reţine în sarcina inculpaţilor săvârşirea fie a două infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen., fie a unei infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen. în concurs cu o infracţiune de vătămare corporală gravă prev. de art. 182 C. pen., din următoarele considerente:

Partea vătămată G.G.A. a fost lovită de inculpatul S.S.M. cu un obiect apreciat a fi o sabie, zona vizată de inculpat a fost capul, dar partea vătămată a reuşit să pareze lovitura cu braţul.

Partea vătămată P.G.I. a fost lovită de inculpatul Cornea Adrian cu un par în zona capului, lovitura a fost atât de puternică încât partea vătămată a fost aruncată efectiv pe scările magazinului din zonă.

Ulterior, partea vătămată G.G.A. a reuşit să se ridice de jos şi în momentul în care a încercat să se refugieze, traversând strada, a fost lovită de inculpatul T.C. cu un pietroi în zona capului, partea vătămată căzând la pământ ca şi secerată.

Raportat la zona vizată (zona capului), la intensitatea loviturilor (care au dus la căderea părţilor vătămate la pământ) precum şi la obiectele folosite (sabie, par, piatră) instanţa a constatat că inculpaţii, care au exercitat nemijlocit aceste violenţe, au acţionat, dacă nu cu intenţia directă de a suprima viaţa părţilor vătămate, cu praeterintenţie, în sensul acceptării, ca urmare a faptelor lor, şi a unui rezultat letal, respectiv decesul părţilor vătămate ca urmare a loviturilor aplicate, rezultat care nu s-a materializat din motive independente de voinţa inculpaţilor.

Prin urmare încadrarea juridică corectă a faptelor este aceea de tentativă la omor calificat şi omor deosebit de grav, aşa cum în mod judicios a reţinut instanţa de fond.

Această încadrare juridică se răsfrânge şi asupra celorlalţi inculpaţi care au participat la agresiunea părţilor vătămate care, chiar dacă nu au dat lovituri letale acestora, au lovit în diferite zone ale corpului pe cele două părţi vătămate căzute la pământ, cu obiecte contondente.

Astfel, în mod judicios instanţa de fond a constatat următoarele:

Rezultatul cerut de lege pentru încadrarea faptei în tentativă la omor deosebit de grav asupra a două sau mai multe persoane se produce şi prin acţiuni diferite, dar cu aceeaşi ocazie, respectiv în aceeaşi împrejurare (în speţă un grup infracţional înarmat cu diferite obiecte contondente, cu un scop bine definit şi în aceeaşi împrejurare de a lovi 2 sau mai multe persoane). Pentru existenţa acestei agravante nu este pluritatea sau unicitatea actelor materiale, ci împrejurarea în care s-au produs urmările. Legea nu cuprinde condiţia unicităţii actului care realizează vătămarea (în cazul tentativei) şi uciderea persoanelor şi ca urmare apare indiferent dacă acestea au fost ucise printr-o acţiune unică sau prin acţiuni diferite. Ceea ce interesează însă este unitatea de împrejurare. În speţă nu interesează că a lovit S.S.M. sau T.C., sau B.G. împreună cu S.M. şi Ţ.F.D., ci faptul că toţi s-au reunit într-un grup având ca scop să lovească două sau mai multe persoane, creând în acest fel unitatea de împrejurare, care se conturează prin unitate de timp (în speţă pe timp de noapte), de loc (într-o zonă în care locuiau marea majoritate de inculpaţilor precum şi părţile vătămate sau eventualele victime), faptele acestora fiind săvârşite prin acţiuni diferite dar cu aceeaşi ocazie, într-o succesiune de momente.

Mai mult de atât, în ceea ce priveşte tentativa la omor deosebit de grav comisă asupra a două sau mai multe persoane este de remarcat faptul că acţiunile componente sunt omogene, neputând fi ierarhizate. În speţa de faţă, atât timp cât acţiunea sau inacţiunea s-a îndreptat către mai multe persoane şi nu se realizează rezultatul (suprimarea vieţii a două sau mai multe persoane), va exista o tentativă la infracţiunea complexă, indiferente de ordinea persoanelor vizate.

