ICCJ. Decizia nr. 3653/2013. Penal. Traficul de minori (Legea 678/2001 art. 13). Proxenetismul (art. 329 C.p.), traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12), iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asem

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3653/2013

Dosar nr. 3548/119/2011

Şedinţa publică din 20 noiembrie 2013

Deliberând asupra recursurilor penale de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 32 din 28 iunie 2012 Tribunalul Covasna a respins cererea formulată de inculpatul D.J.A. privind schimbarea încadrării juridice a faptelor de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 şi art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 (partea vătămată fiind M.R.T.) în două infracţiuni de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a cinci fapte din cele şapte, pentru care inculpatul D.J.A. a fost trimis în judecată, după cum urmează:

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T., în infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001;

- din infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată O.T.E., în tentativă la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 20 alin. (1), cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001;

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1), cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001;

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată F.B.Z., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1), cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001.

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

I. În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, a condamnat pe inculpatul D.J.A., la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, comisă în noiembrie 2010 faţă de partea vătămată G.A.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen., a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a condamnat pe acelaşi inculpat, la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de persoane, comisă la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată O.T.E.

În baza art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată F.B.Z.

În baza art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi, pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M.

A contopit pedepsele şi a aplicat inculpatului D.J.A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

A schimbat încadrarea juridică a patru fapte din cele zece, pentru care inculpatul B.G.Z. a fost trimis în judecată, după cum urmează:

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., în infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001;

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi

- din cele două infracţiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, săvârşite în februarie 2011 faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E., într-o singură infracţiune de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale).

II. În baza art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe inculpatul B.G.Z. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, comisă în noiembrie 2010 faţă de partea vătămată G.A.

În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 11 (unsprezece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 6 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în ianuarie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în ianuarie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă la data de 20 martie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 20 alin. (1) C. pen. raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 1 an, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M.

În baza art 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, comisă în februarie 2011, faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E.

A contopit pedepsele şi a aplicat inculpatului B.G.Z. pedeapsa cea mai grea, aceea de 11 (unsprezece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 6 ani.

A schimbat încadrarea juridică a şapte fapte din cele zece, pentru care inculpatul M.M.O. a fost trimis în judecată, după cum urmează:

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T., în infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001;

- din cele cinci infracţiuni de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşite la datele de 12 aprilie 2011, februarie 2011, 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., într-o singură infracţiune de trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., (5 acte materiale) şi

- din infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., în infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

III. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen. a condamnat pe inculpatul M.M.O. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în ianuarie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale), a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 (şase) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, în formă continuată, actele materiale fiind comise la datele de 12 aprilie 2011, februarie 2011, 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 7 (şapte) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T.

În baza art. 14¹ din Legea nr. 678/2001 a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1(un) an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de a utiliza serviciile prevăzută de art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de minori.

A contopit pedepsele şi a aplicat inculpatului M.M.O. pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 (zece) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.

A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii S.P. şi H.M.L. au fost trimişi în judecată, din câte două infracţiuni de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, două fapte săvârşite în februarie 2011, faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E., într-o singură infracţiune trafic de persoane, în formă continuată, pentru fiecare inculpat, prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale).

În baza art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) (2 acte materiale) a condamnat pe inculpaţii S.P. şi H.M.L. la pedepsele de câte de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de câte 2 ani, pentru fiecare, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, comise în februarie 2011 faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E.

A interzis inculpaţilor D.J.A., B.G.Z., M.M.O., S.P. şi H.M.L., exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., ca pedepse accesorii, de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la terminarea executării pedepselor.

A dedus din durata pedepselor mai sus aplicate, timpul reţinerii şi al arestării preventive a inculpaţilor, după cum urmează:

- pentru inculpatul D.J.A., de la data de 2 iunie 2011 şi până la data de 12 aprilie 2012;

- pentru inculpatul B.G.Z., de la data de 2 iunie 2011 şi până la data de 6 aprilie 2012;

- pentru inculpatul M.M.O., de la data de 2 iunie 2011 şi până la data de 14 martie 2012;

- pentru inculpata S.P. de la data de 13 septembrie 2011 şi până la data de 17 februarie 2012;

- pentru inculpatul H.M.L. reţinerea de 24 de ore, de la data de 5 decembrie 2011, orele 11:20 până la 6 decembrie 2011, orele 11:20 şi arestarea preventivă de la data de 11 decembrie 2011, până la data de 6 aprilie 2012.

A menţinut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu luată faţă de inculpatul B.G.Z., prin încheierea din data de 4 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă prin Decizia penală nr. 322/R din 6 aprilie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, şi faţă de inculpata S.P., prin Încheierea din 13 februarie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă prin Decizia penală nr. 134/R din 17 februarie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, luată faţă de inculpatul M.M.O. prin încheierea din data de 11 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă prin nerecurare, precum şi măsura preventivă a liberării provizorie sub control judiciar, luată faţă de inculpatul D.J.A., prin încheierea din data de 11 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă prin nerecurare, şi faţă de inculpatul H.M.L., prin Încheierea din data de 4 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, definitivă prin Decizia nr. 322/R din 6 aprilie 2012 a Curţii de Apel Braşov,secţia penală şi pentru cauze cu minori.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă G.A. şi în consecinţă, obligă pe inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z., în solidar, să plătească acesteia suma de 10.000 RON despăgubiri civile, reprezentând daune morale.

A respins restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă G.A.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă S.L. şi în consecinţă, obligă pe inculpaţii B.G.Z., S.P. şi H.M.L., în solidar, să plătească acesteia suma de 2.000 RON despăgubiri civile, reprezentând daune morale şi a respins restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă S.L.

A admis acţiunea civilă formulată de partea civilă M.R.T. şi în consecinţă, obligă pe inculpaţii D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O., în solidar, să plătească acesteia despăgubiri civile în cuantum de 3.000 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând daune morale.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă F.B.Z. şi în consecinţă, obligă pe inculpatul D.J.A. să plătească acesteia despăgubiri civile în cuantum de 200 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând daune morale.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă M.M.M. şi în consecinţă, obligă pe inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z., să plătească acesteia despăgubiri civile în cuantum de câte 100 euro, fiecare, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând daune morale.

A respins restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă M.M.M.

A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă O.T.E. şi în consecinţă, obligă pe inculpatul D.J.A. să plătească acesteia despăgubiri civile în cuantum de 100 euro, echivalent în RON la data plăţii, reprezentând daune morale şi a respins restul pretenţiilor civile formulate de partea civilă O.T.E.

A respins ca tardivă, acţiunea civilă formulată de partea civilă J.E. împotriva inculpaţilor H.M.L., S.P. şi B.G.Z.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a dispus confiscarea specială a sumelor de bani dobândite de inculpaţi în urma săvârşirii infracţiunilor, după cum urmează:

- de la inculpatul D.J.A. suma de 170 RON;

- de la inculpatul B.G.Z. sumele de 570 RON şi 200 euro;

- de la inculpatul M.M.O. suma de 470 RON;

- de la inculpata S.P. suma de 525 euro şi

- de la inculpatul H.M.L. suma de 525 euro.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. a dispus confiscarea specială de la inculpatul B.G.Z. a sumei de 100 euro, care a servit la săvârşirea infracţiuni.

În baza art. 91³ alin. (7) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, a dispus arhivarea suporturilor (DVD) pe care sunt stocate înregistrările ambientale audio-video efectuate în cauză, aflate în loc special, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii.

A obligat inculpaţii să plătească statului cheltuielile judiciare avansate de acesta.

Pentru a dispune astfel, s-a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Covasna cu nr. 3/D/P/2011, din data de 23 septembrie 2011, înregistrat pe rolul Tribunalului Covasna, sub nr. 3548/119/2011, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii D.J.A., B.G.Z., M.M.O. şi S.P.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului D.J.A. faptul că, în cursul lunii noiembrie 2010, împreună cu inculpatul B.G.Z. a recrutat-o pe partea vătămată G.A., căreia i-au promis un loc de muncă într-un bar din Cehia, deşi cunoşteau că urmează să fie exploatată sexual, după care i-au transferat-o unei alte persoane, care a transportat-o în Cehia în localitatea Lenora-Houzna, pentru a fi exploatată, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de persoane" prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Tot în sarcina inculpatului s-a reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2010, împreună cu inculpaţii B.G.Z. şi M.M.O., a stabilit relaţii de tipul unei asocieri în vederea realizării eficiente a aceluiaşi scop infracţional şi anume recrutarea şi transportarea victimei minore, în vârstă de 16 ani, M.R.T., în vederea exploatării sale, prin supunerea la practicarea prostituţiei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "constituirea unui grup în vederea comiterii de infracţiunii", prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003.

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina inculpatului D.J.A. că, în cursul lunii decembrie 2010, împreună cu inculpaţii B.G.Z. şi M.M.O., au transportat-o pe victima minoră M.R.T. în com. Dalnic, jud. Covasna, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001.

S-a mai reţinut prin actul de sesizare şi faptul că, la data de 15 aprilie 2011, inculpatul D.J.A. a recrutat-o, prin ameninţare, atât pe partea vătămată O.T.E. cât şi pe parte vătămată minoră M.R., în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001.

În sarcina inculpatului D.J.A. s-a mai reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2010, a recrutat-o, prin înşelăciune, pe partea vătămată minoră F.B.Z., în vederea practicării prostituţiei în străinătate, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001.

În final, s-a mai reţinut în sarcina inculpatului D.J.A. faptul că, în cursul lunii noiembrie 2010, a recrutat-o pe partea vătămată minoră M.M.M., în vederea practicării prostituţiei în străinătate, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, precum şi faptul că cele şapte fapte au fost săvârşite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, condiţii în care, faţă de acesta sunt aplicabile prevederile art. 33 lit. a) din C. pen. privind concursul real de infracţiuni.

În sarcina inculpatului B.G.Z. s-a reţinut prin rechizitoriu, în esenţă, faptul că, în cursul lunii noiembrie 2010, împreună cu D.J.A. a recrutat-o partea vătămată G.A., căreia i-au promis un loc de muncă într-un bar din Cehia, deşi cunoşteau că urmează să fie exploatată sexual, după care i-au transferat-o unei alte persoane care a transportat-o în Cehia în localitatea Lenora-Houzna pentru a fi exploatată, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Tot în sarcina acestui inculpat s-a reţinut şi faptul că, în cursul lunii noiembrie 2011, împreună cu D.J.A. şi M.M.O., a stabilit relaţii de tipul unei asocieri în vederea realizării eficiente a aceluiaşi scop infracţional şi anume recrutarea şi transportarea victimei minore, în vârstă de 16 ani, M.R.T., în vederea exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "constituirea unui grup în vederea comiterii de infracţiunii", prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003.

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina inculpatului şi faptul că, în cursul lunii ianuarie 2011 a recrutat-o prin înşelăciune pe partea vătămată minoră M.R.T., promiţându-i câştiguri băneşti substanţiale, în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, aceasta întreţinând relaţii sexuale cu doi bărbaţi, după ce în prealabil a fost transportată de inculpatul M.M.O., iar în cursul lunii decembrie 2010, împreună cu D.J.A. şi M.M.O. au transportat-o pe victima minoră M.R.T. în com. Dalnic, jud. Covasna, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., în cursul exploatării victima fiind ameninţată de B.G.Z., fapte ce întrunesc elementele constitutive ale două infracţiuni de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001.

S-a mai reţinut în sarcina inculpatului B.G.Z. şi faptul că, în cursul lunii ianuarie 2011 a transferat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. unui bărbat cunoscut sub apelativul "L.", promiţându-i câştiguri băneşti substanţiale în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001.

Totodată, s-a mai reţinut în sarcina acestui inculpat şi faptul că, la data de 20 martie 2011 a recrutat-o partea vătămată minoră M.R.T. în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale cu martorul N.Z., apoi, la data de 9 mai 2011, a exploatat-o pe aceasta, împreună cu inculpatul M.M.O., partea vătămată minoră M.R.T. întreţinând relaţii sexuale în locuinţa sa, cu doi bărbaţi, care nu au putut fi identificaţi, iar în cursul lunii noiembrie 2010 a recrutat-o partea vătămată minoră M.M.M., în vârstă de 16 ani, în vederea practicării prostituţiei în străinătate, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale trei infracţiuni de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

În final, s-a reţinut în sarcina inculpatului B.G.Z. şi faptul că, în cursul lunii februarie 2011, a recrutat-o prin înşelăciune pe părţile vătămate S.L. şi J.E. cărora le-a facilitat transportul în Germania, unde au fost exploatate prin obligarea la practicarea prostituţiei de către S.P. şi H.M.L., fapte ce întrunesc elementele constitutive ale două infracţiuni de "trafic de persoane", prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, precum şi faptul că cele zece fapte descrise mai sus au fost săvârşite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, condiţii în care, faţă de acesta sunt aplicabile prev. art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul real de infracţiuni.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului M.M.O. faptul că, în cursul lunii noiembrie 2011, împreună cu B.G.Z. şi D.J.A. a stabilit relaţii de tipul unei asocieri în vederea realizării eficiente a aceluiaşi scop infracţional şi anume recrutarea şi transportarea victimei minore M.R.T., în vârstă de 16 ani, în vederea exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "constituirea unui grup în vederea comiterii de infracţiunii" prev de art. 8 din Legea nr. 39/2003, rap. la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 .

Tot în sarcina inculpatului s-a reţinut că, în cursul lunii ianuarie 2011, a transportat-o pe partea vătămată minoră M.R.T., în scopul exploatării sale, prin supunerea la practicarea prostituţiei, aceasta întreţinând relaţii sexuale cu doi bărbaţi, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori" prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001.

