ICCJ. Decizia nr. 3507/2013. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Trafic internaţional de droguri (Legea 143/2000 art. 3). Recurs

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3507/2013

Dosar nr. 14490/118/2012

Şedinţa publică din 12 noiembrie 2013

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentinţa penală nr. 60 din 04 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. 14490/118/2012, s-a hotărât:

În temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul H.C. din Constanţa, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice) şi b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În temeiul art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul H.C. la pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice) şi b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 5 ani pentru săvârşirea infracţiunii de scoatere din ţară de droguri de mare risc.

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul H.C. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice) şi b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Pedeapsa principală se execută în regim de detenţie potrivit art. 57 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. .

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului H.C.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului H.C. durata reţinerii şi arestării preventive în perioada: 15 octombrie 2012 la zi.

În temeiul art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.M., domiciliat în oraşul Negru Vodă, jud. Constanţa, la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice) şi b) (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc.

În temeiul art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul G.M. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru săvârşirea infracţiunii de scoatere din ţară de droguri de mare risc.

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpatul G.M. să execute în final pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice) şi b (dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat) C. pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

Pedeapsa principală se execută în regim de detenţie potrivit art. 57 C. pen.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantităţii de 668 comprimate, 5,1 grame pulbere (proba nr. la), 3,7 grame pulbere (proba nr. 1b) provenite din acestea, care conţin ca substanţe active P.M.M.A. şi 3,4 M.D.M.A. depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul D.C.J.S.E.O. a I.G.P.R., în baza dovezii din 05 decembrie 2012.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul H.C. la plata sumei de 3.500 lei şi inculpatul G.M. la plata sumei 1.300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 280D/P/2012 din 07 decembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte De Casaţie Şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. Serviciul Teritorial Constanţa s-a dispus:

1 .Trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- H.C. - domiciliat în Constanţa, recidivist, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000,

- art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic.art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000,

- ambele cu aplic.art. 33 lit. a) C. pen.

- C.A.G. zis „A.", domiciliat în Constanţa, judeţul Constanţa, administrator la SC T.S.E.S. SRL, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

- art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.,

- M.V.C. zis „V.", domiciliat în sat Valu lui Traian, comuna Valu lui Traian, judeţul Constanţa, recidivist, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de:

- art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.,

- art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.,

- ambele cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

2. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- G.M., domiciliat în oraşul Negru Vodă, judeţul Constanţa, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de :

- art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 16 din Legea nr. 143/2000

- art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000

- ambele cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen.

- N.G., domiciliată în Constanţa, jud. Constanţa, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:

- art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

Totodată s-a dispus:

- scoaterea de sub urmărire penală faţă de N.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, întrucât fapta nu a fost comisă de aceasta.

- neînceperea urmăririi penale faţă de A.A. şi S.D., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni, nefiind probată latura subiectivă.

- neînceperea urmăririi penale faţă de numita Iaşar Narcis, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, întrucât nu au fost obţinute probe că aceasta a participat împreună cu inculpaţii C.A.G., H.C. şi M.V.C. la traficarea celor 689 comprimate M.D.M.A.

Actul de sesizare a instanţei a reţinut în sarcina inculpaţilor, în esenţă, următoarele:

- faptele inculpatului H.C. care, pentru a-i crea o situaţie juridică favorabilă inculpatului C.A.G. zis „A.", la solicitarea acestuia, la data de 14 august 2012, împreună cu inculpatul M.V.C., a scos din ţară şi a transportat în Bulgaria 689 comprimate M.D.M.A. (drog de mare risc) pe care, prin intermediul inculpatei N.G., i le-a predat inculpatului G.M. pentru ca acesta să le aducă în România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de scoatere din ţară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen., ambele cu aplic.art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000.

- faptele inculpatului C.A.G., zis „A." care, pentru a-şi crea, printr-un denunţ, o situaţie juridică favorabilă în Dosarul nr. 5005/118/2010 al Tribunalului Constanţa, în care a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de trafic de persoane şi trafic de minori, a organizat, condus şi finanţat introducerea în România, la sfârşitul lunii iulie 2012, de către inculpatul M.V.C., a unui număr de 689 comprimate conţinând M.D.M.A., depozitarea acestor droguri în România, scoaterea lor din ţară la data de 14 august 2012 şi transportarea acestora în Bulgaria de către inculpaţii H.C. şi M.V.C. şi predarea acestor droguri, prin intermediul inculpatei N.G., către inculpatul G.M., cu scopul ca drogurile să fie aduse de acesta din urmă în România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de organizare, conducere şi finanţare a introducerii şi scoaterii din ţară a drogurilor de mare risc şi a traficului de droguri de mare risc prevăzute de art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 10 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

- faptele inculpatului M.V.C. -zis „V." care, la sfârşitul lunii iulie 2012 a introdus în România, disimulate într-un autoturism, 689 comprimate conţinând M.D.M.A. (drog de mare risc), pe care le-a depozitat la domiciliul său din comuna Valu lui Traian, judeţul Constanţa, până la data de 14 august 2012, când, împreună cu inculpatul H.C., pentru a-i crea o situaţie juridică favorabilă inculpatului C.A.G. zis „A., la solicitarea acestuia, a scos din ţară şi a transportat în Bulgaria cele 689 comprimate M.D.M.A., pe care, împreună cu H.C., prin intermediul inculpatei N.G., i le-a predat lui G.M., pentru ca acesta să le aducă în România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de introducere şi scoatere din ţară a drogurilor de mare risc prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplic.art. 33 lit. a) C. pen.

- faptele inculpatului G.M. care, la data de 14 august 2012, a introdus în România 689 comprimate M.D.M.A., pe care le-a depozitat la domiciliul său din localitatea Negru Vodă, iar la data de 18 august 2012 le-a transportat până în municipiul Constanţa, unde intenţiona să le predea inculpaţilor H.C. şi C.A.G. pentru a fi vândute, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de introducere în ţară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen şi art. 16 din Legea nr. 143/2000.

- faptele inculpatei N.G. care, la data de 14 august 2012, la solicitarea inculpatului H.C., i-a predat în Bulgaria învinuitului G.M. 689 comprimate M.D.M.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

În şedinţa publică din 30 ianuarie 2013, inculpaţii H.C. şi G.M. au arătat că se prevalează de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., în sensul că recunosc faptele reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, îşi însuşesc probele administrate în faza de urmărire penală şi solicită ca judecata să aibă loc în baza acestora şi a înscrisurilor în circumstanţiere depuse.

Instanţa de fond a admis cererea formulată de inculpaţi, apreciind că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de aceştia, motiv pentru care a procedat la soluţionarea cauzei privind pe inculpaţii H.C. şi G.M. potrivit procedurii speciale instituite de art. 320¹ C. proc. pen.

Totodată, s-a dispus disjungerea cauzei faţă de inculpaţii C.A.G., M.V.C. şi N.G. în interesul unei bune judecăţi, având în vedere pe de-o parte, faptul că A.G., M.V.C. au fost arestaţi în lipsă, sunt daţi în urmărire generală, însă nu sunt încă date concrete despre o eventuală încarcerare a acestora, iar pe de altă parte împrejurarea că inculpatul H.C. este arestat în cauză.

Examinând actele şi lucrările cauzei, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 495 din data de 14 decembrie 2011 a Tribunalului Constanţa, inculpatul C.A.G. zis „A." a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de trafic de persoane şi trafic de minori. Faţă de acesta s-a menţinut măsura obligării de a nu părăsi localitatea Constanţa.

Apelul formulat de inculpatul C.A.G. împotriva sentinţei penale sus-menţionate se află în prezent spre soluţionare, pe rolul Curţii de Apel Constanţa.

La data de 07 august 2012 inculpatul C.A.G. -zis „A." a formulat un denunţ la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa, prin care preciza că poate furniza informaţii despre o persoană care deţine o cantitate foarte mare de droguri de mare risc.