O asemenea concluzie se impune tocmai datorită structurii omogene care împiedică o ierarhizare a acţiunilor ce compun complexitatea obiectelor juridice vizate. Este indiferent dacă cu acea ocazie au fost sau nu rănite unele dintre victime. În speţă au fost aplicate lovituri celor două părţi vătămate la timpi imediaţi, victimele minore fiind salvate ulterior prin intervenţii medicale, răspunderea în cauză este de tentativă la omor deosebit de grav prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 176 lit. b) C. pen. sau complicitate la această infracţiune.

În ceea ce priveşte distincţia între tentativa la omor şi vătămarea corporală, în literatura juridică şi în practica judiciară s-a pus în discuţie că urmarea celor două infracţiuni este comună, ea constând în „punerea în primejdie a vieţii persoanei”. Însă, ca şi în speţa de faţă, tentativa de omor deosebit de grav constă în punerea în executare a hotărârii de a ucide, iar vătămarea corporală prin punerea în primejdie a vieţii persoanei, ceea ce în cauza de faţă nu se conturează. Infracţiunea de vătămare corporală prev. de art. 181 C. pen. are în vedere în principal accepţiunea medico-legală (numărul de zile de îngrijiri medicale), pe care le-a avut în vedere apărarea inculpaţilor când au solicitat schimbarea de încadrare juridică în timp ce tentativa sau complicitatea la tentativa la omor deosebit de grav are în vedere sensul juridic al expresiei de punere în primejdie a vieţii, de pildă intenţia, premeditarea, regiunea corporală lezată, instrumentul utilizat.

În cauză, inculpaţii în număr impresionant (minori şi majori) au premeditat fapta infracţională, s-au înarmat chiar şi cu răngi şi săbii şi s-au năpustit asupra celor doi copii ce se aflau în faţa blocului, paşnici. S-a apreciat că în speţă, nu poate fi reţinută în favoarea inculpaţilor săvârşirea a două infracţiuni de vătămare corporală prev. de art. 181 alin. (1) C. pen., deoarece în literatura de specialitate s-a subliniat în mod clar că tentativa la omor se deosebeşte de vătămarea corporală şi sub aspectul laturii subiective. Latura subiectivă a tentativei la omor se realizează prin intenţie directă sau indirectă, după cum făptuitorii prevăzând moartea victimei ca rezultat al acţiunii sau inacţiunii sale a urmărit sau acceptat producerea ei, cum s-a întâmplat în cauza de faţă, în timp ce infracţiunea de vătămare corporală nu poate fi comisă decât în forma simplă şi numai cu forma de vinovăţie a praeterintenţiei, în acest caz inculpatul acţionând numai în vederea vătămării corporale a victimei, chiar în condiţii de a produce moartea, fără însă a o urmări sau a o accepta, ceea ce nu poate fi vorba în cauza dedusă judecăţii.

Inculpaţii au acţionat în mod organizat în sensul că în mod conştient s-au strâns, s-au deplasat cu taxi-urile în zona farmaciei „H.”, s-au înarmat cu obiecte contondente şi au plecat pentru a aplica o corecţie unor persoane. Este adevărat, nu au plecat cu intenţia de a suprima viaţa părţilor vătămate dar, prin modul în care au acţionat, respectiv prin faptul că s-au înarmat toţi cu obiecte contondente, pe care unii dintre aceştia le-au folosit mai mult iar alţii mai puţin, au acceptat ca în urma unor lovituri aplicate de oricare dintre ei să se poată produce oricând un rezultat mai periculos, respectiv decesul unei persoane.

Această acceptare a unui astfel de rezultat s-a materializat în faptul că deşi au văzut că cele două părţi vătămate minore erau deja căzute la pământ ca urmare a loviturilor aplicate de inculpaţii S.S.M., C.M. şi T.C., inculpaţii T.S., Ţ.F.D., S.A.V., R.B., A.C., B.G., I.L.A., G.G., M.C., M.E.G. şi S.M., în trecere pe lângă părţile vătămate căzute la pământ, au aplicat mai multe lovituri în zona capului şi pe tot corpul, cu picioarele şi cu obiectele contondente ce le aveau asupra lor.

Deoarece mai mulţi cetăţeni au ieşit la geam şi la balcoane speriaţi de actele de violenţă ale inculpaţilor şi care au început să strige „să vină poliţia”, inculpaţii şi-au întrerupt activitatea infracţională, fugind de la locul comiterii faptelor, situaţie în care, din motive independente de voinţa lor, fapta a rămas în forma tentativei.