S-a mai reţinut că inculpatului M.M.O., în cursul lunii decembrie 2010, împreună cu inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z. a transportat-o pe victima minoră M.R.T. în com. Dalnic, jud. Covasna, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001.

De asemenea, s-a mai reţinut în sarcina inculpatului că, în cursul lunii februarie 2011, a recrutat-o şi transportat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. în com. Dalnic, jud. Covasna, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., iar la data de 12 aprilie 2011 a transferat-o pe aceeaşi partea vătămată minoră, aceluiaşi martor, în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori", prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, 2 (două) fapte.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a mai reţinut în sarcina inculpatului M.M.O. că, la datele de 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011 a recrutat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale cu persoane, care nu au putut fi identificate, iar la data de 9 mai 2011, a recrutat-o pe aceeaşi partea vătămată minoră şi a transportat-o la locuinţa inculpatului B.G.Z., unde, cu acordul acestuia din urmă, a întreţinut relaţii sexuale cu doi bărbaţi care nu au putut fi identificaţi, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de "trafic de minori" prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, 4 (patru) fapte.

În final, s-a reţinut în sarcina inculpatului M.M.O. faptul că, în primăvara anului 2011, a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată minoră M.R.T., cunoscând că acesta este victima traficului de minori, în contul unei curse pe care a efectuat-o pe ruta com. Lăzăreni, jud. Harghita -Chilieni, jud. Covasna, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "fapta de a utiliza serviciile prevăzute la art. 2 pct. 2, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de minori", prev. de art. 141 din Legea nr. 678/2001, precum şi faptul că cele zece fapte descrise mai sus au fost săvârşite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, condiţii în care, faţă de acesta sunt aplicabile prev. art. 33 lit. a) C. pen. privind concursul real de infracţiuni.

În sarcina inculpatei S.P. prin rechizitoriu s-a reţinut, în esenţă, faptul că, în cursul lunii februarie 2011, împreună cu H.M.L., le-a primit şi le-a cazat pe părţile vătămate S.L. şi J.E., cunoscând că au fost anterior recrutate, prin înşelăciune, de către inculpatul B.G.Z. şi a profitat de imposibilitatea acestora de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, în scopul exploatării lor sexuale în cadrul Clubului M.H. din Heidelberg, Germania, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale două infracţiuni de "trafic de persoane", prev. de art. 1 şi 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, comise în concurs real, în condiţiile prev. de art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, instanţa a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Covasna cu nr. 40/D/P/2011, din 25 ianuarie 2012, înregistrat la instanţă la data de 26 ianuarie 2012, sub dosar nr. 290/119/2012, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul H.M.L., pentru săvârşirea a două infracţiuni de "trafic de persoane", prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Prin actul de sesizare al instanţei s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului H.M.L. faptul că, în cursul lunii februarie 2011, împreună cu inculpata S.P., le-a primit şi le-a cazat pe părţile vătămate S.L. şi J.E., cunoscând că au fost anterior recrutate, prin înşelăciune, de către inculpatul B.G.Z. şi a profitat de imposibilitatea acestora de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, în scopul exploatării lor sexuale în cadrul Clubului M.H. din Heidelberg, Germania.

Audiaţi fiind în faza urmăririi penale inculpaţii D.J.A. şi H.M.L. au negat săvârşirea faptelor, inculpatul B.G.Z. a avut o atitudine parţial sinceră, recunoscând că s-a asociat cu inculpaţii D.J.A. şi M.M.O. în vederea exploatării sexuale a părţii vătămate M.R.T., însă ulterior a refuzat să facă declaraţii referitor la faptele ce i se impută, iar - inculpaţii M.M.O. şi S.P. au negat că ar fi exploatat pe părţile vătămate.

Instanţa a constata că, în faza urmăririi penale au fost administrate, în cele două dosare, următoarele probe:

- proces-verbal de sesizare din oficiu întocmit la data de 19 ianuarie 2011 de către organele de poliţie din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Covasna;

- proces-verbal din 3 februarie 2011 întocmit de către organele de poliţie judiciară din cadrul SCCO Covasna cu prilejul analizării apelurilor primite/trimise de către B.G.Z. şi D.J.A.;

- declaraţia numitului G.M. din care rezultă împrejurările în care G.L. a fost recrutată şi transportată de B.G.Z. în Cehia în vederea practicării prostituţiei;

- proces-verbal din 08 februarie 2011 întocmit de către organele de poliţie judiciară din cadrul SCCO Covasna cu prilejul examinării conţinutului mesajelor primite de G.M. de la G.L. şi planşa fotografică aferentă;

- proces-verbal din 10 februarie 2011 întocmit de către organele de poliţie judiciară din cadrul SCCO Covasna din care rezultă locaţia unde G.L. a practicat pe teritoriul Cehiei prostituţia;

- proces-verbal din 10 februarie 2011 întocmit de către organele de poliţie judiciară din cadrul SCCO Covasna cu prilejul examinării comunicaţiilor purtate de E.I.;

- declaraţia părţii vătămate G.A. în care descrie modul în care a fost recrutată de B.G.Z. şi D.J.A., iar apoi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei pe teritoriul Cehiei de către E.I.;

- raportul privind situaţia victimei G.A. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat situaţiei familiale, mediului de viaţă pauper şi nivelului scăzut de şcolarizare facilitând racolarea şi exploatarea acesteia;

- raport de evaluare psihologică a victimei G.A. întocmit de DGASPC Covasna;

- procesele-verbale încheiate cu ocazia recunoaşterii de pe planşele fotografice a inculpaţilor B.G.Z. şi D.J.A. şi a numiţilor P.G.V., G.L. şi E.I. efectuate de către G.A.;

- proces-verbal din 30 mai 2011, din care rezultă că partea vătămată M.R.T. a consimţit ca declaraţia sa să fie înregistrată audio-video;

- declaraţia părţii vătămate M.R.T., din care rezultă condiţiile în care a fost recrutată, transportată şi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei de către inculpaţii D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O.;

- raportul privind situaţia victimei M.R.T. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov, din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat situaţiei familiale, mediului de viaţă pauper şi nivelului scăzut de şcolarizare facilitând racolarea şi exploatarea acesteia;

- copie de pe evaluarea psihologică efectuată de DGASPC Covasna înregistrată sub nr. 3378 din 08 februarie 2010;

- trei DVD-uri marca C. care conţin înregistrarea video-audio a declaraţiilor date de partea vătămată M.R.T.;

- declaraţia părţii vătămate O.T.E. din care rezultă condiţiile concrete în care a fost racolată de inculpatul D.J.A. în vederea practicării prostituţiei;

- raportul privind situaţia victimei O.T.E. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat nivelului scăzut de instrucţie şi mediului pauper din care provine facilitând racolarea acesteia;

- declaraţia părţii vătămate F.B.Z. din care rezultă condiţiile concrete în care a fost racolată de către inculpatul D.J.A. în vederea practicării prostituţiei;

- raportul privind situaţia victimei F.B.Z. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat nivelului scăzut de instrucţie şi mediului pauper din care provine facilitând racolarea acesteia;

- raport de evaluare psihologică a victimei F.B.Z. întocmit de DGASPC Covasna;

- declaraţia părţii vătămate M.M.M. din care rezultă împrejurările în care a fost racolată de inculpaţii B.G.Z. şi D.J.A. în vederea practicării prostituţiei;

- raportul privind situaţia victimei M.M.M. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat relaţiilor intrafamiliale tensionate datorate consumului de alcool şi nivelului scăzut de instrucţie, favorizând racolarea acesteia;

- declaraţia părţii vătămate S.L. din care rezultă modul cum a fost racolată de către inculpatul B.G.Z., iar apoi exploatată prin practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către inculpata S.P. şi învinuitul H.M.L.;

- declaraţia părţii vătămate J.E. din care rezultă împrejurările în care a fost racolată de către inculpatul B.G.Z., iar apoi exploatată pe teritoriul Germaniei de către inculpata S.P. şi învinuitul H.M.L.;

- chitanţe W.U. din care rezultă că învinuitul H.M.L. a trimis la datele de 22 martie 2011 şi 01 aprilie 2011 pe numele inculpatului B.G.Z. câte 100 euro;

- raportul privind situaţia victimei J.E. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat mediului familial dezorganizat din care provine şi nivelului scăzut de instrucţie, facilitând racolarea şi exploatarea acesteia;

- declaraţia martorului B.N. şi a martorului cu identitate protejată "R." din care rezultă modul cum inculpaţii B.G.Z., D.J.A. şi M.M.O. s-au constituit într-un grup infracţional care avea ca scop exploatarea sexuală a părţii vătămate M.R.T.;

- declaraţia martorului S.P.A. din care rezultă că acesta avea cunoştinţă de faptul că inculpatul M.M.O. facilita preluarea de femei în vederea practicării prostituţiei;

- declaraţia martorului S.L. din care rezultă că acesta avea cunoştinţă de faptul că inculpatul D.J.A. facilita preluarea de femei în vederea practicării prostituţiei;

- declaraţia martorului C.K. din care rezultă împrejurările în care a luat la cunoştinţă de faptul că inculpatul M.M.O. a racolat în vederea practicării prostituţiei partea vătămată M.R.T., că a întreţinut relaţii sexuale cu acesta şi că a beneficiat de avantaje băneşti de pe urma practicării prostituţiei de către partea vătămată;

- declaraţia martorului G.L. din care rezultă împrejurările în care le-a cunoscut pe G.L. şi M.R.T.;

- declaraţia martorului N.Z. din care rezultă că inculpatul B.G.Z. a intenţionat să-i transfere partea vătămată M.R.T. în vederea întreţinerii de relaţii sexuale cu aceasta;

- declaraţia martorului V.L. din care rezultă că inculpatul B.G.Z. a intenţionat să-i transfere partea vătămată M.R.T. în vederea întreţinerii de relaţii sexuale cu aceasta;

- declaraţia martorului T.A. din care rezultă că avea cunoştinţă de faptul că inculpatul M.M.O. oferă femei în vederea practicării prostituţiei;

- declaraţia martorului I.I. din care rezultă împrejurările în care inculpatul M.M.O. i-a transferat partea vătămată M.R.T., respectiv împrejurările în care a întreţinut relaţii sexuale cu aceasta;

- declaraţia martorului O.M.M.;

- declaraţia martorului P.L.;

- declaraţia martorului B.A.;

- declaraţia martorului D.H. din care rezultă împrejurările în care fiica sa, partea vătămată S.L., a fost recrutată de inculpatul B.G.Z., iar apoi a fost exploatată prin practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către inculpaţii S.P. şi "H.M.L.;

- chitanţe W.U. care atestă trimiterea de către învinuitul H.M.L. pe numele martorei D.H. a sumei de 300 RON;

- declaraţia martorului P.S. din care rezultă împrejurările în care inculpatul B.G.Z. a cunoscut partea vătămată J.E.;

- declaraţia martorului A.M. din care rezultă că partea vătămată G.A. ar fi fost recrutată direct de către E.I.;

- declaraţiile martorilor C.S. şi B.A.;

- declaraţiile inculpaţilor D.J.A., B.G.Z., M.M.O. şi S.P. date în faţa procurorului cu prilejul audierii lor şi de către instanţele de judecată;

- referate prin care s-a propus arestarea preventivă a inculpaţilor şi încheierile prin care Tribunalul Covasna a admis propunerile formulate;

- referate prin care s-a propus interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor purtate de inculpaţi şi încheierile emise de Tribunalul Covasna cu prilejul autorizării interceptării şi înregistrării comunicaţiilor, respectiv autorizaţiile emise în acest sens;

- proces-verbal de certificare şi redare în formă scrisă a înregistrărilor audio a comunicaţiilor purtate de B.N. de la postul telefonic cu nr. 0742.113xxx şi notele de redare a comunicaţiilor;

- proces-verbal de certificare şi redare în formă scrisă a înregistrărilor audio a comunicaţiilor purtate de M.M.O. de la postul telefonic cu nr. 0758.489.xxx şi notele de redare a comunicaţiilor;

- proces-verbal de certificare şi redare în formă scrisă a înregistrărilor audio a comunicaţiilor purtate de D.J.A. de la postul telefonic cu nr. 0740.886.xxx şi notele de redare a comunicaţiilor;

- proces-verbal de certificare şi redare în formă scrisă a înregistrărilor audio a comunicaţiilor purtate de B.G.Z. de la postul telefonic cu nr. 0757.741.xxx şi notele de redare a comunicaţiilor;

- referate prin care s-a solicitat efectuarea unor percheziţii la domiciliile inculpaţilor, respectiv efectuarea unor percheziţii informatice în sistemele informatice şi mediile de stocare ridicate de la inculpaţi, încheierile prin care au fost admise cererile formulate, respectiv procesele-verbale încheiate cu ocazia efectuării percheziţiilor;

- proces-verbal de inventariere a înscrisurilor ridicate de la inculpata S.P. şi actele originale, respectiv copia acestora;

- proces-verbal de inventariere a înscrisurilor ridicate de la inculpatul B.G.Z. şi copii de pe acestea;

- verificări ale transferurilor de bani realizate de B.G.Z. şi D.J.A. prin intermediul serviciului W.U.;

- acte din care rezultă că inculpaţii nu deţin sume de bani în conturi bancare;

- ordonanţa din 12 septembrie 2011 prin care s-a dispus extinderea urmăririi penale faţă de H.M.L.;

- chitanţă W.U. care atestă trimiterea de către inculpatul H.M.L. pe numele martorei D.H. a sumei de 75 euro;

- declaraţia martorului I.E. din care rezultă condiţiile în care părţile vătămate S.L. şi J.E. au practicat prostituţia în stabilimentul administrat de inculpatul H.M.L.;