În cuprinsul aceluiaşi denunţ, inculpatul C.A.G. - zis „A." a invocat şi dispoziţiile Legii nr. 682/2002, privind protecţia martorului, potrivit căreia persoana care a comis o infracţiune gravă, iar înainte sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege (art. 19 din Legea nr. 682/2002).

Denunţul inculpatului C.A.G. din data de 07 august 2012 a fost înregistrat la Serviciul Teritorial Constanţa din cadrul D.I.I.C.O.T., la nr. 966/11/2/2012, nefiind înregistrată iniţial o cauză penală pentru că denunţul cuprindea doar date generice.

La data de 14 august 2012, inculpatul C.A.G. s-a prezentat din nou la sediul Serviciului Teritorial Constanţa, unde, printr-o declaraţie olografă, a dat informaţii suplimentare despre persoana la care a făcut referire în denunţul din 07 august 2012 şi care a fost astfel identificată în persoana învinuitului G.M., agent principal de poliţie la S.P.F. Negru Vodă din cadrul Gărzii de Coastă Constanţa care, potrivit declaraţiei denunţătorului, vroia să îi vândă lui şi numitului „C." pastile ecstasy.

În vederea capturării drogurilor deţinute de G.M., prin Ordonanţa cu nr. 52/A din 17 august 2012, în cauză a fost autorizat un investigator sub acoperire, iar denunţătorul C.A.G. a fost autorizat, prin aceeaşi ordonanţă, să acţioneze cu identitatea „I.M., domiciliat în municipiul Medgidia, judeţul Constanţa", pentru a culege date şi informaţii despre activitatea infracţională desfăşurată de numitul G.M. şi să procure de la acesta comprimate ecstasy.

Denunţătorului i-a fost atribuită o identitate fictivă pentru că s-a presupus că acesta este de bună credinţă, că denunţă o faptă penală în care nu este implicat şi se urmărea astfel protejarea lui.

În aceeaşi zi, la 17 august 2012, denunţătorul C.A.G. s-a prezentat la sediul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa în jurul orelor 12:15 şi a anunţat faptul că tocmai fusese contactat telefonic de G.M., ocazie cu care acesta din urmă s-a oferit să îi vândă 1.000 comprimate ecstasy.

Postul telefonic a fost interceptat în baza Ordonanţei cu nr. 280/D/P din data de 17 august 2012, ora 12:30, pe o perioadă de 48 ore (confirmată prin Încheierea nr. 295 din 21 august 2012 a Tribunalului Constanţa).

Convorbirile şi comunicările telefonice purtate între denunţătorul C.A.G. şi G.M. au evidenţiat că la data de 18 august 2012, acesta din urmă intenţiona să vină din Negru Vodă şi să îi predea obiecte cu privire la care se înţeleseseră anterior

La data de 18 august 2012, ora 07:41, G.M. a fost sunat de către colaboratorul „I.M."- C.A.G., care îl anunţă pe G.M. că C. s-a îmbătat şi îl întreabă pe acesta când vine; G.M. a precizat că vine în cursul dimineţii, până în jurul orei 10:00, iar colaboratorul îi spune: „Ia tine ce ai de luat", iar G.M. răspunde : „Da, mă, am luat banii, tot".

Având în vedere că denunţătorul a dat asigurări că numitul G.M. va veni să îi predea cele 1.000 comprimate ecstasy, lucrătorii de poliţie judiciară din cadrul S.C.C.O.P.M. Constanţa au fost delegaţi să efectueze un control asupra autoturismului condus de G.M., iar din procesul-verbal încheiat de aceştia cu acea ocazie, rezultă că, în momentul depistării G.M. a recunoscut faptul că deţine în portbagajul maşinii un pachet pe care îl primise în Bulgaria, la data de 14 august 2012.

Pachetul sus-menţionat, descris de lucrătorii de poliţie ca fiind o pungă înfăşurată cu bandă adezivă de culoare neagră, conţinea 689 comprimate stanţate cu logo-ul „K." şi o substanţă pulverulentă provenind de la acestea.

Comprimatele şi substanţa pulverulentă au fost trimise spre analiză L.A.P.D. din cadrul B.C.C.O. Constanţa, iar din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 20 august 2012 întocmit de specialiştii acestei instituţii rezultă următoarele concluzii:

„Probele, înaintate în cauza privind pe numitul G.M. sunt constituite din:

- proba nr. la: 689 comprimate care conţin ca substanţe active P.M.M.A. şi 3,4 - M.D.M.A.;

- proba nr. 1b: 4,0 grame pulbere care conţine ca substanţe active P.M.M.A. - 4 şi 3,4 M.D.M.A.; P.M.M.A. şi 3,4 - M.D.M.A. fac parte din Tabelul- anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri."

În declaraţia dată în cursul urmăririi penale, inculpatul G.M. a precizat faptul că pachetul conţinând cele 689 comprimate l-a adus la data de 14 august 2012, din Bulgaria în România, la solicitarea numitului „A.", proprietarul barului „P.", amplasat lângă magazinul „K." din Constanţa şi a numitului „C.", prietenul lui „A.". A arătat că pe C.A.G. - zis „A." şi pe amicul acestuia, „C." i-a cunoscut în localitatea Negru Vodă, fiindu-i prezentaţi de o cunoştinţă comună; C.A.G. - zis „A." l-a rugat să îl scoată cu autoturismul din România, întrucât el era cercetat într-o cauză penală şi avea instituită măsura interdicţiei de a părăsi ţara; el a refuzat să îl scoată pe „A." din România, însă, la solicitarea lui „C." care l-a recompensat cu suma de 100 euro, a cumpărat din Bulgaria şi i-a predat acestuia în România trei pistoale cu gaz; la începutul lunii august, el i-a solicitat lui „C." să-l împrumute cu suma de 3.000 lei pentru a-şi achita o factură către Primăria din Negru Vodă, care îi vânduse în rate un apartament. „C." l-a încunoştinţat că nu îi poate împrumuta aceşti bani, însă, l-a invitat la Constanţa, la barul „P." pentru a discuta despre împrumut cu „A."; C.A.G. i-a spus că îi va da cadou suma de 500 euro dacă el este de acord să se deplaseze în Bulgaria, să se întâlnească cu o fată, de la care să cumpere etnobotanice, pe care să le predea lor în România. G.M. a acceptat propunerea lui „A." şi a primit de la acesta şi de la „C." 450 euro şi 200 lei în vederea achiziţiei; la data de 14 august 2012, s-a deplasat în Bulgaria cu autoturismul proprietate personală de culoare roşie până în localitatea Dobrici, unde a fost contactat telefonic de o fată, împreună cu care a stabilit ca loc de întâlnire o benzinărie. Această fată a venit la locul de întâlnire într-un taxi Logan, de culoare galbenă. Fata avea aproximativ 1,60 metri, slăbuţă, brunetă, de etnie romă, cu cicatrice pe mâna stângă acoperite cu tatuaje. El i-a înmânat acestei fete banii primiţi de la „A." şi „C." (450 euro şi 200 lei), iar fata a scos din lenjeria intimă şi i-a predat pachetul în care el credea că sunt etnobotanice, apoi fata a plecat din benzinărie cu acelaşi taxi de culoare galbenă. El a adus acel pachet în România, ocazie cu care l-a contactat telefonic pe „C." de aproximativ cinci ori, pentru a-i preda pachetul, însă acesta nu a răspuns. El a venit în Constanţa, la barul „P." cu scopul de a-i preda pachetul lui „A.", dar acesta a refuzat să îl primească spunându-i că „C." doreşte să vândă pachetul unui individ care trebuia să vină din Bucureşti. Urma să stabilească telefonic cu „A." şi cu „C." data la care el să vină din Negru Vodă în Constanţa pentru a preda pachetul pe care vroia să îl cumpere individul din Bucureşti, de perfectarea acestei tranzacţii fiind condiţionată şi predarea către el a sumei de 500 euro care îi fusese promisă de „A." El a venit cu pachetul în Constanţa la data de 18 august 2012 pentru a i-l preda lui „A." dar a fost oprit de lucrătorii de poliţie.