Lovirea părţilor vătămate căzute la pământ de către ceilalţi inculpaţi, îi face astfel părtaşi la infracţiunea de tentativă la omor calificat şi deosebit de grav, toţi inculpaţii acţionând într-un mod unitar, cu intenţia de a lovi pe părţile vătămate, acceptând deci ca oricând să se producă, ca urmare a loviturilor, un rezultat letal, cu consecinţa restrângerii acestui rezultat şi asupra celorlalţi inculpaţi care au aplicat părţilor vătămate lovituri de mai mică intensitate.

Faţă de aceste considerente, Curtea a apreciat că încadrarea juridică legală este aceea reţinută de instanţa de fond, respectiv tentativă la omor calificat şi deosebit de grav şi nu a două infracţiuni de vătămare corporală sau a unei infracţiuni de vătămare corporală gravă, în concurs cu o infracţiune de vătămare corporală.

Tot pe aceleaşi considerente s-a înlăturat motivul de apel al inculpatului B.R. referitor la greşita reţinere a tentativei în încadrarea juridică a faptei.

În ceea ce priveşte pe acest inculpat, constatând că încadrarea juridică stabilită de instanţa de fond este corectă şi legală, nu s-au mai analizat celelalte motive invocate referitoare la prescripţia răspunderii penale.

Referitor la faptul că instanţa de fond nu a reţinut în favoarea inculpaţilor disp. art. 320¹C. proc. pen.

În condiţiile în care legiuitorul a stabilit că dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., referitoare la recunoaşterea vinovăţiei cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime, nu se aplică infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă pentru fapta săvârşită, în mod judicios instanţa de fond nu a făcut aplicarea acestei dispoziţii în cazul inculpaţilor S.S.M., T.C., B.R. şi A.C.

Chiar dacă unii dintre aceştia erau minori la data săvârşirii infracţiunii şi pe cale de consecinţă limitele de pedeapsă s-ar reduce la jumătate iar pedeapsa detenţiunii pe viaţă nu se aplică în cazul minorilor, ei nu pot beneficia de aceste dispoziţii legale deoarece ele vizează regimul sancţionator al minorilor iar dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. se raportează la infracţiunea săvârşită şi la limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infracţiunea consumată şi nu pentru diferite cauze care duc la reducerea acesteia (ex: forma tentativei, starea de minoritate).

Referitor la individualizarea pedepselor

Curtea a apreciat că instanţa de fond a făcut, în general, o judicioasă operaţiune de individualizare a pedepselor şi a avut în vedere, pentru fiecare inculpat, gradul de pericol social al faptei, urmările produse, participarea fiecăruia dintre aceştia la rezultatul periculos al faptei, precum şi persoana fiecărui inculpat, respectiv starea de minoritate şi antecedentele penale ale fiecăruia dintre aceştia.

Astfel, pentru inculpaţii S.M., M.E.G. şi G.G. a aplicat pedepse de 3 ani şi 9 luni închisoare, având în vedere starea de minoritate a acestora, faptul că nu au antecedente penale şi au avut o contribuţie mai redusă la producerea leziunilor părţilor vătămate.

Pentru inculpaţii I.L.A. şi M.C., Ţ.F.D. şi T.C., instanţa a avut în vedere, la stabilirea pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare, faptul că erau inculpaţi majori la data săvârşirii faptei şi au acţionat împreună cu inculpaţi minori dar şi faptul că nu au antecedente penale şi au avut o contribuţie mai redusă la producerea leziunilor părţilor vătămate.

Pentru inculpaţii T.S., C.M., S.C. şi B.C., instanţa a aplicat acestora pedepse de câte 7 ani şi 8 luni închisoare, având în vedere gravitatea faptelor reţinute în sarcina acestora dar şi faptul că infracţiunile săvârşite de aceştia sunt concurente cu infracţiunile pentru care au fost condamnaţi prin sentinţa penală nr. 578/2009 a Tribunalului Galaţi, tot pentru o infracţiune de tentativă de omor.

În acest context, Curtea a apreciat că nu se impune majorarea pedepselor acestor inculpaţi, chiar dacă mai au o condamnare pentru o infracţiune similară, deoarece s-ar ajunge la o dublă majorare a pedepselor, respectiv o majorare de pedeapsă pentru faptul că mai au o condamnare pentru o faptă similară, ce ar determina majorarea pedepselor aplicate pentru faptele deduse judecăţii şi ulterior, încă o majorare ca urmare a efectuării regulilor concursului de infracţiuni.