- declaraţia inculpatului H.M.L. din care rezultă condiţiile în care a preluat părţile vătămate S.L. şi J.E. împreună cu S.P., respectiv condiţiile în care le-a cazat în localul pe care-l administra şi modul în care acestea au practicat ulterior prostituţia;

- ordonanţa procurorului din 05 decembrie 2011 prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului H.M.L. pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane;

- ordonanţa procurorului din 05 decembrie 2011 prin care s-a dispus reţinerea inculpatului H.M.L. pe timp de 24 ore;

- procesul-verbal încheiat cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra inculpatului H.M.L.;

- copie de pe contractul de închiriere încheiat la data de 18 decembrie 2010 în baza căruia inculpatul H.M.L. a închiriat spaţiul din Heidelberg pe care l-a administrat în perioada februarie - iunie 2011, respectiv locul unde părţile vătămate au practicat prostituţia;

- traducere din limba germană a unei declaraţii colective de impunere pe trim. 1 din 2011 în baza căreia părţile vătămate au fost înregistrate la Secţia financiară din Mannhein;

- copii de pe acte depuse de inculpatul H.M.L. din care rezultă că părţile vătămate S.L. şi J.E. au încărcat în perioada martie - aprilie 2011 cartele telefonice în valoarea de 375 euro, respectiv 195 euro;

- copie de pe un înscris în limba germană depus de inculpatul H.M.L. din care rezultă zilele în care părţile vătămate S.L. şi J.E. au fost înregistrate în evidenţele fiscale ca contribuabili cu venituri rezultate în urma practicării prostituţiei;

- acte din care rezultă transferurile de bani realizate de B.G.Z. prin intermediul serviciului W.U.;

- acte în baza cărora s-a dispus efectuarea unor acte de cercetare de către autorităţile germane prin intermediul unei comisii rogatorii internaţionale din care rezultă că în perioada 01 februarie 2011 - 15 iunie 2011 răspunzător pentru conducerea localului M.H. a fost inculpatul H.M.L. şi faptul că partea vătămată S.L. a fost identificată acolo de către organele de poliţie la data de 13 aprilie 2011;

- acte în baza cărora au fost verificate conturile deţinute de inculpatul H.M.L., respectiv acte din care rezultă că acesta nu deţine în proprietate bunuri mobile sau imobile;

- ordonanţa din 26 septembrie 2011 prin care s-a dispus în temeiul art. 91 alin. (5) C. proc. pen. folosirea comunicaţiilor purtate de B.G.Z. şi D.J.A. care au fost interceptate în cauza privind dos. nr. 3/D/P/2011;

- DVD care conţine fişierele audio rezultate în urma interceptărilor efectuate în cauza privind dos. nr. 3/D/P/2011;

- referat prin care s-a solicitat autorizarea efectuării unor percheziţii informatice în sistemele informatice ridicate de le inculpatul H.M.L. şi Încheierea nr. 21 din 07 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Covasna prin care propunerea a fost admisă;

- procesul-verbal încheiat cu ocazia percheziţiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la inculpatul H.M.L.

Văzând că, între faptele de trafic de persoane pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii B.G.Z. şi S.P., precum şi inculpatul H.M.L., respectiv cele prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, părţi vătămate fiind S.L. şi J.E., există cazurile de conexitate prevăzute de art. 34 lit. a) şi b) C. proc. pen., prin încheierea de şedinţă din data de 13 februarie 2012, în urma punerii în discuţia părţilor, instanţa a dispus conexarea dosarului cu nr. 290/119/2012 la dosarul cu nr. 3548/119/2011.

În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpatul M.M.O., părţile vătămate G.A., S.L., M.R.T., F.B.Z., M.M.M., J.E. şi O.T.E., martorii propuşi prin rechizitoriu, respectiv S.P.A., B.N., S.L., C.K., G.L., N.Z., V.L., T.A., I.I., O.M.M., B.A., D.H., P.S., C.S., B.A., martorul cu identitate protejată "R." şi I.E., martora I.I.S. propusă de inculpatul B.G.Z. şi martorul D.G., propus de inculpatul D.J.A. Totodată, faţă de imposibilitatea audierii martorei A.M., propusă prin rechizitoriu, potrivit art. 327 alin. (3) C. proc. pen., instanţa a dat citire depoziţiei date de aceasta în cursul urmăririi penale, urmând să ţină seama de ea la judecarea cauzei.

De asemenea, în cauză, au fost efectuate de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna referatele de evaluare privind pe inculpaţii D.J.A., B.G.Z., M.M.O. şi S.P.

În şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2011, la cererea reprezentantei Ministerului Public şi văzând obiectul cauzei, respectiv infracţiuni de trafic de persoane şi trafic de minori, instanţa a apreciat că, judecarea în şedinţă publică ar aduce atingere demnităţii şi vieţii intime a persoanelor vătămate, în special a celor minore şi în consecinţă, în baza art. 290 alin. (3) C. proc. pen., a declarat şedinţă secretă pentru tot cursul judecării cauzei.

Din probatoriul administrat, atât în faza urmăririi penale cât şi cea a judecăţii instanţa a reţinut următoarele:

Inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z., care se cunoşteau de aproximativ un an, fiind prieteni, în toamna anului 2010, l-au cunoscut şi pe inculpatul M.M.O., care lucra ca taximetrist la firma de taximetrie C. din mun. Sf. Gheorghe, cu ocazia deplasării lor cu taxiul şi astfel au făcut schimb de numere de telefon, iar în perioada în care a urmat, inculpatul M.M.O. a fost solicitat de mai multe ori de cei doi inculpaţi pentru a face diferite curse pe raza judeţului Covasna, dar şi în străinătate, ocazii cu care inculpaţii au fost însoţiţi de obicei de fete, sau i s-a solicitat de către inculpatul B.G.Z. să transporte diferite fete la locuinţa sa.

Cu ocazia deplasărilor, inculpatul M.M.O., l-a auzit pe inculpatul B.G.Z. vorbind la telefon cu o persoană, care îi cerea o prostituată, astfel şi-a dat seama că inculpaţii B. şi D. se ocupă cu proxenetism.

În luna noiembrie 2010, partea vătămată minoră M.R.T., l-a cunoscut pe inculpatul B.G.Z., prin intermediul prietenului său, cu care a fost la locuinţa inculpatului, situată în mun. Sf. Gheorghe, Jud. Covasna, însă prietenul său a plecat şi în aceea noapte partea vătămată a rămas la locuinţa inculpatului B.G.Z., cu care a întreţinut relaţii sexuale, cu acordul ei, potrivit declaraţiei dată de aceasta. Cu această ocazie, inculpatul a aflat de starea de vulnerabilitate în care se afla partea vătămată, generată de vârstă, de situaţia familială grea, mediul de viaţă nefavorabil în care trăieşte şi nivelul scăzut de şcolarizare, iar a doua zi, inculpatul a dus-o pe partea vătămată la locuinţa inculpatului D.J.A., pentru a o prezenta, care de asemenea a luat cunoştinţă de vulnerabilitatea acesteia, situaţie care a favorizat în final exploatarea ei.

În aceste condiţii, în cursul lunii noiembrie 2010, inculpaţii D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O. au stabilit relaţii de tipul unei asocieri, în vederea realizării eficiente a aceluiaşi scop infracţional şi anume recrutarea şi transportarea victimei minore M.R.T., în vârstă de 16 ani, în vederea exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei.

Faptul că inculpaţii D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O. s-au asociat în scopul comiterii infracţiunii de trafic de minori, victima fiind partea vătămată minoră M.R.T., instanţa a reţinut că rezultă din declaraţiile martorei B.N. şi din declaraţiile martorului cu identitate protejată "R.". Astfel, aceştia au arătat că, cei trei inculpaţi comit în principal infracţiunea de trafic de minori, împreună, victima fiind M.R.T., clienţii fiind recrutaţi de inculpatul B., dar şi de inculpatul M.M.O., care fiind taximetrist are posibilitatea de a intra în contact cu multe persoane amatoare de servicii sexuale.

Tarifele erau stabilite de către inculpatul B.G.Z. şi uneori de M.M.O. direct cu potenţialii clienţi, urmând ca victima M.R.T. să fie transportată în locul unde urma să întreţină relaţii sexuale şi înapoi de către M.M.O. Tot din declaraţiile martorilor, dar şi a părţii vătămate rezultă că, odată exploatată, victima nu primea bani promişi sau primea sume neînsemnate, banii fiind împărţiţi între inculpaţi.

Astfel, a considerat instanţa, membrii acestui grup au acţionat coordonat, fiecare dintre aceştia aducându-şi aportul infracţional specific, dar şi separat, în sensul că au exploatat-o pe victima M.R.T. şi în mod individual, prin obligare la practicarea prostituţiei.

S-a arătat că, modul în care a funcţionat grupul infracţional organizat, rezultă şi din interceptările efectuate în cauză, din care reiese explicit negocierea tarifelor, instruirea victimei şi chiar ameninţarea acesteia, ademenirea ei cu câştiguri materiale substanţiale, descrierea prestaţiilor sexuale la care va fi supusă victima, locul unde urmează ca victima să întreţină relaţii sexuale, cine asigura transportul, etc.

Prima instanţă a reţinut că, odată constituit acest grup infracţional, inculpaţii au procedat la exploatarea sexuală a părţii vătămate minore M.R.T., în vârstă de 16 ani, după cum urmează:

În cursul lunii decembrie 2010, fără a se stabili data exactă, inculpaţii D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O. au transportat partea vătămată M.R.T. la o pensiune din com. Dalnic, jud. Covasna, cu autoturismul condus de inculpatul M.M.O. unde a fost supusă la practicarea prostituţiei prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., iar în momentul în care partea vătămată i-a comunicat telefonic inculpatului B.G.Z. că nu mai doreşte să întreţină relaţii sexuale cu martorul I.I., a fost ameninţată de acest inculpat că va fi agresată dacă nu rămâne. Pentru relaţiile sexuale pe care partea vătămată le-a întreţinut cu martorul I.I., cei trei inculpaţi au primit de la acesta, suma de 500 RON, care a fost împărţită între ei.

În cursul lunii februarie 2011, fără a se putea stabili data exactă, partea vătămată M.R.T. a fost recrutată de inculpatul M.M.O. şi, ulterior, transportată cu taxiul pe care-l conducea, la aceeaşi pensiune din Dalnic, unde a întreţinut relaţii sexuale cu acelaşi martor - I.I. Tariful serviciilor sexuale oferite de partea vătămată a fost negociat de inculpatul M.M.O., acesta primind de la partea vătămată şi suma de 30 RON pentru transport.

La data de 12 aprilie 2011, inculpatul M.M.O., a recrutat-o din nou pe partea vătămată minoră M.R.T. şi a transportat-o cu taxiul tot în comuna Dalnic, la aceeaşi pensiune, unde era cazat martorul I.I. şi unde partea vătămată a întreţinut relaţii sexuale cu martorul pentru suma de 150 RON, inculpatului revenindu-i contravaloarea cursei pe distanţa Chilieni - Dalnic şi retur. Acţiunea de recrutare a părţii vătămate de către inculpatul M.M.O. rezultă şi din interceptările efectuate în cauză, respectiv a comunicaţiilor de la postul telefonic 0758.498.xxx deţinut la acea vreme de inculpat.

Legătura strânsă pe care inculpatul M.M.O. o avea cu inculpatul B.G.Z. a rezultat din nota de redare nr. 12, din care a reieşit faptul că martorul I.I. a solicitat să-i fie adusă o altă persoană decât partea vătămată M.R.T. şi că pentru suma de 200 RON, nu poate să-i ducă pe alta.

Faptul că inculpatul M.M.O. cunoştea că partea vătămată M.R.T. avea la acea dată 16 ani, rezultă din nota de redare nr. l 1 în care a fost consemnat dialogul purtat de inculpat cu martora C.K.

Tot astfel, în cursul lunii ianuarie 2011, inculpatul B.G.Z. a recrutat-o, prin înşelăciune, pe partea vătămată M.R.T., promiţându-i câştiguri băneşti substanţiale în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei. Partea vătămată a primit în avans suma de 100 RON remişi de către inculpatul M.M.O., care a luat-o pe aceasta de la domiciliu şi a transportat-o la apartamentul închiriat la acea dată de inculpatul B.G.Z., într-un bloc de locuinţe situat pe str. Arcuşului din mun. Sfântu Gheorghe, unde partea vătămată a întreţinut relaţii sexuale cu doi bărbaţi, care nu au putut fi identificaţi.

Tot, în cursul lunii ianuarie 2011, fără a se putea stabilii data exactă, inculpatul B.G.Z. a recrutat-o şi a transferat-o pe partea vătămată M.R.T., unui bărbat cunoscut sub apelativul "L.", care nu a putut fi identificat, promiţându-i câştiguri băneşti substanţiale în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, inculpatul primind de la "L." suma de 300 RON, astfel cum rezultă din declaraţia părţii vătămate.

La data de 20 martie 2011, inculpatul B.G.Z. a contactat-o telefonic pe partea vătămată M.R.T., spunându-i că urmează să o prezinte unui prieten de-al său şi să fie "fată descurcăreaţă", identificat ulterior în persoana martorului N.Z., astfel cum a rezultat din nota de redare nr. 20, în care s-a consemnat conversaţia purtată de inculpat cu partea vătămată M.R.T. în data de 20 martie 2011, orele 13:35:12.