Lucrătorii de poliţie au verificat toate firmele care deţin taximetre şi au constatat că la firma de taxi „M.", în caietul dispecerului se precizează că autoturismul a efectuat la data de 14 august 2012 o cursă în Bulgaria. S-a constatat că acest taxi este de culoare galbenă, iar şoferul cursei sus¬menţionate a fost identificat în persoana numitului S.D.

Fiind audiat, martorul S.D. a precizat că într-adevăr, la data de 14 august 2012 a efectuat o cursă în Bulgaria, până în localitatea Dobrici, la solicitarea numiţilor „C." şi „V.". A arătat că pe „C." şi pe „V." i-a cunoscut la barul „P." amplasat lângă magazinul K. din Constanţa, bar care aparţine numitului „A."; el a observat că „C." şi „V." sunt mai tot timpul împreună cu „A.", aceştia fiind prieteni apropiaţi; el are staţia de taxi în parcarea magazinului K., iar la data de 14 august 2012 „C." şi „V." i-au solicitat să îi transporte până în Bulgaria. Iniţial, „C." i-a solicitat să-i ducă mai întâi în zona C.E.T., la o casă, unde „C." a intrat în curte, iar după aproximativ cinci minute a ieşit însoţit de o fată brunetă, slabă şi mică de statură, cu care s-a urcat la bordul autoturismului său; la solicitarea lui „C." au pornit spre Bulgaria prin P.T.F. Negru Vodă; din discuţiile purtate în maşină de „C.", „V." şi acea fată, a înţeles că, în Bulgaria fata trebuia să se întâlnească cu un individ care trebuia să îi predea o sumă de ban; pe drum fata a vorbit la telefon cu individul respectiv, stabilind să se întâlnească cu el într-o benzinărie; au oprit la un restaurant din Bulgaria, ocazie cu care a observat că fata sus¬menţionată, care pe parcursul drumului stătuse pe bancheta din spate, avea pe mână tăieturi transversale acoperite cu tatuaje; „C." i-a solicitat să o transporte cu taxiul pe fată până la benzinăria unde aceasta trebuia să se întâlnească cu individul care o aştepta; „C." şi „V." nu au mai urcat în taxi; pe drum fata a mai purtat convorbiri telefonice cu bărbatul cu care trebuia să se întâlnească pentru a stabili cu exactitate benzinăria unde acesta o aştepta; ajuns la benzinăria indicată de fată, au oprit taxiul din care fata a coborât şi s-a deplasat spre un autoturism, de culoare roşie, care era parcat în zonă; fata a urcat pe bancheta din partea dreaptă a mașinii, din care a coborât după aproximativ trei minute şi s-a urcat din nou în taxiul lui; s-au deplasat apoi la locul unde îi aşteptau „C." şi „V.", care la rândul lor s-au urcat în taxi; apoi s-au întors în România, intrând în ţară pe la P.T.F. Silistra, prin localitatea Ostrov.

Împreună cu martorul S.D. a fost identificat imobilul de unde numitul „C." a luat-o la data de 14 august 2012 pe fata care i-a însoţit în Bulgaria. Prin investigaţii complexe, fiind interceptate mai multe posturi telefonice, a fost identificată inculpata N.G.

Urmare informaţiilor obţinute din interceptarea postului telefonic folosit de N.G. şi din investigaţiile cu caracter specific efectuate de lucrătorii de poliţie numitul „C." a fost identificat în persoana inculpatului H.C.

Atât G.M. cât şi S.D. au recunoscut-o în fotografii pe N.G., ca fiind persoana care la data de 14 august 2012 s-a deplasat în Bulgaria împreună cu „V." şi cu H.C.

N.G., fiind audiată în cursul urmăririi penale, a recunoscut faptul că la solicitarea lui „C." pe care l-a recunoscut în fotografii ca fiind inculpatul H.C., s-a deplasat cu un taxi în Bulgaria unde a predat un colet unui individ pe care l-a recunoscut în fotografiile care i-au fost prezentate ca fiind numitul G.M.. Totodată a arătat că în luna iunie 2012 l-a cunoscut pe H.C. care a devenit prietenul ei intim; H.C. mai tot timpul era însoţit de numitul „V." al cărui nume nu îl cunoaşte, ambii fiind foarte buni prieteni cu C.A.G. zis „A.", patronul barului „P." amplasat lângă magazinul K. din Constanţa şi unde de altfel cei doi petreceau împreună multe ore pe zi; din discuţiile purtate de cei trei bărbaţi a înţeles că aceştia au în Germania fete care se prostituează pentru ei; la data de 14 august 2012, în jurul orelor 11:00, H.C. a venit cu un taxi la poarta imobilului amplasat pe str. D.V., unde ea locuia la finii ei. C. i-a solicitat să urce în taxi, ocazie cu care ea a observat că pe bancheta din spate se mai afla şi numitul „V."; C. i-a spus că vor merge în Bulgaria. Pe drum, C. a scos dintr-un buzunar un pachet pe care l-a îndesat pe spaţiul dintre banchetele din spate astfel încât acesta să nu poată fi observat; pe drum, C. vorbea la telefon cu un individ pe care îl întreba:"Mai ai mult? Să mă suni când ajungi."; în Bulgaria a oprit la un restaurant să mănânce, ocazie cu care C. i-a solicitat să se deplaseze la taxiul care era parcat, să scoată pachetul dintre banchete, să îl ducă la toaleta restaurantului, să îi scoată învelişul din staniol, şi să îl arunce la coş, iar pachetul să îl introducă în alte două pungi din plastic; ea a făcut cum i-a solicitat C.: pachetul care era învelit cu un staniol strălucitor era băgat într-o plasă albă: când a aruncat la coş staniolul a observat că sub acesta era o pungă înfăşurată cu o bandă adezivă de culoare neagră; şi-a dat seama prin pipăire că acel pachet conţinea biluţe sau pastile şi a bănuit că ar putea fi droguri, motiv pentru care i-a atras atenţia lui C. „să nu o bage în necaz", iar acesta a liniştit-o spunându-i că nu i se va întâmpla nimic; ea a introdus pachetul în pantaloni; C. i-a spus că trebuie să plece cu taximetristul să se întâlnească cu un individ căruia ea trebuia să îi predea acel pachet şi să primească de la acesta suma de 500 euro; C. i-a dat un telefon mobil cu care ea a vorbit cu individul cu care trebuia să se întâlnească şi cu care a stabilit ca punct de întâlnire o benzinărie; în acea benzinărie, a observat parcată o mașină de culoare roşie unde s-a întâlnit cu individul care o aştepta pe care l-a recunoscut în fotografiile care i-au fost prezentate ca fiind numitul G.M.; ea i-a înmânat acestuia pachetul iar G.M. i-a predat 500 sau 400 euro. S-a întors apoi în taxiul care o aştepta, s-au deplasat la locul unde era „V." şi C. şi au pornit spre România; pe drum, C. i-a solicitat să arunce pe geam telefonul pe care i-l înmânase; de asemenea, a aruncat pe geam şi telefonul pe care C. îl folosise pe drum pentru a vorbi cu un individ căruia îi spunea „Şeful"; banii pe care i-a primit de la G.M. i-a predat lui C.. S-au întors în România; ulterior C. i-a solicitat să îl însoţească în Germania unde se afla şi C.A.G. zis „A.", însă ea e refuzat motiv pentru care relaţiile dintre ei au încetat şi nu s-au mai întâlnit.