În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului S.A.V., instanţa a avut în vedere participarea concretă a acestuia la săvârşirea faptei dar şi faptul că nu este la primul impact cu legea penală, având condamnări anterioare pentru alte fapte.

Referitor la pedepsele aplicate inculpaţilor A.C., B.R. şi B.G., instanţa de fond a avut în vedere, atât contribuţia concretă a fiecăruia la săvârşirea agresiunii asupra părţilor vătămate, starea lor de minoritate la momentul săvârşirii infracţiunilor dar şi faptul că nu sunt la primul impact cu legea penală, având condamnări anterioare la activ.

În ceea ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului S.S.M., de 9 ani închisoare, instanţa a avut în vedere contribuţia hotărâtoare a acestuia la săvârşirea rezultatului periculos, respectiv lovirea părţii vătămate P.G.I. cu o sabie în zona capului dar şi persoana acestuia care nu este la primul impact cu legea penală, având mai multe condamnări anterioare, săvârşind faptele deduse judecăţii în stare de recidivă postcondamnatorie.

Raportat la cele menţionate mai sus, Curtea a apreciat că nu se impune nici majorarea pedepselor aplicate şi nici reducerea acestora, limitele de pedeapsă stabilite pentru fiecare dintre inculpaţi asigurând pe deplin scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen.

În consecinţă, s-au respins motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi care a solicitat majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor şi motivele inculpaţilor care au solicitat redozarea pedepselor aplicate, prin reţinerea de circumstanţe atenuante şi schimbarea modalităţii de executare.

Raportat la gradul de pericol social concret al faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, la contribuţia fiecăruia la săvârşirea acestor fapte, la vârsta lor precum şi la persoana inculpaţilor, cu sau fără antecedente penale, pedepsele aplicate şi modalitatea de executare stabilită de către instanţa de fond este temeinică, urmând a fi menţinută.

Totuşi, Curtea a apreciat, în cazul inculpaţilor S.M., M.E.G. şi G.G., inculpaţi minori la data săvârşirii faptei, care au avut o contribuţie mai mică la producerea leziunilor părţilor vătămate, nu aveau antecedente penale şi de la data săvârşirii infracţiunii, 17 noiembrie 2006 şi până în prezent au avut o conduită bună, fiind integraţi în viaţa socială, nemai săvârşind alte infracţiuni până în acest moment, că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins şi printr-o formă neprivativă de libertate, respectiv prin suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate acestor inculpaţi.

Curtea a apreciat, raportat la persoana acestor inculpaţi, că durata termenului de încercare precum şi măsurile la care urmează aceştia să se supună, asigură pe deplin scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen., chiar şi fără privare de libertate.

Referitor la latura civilă a cauzei, raportat la motivul de apel al inculpatului B.G., Curtea a apreciat că în mod judicios instanţa de fond a stabilit cuantumul despăgubirilor materiale şi morale la care au fost obligaţi inculpaţii faţă de părţile vătămate, avându-se în vedere următoarele:

Părţile vătămate P.I.G. şi G.G.A. nu au avut o atitudine cooperantă cu instanţa de judecată în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei. S-a desemnat pentru aceştia avocat din oficiu, având în vedere calitatea specială în care se află (părţi vătămate minore) iar avocatul a invocat la fiecare termen de judecată faptul că minorii şi reprezentanţii legali ai acestora prezintă temere în a se prezenta în faţa instanţei în acelaşi timp cu inculpaţii, iar pe acest considerent şi-au dovedit în parte pretenţiile civile cu titlu de daune materiale (acte medicale, reţete, alimentaţie specială). Părţile vătămate au fost internate la secţia neurochirurgie a Spitalului Judeţean Galaţi, au primit un număr considerabil de îngrijiri medicale (30-55), timp în care s-au realizat cheltuieli cu medicamente şi recuperare. Faţă de această situaţie, în conf. cu art. 14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 C. civ., au fost obligaţi inculpaţii în solidar, iar inculpaţii minori în solidar şi cu părţile responsabile civilmente la plata sumelor de 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale (suferinţa fizică şi psihică suportată), către partea vătămată P.I.G. şi 10.000 RON daune materiale şi 20.000 RON daune morale către partea vătămată G.G.A.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Galaţi s-a constituit parte civilă în cauză cu sumele de 1677,18 lei şi de 1278,38 lei ocazionate cu internarea părţilor vătămate P.G.I. şi G.G.A. la secţia neurochirurgie a acestei instituţii spitaliceşti. Inculpaţii în solidar, iar inculpaţii minori în solidar cu părţile responsabile civilmente au fost obligaţi la plata acestor sume către spital.