La data de 25 aprilie 2011, inculpatul M.M.O., a contactat-o telefonic partea vătămată minoră M.R.T., spunându-i că ar putea să-i facă rost de un client cu care să întreţină relaţii sexuale. Acţiunea de recrutare a părţii vătămate a rezultat din convorbirea purtată de inculpat cu partea vătămată la data de 25 aprilie 2011, orele 20:41:04, din care a rezultat că inculpatul îi spune părţii vătămate că, mai târziu o să fie "ceva de muncă" şi o instruieşte, în sensul să facă baie şi să se aranjeze, dar şi faptul să nu spună la nimeni.

Potenţialul client a fost identificat în persoana martorului T.A. posesor al postului telefonic 0752.549.xxx, căruia inculpatul M.M.O. o descrie pe partea vătămată şi prestaţiile sexuale pe care aceasta le oferă într-un mod şocant, după cum rezultă din convorbirea purtată la data de 25 aprilie 2011, orele 20:30:47.

Din declaraţia martorului T.A. a rezultat că, în fapt, alte persoane, clienţi în taxiul pe care-l conducea la acea dată, ar fi dorit să apeleze la serviciile sexuale ale părţii vătămate, însă aceştia s-au răzgândit, astfel că întâlnirea dintre clienţi şi partea vătămată nu a mai avut loc.

La data de 6 mai 2011 inculpatul M.M.O. a contactat-o din nou telefonic pe partea vătămată M.R.T., pentru a-i spune că ar putea avea în seara respectivă clienţi, precum şi faptul că, în seara precedentă, ar fi avut doi potenţiali clienţi cu care să întreţină relaţii sexuale, însă, astfel cum rezultă din declaraţiei părţii vătămate, propunerea formulată de inculpat nu s-a materializat, astfel că la acea dată nu a întreţinut relaţii sexuale cu niciun client.

Acţiunea de recrutare a părţii vătămate a rezultat din convorbirea purtată de inculpat cu partea vătămată la data de 6 mai 2011, orele 19:43:33.

Tot astfel, la data de 9 mai 2011, inculpatul M.M.O. a contactat-o telefonic pe partea vătămată M.R.T. şi i-a spus că urmează ca, în acea seară, să întreţină relaţii sexuale cu doi bărbaţi. Partea vătămată şi-a dat consimţământul, astfel că a fost luată de inculpat de la domiciliul ei, cu taxiul pe care-l conducea şi a fost transportată la apartamentul deţinut de inculpatul B.G.Z., după ce în prealabil, inculpatul a luat cheia apartamentului de la inculpatul B.G.Z., acesta din urmă cunoscând faptul că partea vătămată urmează să întreţină relaţii sexuale în apartamentul său.

Partea vătămată a întreţinut relaţii sexuale cu doi bărbaţi, care nu au putut fi identificaţi, iar pentru serviciile sexuale oferite aceasta a primit suma de 100 RON.

Acţiunea de recrutare a părţii vătămate rezultă din convorbirea pe care aceasta a purtat-o cu inculpatul M.M.O. la data de 9 mai 2011, orele 20:19:42, fiind contactată de acesta din urmă, ocazie cu care îi aduce la cunoştinţă că va avea doi clienţi şi că a cerut "2 jumătate".

La data de 26 mai 2011, inculpatul M.M.O. a contactat-o din nou telefonic pe partea vătămată M.R.T., ocazie cu care i-a comunicat că în aceeaşi seară urma să întreţină relaţii sexuale cu persoane care nu au putut fi identificate, însă potrivit declaraţiei părţii vătămate, propunerea nu s-a materializat, dar acţiunea de recrutare rezultă din conversaţia pe care inculpatul a purtat-o cu partea vătămată la data de 26 mai 2011, orele 20:21:21, din care a rezultat şi faptul că, inculpatul o întreabă pe partea vătămată, cât să ceară, care însă lasă la aprecierea inculpatului. Mai mult, inculpatul îi atrage atenţia părţii vătămate ca, nu cumva să-l fraierească.

Anterior datei de 12 aprilie 2011, inculpatul M.M.O. a întreţinut relaţii sexuale normale, dar şi orale cu partea vătămată M.R.T., în contul unei curse pe care a efectuat-o din comuna Lăzăreni, jud. Harghita până în Chilieni, jud. Covasna, având în vedere că partea vătămată nu avea bani să plătească contravaloarea cursei. Acest fapt rezultă atât din declaraţia părţii vătămate, cât şi din conversaţia inculpatul M.M.O., purtată la data de 12 aprilie 2011, orele 20:23:26 cu martora C.K., care a confirmat şi prin declaraţiile sale cele afirmate cu acel prilej de inculpat, fiind totodată recunoscută şi de inculpat în declaraţia dată în faţa instanţei.

S-a observat modul josnic şi cuvintele folosite de inculpat la adresa părţii vătămate, în convorbirea sa cu martora C.K., arătând că deşi are doar 16 ani, este perversă şi a fost supusă la toate mizeriile vieţii sexuale. Deci, în mod indubitabil, inculpatul M.M.O. cunoştea atât faptul că partea vătămată avea vârsta de 16 ani, cât şi faptul că era o victimă a traficului de minori.

La data de 14 aprilie 2011, inculpatul D.J.A. a contactat-o telefonic partea vătămată M.R.T., apoi s-a întâlnit cu aceasta în faţa Căminului Cultural din Chilieni, ocazie cu care i-a propus să meargă în Germania unde să practice prostituţia, promiţându-i câştiguri substanţiale, fiind însă refuzat de partea vătămată. A doua zi, la data de 15 aprilie 2011, acelaşi inculpat a apelat-o din nou pe partea vătămată minoră, aceasta refuzând categoric propunerea inculpatului, însă inculpatul a stabilit o întâlnire cu aceasta, solicitând ca la întâlnire să vină şi sora ei, partea vătămată majoră O.T.E. În aceeaşi zi, cei trei s-au întâlnit în faţa Căminului Cultural din Chilieni, unde inculpatul i-a făcut aceeaşi ofertă şi părţii vătămate O.T.E., care la rândul ei a refuzat propunerea, motiv pentru care a fost ameninţată de inculpat.

Faptul că inculpatul D.J.A. avea intenţia de a exploata părţile vătămate a rezultat şi din convorbirea pe care a purtat-o la data de 15 aprilie 2011, orele 16:56:03 cu martorul B.A.

Inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z. cunoşteau consecinţele legale ale faptului că au exploatat-o pe partea vătămată M.R.T. prin supunerea la practicarea prostituţiei, astfel cum a rezultat şi din convorbirea purtată de ei, la data de 13 martie 2011, orele 17:18:30, ocazie cu care inculpatul D. a arătat că sunt probleme şi că a aflat că sunt urmăriţi de organele de poliţie, că va fi căutată şi partea vătămată M.R.T., căreia i-a făcut deja instructajul, ca nu cumva să spună adevărul despre activitatea lor.

Contrar declaraţiilor celor doi inculpaţi date în cursul urmăririi penale, a fost comportamentul lor faţă de martora B.N. şi partea vătămată M.R.T., care au fost ameninţate că vor fi agresate în situaţia în care vor denunţa faptul că partea vătămată a fost exploatată sexual de ei. Agresivitatea inculpaţilor a rezultat şi din comunicaţiile purtate la data de 13 martie 2011 între ei, dar şi cu martora B.N.

În perioada în care au recrutat-o şi au exploatat-o pe partea vătămată minoră M.R.T., inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z. au recrutat şi alte părţi vătămate care fie au practicat prostituţia pe teritoriul altor state, fie urmau să facă acest lucru.

Astfel, în cursul lunii noiembrie 2010, inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z. au recrutat-o prin înşelăciune pe partea vătămată G.A., căreia i-au promis angajarea la un bar din Cehia, administrat de o persoană identificată ulterior ca fiind numita E.I., fără a-i spune că în respectivul stabiliment se practică prostituţia.

Astfel, partea vătămată G.A. s-a deplasat cu trenul până la Tg. Mureş, biletul fiind cumpărat de inculpatul B.G.Z., unde a fost aşteptată de E.I., care a transportat-o din România în Cehia, în localitatea Lenora-Houzna, unde era amplasat stabilimentul administrat de aceasta, spunându-i la rândul ei că urmează să lucreze ca un fel de animatoare şi să aibă grijă de clienţi pentru ca aceştia să facă consumaţie.

Însă, ajunsă în localitatea Lenora-Houzna, numita E.I. i-a adus la cunoştinţa părţii vătămate că urmează să practice prostituţia şi profitând de starea de vulnerabilitate în care fusese adusă partea vătămată, în condiţiile în care i s-a luat actul de identitate, nu avea bani pentru a se întoarce în România, nu cunoştea limba respectivei ţări şi nu avea posibilitatea de a comunica cu cineva pentru a cere ajutor.

În aceste circumstanţe, partea vătămată G.A. a acceptat să practice prostituţia, tarifele practicate fiind de 100 euro/oră, respectiv 60 euro/jumătate de oră, banii fiind încasaţi de E.I.

Partea vătămată G.A. a practicat prostituţia cca. 3 - 4 săptămâni, iar la revenirea în România numita E.I. i-a remis suma de 1.500 RON, după ce au fost scăzute toate cheltuielile pretinse de ea, reprezentând cazarea, hrana şi produsele de cosmetică pe care le-a folosit.

Instanţa de fond a apreciat relevant faptul că E.I. a fost trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 28/D/P/2005 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Târgu Mureş pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane împreună cu alţi coinculpaţi, din care a rezultat modul în care victimele exploatate de E.I. au fost în prealabil recrutate prin înşelăciune şi apoi transportate în Cehia în vederea exploatării lor. Totodată, din listingurile numerelor de telefon 0752.838.xxx, 0757.286.xxx şi 0740.886.xxx, despre care există date că au fost utilizate de D.J.A. şi B.G.Z., a rezultat că aceştia au purtat comunicaţii intense cu posturi telefonice din Cehia, unele folosite chiar de E.I. (proces-verbal din data de 10 februarie 2011 încheiat de către organele de poliţie din cadrul S.C.C.O. Covasna).

Inculpatul B.G.Z. a cunoscut faptul că în stabilimentul administrat de E.I. se practică prostituţia, acesta vizitând în perioada 7 - 9 noiembrie 2010 respectivul local, ocazie cu care a efectuat fotografii care reprezintă şi alte victime ale traficului de minori, fotografii efectuate cu telefonul mobil şi care au fost valorificate în urma percheziţiilor informatice efectuate în cauză.

Prima instanţă a considerat că şi inculpatul D.J.A. cunoştea aceste aspecte având în vedere relaţia strânsă de prietenie pe care o avea cu inculpatul B.G.Z. şi comunicaţiile pe care le-a purtat direct cu E.I., iar din declaraţia părţii vătămate G.A., rezultă că anterior plecării în Cehia, s-a întâlnit cu inculpaţii B. şi D. în mun. Sf. Gheorghe, pentru a face demersurile pentru obţinerea paşaportului, având în vedere că tatăl său i-a ascuns actul de identitate, ocazie cu care inculpatul B. a plătit taxa pentru paşaport în sumă de 270 RON, iar inculpatul D. i-a însoţit la serviciul de paşapoarte, spunând că are un prieten acolo, care îi va ajuta ca partea vătămată să obţină paşaportul.

Cu toate acestea inculpatul B.G.Z. a solicitat audierea în calitate de martor a lui A.M., mătuşa lui, pentru a dovedi că partea vătămată G.A. a vorbit direct cu E.I. despre faptul că în Cehia urma să se prostitueze, martoră care a şi confirmat acest fapt prin declaraţia dată în faza urmăririi penale, care nu a putut fi audiată în instanţă, motiv pentru instanţa a aplicat dispoziţiile art. 327 alin. (3) C. proc. pen., însă, instanţa a apreciat că declaraţia acesteia era una subiectivă şi a fost înlăturată, din moment ce este combătută de declaraţiile părţii vătămate, care s-au dovedit adevărate.

Astfel, s-a arătat că, din declaraţia părţii vătămate date în faţa instanţei, a rezultat că în luna noiembrie 2010 s-a întâlnit la Tuşnad Băi cu "M.E." (A.M.), care a întrebat-o dacă vrea să plece în Cehia să lucreze, pentru că se câştigă bine şi că ar trebui să fie animatoare într-un local administrat de E.I. După această discuţie a fost contactată de E., care a primit nr. ei de telefon de la "M.E." şi care i-a spus că va veni în Micfalău pentru a discuta. În aceeaşi zi E.I. a venit în Micfalău şi i-a spus să meargă în Cehia să lucreze, că va fi bine şi că trebuie doar să distreze clienţii într-un local, precum şi faptul că poate părăsi ţara doar cu buletinul, după care s-a deplasat la locuinţa părinţilor ei, pentru a da bani ca ea să plece cu I., însă tatăl ei nu a fost de acord şi i-a ascuns actul de identitate, motiv pentru care nu a putut pleca în aceeaşi zi cu E.

Tot din declaraţia părţii vătămate a rezultat că, după aproximativ o săptămână de la întâlnirea cu E., a fost contactată de inculpatul B.G.Z., care a întrebat-o dacă şi-a găsit buletinul şi că îi va cumpăra biletul să plece în Cehia, însă în lipsa buletinului nu a putut pleca. Astfel, a fost contactată de mai multe ori de inculpatul B., care se interesa dacă şi-a găsit actul de identitate, răspunsul fiind negativ, au stabilit să se întâlnească în municipiul Sfântu Gheorghe, pentru a face demersurile pentru obţinerea paşaportului cu care să poată părăsi ţara.

Partea vătămată a aflat, astfel, unde locuia inculpatul B.G.Z., în acea perioadă, că avea o prietenă în vârstă de 16 ani şi că ambii inculpaţi s-au oferit să o ajute pentru a-şi face actul de identitate.