Au fost efectuate verificări cu privire la postul telefonic, despre care în declaraţia sa G.M. a precizat că a fost folosit în Bulgaria de persoana de sex feminin, care l-a contactat pentru a-i preda pachetul, ocazie cu care s-a constatat că acest post telefonic a fost activ în România, doar la data de 14 august 2012, în intervalul orar 11:00-12:00, fiind localizat în trei locaţii diferite, respectiv Constanţa:, Constanţa: şi comuna Topraisar, judeţul Constanţa, fiind dezactivat în aceeaşi zi.

Audiat fiind în calitate de învinuit şi ulterior în calitate de inculpat, H.C. a recunoscut că la solicitarea lui C.A.G. zis „A.", la data de 14 august 2012, s-a deplasat în Bulgaria cu un taxi, împreună cu „V." şi cu N.G., unde aceasta i-a predat un colet cu comprimate ecstasy lui G.M.

Inculpatul H.C. a declarat că drogurile au fost transportate în Bulgaria în următoarele împrejurări: a fost liberat din Penitenciarul Poarta Albă la data de 25 septembrie 2007, iar în perioada următoare s-a împrietenit cu C.A.G. -zis „A."; acesta din urmă a fost condamnat, în primă instanţă, la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare. în acelaşi dosar a fost condamnat şi numitul „Brânză", care şi-a creat o situaţie juridică favorabilă, printr-un denunţ, în urma căruia a fost prins un individ traficând un număr mare de comprimate ecstasy; „A." s-a hotărât să formuleze şi el un astfel de denunţ, motiv pentru care a plecat iniţial, în Germania cu „V.", de unde au cumpărat 900 comprimate ecstasy pe care le-a adus în România numitul „V."; G.M., poliţist de frontieră la Negru Vodă, era cunoştinţa lor şi anterior, acesta, cu autoturismul, de culoare roşie, l-a mai scos din România pe C.A.G. zis „A.", care avea instituită măsura obligării de a nu părăsi ţara; C.A.G. - zis „A." vroia să îl denunţe pe G.M., când acesta aducea din Bulgaria în România pachetul cu drogurile care fuseseră achiziţionate de el din Germania; pentru a-i câştiga încrederea lui G.M., C.A.G. - zis „A." i-a solicitat iniţial acestuia, să îi aducă din Bulgaria şi să îi predea în România trei pistoale cu gaz. G.M. i-a adus cele trei pistoale; C.A.G. - zis „A." i-a solicitat lui să găsească o persoană care să îi predea drogurile în Bulgaria lui G.M.; el o cunoştea pe N.G., căreia i-a solicitat să-l însoţească pe el şi pe „V." în Bulgaria. „A." a achiziţionat două aparate telefonice şi două cartele noi, pe care i le-a înmânat solicitându-i ca un aparat să îl folosească N.G. pentru a-l contacta în Bulgaria pe G.M. iar celălalt aparat să fie folosit pentru ca „A." să fie încunoştinţat despre modul cum se desfăşoară în Bulgaria predarea drogurilor; în Bulgaria s-au deplasat cu un taxi; parchetul cu drogurile a fost ţinut iniţial de „V."; în Bulgaria acesta din urmă, i-a solicitat lui N.G. să arunce la coş învelişul din staniol care acoperea pachetul cu drogurile, el şi „V." au rămas la un restaurant iar N.G. a fost dusă de taximetrist la locul de întâlnire cu G.M., într-o benzinărie, unde i-a predat acestuia pachetul cu drogurile, primind în schimb 500 euro; s-au întors în România iar pe drum, aşa cum îi solicitase C.A.G., a aruncat cele două telefoane mobile care i-au fost înmânate de A.; ulterior, „A." i-a spus lui G.M. că are un client dispus să cumpere pastilele cu suma de 1.000 euro. Cei doi au stabilit ca G.M. să aducă pastilele şi să le predea pretinsului client urmând ca A. să îşi recupereze cei 500 euro, iar ceilalţi 500 euro să îi rămână lui G.M.; G.M. ceruse anterior împrumut 500 de euro iar „A." a pretins că în maniera susmenţionată îl ajută pe G.M. să câştige 500 de euro, astfel încât acesta din urmă să nu mai fie obligat să restituie datoria; C.A.G. a denunţat faptul că numitul G.M. vrea să-i vândă comprimatele ecstasy iar acesta din urmă a fost prins de poliţişti transportând drogurile; după prinderea lui G.M., „A." i-a spus lui că poliţiştii au găsit în pachet doar 600 şi ceva de pastile iar nu 900 pastile câte cumpărase el din Germania; pastilele le-a cumpărat din Germania, C.A.G.; el personal nu a primit nimic de la C.A.G. pentru serviciul pe care i l-a făcut; C.A.G. este în Germania, unde a plecat la data de 09 octombrie 2012, fiindu-i frică să nu fie arestat în cauza aflată în apel pe rolul Curţii de Apel Constanţa; pe „V." îl cheamă M.V.C.

M.V.C. a fost dat în consemn la frontieră, iar la data de 16 octombrie 2012 a fost depistat pe aeroportul Otopeni de unde intenţiona să se deplaseze în Germania.

Fiind audiat în calitate de martor, M.V.C. a arătat că persoana din Năvodari care l-a solicitarea lui C.A.G. ar fi transportat din Germania în România comprimatele ecstasy, are prenumele „A."

Ulterior, începând cu data de 23 octombrie 2012, M.V.C. nu a mai putut fi contactat.

În cursul investigaţiilor s-a stabilit că drogurile au fost introduse în România la sfârşitul lunii iulie 2012 într-un autoturism, de culoare vişinie, iar persoana care a condus acel autoturism a fost identificată la data de 06 noiembrie 2012, ca fiind numitul A.A. care locuieşte în Năvodari, aşa cum de altfel a şi menţionat în declaraţia sa de martor M.V.C.

Fiind audiat, A.A. a arătat că pe C.A.G.- zis A. îl cunoştea din anul 2011; acesta i-a propus să facă transporturi pentru el din Germania; A. mergea în Germania, unde cumpăra autoturisme, iar el le transporta în România şi primea ca şi comision 200 euro pentru fiecare transport; în Germania, A. locuia în localitatea Duisburg, într-o casă în care mai locuiau două fete care se prostituau pentru el. în aceeaşi casă locuia şi M.V.C. împreună cu prietena lui care de asemenea se prostitua într-un bordel din acea zonă; în luna iulie, probabil pe data de 28, C.A.G. zis A. i-a solicitat să transporte din Germania în România o maşină, de culoare vişinie, în portbagajul căreia erau mai mulţi saci; în aceeaşi maşină, până în România, a circulat şi M.V.C. care vorbea tot timpul la telefon cu A. care era în Germania dar şi cu H.C. care îi aştepta la Constanţa; din aceste convorbiri telefonice a dedus faptul că în interiorul autoturismului pe care el îl conducea sunt transportate „substanţe interzise", motiv pentru care, în timp ce se afla pe autostrada Bucureşti - Constanţa, la km. 111, a refuzat să mai conducă autoturismul pe care l-a abandonat într-o benzinărie O.M.V. şi i-a solicitat telefonic fratelui său să vină la faţa locului şi să-l transporte pe el până în Constanţa, între timp, în benzinărie şi-a făcut apariţia şi H.C. cu o maşină; el s-a întors în Constanţa cu fratele său şi nu ştie ce s-a întâmplat cu autoturismul, de culoare vişinie.

În declaraţia ulterioară, inculpatul H.C. a confirmat cele declarate de martorul A.A.. Acesta a precizat că, într-adevăr, A.A. a abandonat autoturismul la kilometrul 111, pe autostradă şi că el, la solicitarea telefonică a lui M.V.C. şi a lui C.A.G., s-a deplasat în acea benzinărie cu o maşină care era condusă de numitul R.C.; a arătat că împreună cu „V." au transferat toate bagajele din mașina vişinie în maşina, pe care R.C. a condus-o până în localitatea Valu lui Traian la domiciliul lui „V.", în casa căruia au fost depozitate toate bagajele; de asemenea, acesta a precizat că A.A. a refuzat să vină cu ei în Constanţa, în autoturism şi că l-a aşteptat pe fratele lui să-l aducă în Constanţa.