În ceea ce priveşte revocarea obligării de a nu părăsi ţara faţă de inculpatul B.R.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.R., în mod greşit instanţa de judecată nu a făcut aplicarea disp. art. 145 alin. (3) C. proc. pen. în sensul înlocuirii măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive.

La termenul de judecată din data de 13 martie 2012 s-a solicitat aplicarea acestor dispoziţii, avându-se în vedere aspectele sesizate de către Secţia 3 Poliţie, organul desemnat cu supravegherea inculpatului.

Din conţinutul adresei aflată la fila 103 dosar instanţă, rezultă că prin decizia penală nr. 15/2008 a Curţii de Apel Galaţi s-a luat faţă de acest inculpat măsura obligării de a nu părăsi ţara.

Însă, verificându-se mapa de supraveghere a inculpatului B.R. s-a constatat că acesta nu a mai semnat graficul de prezenţă din data de 27 septembrie 2011 şi că la data de 6 martie 2012 a fost depistat având asupra sa un cuţit de vânătoare, întocmindu-se pe numele inculpatului un dosar penal.

În consecinţă, faţă de aspectele sesizate de poliţie şi prin neprezentarea inculpatului în faţa organului desemnat cu supravegherea, acesta cu rea - credinţă şi-a încălcat obligaţiile stabilite, impunându-se înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive.

Astfel, inculpatul B.R. nu numai că pentru o perioadă de timp nu a mai semnat graficul de prezenţă la organul desemnat cu supravegherea sa de la 27 septembrie 2011 la 06 martie 2012, fără a prezenta vreun motiv temeinic de împiedicare, dar prin depistarea sa având asupra sa un cuţit de vânătoare a încălcat şi disp. art. 145 lit. d) C. proc. pen., în sensul de a nu folosi şi a nu purta nicio categorie de arme.

Împotriva deciziei penale nr. 119 din 23 aprilie 2013 a Curţii de Apel Galaţi în termen legal au declarat recurs inculpaţii B.R., B.G., S.A.V., I.L.A., Ţ.F.D., A.C., T.C., T.S. şi intimatele părţi responsabile civilmente B.E. şi B.A.

Inculpatul S.C. la termenul din 25 septembrie 2013 a declarat că îşi retrage recursul, Înalta Curte luând act de manifestarea de voinţă a acestuia.

Inculpatul B.R. a criticat hotărârile pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul nereţinerii dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi individualizării corespunzătoare a pedepsei, solicitând aplicarea unei pedepse în limite reduse ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

Inculpatul B.G. a criticat hotărârile pentru nelegalitate şi netemeinicie solicitând, în principal, schimbarea încadrării juridice în complicitate la două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de art. 181 alin. (1) C. pen., având în vedere nr. de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părţilor vătămate de 50-55 zile şi respectiv, 35-40 zile, reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau 86¹ C. pen.

În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu se impune schimbarea încadrării juridice, inculpatul solicită achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. întrucât nu este autorul faptelor.

Inculpaţii S.A.V., I.L.A. şi Ţ.F.D. au solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei în două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de art. 181 alin. (1) C. pen. şi respectiv în complicitate la două infracţiuni de vătămare corporală în cazul inculpatului Iorga, reducerea pedepselor şi suspendarea condiţionată a executării acestora.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei au solicitat exonerarea de plata despăgubirilor civile în condiţiile în care nu se fac vinovaţi de comiterea faptelor.

Inculpatul A.C. în motivele scrise de recurs a solicitat achitarea sa întrucât nu a comis fapta ce i se impută.

În subsidiar, inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de art. 181 alin. (1) C. pen., reindividualizarea pedepselor şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.

Cu ocazia dezbaterii recursului, inculpatul a solicitat reţinerea dispoziţiilor art. 320¹C. proc. pen. şi reducerea corespunzătoare a pedepsei.