Chiar martora A.M. a arătat că are cunoştinţă de faptul că inculpatul B.G.Z. intenţiona să o ajute pe partea vătămată G.A. pentru a-şi face actul de identitate, fapt confirmat şi de către partea vătămată M.M.M.

Instanţa a reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2010, inculpatul D.J.A. i-a spus părţii vătămate minore F.B.Z., în vârstă de 17 ani, că ar putea să-i faciliteze angajarea pe teritoriul Germaniei la un bar, unde urmează să practice streaptease-ul. Inculpatul s-a deplasat în mod special în comuna Dalnic, unde domiciliază partea vătămată, pentru a o contacta şi cu toate că cunoştea că este minoră i-a promis că va efectua toate demersurile necesare pentru a putea părăsi teritoriul României.

Inculpatul D.J.A. i-a spus părţii vătămate că va realiza câştiguri importante, că va avea cazarea asigurată şi că vor efectua deplasarea împreună. În realitate, a apreciat instanţa, intenţia inculpatului era de a o recruta pe partea vătămată în vederea practicării prostituţiei, astfel cum rezultă din convorbirea pe care a purtat-o la data de 16 aprilie 2011, orele 21:20:36 cu martorul B.A.

Partea vătămată nu a acceptat oferta inculpatului, din declaraţia acesteia rezultând că inculpatul a întrebat-o dacă s-a prostituat până la aceea dată, astfel şi-a dat seama că urma să practice prostituţia.

Tot în cursul lunii noiembrie 2010, fără a se putea stabili data exactă, inculpatul D.J.A. i-a propus şi părţii vătămate M.M.M. să practice prostituţia în folosul lui în străinătate, spunându-i că va obţine din această activitate câştiguri băneşti substanţiale.

Inculpatul i-a promis părţii vătămate că va efectua el demersurile necesare pentru ca să poată părăsi teritoriul României, având în vedere că la acea dată avea vârsta de 16 ani.

Faptul că inculpatul D.J.A. cunoştea că partea vătămată M.M.M. este minoră la momentul în care a încercat s-o recruteze a rezultat atât din declaraţia părţii vătămate, cât şi din convorbirea avută la data de 2 mai 2011, orele 19:52:35 cu inculpata S.P., fosta concubină a inculpatului B.G.Z.

Partea vătămată M.M.M. a refuzat categoric propunerea formulată de inculpatul D.J.A., astfel că recrutarea nu a avut loc.

Preocuparea vastă manifestată de inculpatul D.J.A. pe linia comiterii infracţiunii de trafic de persoane şi de minori rezultă fără dubii din interceptările comunicaţiilor pe care acesta le-a purtat în special cu inculpata S.P., cu martorul B.A. şi partea vătămată M.R.T.

În cursul lunii noiembrie 2010, şi inculpatul B.G.Z. i-a propus părţii vătămate M.M.M., să practice prostituţia în folosul său în străinătate, cunoscând că la acea dată avea vârsta de 16 ani, însă partea vătămată nu a fost de acord cu propunerea formulată de inculpat, acesta propunându-i în continuare ca la rândul ei să recruteze fete pe care urma să le trimită în străinătate, arătând că va câştiga pentru fiecare fată suma de 100 euro, propunere de asemenea neacceptată de partea vătămată.

Preocupările intense pe care inculpatul B.G.Z. le avea pe linia traficului de persoane rezultă cu şi din comunicaţiile pe care le purta cu diferite persoane şi din legăturile vechi şi strânse pe care le avea cu E.I., P.G., concubinul acesteia, cu inculpaţii S.P. şi concubinul acesteia inculpatul H.M.L., iar sumele de bani primite de inculpat B.G.Z. de la aceste persoane nu pot fi explicate decât ca fiind în fapt comisioane plătite pentru femeile traficate sau trimise de inculpat pentru a se prostitua în stabilimentele conduse de sus numiţi.

Inculpatul B.G.Z. cunoştea faptul că inculpatul H.M.L. deţine stabilimentul intitulat "M.H." în oraşul Heidelberg, unde se practică prostituţia, localul fiind administrat împreună cu S.P.

Astfel, în cursul lunii februarie 2011 inculpatul B.G.Z. i-a spus părţii vătămate S.L. faptul că ar putea să-i faciliteze angajarea ca menajeră la o casă particulară din Germania, unde îi va fi asigurată cazarea şi o masa gratuită, precizând totodată că remuneraţia i-o va stabili patronul.

Pentru a o convinge pe partea vătămată să accepte propunerea, inculpatul B.G.Z. a luat legătura cu mama acesteia, martora D.H. şi a convins-o să aibă grijă de cei trei copii ai părţii vătămate, promiţându-i totodată suma de 200 euro în avans, un pachet mare de pamperşi pentru copii şi 10 pachete de lapte praf, urmând ca inculpatul să-şi recupereze banii după ce partea vătămată va fi plătită de patron.

În aceste condiţii, partea vătămată S.L. a acceptat să se deplaseze în Germania cu un autocar care a efectuat deplasarea pe ruta Braşov - Mannheim unde a fost aşteptată de către fosta concubină a inculpatului, inculpata S.P. şi inculpatul H.M.L.

În aceleaşi condiţii şi în aceeaşi perioadă inculpatul B.G.Z. a recrutat-o şi pe partea vătămată J.E., căreia i-a promis că o va ajuta să fie angajată ca dansatoare la un club din Germania intitulat M.H.

În realitate, inculpatul B.G.Z. s-a înţeles cu inculpaţii S.P. şi H.M.L. să exploateze împreună pe părţile vătămate, în sensul că, din câştigurile obţinute de părţile vătămate în urma practicării prostituţiei, un procent de 60% le revenea inculpaţilor S.P. şi H.M.L., iar 40% inculpatului B.G.Z. Acest aspect rezultă din discuţia telefonică dintre inculpatul B.G.Z. şi inculpata S.P. din data de 19 martie 2011, din care rezultă şi faptul că partea vătămată J.E. nu cunoştea înţelegerea dintre inculpaţi.

Instanţa de fond a apreciat că înţelegerea prealabilă dintre inculpatul H.M.L. şi B.G.Z., respectiv S.P. rezultă şi din aceea că anterior plecării părţilor vătămate din România inculpatul H. i-a trimis lui B.G.Z. prin intermediul serviciului W.U. suma de 100 euro destinată pregătirii părţilor vătămate pentru plecare.

Deplasarea ambelor părţi vătămate din România în Germania a fost efectuată cu acelaşi autocar, cu plecare din Braşov, contravaloarea biletelor pentru tren şi autocar fiind suportate de inculpatul B.G.Z.

Ajunşi la destinaţia din Germania, părţile vătămate au fost preluate de inculpaţii S.P. şi H.M.L., inculpata le-au comunicat că urmează să practice prostituţia, iar din câştigurile realizate le va reveni un procent de 50%, deşi în realitate procentul era mult mai mic.

Părţile vătămate au acceptat să practice prostituţia întrucât nu cunoşteau limba germană, nu aveau bani cu care să revină în România, nu ştiau cui să se adreseze pentru a cere ajutor şi nu aveau posibilitatea în primele zile de a comunica telefonic cu nimeni, începând activitatea chiar în seara în care au ajuns la Clubul M.H. După terminarea programului, partea vătămată S.L. i-a adus la cunoştinţa inculpatului H.M.L., faptul că ele nu au venit în Germania pentru a practica prostituţia, la care inculpatul i-a replicat că nu este obligată să rămână, însă banii trimişi inculpatului B.G.Z., respectiv 300 euro, care se împart între cele două părţi vătămate, trebuie să-i restituie, după care poate pleca acasă, condiţii în care părţile vătămate s-au văzut obligate să practice prostituţia în localul administrat de inculpatul H.M.L.

Faptul că, părţile vătămate nu cunoşteau că urmează să practice prostituţia în Germania, a rezultat şi din declaraţia martorei I.E., dată în faţa instanţei. Astfel, din declaraţia acestei martore a rezultat că, în aceea perioadă şi ea lucra la Clubul M.H., ca prostituată, unde au venit şi cele două părţi vătămate din România, respectiv S. şi E., care nu cunoşteau nici limba română şi nici o altă limbă de circulaţie internaţională, doar S.L. vorbea puţin limba română. Din discuţiile purtate cu aceasta, martora a arătat că, a înţeles că niciuna din cele două părţi vătămate nu ştiau, atunci când au plecat din România, că urmează să practice prostituţia şi erau supărate, însă au acceptat să se prostitueze, fără ştirea familiei.

În momentul în care părţile vătămate au aflat că o parte din procentul care urma să le revină din practicarea prostituţiei trebuie să-l remită inculpatului B.G.Z., l-au contactat pe acesta, însă au fost ameninţate că, în situaţia în care nu acceptă condiţiile impuse, ar fi fost agresate la întoarcerea din Germania.

Faptul că părţile vătămate nu cunoşteau că o parte din banii câştigaţi trebuie să-i trimită inculpatului B.G.Z. rezultă din comunicaţiile purtate cu acesta. Cea mai relevantă discuţie în acest sens este cea purtată la data de 22 martie 2011 de partea vătămată J.E. cu inculpatul B.G.Z.

În aceste condiţii partea vătămată J.E. a expediat, prin intermediul inculpatului H.M.L., în două rânduri, câte 100 euro pe numele inculpatului B.G.Z., care este confirmată şi prin formularele W.U. depuse de aceasta la dosarul cauzei.

Banii erau de fapt cei cu care partea vătămată intenţiona să se întoarcă a doua zi în România, iar ca urmare a faptului că a fost nevoită să-i trimită lui B.G.Z. a trebuit să rămână în continuare în stabilimentul administrat de inculpat, pentru a practica prostituţia în vederea câştigării altor bani cu care să poată reveni în România.

După sosirea părţii vătămate S.L. în România a fost contactată telefonic de S.P., care i-a propus să revină în Germania, pentru a practica prostituţia în stabilimentul pe care îl conduce, promiţându-i că dacă va accepta îi va trimite suma de 300 RON.

Suma de bani a şi fost trimisă şi ridicată de partea vătămată S.L. prin intermediul serviciului W.U. la data de 9 aprilie 2011, însă aceasta a refuzat să se întoarcă în Germania pentru a practica prostituţia, motiv pentru care inculpata S.P. a apelat la inculpatul D.J.A. pentru a recupera banii respectivi, însă fără succes, rezultând o dată în plus legătura strânsă dintre cei doi inculpaţi.

În urma declaraţiilor victimelor S.L. şi J.E. s-a reuşit identificarea localităţii unde au fost nevoite să practice prostituţia, respectiv Heidelberg, Germania, unde există un stabiliment intitulat M.H., care a fost administrat de inculpaţii S.P. şi H.M.L. şi care au profitat de starea de vulnerabilitate în care au fost aduse victimele pentru a le exploata, în condiţiile în care nu puteau comunica cu nimeni pentru a cere ajutor, nu cunoşteau limba, li se cerea plata unei sume de bani pentru a plăti datoriile ocazionate de transportarea lor din România în Germania, toate aceste elemente fiind specifice comiterii infracţiunii de trafic de persoane, având ca scop exploatarea sexuală a victimelor.

Inculpaţii B.G.Z. şi S.P. au cunoscut şi faptul că părţile vătămate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, care facilita exploatarea lor, această stare fiind chiar căutată de inculpaţi, după cum a rezultat din discuţia purtată de cei doi la data de 22 martie 2011.

Şi inculpatul H.M.L., a luat cunoştinţă de starea de vulnerabilitate în care se aflau părţile vătămate, în momentul în care le-a întâlnit, în condiţiile în care acestea nu cunoşteau limba germană, nu aveau bani cu care să revină în România, nu ştiau cui să se să adreseze ca să ceară ajutor şi nu aveau posibilitatea în acel moment de a comunica telefonic cu nimeni şi cu toate acestea le-a preluat şi le-a cazat, ca acestea să practice prostituţia în stabilimentul pe care-l administra, scopul lui fiind evident de a le exploata.

Atitudinea inculpatei faţă de părţile vătămate a fost profund negativă, acestea fiind considerate simple obiecte cu ajutorul cărora inculpata realiza venituri, iar situaţia de vulnerabilitate în care s-au aflat era bine cunoscută de ea, singurul ei scop fiind acela de a le exploata.

Nu are relevanţă în acest context faptul că părţile vătămate au acceptat să practice prostituţia, având în vedere că starea de vulnerabilitate în care au fost aduse prin conlucrarea activă dintre inculpatul H.M.L. şi B.G.Z., respectiv S.P. nu le-a dat altă posibilitate, consimţământul lor fiind în mod evident viciat.

Astfel, părţile vătămate S.L. şi J.E. au început să practice prostituţia chiar în prima seară în care au sosit în Germania, banii câştigaţi fiind predaţi în fiecare zi ori inculpatei S.P. ori inculpatului H.M.L., părţilor vătămate fiind remise sume mici aşa cum rezultă din declaraţiile acestora.

Înainte ca partea vătămată J.E. să afle că îi datorează lui B.G.Z. bani de pe urma practicării prostituţiei, S.P. şi inculpatul H.M.L. i-au reţinut din câştigurile realizate procentele convenite cu B.G.Z., astfel cum a rezultat din discuţia avută de inculpata cu inculpatul B. la data de 19 martie 2011.

În ceea ce priveşte partea vătămată S.L., din probele dosarului rezultă că inculpatul H.M.L. exercita în fapt un control strict asupra acesteia, fapt care a rezultat din convorbirea purtată de acesta, la data de 27 martie 2011 cu B.G.Z.

Totodată, atunci când inculpatul H.M.L. a aflat că martora D.H. intenţionează să sesizeze organele de poliţie în legătură cu practicarea prostituţiei de către fiica ei S.L., la data de 9 aprilie 2011, i-a trimis martorei suma de 75 euro.