Aceste aspecte au fost confirmate şi de martorul R.C., care a precizat că, într-adevăr, la solicitarea lui H.C., a condus la sfârşitul lunii iulie 2012, un autoturism până la Drajna, la kilometrul 111, pe autostradă, unde s-a întâlnit cu „V.", de la care a aflat că venise în România cu un autoturism vişiniu, pe care l-a văzut parcat într-o benzinărie şi pe care şoferul refuza să-l mai conducă; acesta a confirmat că toate bagajele din autoturismul vişiniu au fost transferate în maşina şi că aceste bagaje au fost depozitate la domiciliul lui „V." din localitatea Valu lui Traian; că după câteva zile de la incidentul susmenţionat a văzut autoturismul vişiniu, cu numere de Germania parcat în faţa barului „P." din Constanţa; autoturismul de culoare vişinie, susmenţionat, a fost identificat că se află în proprietatea numitului S.A. din Constanţa.

În depoziţiile sale, S.A. a precizat faptul că a cumpărat autoturismul, de culoare vişinie, înmatriculat cu numărul de Germania, de la numitul C.A.G., patronul barului „P." din Constanţa, care i-a fost recomandat de către prietenul său G.L.C.

Martorul G.L.C., a confirmat că, într-adevăr, C.A.G. i-a propus lui să cumpere maşina „Volkswagen Golf, cu număr de Germania, dar că el i l-a recomandat pe amicul său S.D. şi că tranzacţia dintre cei doi s-a încheiat la barul „P." din Constanţa.

Ulterior, inculpatul H.C. a recunoscut că de fapt el este cel care în Bulgaria i-a solicitat lui N.G. să scoată pachetul cu droguri din locul în care era ascuns în taxi (între spătar şi bancheta din spate), să îndepărteze învelişul de staniol de pe acel pachet şi să-l introducă în altă pungă; că el este cel care i-a solicitat inculpatei N.G. să predea punga cu droguri numitului G.M.; că punga cu droguri a fost adusă de către M.V.C. zis „V.", că această pungă cu droguri a stat în buzunarul lui M.V.C. până în apropierea vămii cu Bulgaria, unde M.V.C. a introdus-o în spaţiul dintre spătar şi bancheta din spate pe care stătea.

În vederea lămuririi acestei împrejurări, inculpatul H.C. a fost confruntat cu inculpata N.G., ocazie cu care aceasta din urmă, în prezenţa apărătorului din oficiu, a precizat că într-adevăr, pe tot parcursul drumului cu taxiul de la domiciliul ei până în Bulgaria, inculpatul H.C. a stat doar pe scaunul din faţă, lângă şofer şi şi-a amintit că de fapt M.V.C. zis „V.", care, pe tot parcursul drumului până în Bulgaria a stat lângă ea, este cel care a introdus punga în spaţiul dintre spătar şi bancheta din spate.

Cu ocazia confruntării dintre inculpatul H.C. şi martorul S.D., acesta din urmă a precizat că, într-adevăr inculpatul C.A.G., zis A. este cel care i-a achitat contravaloarea cursei cu taxiul din România în Bulgaria şi retur; că după întoarcerea în România, a dus-o iniţial pe N.G. la imobilul de unde o luase anterior, iar apoi, la solicitarea inculpaţilor H.C. şi M.V., zis V. i-a dus pe cei doi la barul P. din Constanţa, unde îi aştepta C.A.G., zis A., care i-a plătit personal contravaloarea cursei.

Din probele administrate în cursul umăririi penale, a rezultat faptul că activitatea infracţională de introducere în ţară a drogurilor de către inculpatul M.V.C., zis „V.", depozitarea drogurilor în România şi ulterior scoaterea lor din ţară de către inculpaţii H.C. şi M.V.C. a fost organizată de către inculpatul C.A.G. care intenţiona să-şi creeze o situaţie juridică favorabilă în cauza în care fusese condamnat de către instanţa de fond la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de trafic de minori şi trafic de persoane.

În vederea realizării scopului propus, acesta a cumpărat iniţial drogurile în Germania şi a organizat transportarea lor şi introducerea acestora în România, la sfârşitul lunii iulie 2012, de către inculpatul M.V.C., disimulate în bagajele din autoturismul vişiniu, cu numărul de înmatriculare de Germania, care din Germania până în România a fost condus de numitul A.A.

A.A., luând cunoştinţă, din discuţiile telefonice purtate în autoturism de inculpatul M.V.C. - zis „V." cu inculpatul C.A.G., care se afla în Germania, că în autoturism era posibil să fie depozitate droguri, l-a abandonat pe autostrada Bucureşti-Constanţa, în zona localităţii Drajna, refuzând să-l mai conducă. Acesta a refuzat, deasemeni, să se întoarcă în Constanţa cu autoturismul în care fuseseră transferate toate bagajele din autoturismul vişiniu, cu numărul de înmatriculare de Germania, şi i-a solicitat fratelui său să îl aducă în Constanţa cu un alt autoturism. Acest fapt confirmă că într-adevăr, A.A. şi-a dat seama că în acele bagaje erau disimulate drogurile, fapt care 1-a determinat să refuze să călătorească cu autoturismul în care acestea erau depozitate.

Ulterior inculpatul M.V.C. a depozitat aceste droguri la domiciliul lui din localitatea Valu lui Traian, iar la data de 14 august 2012 le-a transportat cu taxiul de culoare galbenă, ascunse în spaţiul dintre spătar şi bancheta din spate unde el stătea. Aceste droguri au fost ulterior preluate de inculpata N.G., care a fost coordonată de inculpatul H.C. să le predea în Bulgaria numitului G.M.

La data comiterii faptei, inculpatul G.M. era agent principal de poliţie la S.P.F. Negru Vodă.

Din adresa din 03 decembrie 2012, a Gărzii de Coastă Constanţa din cadrul I.G.P.F., rezultă că inculpatul G.M. (în prezent plutonier în rezervă) la data de 14 august 2012, în intervalul orar 10:00 - 14:00, când a introdus drogurile în România, nu se afla în exercitarea atribuţiilor de serviciu, ci se afla în timpul său liber.

Profitând de calitatea sa de lucrător de poliţie în cadrul I.G.P.F., inculpatul G.M. a introdus în România, pe la P.T.F. Negru Vodă, coletul ce conţinea drogurile, întrucât ştia sigur că el nu va fi controlat de colegii săi.

După introducerea în ţară a coletului, l-a depozitat la domiciliul său, iar apoi l-a transportat până în Constanţa pentru a i-l preda inculpatului C.A.G. - zis „A.", despre care ştia cu certitudine că este condamnat şi că faţă de el se instituise măsura obligării de a nu părăsi ţara.

Din declaraţia inculpatului H.C. rezultă că inculpatului G.M. i s-a explicat foarte clar de către inculpatul C.A.G., că acel colet, pe care trebuia să-l introducă în România, conţine comprimate ecstasy şi că acestea urmau a fi vândute cu suma de 1.000 de euro, din care inculpatul G.M. urma să primească 500 de euro. Mai mult, în calitatea sa de lucrător de poliţie în cadrul I.G.P.F., inculpatul G.M. a introdus coletul de droguri în România, pe la P.T.F. Negru Vodă, unde ştia sigur că el nu este controlat de colegii săi, l-a depozitat la domiciliul său, iar apoi l-a transportat până în Constanţa pentru a i-l preda inculpatului C.A.G. -zis A., despre care ştia cu certitudine că este condamnat şi că faţă de el se instituise măsura obligării de a nu părăsi ţara.