Inculpatul T.C. critică hotărârile recurate pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptelor în două infracţiuni de vătămare corporală prevăzute de art. 181 alin. (1) C. pen., reţinerea în favoarea sa a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi individualizarea corespunzătoare a pedepsei.

Părţile responsabile civilmente B.E. şi B.A. au solicitat casarea deciziei penale recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât nu au fost citate la judecarea apelurilor.

În drept, recurenţii şi-au întemeiat recursurile pe cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹pct. 12, 14, 17² C. proc. pen.

Recursul declarat de inculpatul T.S. este inadmisibil.

Potrivit art. 385¹alin. (4) C. proc. pen. nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului ori când apelul a fost retras, dacă legea prevede această cale de atac.

Persoanele prevăzute în art. 362 pot declara recurs împotriva deciziei pronunţate în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunţată în apel a fost modificată soluţia din sentinţă şi numai cu privire la această modificare.

Din examinarea actelor dosarului rezultă că inculpatul T.S. nu a exercitat calea de atac a apelului, iar prin decizia recurată nu a fost modificată soluţia din sentinţă în ceea ce îl priveşte şi, în consecinţă, în raport cu dispoziţiile legale invocate, recursul este inadmisibil, acesta urmând a fi respins în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Recursurile declarate de ceilalţi inculpaţi şi de părţile responsabile civilmente sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:

Inculpaţii B.G., S.A.V., I.L.A., Ţ.F.D. şi A.C. au solicitat achitarea întrucât din probele administrate nu rezultă că au participat la comiterea infracţiunii, această critică putând fi analizată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen., însă prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013 a fost abrogat expres acest caz de casare.

Decizia recurată a fost pronunţată la data de 23 aprilie 2013, astfel că motivele pe care îşi întemeiază recursul inculpaţii şi părţile responsabile civilmente pot fi analizate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 385⁹ C. proc. pen., astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Cum dispoziţiile art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. au fost abrogate în mod expres, Înalta Curte nu poate analiza situaţia de fapt dedusă judecăţii, respectiv nu mai poate verifica dacă s-a comis o gravă eroare de fapt, şi anume dacă există o contradicţie vădită, esenţială între ceea ce rezultă din actele dosarului şi ceea ce reţine instanţa.

Înalta Curte nu poate analiza această critică a inculpaţilor prin prisma cazului de casare invocat de către recurenţi respectiv dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17²C. proc. pen. întrucât aceste dispoziţii sunt aplicabile atunci când hotărârile sunt contrare legii sau atunci când prin acestea s-a făcut o aplicare greşită a legii.

Dispoziţiile art. 385⁹pct. 17² C. proc. pen. sunt incidente în situaţiile în care prin hotărârea atacată s-a dispus ceea ce legea interzice sau, dimpotrivă, nu s-a făcut aplicarea unei dispoziţii exprese, imperative a legii, or inculpaţii critică tocmai situaţia de fapt reţinută de către instanţe pe baza probelor administrate.

Aceiaşi inculpaţi au mai solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi respectiv art. 26 C. pen. raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) şi art. 176 lit. b) C. pen. în două infracţiuni prevăzute de art. 181 alin. (1) C. pen., însă nici această critică nu poate fi analizată întrucât cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen. a fost abrogat prin Legea nr. 2/2013.

Chiar şi în ipoteza în care instanţa de recurs ar putea analiza încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor, această critică nu este întemeiată, din modalitatea în care au acţionat inculpaţii rezultând că aceştia au comis tentativa la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav şi, respectiv, complicitatea la tentativă la această infracţiune.

Astfel, inculpaţii Ţ.F.D., S.A.V. împreună cu inculpaţii S.S.M., T.C., C.M. şi T.S. au premeditat fapta, s-au înarmat cu obiecte contondente (rangă, sabie, par, piatră) şi au aplicat părţilor vătămate lovituri inclusiv în zone vitale ale corpului, ceea ce denotă intenţia acestora de a ucide, inculpaţii prevăzând rezultatul faptei lor şi acceptând posibilitatea producerii lui.

Aceşti inculpaţi au fost ajutaţi moral şi material de către inculpaţii M.E.G., A.C., G.G., M.C., I.L.A., S.M., B.G., B.R., B.C. şi S.C., fapta acestora întrunind elementele constitutive ale complicităţii la tentativă la omor deosebit de grav.