Părţile vătămate s-au întors în România, pe rând, în cursul lunii aprilie 2011 achitându-şi fiecare contravaloarea călătoriei din banii câştigaţi.

Faţă de starea de fapt ce rezultă din probatoriul administrat în cauză, în şedinţa din data de 13 iunie 2012, în baza art. 334 C. proc. pen., instanţa a pus în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a unora dintre faptele reţinute în sarcina inculpaţilor prin actul de sesizare, aşa cum s-a arătat la începutul prezentei decizii.

Sub aspectul încadrării juridice a faptei de trafic de minori reţinute în sarcina inculpaţilor D.J.A. şi M.M.O., constând în aceea că, în cursul lunii decembrie, cei doi, împreună şi cu inculpatul B.G.Z., au racolat-o şi au transportat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. la o pensiune din comuna Dalnic, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I. şi în cursul exploatării partea vătămată a fost ameninţată, prin telefon de inculpatul B.G.Z., instanţa a constatat că această faptă a fost calificată juridic prin acrul de sesizare privind pe inculpaţii D.J.A. şi M.M.O. ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, iar cât priveşte pe inculpatul B.G.Z. în prevederile art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Însă, văzând că, exploatarea părţii vătămate minore prin ameninţare este o circumstanţă agravantă reală, care apare în conţinutul circumstanţial al infracţiunii, constituind forma agravantă a acesteia, astfel cum este prevăzut în alin. (2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001, deci ca o modalitate alternativă de săvârşire a acestei agravante, care este legată, în speţă, de împrejurările concomitente săvârşirii faptei şi priveşte conţinutul agravant al faptei legat de mijloacele folosite şi de rezultatul produs asupra victimei, instanţa a apreciat că această circumstanţă reală privitoare la faptă se răsfrânge asupra tuturor participanţilor, în măsura în care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut. Ori, în cauză, a considerat instanţa, nu se poate susţine că, cei trei inculpaţi nu ar fi acţionat cu acelaşi scop, respectiv exploatarea victimei minore în folosul lor, fiecare, contribuind la săvârşirea faptei, cu intenţie, prin împărţirea rolurilor, de recrutare, de transport şi ameninţare, contribuţii care reprezintă modalităţi alternative ale elementul material al laturii obiective a infracţiunii şi care chiar dacă nu au fost executate în parte, de fiecare, au fost cunoscute de toţi.

În atare situaţie, reţinerea infracţiunii de trafic de minori în formele agravante, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, doar faţă de inculpatul B.G.Z., s-a apreciat ca fiind greşită, din moment ce toţi cei trei inculpaţi, au acţionat împreună, inculpaţii D.J.A. şi M.M.O. acceptând inclusiv ameninţările aduse de inculpatul B.G.Z. părţii vătămate, în vederea obţinerii de avantaje materiale din exploatarea acesteia.

Aşa fiind, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârşite de inculpaţii D.J.A. şi M.M.O. din câte o infracţiune de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T., în câte o infracţiune prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Cât priveşte infracţiunile de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată O.T.E. şi infracţiunile de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată F.B.Z. şi prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M., reţinute în sarcina inculpatului D.J.A. prin actul de sesizare, instanţa a constatat că, din probele dosarului, rezultă că, inculpatul a încercat să recruteze pe aceste părţi vătămate în vederea practicării prostituţiei în străinătate, însă a fost refuzat categoric de acestea.

Astfel, a arătat instanţa, din probele dosarului a rezultat că, în aprilie 2011, inculpatul D.J.A. s-a întâlnit cu partea vătămată minoră în faţa Căminului Cultural din Chilieni, ocazie cu care i-a propus să meargă în Germania unde să practice prostituţia, promiţându-i câştiguri substanţiale, fiind însă refuzat categoric de partea vătămată. A doua zi, la data de 14 aprilie 2011, acelaşi inculpat a apelat-o pe partea vătămată minoră prin telefon şi a stabilit o întâlnire cu aceasta, solicitând ca la întâlnire să vină şi sora ei, partea vătămată majoră O.T.E. În aceeaşi zi, cei trei s-au întâlnit cu inculpatul D.J.A. în faţa Căminului Cultural din Chilieni, unde inculpatul i-a făcut aceeaşi ofertă şi părţii vătămate O.T.E., care le rândul ei a refuzat propunerea, motiv pentru care a fost ameninţată de inculpat.

Tot astfel, inculpatul D.J.A., în cursul lunii noiembrie 2010, i-a propus părţii vătămate minore F.B.Z. că ar putea să o ajute să se angajeze în Germania ca dansatoare la un bar, întrebând-o totodată dacă s-a prostituat până la aceea dată şi chiar promiţându-i că va efectuate toate demersurile pentru a putea părăsi ţara, însă partea vătămată, şi-a dat seama că urmează să practice prostituţie şi astfel l-a refuzat pe inculpat.

Tot în cursul lunii noiembrie 2010, acelaşi inculpat, i-a propus părţii vătămate minore M.M.M. să practice prostituţia în străinătate şi că va efectua demersurile necesare pentru a putea părăsi ţara, spunându-i că va obţine din această activitate câştiguri băneşti substanţiale, însă a fost refuzat categoric de partea vătămată.

Faţă de cele de mai sus, din care rezultă că inculpatul D.J.A. a încercat să recruteze cele patru părţi vătămate în scopul exploatării lor sexuale, în folosul său, însă aceste încercări, materializate în propuneri şi promisiuni de avantaje materiale, nu şi-au produs efectul, întâmpinând refuzul categoric al părţilor vătămate, după care inculpatul nu a mai întreprins nimic pentru obţinerea consimţământului acestora, instanţa a constatat că, faptele inculpatului au rămas doar în forma tentativei, fiind incidente prevederile art. 20 alin. (1) C. pen., potrivit cu care tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârşii infracţiunea, executare care însă nu şi-a produs efectul.

Mai mult, în art. 15 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, legiuitorul a prevăzut că tentativa infracţiunilor prevăzută de art. 12 şi 13 din aceeaşi lege se pedepseşte, din care rezultă că aceste infracţiuni, indiferent de modalităţile alternative de comitere, pot îmbrăca forma tentativei.

În consecinţă, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată O.T.E., reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului D.J.A., în tentativă la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, a infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, săvârşită la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, a infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată F.B.Z., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001 şi a infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M., în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, fapte pentru care inculpatul urmează să răspundă penal.

În aceeaşi situaţie s-a constatat că se află şi inculpatul B.G.Z., privind infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşită în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M. Astfel, din probele dosarului a rezultat că, tot în cursul lunii noiembrie 2010, şi acest inculpat, i-a propus părţii vătămate minore M.M.M. să practice prostituţia în străinătate şi că va efectua demersurile necesare pentru a putea părăsi ţara, însă a fost refuzat categoric de partea vătămată, motiv pentru care în baza art. 334 C. proc. pen., instanţa a schimbat încadrarea juridică a acestei fapte în tentativă la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, pentru care inculpatul va răspunde penal.

Cât priveşte infracţiunile de trafic de minori, prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor B.G.Z. şi M.M.O., săvârşite la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., instanţa a constatat că faţă de modalitatea de săvârşire a faptei, de către două persoane împreună, corecta încadrare juridică a faptei este cea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Astfel, din probele dosarului a rezultat că, la data de 9 mai 2011, după orele 20,00, partea vătămată a fost recrutată de inculpatul M.M.O., apoi transportată de acesta cu taxiul la apartamentul inculpatului B.G.Z., după ce în prealabil, inculpatul M.M.O. a preluat cheia locuinţei de la inculpatul B.G.Z., acesta din urmă cunoscând că partea vătămată urmează să întreţină relaţii sexuale în apartamentul său, ceea ce s-a şi întâmplat, partea vătămată întreţinând relaţii sexuale cu doi bărbaţi, care nu au putut fi identificaţi.

Din cele de mai sus, s-a considerat că rezultă că acţiunea de recrutare şi de transport a părţii vătămate în scopul exploatării sale au fost comise de inculpatul M.M.O., iar primirea victimei minore în apartament, în acelaşi scop, care s-a şi produs, a fost cu acordul inculpatului B.G.Z., care nu numai că avea cunoştinţă de cele ce urmează, dar a şi acceptat, prin predarea cheilor, ca minora să fie exploatată în apartamentul său, faţă de care instanţe a reţinut că fapta a fost săvârşită în condiţiile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, deci de două persoane împreună şi în consecinţă fapte celor doi inculpaţi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, în forma agravantă, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Pentru motivul arătat mai sus, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşite la data de 9 mai 2011 faţă de partea vătămată M.R.T., reţinute prin rechizitoriu în sarcina inculpaţilor B.G.Z. şi M.M.O., în infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Referitor la încadrarea juridică a celor cinci infracţiuni de trafic de minori, prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, reţinute în sarcina inculpatului M.M.O. prin actul de sesizare, săvârşite la datele de 12 aprilie 2011, februarie 2011, 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., instanţa a constatat că, în cazul acestor fapte, inculpatul a acţionat singur, independent de grupului constituit, care fiind taximetrist intra în contact cu multe persoane amatoare de servicii sexuale, astfel el a recrutat clienţii, cu care a negociat tarifele, apoi a contactat-o telefonic pe partea vătămată minoră M.R.T., căreia i-a adus la cunoştinţă că "e ceva de muncă", după care a transportat-o la locul unde urma ca aceasta să întreţină relaţii sexuale, fapte materializate la Hanul din Dalnic, în februarie şi la data de 12 aprilie 2011, celelalte trei propuneri, formulate la datele de 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011, nefiind materializate, deoarece clienţii s-au răzgândit.

Din această stare de fapt, instanţa a apreciat că rezultă fără dubiu că, inculpatul M.M.O., a acţionat în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi, într-o perioadă relativ scurtă, a efectuat mai multe acte de recrutare şi transport a părţii vătămate minore M.R.T., în vederea exploatării sexuale a acesteia, modalităţi prin care s-a realizat elementul material al infracţiunii de trafic de minori, situaţie în care infracţiunea dobândeşte o formă continuată, în sensul dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen., şi care s-a epuizat în momentul săvârşirii ultimului act în realizarea acestei rezoluţii, respectiv la data de 26 mai 2011.

Astfel, instanţa a apreciat caracterul continuat al infracţiunii săvârşite de inculpatul M.M.O., care vizează rezoluţia unică, în a cărei realizare, inculpatul a acţionat repetat, săvârşind de fiecare dată o infracţiune cu acelaşi conţinut, în vederea amplificării rezultatului urmărit prin săvârşirea faptei, respectiv obţinerea unei sume cât mai mare de bani. Deci, existenţa infracţiunii unice continuate priveşte rezoluţia unică şi conţinutul actelor materiale, iar faptul că, în trei situaţii inculpatul a efectuat doar acte de recrutare, fără a fi urmată de transportul victimei şi de materializarea raporturilor sexuale cu clienţii racolaţi, nu poate determina scindarea unei acţiuni unice, repetate în timp şi îndeplinită în realizarea aceleiaşi rezoluţii, în tot atâtea infracţiuni autonome concurente, câte acte materiale au făcut obiectul acelei acţiuni.

În consecinţă, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a celor cinci infracţiuni de trafic de minori, reţinute în sarcina inculpatului M.M.O., prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, săvârşite la datele de 12 aprilie 2011, februarie 2011,25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., într-o singură infracţiune de trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) (5 acte materiale), infracţiune pentru care inculpatul a răspuns penal.

În ceea ce priveşte pe inculpaţii B.G.Z., S.P. şi H.M.L., instanţa a constatat că fiecare dintre cei trei inculpaţi a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a câte două infracţiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, comise în concurs real, fapte săvârşite în februarie 2011 faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E.

Astfel, a constatat instanţa, din probele dosarului a rezultat că, în cursul lunii februarie 2011, inculpatul B.G.Z. a recrutat-o pe partea vătămată S.L., prin promisiunea că ar putea să-i faciliteze angajarea ca menajeră la o casă particulară din Germania unde îi va fi asigurată cazarea şi o masă gratuită, precizând totodată că remuneraţia i-o va stabili patronul, propunere acceptată de partea vătămată.

În aceeaşi perioadă inculpatul B.G.Z. a recrutat-o şi pe partea vătămată J.E., căreia i-a promis că o va ajuta să se angajeze ca dansatoare la un club din Germania, numit M.H., propunere de asemenea acceptată de partea vătămată.

În realitate, a subliniat instanţa, inculpatul B.G.Z. s-a înţeles cu inculpaţii S.P. şi H.M.L. să exploateze împreună părţile vătămate, prin obligarea acestora la practicarea prostituţiei, stabilind ca, din câştigurile ce vor fi realizate de părţile vătămate, un procent de 60 % să revină inculpaţilor S.P. şi H.M.L., iar 40 % inculpatului B.G.Z.

Cele două părţi vătămate s-au deplasat din România în Germania cu acelaşi autocar, cu plecare din mun. Braşov, cheltuielile de transport fiind suportate de inculpatul B.G.Z., iar la destinaţie, au fost preluate de inculpaţii S.P. şi H.M.L., care le-au comunicat că urmează să practice prostituţia, iar din câştigurile realizate le va reveni un procent de 50 %. Părţile vătămate au acceptat să practice prostituţia întrucât nu cunoşteau limba germană, nu aveau bani cu care să revină în România, iar când partea vătămată S.L. i-a adus la cunoştinţa inculpatului H.M.L., faptul că ele nu au venit în Germania pentru a practica prostituţia, acesta i-a spus că nu este obligată să rămână, însă banii trimişi inculpatului B.G.Z. trebuie să-i restituie, după care poate pleca acasă, condiţii în care părţile vătămate s-au văzut obligate să practice prostituţia în localul administrat de inculpatul H.M.L.