Se observă şi faptul că inculpatul G.M., care a lucrat ca poliţist de frontieră din anul 1995 şi care a fost instruit să descopere infracţiuni transfrontaliere, a introdus în România coletul cu droguri, iar la data de 18 august 2012 l-a transportat din localitatea Negru Vodă la Constanţa, cu scopul de a fi predat inculpaţilor C.A.G. şi H.C., în vederea vânzării drogurilor cu suma de 1.000 de euro, din care lui îi revenea suma de 500 de euro.

Situaţia de fapt astfel cum a fost expusă anterior rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: denunţul formulat de C.A.G. din 07 august 2012, declaraţia acestuia din 14 august 2012; procesul verbal de sesizare, din 17 august 2012, încheiat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa ca urmare a denunţului inculpatului C.A.G.; procesul verbal de redare a convorbirilor şi comunicărilor purtate între inculpatul G.M. şi inculpatul C.A.G., interceptate în baza ordonanţei D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa, cu nr. 280D/P/2012 din 17 august 2012, ora 12.30; procesul-verbal din 18 august 2012, încheiat de lucrătorii de poliţie din cadrul S.C.C.O.P.M. Constanţa cu ocazia prinderii în flagrant a inculpatului G.M.; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 22 august 2012 al L.A.P.D. Constanţa din cadrul B.C.C.O. Constanţa; dovada de predare a drogurilor din 05 decembrie 2012; declaraţiile lui G.M. din 18 august 2012; procesele-verbale de recunoaştere din fotografii; declaraţia martorului S.D. din 22 august 2012; procesele-verbale încheiate de lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Constanţa; adresa din 30 august 2012 a SC C.R.M.T. SA şi procesul-verbal de verificare a datelor stocate pe C.D.-ul transmis de această societate; declaraţiile martorilor S.A., R.C.., G.L.C. şi A.A.; declaraţiile inculpaţilor; procesele-verbale de confruntare.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa de fond a constatat că faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor H.C. şi G.M. există şi au fost comise de către aceştia cu vinovăţie sub forma cerută de lege - intenţie direct -pentru existenţa infracţiunilor deduse judecăţii.

S-a constatat că, în drept faptele inculpatului H.C. care, pentru a-i crea o situaţie juridică favorabilă inculpatului C.A.G. zis „A.", la solicitarea acestuia, la data de 14 august 2012, împreună cu inculpatul M.V.C., a scos din ţară şi a transportat în Bulgaria 689 comprimate M.D.M.A. (drog de mare risc) pe care, prin intermediul inculpatei N.G., i le-a predat inculpatului G.M. pentru ca acesta să le aducă în România, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de scoatere din ţară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic, art. 37 lit. b) C. pen., ambele cu aplic.art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatului H.C. îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, întrucât acesta este cel care a ajutat la identificarea inculpaţilor M.V.C. şi C.A.G.

Faptele inculpatului G.M. care, la data de 14 august 2012, a introdus în România 689 comprimate M.D.M.A., pe care le-a depozitat la domiciliul său din localitatea Negru Vodă, iar la data de 18 august 2012 le-a transportat până în municipiul Constanţa, unde intenţiona să le predea inculpaţilor H.C. şi C.A.G. pentru a fi vândute, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de introducere în ţară de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Faţă de inculpatul G.M. sunt aplicabile dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen., cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, întrucât acesta, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 14 august 2012 a transportat drogurile la domiciliul său din localitatea Negru Vodă, unde le-a depozitat până la data de 18 august 2012, când le-a transportat din nou din localitatea Negru Vodă în municipiul Constanţa pentru a fi predate inculpaţilor H.C. şi C.A.G.

Având în vedere că prin informaţiile pe care le-a furnizat, inculpatul G.M. a ajutat la identificarea inculpatei N.G. şi a inculpaţilor H.C. şi M.V.C., faţă de acesta sunt aplicabile dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 143/ 2000.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.: dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, pericolul social concret raportat la modalitatea de comitere, circumstanţele cauzei.

La evaluarea pericolului concret al faptelor, s-a ţinut seama de cantitatea mare de substanţe stupefiante traficată de inculpaţi, droguri de mare risc - care pun în pericol una dintre cele mai importante valori ale societăţii şi anume sănătatea publică, împrejurarea că acest tip de infracţiuni a dobândit aspectul de fenomen social, ca întindere, în ultima perioadă de timp.

Totodată au fost avute în vedere aspecte de natură a caracteriza persoana celor doi inculpaţi.

Astfel, pentru inculpatul H.C. s-a reţinut faptul că acesta a comis infracţiunile de trafic de droguri de mare risc cu scopul de a determina inducerea în eroare a organelor judiciare, participând în deplină cunoştinţă de cauză la un scenariu pus la cale în vederea realizării unei situaţii juridice favorabile pentru C.A.G. în cauza în care acesta fusese condamnat de către instanţa de fond la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de trafic de minori şi trafic de persoane.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului H.C. s-a constatat că acesta a comis infracţiunile din prezenta cauză în stare de recidivă postexecutorie, anterior fiind condamnat în mai multe rânduri pentru comiterea unor infracţiuni grave (1 an şi 10 luni închisoare pentru art. 211¹ C. pen., cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. şi aplic, art. 99 - art. 109 C. pen. prin sentinţa penală nr. 903 din 19 martie 1997 a Judecătoriei Constanţa; 1 an închisoare pentru art. 208¹- art. 209 lit. a), g) şi i) C. pen. cu aplic, art. 75 lit. c) - art. 74 C. pen. şi art. 76 - art. 71 - art. 64 C. pen. prin sentinţa penală nr. 2670 din 12 septembrie 1997 a Judecătoriei Constanţa; 8 ani închisoare pentru art. 211² C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. prin sentinţa penală nr. 260 din 04 iunie 1999 a Tribunalului Constanţa, rămasă definitivă prin Decizia nr. 263 din 04 noiembrie 1999 a Curţii de Apel Constanţa; 4 ani şi 10 luni închisoare pentru art. 208¹, art. 209 C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. prin sentinţa penală nr. 1713 din 15 septembrie 1999 a Judecătoriei Constanţa; 6 ani şi 8 luni închisoare pentru art. 211¹ şi art. 2 lit. b) C. pen. şi art. 211¹ alin. (2) lit. a) şi c) C. pen. cu aplic, art. 74 - art. 76 C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. prin sentinţa penală nr. 45 din 27 ianuarie 2005 a Tribunalului Constanţa; 5 ani închisoare pentru art. 211¹ şi 2 lit. d), e) C. pen. cu aplic. art. 41² C. pen., art. 13 C. pen. şi art. 71 - art. 64¹ lit. a), b), c) şi e) C. pen. prin sentinţa penală nr. 461 din 26 octombrie 2005 a Tribunalului Constanţa).

Din multitudinea de condamnări penale ale inculpatului H.C., se observă că pedepsele aplicate şi executate anterior nu şi-au îndeplinit scopul de reeducare şi de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.

Pentru inculpatul G.M. s-a avut în vedere împrejurarea că acesta era lucrător la poliţia de frontieră Negru Vodă, şi avea atribuţii de prevenire şi descoperire a infracţiunilor transfrontaliere, astfel că activitatea sa infracţională este cu atât mai gravă şi mai periculoasă, fiind comisă de o persoană ce trebuie să asigure legalitatea şi ordinea de drept.

S-a ţinut seama şi de împrejurarea că acest inculpat se află la primul conflict cu legea penală, că are caracterizări pozitive privind conduita sa atât în societate, cât şi la locul de muncă.

Un alt element avut în vedere la stabilirea pedepselor a fost faptul că ambii inculpaţi au avut o atitudine sinceră în sensul că şi-au asumat în întregime răspunderea pentru acţiunile lor ilicite şi au colaborat cu organele judiciare, faţă de aceştia fiind aplicabile atât dispoziţiile art. art. 16 din Legea nr. 143/2000, dar şi procedura specială prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen.