De asemenea, instanţa de recurs nu poate analiza nici critica privind greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor în raport cu dispoziţiile art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen. astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, dispoziţii potrivit cărora hotărârile sunt supuse casării numai atunci când pedeapsa aplicată este în alte limite decât cele prevăzute de lege.

În speţă, pedepsele aplicate inculpaţilor sunt în limitele prevăzute de textele legale, iar instanţa de recurs nu mai poate proceda la o reindividualizare a acestora.

Inculpaţii B.R., A.C. şi T.C. au solicitat reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi aplicarea unor pedepse reduse corespunzător.

Această critică poate fi analizată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. însă din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că numai inculpatul A.C. şi-a motivat în termen recursul.

Potrivit art. 385¹⁰alin. (2) şi (2¹) C. proc. pen. motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

În cazul în care nu sunt respectate condiţiile prevăzute în alin. (1) şi (2), instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu.

Cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. nu se mai poate lua în considerare din oficiu potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Inculpaţii B.R. şi T.C. nu şi-au motivat în termen recursurile astfel că instanţa de recurs nu poate analiza această critică întemeiată pe dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17²C. proc. pen.

În cazul inculpatului A.C., Înalta Curte apreciază că în mod întemeiat nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., inculpatul fiind trimis în judecată pentru complicitate la tentativă la omor calificat şi deosebit de grav prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 20 C. pen. cu referire la art. 174, 175 lit. i) C. pen. şi art. 176 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 99 şi urm. C. pen.

Potrivit art. 320¹alin. (7) C. proc. pen. dispoziţiile alin. (1)-(6) nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, iar conform art. 141 C. pen. prin pedeapsă prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în formă consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau majorare a pedepsei.

Este real că potrivit art. 109 alin. (2) C. pen., atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa detenţiunii pe viaţă, se aplică minorului închisoarea de la 5 la 20 ani, însă dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. fac referire la pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea comisă şi nu la pedeapsa ce se poate aplica unui inculpat ca urmare a reţinerii stării de minoritate sau a altor cauze de reducere sau majorare a pedepsei.

În motivele scrise de recurs, inculpatul T.C. a invocat şi cazul de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 12 C. proc. pen. arătând că nu a avut intenţia de a ucide părţile vătămate, solicitând însă schimbarea încadrării juridice în două infracţiuni de vătămare corporală gravă.

Înalta Curte constată că inculpatul nu şi-a motivat recursul în termenul prevăzut de art. 385¹⁰alin. (2) C. proc. pen., iar cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. nu poate fi luat în considerare din oficiu conform art. 385⁹alin. (3) C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Având în vedere că instanţele au reţinut că recurenţii inculpaţi au comis faptele pentru care au fost trimişi în judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 14 şi 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. s-a dispus în mod legal obligarea acestora la despăgubiri materiale şi morale către părţile civile.

Recursurile declarate de părţile responsabile civilmente B.E. şi B.A. sunt, de asemenea, nefondate, cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 21 C. proc. pen. prin prisma căruia ar fi putut fi analizată critica acestora fiind abrogat expres prin Legea nr. 2/2013.

Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii B.R., B.G., S.A.V., I.L.A., Ţ.F.D., A.C. şi T.C. şi de intimatele părţi responsabile civilmente B.E. şi B.A. împotriva deciziei penale nr. 119/ A din 23 aprilie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 385¹⁵pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul T.S. împotriva aceleiaşi decizii.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.R., B.G., S.A.V., I.L.A., Ţ.F.D., A.C. şi T.C. şi de intimatele părţi responsabile civilmente B.E. şi B.A. împotriva deciziei penale nr. 119/ A din 23 aprilie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul T.S. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenţii inculpaţi S.A.V., I.L.A., Ţ.F.D. şi T.S. la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi B.R., B.G., A.C. şi T.C. la plata sumei de câte 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 150 lei, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 6 noiembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 34/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 3438/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3367/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 34/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs ICCJ. Decizia nr. 3438/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3440/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). şantajul (art.194 C.p.), contaminarea venerică şi transmiterea sindromului imunodeficitar ICCJ. Decizia nr. 3522/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), trafic internaţional de droguri (Legea 143/2