După aproximativ două săptămâni, părţile vătămate au aflat că o parte din procentul care urma să le revină din practicarea prostituţiei trebuie să-l remită inculpatului B.G.Z., motiv pentru care l-au contactat pe acesta, însă au fost ameninţate că în situaţia în care nu acceptă condiţiile impuse vor fi agresate la întoarcerea din Germania.

Astfel, a considerat instanţa, din probatoriul administrat a rezultat fără echivoc că inculpatul B.G.Z. le-a recrutat pe cele două părţi vătămate, prin înşelăciune, că acestea de la bun început au fost induse în eroare de inculpat în legătură cu activităţile pe care le-a desfăşurat în Germania, iar ulterior au fost constrânse de inculpaţii S.P. şi H.M.L. să practice prostituţia în folosul lor şi al inculpatului B.G.Z., prin invocarea faptului că trebuie să restituie banii trimişi pentru cheltuielile ocazionate cu deplasarea lor în Germania.

Văzând această situaţie de fapt, raportat la Decizia nr. XLIX (49) din 4 iunie 2007 pronunţată în interesul legii de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit cu care "Traficul de persoane incriminat prin dispoziţiile art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001, comis asupra mai multor subiecţi pasivi, în aceleaşi condiţii de loc şi de timp, constituie o infracţiune unică, în formă continuată, iar nu mai multe infracţiuni aflate în concurs." Instanţa a apreciat că, inculpaţii au săvârşit faptele în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi că încadrarea juridică corectă a faptelor reţinute în sarcina celor trei inculpaţi este cea prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2), deci câte o faptă de trafic de persoane, în formă continuată, şi nu câte două fapte de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, săvârşite în concurs real, cum s-a reţinut prin actul de sesizare.

Aşa fiind, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinut în sarcina inculpaţilor B.G.Z., S.P. şi H.M.L., din câte două infracţiuni de trafic de persoane, prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., fapte săvârşite în februarie 2011, faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E., într-o singură infracţiune trafic de persoane, în formă continuată, pentru fiecare inculpat, prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale).

Referitor la cererea formulată de inculpatul D.J.A., prin apărător, privind schimbarea încadrării juridice a celor două fapte de trafic de minori reţinute în sarcina sa, săvârşite faţă de partea vătămată M.R.T., respectiv cea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 şi cea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, în infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale), invocând Decizia nr. XVI (16) din 10 martie 2007 pronunţată în interesul legii de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi faptul că partea vătămată nu a fost constrânsă la practicarea prostituţiei şi că el nu ar fi beneficiat de niciun folos material de pe urma acestei activităţi, instanţa a apreciat că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Astfel, cum a statuat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, prin Decizia nr. XVI (16) din 19 martie 2007 dată în recurs în interesul legii, în aplicarea dispoziţiilor incriminatorii ale art. 329 C. pen. şi ale art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, distincţia dintre infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 şi, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 şi cea de proxenetism, prevăzută de art. 329 C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertatea de voinţă şi acţiune a persoanei, iar în cazul infracţiunii de proxenetism prevăzute de art. 329 C. pen., apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi de asigurare licită a mijloacelor de existenţă.

Or, în cauză, a reţinut instanţa, din probele dosarului a rezultat că, în luna decembrie 2010, inculpatul D.J.A., împreună cu inculpaţii B.G.Z. şi M.M.O., au recrutat-o şi au transportat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. în com. Darnic, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., de la care inculpaţii au primit suma de 500 RON, fiind ameninţată în cursul exploatării sale, iar anterior datei de 15 aprilie 2011, acelaşi inculpat s-a întâlnit cu aceeaşi parte vătămată minoră în faţa Căminului Cultural din Chilieni, ocazie cu care i-a propus să meargă în Germania unde să practice prostituţia, promiţându-i câştiguri substanţiale, fiind însă refuzat categoric de partea vătămată.

Faţă de starea de fapt mai sus arătată, raportate la dispoziţiile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, potrivit cu care "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor în scopul exploatării acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi", instanţa a constatat din textul legal enunţat, rezultă că, legiuitorul a prevăzut că simpla recrutare, etc. a unui minor, în scopul exploatării sale, constituie infracţiunea de trafic de minori, în forma tip, nefiind necesară ca acţiunile alternative care pot constitui obiectul material al faptei să fie săvârşite prin ameninţare, violenţă sau alte forme de constrângere, astfel cum sunt prevăzute în alin. (2) al aceluiaşi articol, care constituie forma agravantă a acestei infracţiuni, din moment ce, aşa cum a rezultat şi din decizia instanţei supreme, obiectul juridic generic, respectiv valoarea socială protejată de legiuitor prin textul incriminator al Legii nr. 678/2001 este apărarea dreptului la libertatea de voinţă şi acţiune a persoanei.

Or, în speţă, a arătat instanţa, este vorba de o minoră, a cărei libertate de voinţă şi acţiune a fost învinsă, datorită vulnerabilităţii sale, generată de vârstă, de situaţia familială grea, de mediul de viaţă nefavorabilă în care trăia şi nivelul scăzut de şcolarizare, de care au profitat inculpaţii şi au recrutat-o în vederea practicării prostituţiei, în folosul lor. Mai mult, chiar art. 16 din Legea nr. 678/2001, prevede că, consimţământul persoanei, victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

În consecinţă, instanţa a conchis că, faptele reţinute în sarcina inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de minori, respectiv tentativă la infracţiunea de trafic de minori, astfel cum s-a arătat mai sus şi cum urmează să se schimbe încadrarea juridică a acestora, şi nu infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cum a susţinut inculpatul.

Faţă de cele de mai sus şi starea de fapt reţinută, astfel cum a rezultat din probele dosarului, instanţa a constatat că, în drept, faptele inculpaţilor întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor:

Astfel, fapta inculpaţilor D.J.A. şi B.G.Z., care în cursul lunii noiembrie 2010, au recrutat-o, prin înşelăciune, pe partea vătămată G.A., căreia i-au promis un loc de muncă într-un bar din Cehia, deşi cunoşteau că urmează să fie exploatată sexual, după care au transferat-o unei alte persoane care a transportat-o în Cehia în localitatea Lenora-Houzna, pentru a fi exploatată, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, pentru care inculpaţii vor răspunde penal.

Fapta inculpaţilor D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O., constând în aceea că, în cursul lunii noiembrie 2010, au stabilit relaţii de tipul unei asocieri în vederea realizării eficiente a aceluiaşi scop infracţional şi anume recrutarea şi transportarea victimei minore M.R.T., în vârstă de 16 ani, în vederea exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive a le infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen.

Fapta aceloraşi inculpaţi, D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O., care în cursul lunii decembrie 2010, au recrutat-o şi transportat-o împreună pe partea vătămată minoră M.R.T. la Hanul din com. Dalnic, jud. Covasna, unde a fost supusă la practicarea prostituţiei, prin întreţinerea de relaţii sexuale cu martorul I.I., în cursul exploatării fiind ameninţată de inculpatul B.G.Z., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpatului D.J.A., care la data de 15 aprilie 2011, a încercat s-o recruteze prin ameninţare pe partea vătămată O.T.E. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei, propunere refuzată de partea vătămată, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 65 C. pen. (privind pedeapsa complementară).

Fapta aceluiaşi inculpat, care, la data de 15 aprilie 2011, a încercat s-o recruteze pe partea vătămată minoră M.R.T. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei, promiţându-i câştiguri substanţiale, propunere refuzată de partea vătămată, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceluiaşi inculpat, care în cursul lunii noiembrie 2010 a încercat s-o recruteze prin înşelăciune, pe partea vătămată minoră F.B.Z. în vederea practicării prostituţiei în străinătate, promiţându-i că ar putea să o ajute să se angajeze în Germania ca dansatoare la un bar, propunere refuzată de partea vătămată, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceluiaşi inculpat, care, în cursul lunii noiembrie 2010, a încercat s-o recruteze pe partea vătămată minoră M.M.M., în vederea practicării prostituţiei în străinătate, propunere refuzată de partea vătămată, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

S-a constatat că faptele săvârşite de inculpat formează un concurs real.

Fapta inculpatului B.G.Z., constând în aceea că în cursul lunii ianuarie 2011 a recrutat-o pe partea vătămată minoră M.R.T., promiţându-i câştiguri băneşti substanţiale, în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, aceasta întreţinând relaţii sexuale cu doi bărbaţi, după ce în prealabil a fost transportată de inculpatul M.M.O., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceluiaşi inculpat, care, în cursul lunii ianuarie 2011, a recrutat-o şi a transferat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. unui bărbat, cunoscut sub apelativul "L.", promiţându-i câştiguri băneşti substanţiale, în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceluiaşi inculpat, constând în aceea că, la data de 20 martie 2011 a recrutat-o pe partea vătămată minoră M.R.T., în vederea întreţinerii unor relaţii sexuale cu martorul N.Z., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpaţilor B.G.Z. şi M.M.O., constând în aceea că, la data de 9 mai 2011, au exploatat-o pe partea vătămată minoră M.R.T., prin supunerea la întreţinerea de relaţii sexuale cu doi bărbaţi, care nu au putut fi identificaţi, aceasta fiind recrutată de inculpatul M.M.O., apoi transportată de acesta cu taxiul la apartamentul inculpatului B.G.Z., după ce în prealabil, a preluat cheia locuinţei de la inculpatul B.G.Z., acesta din urmă cunoscând că partea vătămată urmează să întreţină relaţii sexuale în apartamentul său, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Fapta inculpatului B.G.Z., care, în cursul lunii noiembrie 2010, a încercat s-o recruteze pe partea vătămată minoră M.M.M., în vârstă de 16 ani, în vederea practicării prostituţiei în străinătate, propunere refuzată de partea vătămată, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

Fapta, aceluiaşi inculpat, care în luna februarie 2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, le-a recrutat, prin înşelăciune, pe părţile vătămate S.L. şi J.E. şi le-a facilitat transportul lor în Germania, unde au fost exploatate, prin obligarea la practicarea prostituţiei, de către inculpaţii S.P. şi H.M.L., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale).

Fapta inculpatului M.M.O., care în cursul lunii ianuarie 2011, a transportat-o pe partea vătămată minoră M.R.T. în scopul exploatării sale, prin supunerea la practicarea prostituţiei, aceasta întreţinând relaţii sexuale cu doi bărbaţi, fiind recrutată de inculpatul B.G.Z., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceluiaşi inculpat, care în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele de 12 aprilie 2011 şi februarie 2011, a recrutat-o şi a transportat-o pe partea vătămată minoră M.R.T., apoi a transferat-o martorului I.I., în scopul exploatării sale prin supunerea la practicarea prostituţiei, iar la datele de 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011 a recrutat-o, în vederea întreţinerii de relaţii sexuale cu diferite persoane, care nu au putut fi identificate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, în formă continuată, prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale).

Fapta aceluiaşi inculpat, care, în primăvara anului 2011, a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată minoră M.R.T., în contul unei curse pe care a efectuat-o pe ruta com. Lăzăreni, jud. Harghita - Chilieni, jud. Covasna, cunoscând că aceasta este o victimă a traficului de minori, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de a utiliza serviciile prevăzută de art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de minori, prevăzută de art. 14¹ din Legea nr. 678/2001.

Faptele inculpaţilor S.P. şi H.M.L., care împreună, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul lunii februarie 2011, le-au primit şi cazat pe părţile vătămate S.L. şi J.E., cunoscând că au fost anterior recrutate, prin înşelăciune, de inculpatul B.G.Z., în scopul exploatării lor sexuale în cadrul Clubului M.H. din Heidelberg Germania şi au profitat de imposibilitatea acestora de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale).

Aşa fiind, instanţa a precizat că apărările inculpaţilor, în sensul că nu se fac vinovaţi de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, au fost înlăturate, fiind combătute de probatoriul administrat, astfel cum s-a reţinut mai sus şi în consecinţă nu s-a dat curs nici cererii lor de achitare.

La individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 C. pen. au fost avute în vedere, atât limitele de pedeapsă prevăzute de legile speciale cât şi pericolul social ridicat al faptelor săvârşite, care rezultă din încălcarea acelor relaţii sociale care ocrotesc, libertatea de acţiune, de exprimare, de opţiune şi de manifestare pe plan psihic a persoanei fizice, precum şi alte valori intrinseci fiinţei umane şi anume inviolabilitatea sexuală, siguranţa, onoarea şi demnitatea, fapte prin care s-a produs o gravă încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, dar şi natura infracţiunilor săvârşite, amploarea acestui fenomen infracţional, atât pe plan naţional cât şi cel internaţional, numărul mare de fapte, circumstanţele reale de săvârşire şi gravitatea acestora, ce rezultă din modalitatea în care inculpaţii au conlucrat pentru derularea activităţii infracţionale, care a fost esenţială pentru asigurarea succesului activităţii infracţionale, din mijloacele folosite pentru a înşela, a intimida şi a le menţine în postura de marfă a părţilor vătămate, pentru ca acestea să se prostitueze în folosul lor, activităţi ce denotă un total dispreţ faţă de fiinţa umană şi faţă de normele de convieţuire socială.

Totodată, instanţa a avut în vedere şi persoana inculpaţilor, astfel constată că niciunul dintre inculpaţi nu are antecedente penale, au o vârstă tânără, cuprinsă între 22 ani şi 41 ani şi nu au loc de muncă stabil, cu excepţia inculpatului M.M.O., care anterior şi în timpul săvârşirii faptelor era taximetrist la firma C. din Sf. Gheorghe, ocupaţia de care s-a folosit pe deplin în derularea activităţii infracţionale şi după punerea sa în libertate s-a angajat la o firmă de construcţii, ca muncitor necalificat, precum şi inculpatul H.M.L., care administra în mod legal Clubul M.H.