Referitor la susţinerea potrivit căreia ar trebui reţinută circumstanţa atenuantă a provocării prev. de art. 73 lit. b) C. pen., instanţa de fond a constatat că aceasta nu poate fi avută în vedere, nefiind întrunite nici una din condiţiile prevăzute de lege. Astfel aderarea la planul infracţional al coinculpatului C.A. a avut loc în mod voluntar, fără existenţa vreunei „puternice tulburări sau emoţii", fără a exista vreo parte vătămată care ar fi putut provoca inculpaţii, fără vreo „violenţă, atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă".

Mai mult, inculpatul H.C. nu a fost provocat de vreun investigator sub acoperire sau colaborator în sensul celor instituite de C.E.D.O. sau Îalta Curte de Casație și Justiție, ci a acţionat în deplină cunoştinţă de cauză.

Împotriva sentinţei penale nr. 60 din 04 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. 14490/118/2012, în termen legal, au declarat apel inculpaţii H.C. şi G.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În susţinerea motivelor de apel, inculpatul H.C. a solicitat schimbarea încadrării juridice, din infracţiunile prevăzute de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 şi reindividualizarea cuantumului pedepsei.

Apelul inculpatului G.M. a vizat individualizarea pedepsei, invocându-se totodată şi greşita aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 78/P din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de apelanţii-inculpaţi H.C. şi G.M. împotriva sentinţei penale nr. 60 din 04 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul penal nr. 14490/118/2012.

În baza art. 383 alin. (1)¹ C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului H.C..

S-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului H.C. perioada arestării preventive de la data de 04 februarie 2013 la zi.

În baza art. 192 alin. (2), (4) C. proc. pen. au fost obligaţi apelanţii-inculpaţi la plata a câte 600 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de către stat în apel.

Pentru a decide astfel, instanţa de apel a constatat că prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică a faptelor şi vinovăţia inculpaţilor, pronunţând în mod judicios o soluţie de condamnare, fiind îndeplinite cerinţele art. 345 alin. (2) C. proc. pen.

La prima instanţă, în şedinţa de judecată din data de 30 ianuarie 2013, inculpaţii au arătat că doresc ca judecata să se facă potrivit dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., au recunoscut în totalitate săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, declarând că îşi însuşesc probele administrate în faza de urmărire penală.

Din coroborarea mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală (denunţul formulat de C.A.G. la data de 07 august 2012, declaraţia acestuia din data de 14 august 2012; procesul verbal de sesizare, din data de 17 august 2012, încheiat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa ca urmare a denunţului inculpatului C.A.G.; procesul-verbal de redare a convorbirilor şi comunicărilor purtate între inculpatul G.M. şi inculpatul C.A.G., interceptate în baza Ordonanţei D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Constanţa, cu nr. 280D/P/2012 din 17 august 2012, ora 12.30; procesul-verbal din 18 august 2012, încheiat de lucrătorii de poliţie din cadrul S.C.C.O.P.M. Constanţa cu ocazia prinderii în flagrant a inculpatului G.M.; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 22 august 2012 al L.A.P.D. Constanţa din cadrul B.C.C.O. Constanţa; dovada de predare a drogurilor din 05 decembrie 2012; declaraţiile lui G.M. din 18 august 2012; procesele-verbale de recunoaştere din fotografii; declaraţia martorului S.D. din 22 august 2012; procesele-verbale încheiate de lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Constanţa; adresa din 30 august 2012 a SC C.R.M.T. SA şi procesul-verbal de verificare a datelor stocate pe C.D.-ul transmis de această societate; declaraţiile martorilor S.A., R.C., G.L.C. şi A.A.; declaraţiile inculpaţilor; procesele-verbale de confruntare) rezultă că, pentru a-i crea o situaţie juridică favorabilă inculpatului C.A.G. zis „A.", la solicitarea acestuia, la data de 14 august 2012, împreună cu o altă persoană, inculpatul H.C. a scos din ţară şi a transportat în Bulgaria 689 comprimate M.D.M.A. (drog de mare risc) pe care, prin intermediul inculpatei N.G., i le-a predat inculpatului G.M. pentru ca acesta să le aducă în România. Inculpatul G.M. a introdus în România cele 689 comprimate M.D.M.A., pe care le-a depozitat la domiciliul său din localitatea Negru Vodă, iar la data de 18 august 2012 le-a transportat până în municipiul Constanţa, unde intenţiona să le predea inculpaţilor H.C. şi C.A.G. pentru a fi vândute.

La instanţa de control judiciar, fiind audiat cu privire la faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, inculpatul G.M. a precizat că a transportat pachetul din Bulgaria în România, la solicitarea inculpaţilor H.C. şi C.A.G., crezând că acesta conţinea afrodisiace. Totodată, inculpatul a invocat împrejurarea că instanţa nu i-a adus la cunoştinţă prevederile art. 320¹ C. proc. pen.

În ceea ce priveşte aplicarea procedurii simplificate în cazul recunoaşterii vinovăţiei, instanţa de apel a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 320¹ alin. (1), (2) C. proc. pen. până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere, pe care le poate administra la termenul de judecată. Alin. (3) al aceluiaşi text de lege prevede că instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.

Pentru aplicarea procedurii simplificate, este necesar ca din probele administrate să rezulte că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, iar acţiunea penală să vizeze o infracţiune ce nu este pedepsită cu detenţiune pe viaţă (cerinţe prevăzute de art. 320¹ alin. (4), (6) C. proc. pen.).

În situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de mai sus, iar inculpatul doreşte să beneficieze de prevederile art. 320¹ C. proc. pen., instanţa ascultă inculpatul, care a luat cunoştinţă de faptele deduse judecăţii, sub aspectul recunoaşterii faptelor descrise în rechizitoriu şi însuşirii probelor administrate în cursul urmăririi penale.

După ascultarea inculpatului, instanţa se pronunţă asupra cererii de judecare potrivit procedurii simplificate, iar după deschiderea acestei proceduri, pot fi încuviinţate numai înscrisuri în circumstanţiere, acordându-se apoi cuvântul în dezbateri.

În ipoteza în care inculpatul înţelege să uzeze de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., acesta nu mai poate reveni asupra opţiunii sale, nu poate invoca în căile de atac inaplicabilitatea textului de lege anterior menţionat şi nici nu are posibilitatea să formuleze critici referitoare la aprecierea probelor sau la reţinerea situaţiei de fapt.

Examinând încheierea de şedinţă din data de 30 ianuarie 2013, instanţa de apel a constatat că prima instanţă i-a adus la cunoştinţă inculpatului G.M. faptele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, astfel cum impuneau prevederile art. 318 C. proc. pen. şi respectiv art. 70 alin. (2) C. proc. pen., precum şi dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. Inculpatului i s-a prezentat materialul de urmărire penală, acesta declarând că a luat cunoştinţă de conţinutul rechizitoriului la al doilea termen de judecată, respectiv 09 ianuarie 2013. Totodată, în prezenţa unui apărător ales, inculpatul a precizat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, cunoaşte şi îşi însuşeşte probele administrate în cursul urmăririi penale, semnând în acest sens procesul-verbal aflat la fila 48 din dosarul primei instanţe.

Fiind îndeplinite şi condiţiile art. 320¹ alin. (4) C. proc. pen., întrucât vinovăţia inculpatului rezultă fără dubiu din mijloacele de probă evidenţiate anterior şi redate pe larg în hotărârea primei instanţe, instanţa de control judiciar a constatat că instanţa de fond a aplicat în mod corect prevederile art. 320¹ C. proc. pen. Mai trebuie subliniat că, deşi inculpatul a susţinut în declaraţiile date la urmărire penală că nu avea cunoştinţă de conţinutul pachetului pe care l-a transportat, în mod întemeiat prima instanţă a reţinut declaraţiile acestuia de recunoaştere a faptelor, întrucât acestea se coroborează cu aspectele relatate de inculpaţii H.C. şi N.G., precum şi cu declaraţiile martorului S.D.

S-a apreciat că nu poate fi primit nici motivul de apel invocat de inculpatul H.C., ce priveşte încadrarea juridică a faptelor deduse judecăţii.

Din ansamblul probator administrat în cauză a rezultat că la data de 14 august 2012, împreună cu o altă persoană, inculpatul H.C. a scos din ţară şi a transportat în Bulgaria 689 comprimate M.D.M.A. (drog de mare risc), pe care le-a predat în Bulgaria inculpatei N.G. care, la rândul său, le-a înmânat inculpatului G.M., pentru a le aduce în România.

Fapta de a scoate droguri din ţară, fără drept, urmată de fapta de a deţine şi transporta drogurile pe teritoriul altei ţări, întruneşte atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 3 din Legea nr. 143/2000, cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art. 2 din aceeaşi lege, aflate în concurs real de infracţiuni, infracţiunea prevăzută în art. 3 din Legea nr. 143/2000 neabsorbind infracţiunea prevăzută în art. 2 din acelaşi act normativ.

Art. 2 incriminează „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor . fără drept."

Art. 3 priveşte „introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri . fără drept."

Din analiza comparată a celor două norme incriminatoare se constată că cele două infracţiuni diferă în ceea ce priveşte obiectul juridic şi elementul material al laturii obiective.

Obiectul juridic al infracţiunii prevăzute în art. 2 din Legea nr. 143/2000 îl constituie relaţiile sociale privitoare la sănătatea publică.

În cazul infracţiunii prevăzute în art. 3, obiectul juridic este complex, pe lângă relaţiile sociale privitoare la sănătatea publică, fiind ocrotit şi regimul juridic vamal.

Cât priveşte elementul material al laturii obiective, acesta este de asemenea definit, „deţinerea" şi „transportul" din art. 2 neregăsindu-se în art. 3.

Nu este obligatoriu ca scoaterea drogurilor în ţară şi apoi transportul acestora, cu scopul de a fi reintroduse în ţară, să se realizeze de aceeaşi persoană, dar în speţă, chiar dacă inculpatul este cel care a trecut drogurile prin vama de la graniţa cu Bulgaria şi ulterior le-a şi transportat pe teritoriul Bulgariei, reţinerea celor două infracţiuni în concurs este corectă, una nefiind absorbită de cealaltă.

Instanţa de apel a reţinut că pedepsele aplicate inculpaţilor au fost corect individualizate, conform criteriilor generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen. Au fost avute în vedere limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunile săvârşite, reduse cu o treime, în raport de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al faptelor, care rezultă din împrejurările concrete în care au fost săvârşite, din circumstanţele personale ale inculpaţilor, precum şi din rezonanţa socială negativă a faptelor comise, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor prezintă un grad ridicat de pericol social, care rezultă din natura relaţiilor sociale încălcate, ce privesc sănătatea fizică şi psihică a persoanelor, din împrejurările şi modalitatea organizată de comitere, scopul urmărit, respectiv inducerea în eroare a organelor judiciare, natura şi cantitatea mare a drogurilor traficate, rezonanţa socială negativă a faptelor comise, în contextul creşterii frecvenţei consumului ilicit de droguri mai ales în rândul tinerilor.

În ceea ce priveşte datele care caracterizează persoana inculpaţilor, s-a constatat că inculpatul H.C. este recidivist, suferind anterior numeroase condamnări, a manifestat o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal. Inculpatul G.M. este în vârstă de 40 de ani, necăsătorit, a adoptat o poziţie oscilantă pe parcursul procesului penal şi nu şi-a asumat consecinţele faptelor penale, se află la primul conflict cu legea penală. Gravitatea faptelor este apreciată şi prin prisma funcţiei pe care o îndeplinea inculpatul G.M. la momentul comiterii faptelor, respectiv lucrător la Poliţia de Frontieră Negru Vodă, ce implică corectitudine şi integritate morală.

S-a reţinut că apărările invocate în susţinerea apelului, privind poziţia procesuală adoptată de către inculpaţi şi celelalte date ce caracterizează favorabil persoana acestora au fost valorificate de către instanţa de fond cu ocazia individualizării sancţiunilor penale, care a aplicat pedepse sub minimul special prevăzut de norma de incriminare, redus cu o treime, conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., ca urmare a reţinerii prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Astfel, s-a constatat că pedepsele aplicate inculpaţilor corespund unei individualizări proporţionale şi sunt de natură să asigure atât finalitatea preventivă, specială pentru inculpaţi şi generală, pentru ceilalţi destinatari ai legii penale, cât şi cea educativă, neexistând temeiuri pentru modificarea lor.

Împotriva deciziei menţionate, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii H.C. şi G.M., invocând dispoziţiile art. 385⁹ alin. (1) pct. 172 C. proc. pen.

În temeiul cazului de casare menţionat, inculpaţii au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate, inculpatul H.C. apreciind că, la stabilirea pedepsei la care a fost condamnat, nu s-a făcut o corectă aplicare a criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., iar inculpatul G.M. a susţinut că în mod greşit nu s-a reţinut în favoarea acestuia circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen.

Analizând cauza, atât sub aspectul criticilor invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile declarate de către inculpaţi sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, art. 385⁶ C. proc. pen. stabileşte în alineatul 2 că instanţa de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod. Astfel, recurenţii şi instanţa se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385⁹ C. proc. pen.

Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluţiei căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 172 al art. 385⁹ alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.

În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, la data de 24 mai 2013, ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 385⁹ C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat.

Analizând recursurile inculpaţilor, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., - incident când "hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii" - înalta Curte constată că, în realitate, criticile formulate nu se circumscriu cazului de casare invocat, întrucât aspectele învederate nu vizează aspecte de nelegalitate a hotărârilor atacate, ci de netemeinicie, în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor inculpaţilor.

Criticile recurenţilor inculpaţi ar fi putut fi examinate de către instanţa de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. din vechea reglementare, care prevedea că hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, textul anterior menţionat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situaţiei când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.

În raport de aspectele anterior menţionate, se constată că susţinerile recurenţilor inculpaţi nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. şi, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., întrucât, după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, sfera controlului judiciar exercitat în calea de atac a recursului declarat împotriva deciziilor pronunţate de instanţa de apel a fost limitată doar la chestiuni ce privesc aspecte de drept, instanţa neavând posibilitatea de a putea examina şi aspecte de netemeinicie a deciziei atacate.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii H.C. şi G.M. împotriva Deciziei penale nr. 78/P din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 385¹⁷ alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 octombrie 2012 la 12 noiembrie 2013.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii H.C. şi G.M. împotriva Deciziei penale nr. 78/P din 24 mai 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului H.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 octombrie 2012 la 12 noiembrie 2013.

Obligă recurentul inculpat H.C. la plata sumei de 800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat G.M. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 12 noiembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 3524/2013. Penal. Omorul calificat (art. 175...		ICCJ. Decizia nr. 3428/2013. Penal. Uzul de fals (art. 291... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3425/2013. Penal. Traficul de minori (Legea 678/2001 art. 13). Violarea de domiciliu (art.192 C.p.), violul (art.197 C.p.), falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.), proxenetismul (art. 329 C.p.), infracţiunea d ICCJ. Decizia nr. 3428/2013. Penal. Uzul de fals (art. 291 C.p.). înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3509/2013. Penal. Traficul de minori (Legea 678/2001 art. 13). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3524/2013. Penal. Omorul calificat (art. 175 C.p.). Omorul (art. 174 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3525/2013. Penal