Nu în ultimul rând, instanţa a avut în vedere şi atitudinea procesuală a inculpaţilor, care, în pofida faptului că recunosc parţial săvârşirea faptelor, se consideră nevinovaţi, apreciind că în realitate ei nu le-au exploatat pe părţile vătămate, ci, dimpotrivă, le-au ajutat să-şi procure mijloace de existenţă, susţineri care, după cum s-a arătat mai sus, au fost combătute de ansamblul probator administrat în cauză.

Nici chiar susţinerea inculpatului H.M.L., care a arătat că acel club administrat de el funcţiona legal, condiţii în care nu se poate reţine vreo infracţiune în sarcina sa şi că el nu a avut cunoştinţă de faptul că cele două părţi vătămate ar fi fost racolate prin înşelăciune, nu a fost reţinută, având în vedere declaraţia părţii vătămate S.L., care a declarat în instanţă, în prezenţa inculpatului, faptul că, chiar în seara în care au ajuns la Clubul M.H., după terminarea programului, i-a adus la cunoştinţa inculpatului H.M.L., faptul că ele nu au venit în Germania pentru a practica prostituţia, replica inculpatului fiind aceea că nu a fost obligată să rămână, însă banii trimişi inculpatului B.G.Z., respectiv 150 euro de persoană, trebuie să i restituie, după care poate pleca acasă, moment din care inculpatul nu mai poate susţine că a fost de bună-credinţă.

Mai mult, din referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna privind pe inculpaţii D.J.A., B.G.Z., M.M.O. şi S.P., rezultă atitudinea de negare a faptelor săvârşite, lipsa asumării responsabilităţii faptelor lor, lipsa de empatie faţă de alte persoane, slaba interiorizare a normelor juridice şi etice, precum şi tendinţa de minimalizare a consecinţelor faptelor comise, motiv pentru care, pentru schimbarea pe viitor a comportamentului şi reintegrarea socială a acestora se propune includerea inculpaţilor într-un program de intervenţie de natură cognitiv comportamentală.

Tot din referat a rezultat şi faptul că, inculpata S.P., anterior să devină concubina inculpatului H., la rândul ei se prostitua la îndemnul acestui inculpat şi acceptul fostului concubin - inculpatul B.G.Z.

Văzând şi dispoziţiile art. 52 C. pen. privind scopul pedepsei, instanţa a apreciat că, circumstanţele personale ale inculpaţilor, arătate mai sus, justifică doar aplicarea unor pedepse stabilite la limita minimă prevăzute de lege, cu excepţia inculpatului B.G.Z., care, după cum a rezultat din vastul probatoriu administrat, a avut cea mai amplă contribuţie la săvârşirea faptelor, fiind persoana în jurul căreia se desfăşura întreaga activitate infracţională, astfel că nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea niciunul inculpat.

S-a precizat că, în cauză, nu se impune interzicerea dreptului de a vota, prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., nici ca pedeapsă complementară şi nici ca pedeapsă accesorie, întrucât, interzicerea acestui drept, contravine dispoziţiilor art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi ale libertăţilor fundamentale, astfel cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin hotărârea din 30 martie 2004 privind cauza Hirst contra Marii Britanii, în motivarea căreia Curtea a reţinut că, indiferent de durate pedepsei şi de natura infracţiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea celor condamnaţi din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legătură între interdicţia votului şi scopul pedepsei, aceea de a prevenii săvârşirea de noi infracţiuni şi de a asigura inserţia socială a infractorilor.

Tot astfel, nu se impune nici interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., deoarece, la comiterea infracţiunilor, inculpaţii nu s-au folosit de nicio funcţie, de nicio profesie, sau activitate.

Cât priveşte interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) şi e) C. pen., instanţa a apreciat că, prin interzicerea acestor drepturi, s-ar aduce atingere vieţii private şi de familie, fapt ce ar contraveni Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, astfel că, în cauză, nu se vor interzice drepturile părinteşti şi dreptul de a fi tutore sau curator.

Cât priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că partea vătămată G.A. s-a constituit parte civilă faţă de inculpaţii D. J.A. şi B.G.Z. cu suma de 40.000 RON, din care 20.000 RON cu titlu de daune materiale, reprezentând sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei şi însuşite de inculpaţi şi 20.000 daune morale, pentru suferinţele fizice şi psihice pe cale i-au cauzat inculpaţii prin faptele lor, solicitând obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata acestor despăgubiri.

Referitor la daunele materiale solicitate de partea civilă G.A., instanţa a apreciat că suma de 20.000 RON pretinsă de partea civilă ca reprezentând sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei şi însuşite de inculpaţi, nu a fost acordată, având în vedere că acestea, chiar reale să fi fost, au fost obţinute în urma unei activităţi ilicite, mai mult nici nu s-a făcut dovada acestora, astfel că instanţa a respins daunele materiale solicitate.

Însă, văzând că inculpaţii B.G.Z. şi D.J.A. au recrutat-o prin înşelăciune pe partea vătămată G.A., căreia i-au promis angajarea la un local din Cehia, în calitate de animatoare, dar ajunsă acolo a fost obligată să practice prostituţia, împotriva voinţei ei, instanţa apreciază că aceasta a fost supusă nu numai unei suferinţe psihice, dar şi fizice, mai ales că, la aceea dată partea vătămată era şi însărcinată, stare în care a fost obligată ca, o perioadă de 3 - 4 săptămâni, să întreţină relaţii sexuale cu diferite persoane, la început chiar şi cu câte 15 - 16 clienţi pe zi, astfel s-a apreciat că cererea sa privind daunele morale este justificată. Cât priveşte cuantumul acestora instanţa a apreciat că suma de 10.000 RON este de natură a repara aceste suferinţe, motiv pentru care a respins restul pretenţiilor cu titlu de daune morale.

De asemenea, a constatat că partea vătămată S.L. s-a constituit parte civilă în faza urmăriri penale cu suma de 6.000 RON, pe care a menţinut-o şi în şedinţa din data de 10 octombrie 2011, apoi, pentru termenul de judecată din data de 7 noiembrie 2011, a depus la dosar constituirea de parte civilă, prin care a arătat că se constituie parte civilă faţă de inculpaţii B.G.Z. şi S.P. cu suma de 40.000 RON, din care 20.000 RON cu titlu de daune materiale, reprezentând sumele de bani obţinute în urma practicării prostituţiei şi însuşite de inculpaţi şi 20.000 daune morale, pentru suferinţele fizice şi psihice pe cale i-au cauzat inculpaţii prin faptele lor, solicitând obligarea inculpaţilor, în solidar, la plata acestor despăgubiri.

Ca urmare a conexării dosarului privind pe inculpatul H.M.L., la termenul de judecată din data de 13 februarie 2012, partea civilă S.L. a depus o nouă constituire de parte civilă, prin care a solicitat obligarea inculpaţilor H.M.L., M.M.O., B.G.Z., D.J.A. şi S.P., în solidar, la plata sumei de 6.000 RON despăgubiri civile, din care 4.000 RON daune materiale şi 2.000 RON daune morale. Însă, în şedinţa de judecată din aceeaşi zi, partea civilă, oral, şi-a precizat acţiunea civilă, în sensul că se constituie parte civilă doar faţă de inculpaţii H.M.L., B.G.Z. şi S.P., solicitând obligarea acestora, în solidar, la plata sumai de 6.000 RON despăgubiri civile, din care 4.000 daune materiale şi 2.000 daune morale.

Şi în cazul acestei părţi civile, instanţa a apreciat că suma de 4.000 RON pretinsă de partea civilă cu titlu de daune materiale, reprezentând suma de bani obţinută în urma practicării prostituţiei şi însuşite de inculpaţi, nu a fost acordată, având în vedere că aceasta, a fost obţinută în urma unei activităţi ilicite, astfel că instanţa a respins daunele materiale solicitate, urmând a fi confiscate de la inculpaţi.

Cât priveşte daunele morale solicitate de parte vătămată S.L., s-a constatat că şi această parte vătămată a fost recrutată şi trimisă în Germania prin înşelăciune de către inculpatul B.G.Z., care i-a promis că va facilita angajarea ei ca menajeră la o casă particulară, însă ajunsă în Germania, a fost obligată să practice prostituţia de către inculpata S.P. şi H.M.L., împotriva voinţei ei, instanţa a apreciat că daunele morale solicitate sunt justificate şi de natură a repara, cât mai este posibil, prejudiciul moral suferit de partea civilă.

Totodată, s-a constatat că părţile vătămate minore M.R.T., F.B.Z. şi M.M.M. s-au constituit părţi civile în cauză cu câte 3.000 euro, reprezentând daune morale, pentru traumele psihice şi fizice suferite ca urmare a faptelor inculpaţilor, solicitând obligarea acestora la plata în solidar a acestor despăgubiri.

Cât priveşte pe partea vătămată M.R.T., văzând că inculpaţii D.J.Z., B.G.J. şi M.M.O., profitând de naivitatea părţii vătămate, minoră în vârstă de 16 ani la data săvârşirii faptelor, de starea ei materială precară şi prin promiterea unor câştiguri substanţiale, au determinat-o pe aceasta să practice prostituţia în folosul lor, uneori chiar şi prin ameninţare, instanţa a apreciat că cererea formulată de aceasta privind acordarea de daune morale în cuantum de 3.000 euro este pe deplin justificată, de natură a repara traumele morale şi suferinţele fizice îndurate.

Referitor la pretenţiile civile formulate de partea vătămată F.B.Z., instanţa a constatat că fapta inculpatului D.J.A., de recrutare în vederea practicării prostituţiei, a rămas în faza tentativei, astfel, a apreciat că prejudiciul moral suferit de această parte vătămată este unul redus şi că o sumă de 200 euro este suficientă şi de natură a acoperi acest prejudiciu, prin care s-a adus atingere demnităţii persoanei.

În ceea ce priveşte pe partea vătămată M.M.M., instanţa a constatat că şi în cazul acesteia, faptele inculpaţilor D. J.A. şi B.G.Z., săvârşite separat, privind recrutarea părţii vătămate minore în vederea practicării prostituţiei în străinătate, au rămas în faza tentativei, astfel, instanţa a apreciat că prejudiciul moral suferit de această parte vătămată este unul redus şi că o sumă de câte 100 euro este suficientă şi de natură a acoperi acest prejudiciu, prin care s-a adus atingere demnităţii persoanei.

În cauză, s-a constituit parte civilă şi partea vătămată O.T.E. cu suma de 3.000 euro daune morale, solicitând obligarea inculpatul D.J.A. la plata acestei sume.

Aşa cum s-a reţinut în starea de fapt şi această faptă a inculpatului D. J.A. de recrutare a părţii vătămate O.T.E. în vederea practicării prostituţiei pe teritoriul Germaniei, a rămas în faza tentativei, faţă de care instanţa a apreciat că prejudiciul moral suferit de aceasta a fost unul minor şi că pentru repararea lui o sumă de 100 euro este suficientă, pretenţiile părţii civile fiind exagerate.

În final, instanţa a constatat că partea vătămată J.E. nu s-a constituit partea civilă în cauză nici în faza urmăririi penale şi nici în instanţă, până la citirea actului de sesizare, declarând că nu are nicio pretenţie materială faţă de inculpaţii B.G.Z. şi S.P.

Partea vătămată J.E. nu s-a constituit parte civilă nici faţă de inculpatul H.M.L., nici în faza de urmărire penală şi nici după sesizarea instanţei, însă după conexarea dosarului penal privind pe acest inculpat şi după citirea actului de sesizare, respectiv după 4 termene de judecată, cu ocazia audierii sale, partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă faţă de inculpaţii H.M.L. şi S.P. cu suma de 20.000 RON daune morale, pentru prejudiciul adus demnităţii sale şi, totodată, a solicitat ca inculpatul B.G.Z. să fie obligat să-i restituie suma de 200 euro, ce i-a trimis din banii câştigaţi din prostituţie.

Aşa fiind, văzând şi dispoziţiile art. 15 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cu care constituirea de parte civilă s-a făcut în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, instanţa a constatat că solicitarea părţii vătămate J.E., privind obligarea celor trei inculpaţi la plata daunelor morale, respectiv a daunelor materiale solicitate, instanţa a menţionat că nu poate fi admisă, fiind formulată după depăşirea termenului legal menţionat mai sus.

Având în vedere că, prin exploatarea părţilor vătămate inculpaţii au dobândit diferite suma de bani, urmează ca, în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., instanţa a dispus confiscarea specială a acestor sume, după cum urmează:

- de la inculpatul D.J.A. suma de 170 RON, partea ce i-a revenit în urma săvârşirii faptei din decembrie 2010 faţă de partea vătămată M.R.T.,

- de la inculpatul B.G.Z. suma 570 RON, din care 170 RON, partea ce i-a revenit în urma săvârşirii faptei din decembrie 2010 faţă de partea vătămată M.R.T., 100 RON suma câştigată de aceeaşi parte vătămată în ianuarie 2011 când a întreţinut relaţii sexuale cu doi bărbaţi şi 300 RON primiţi de inculpat de la numitul L., care urma să întreţină relaţii sexuale cu aceeaşi parte vătămată, precum şi suma de 200 euro, câştigată de parte vătămată J.E. în urma practicării prostituţiei în Germania şi trimisă de aceasta inculpatului,

- de la inculpatul M.M.O. suma de 470 RON, din care 170 RON, partea ce i-a revenit în urma săvârşirii faptei din decembrie 2010 faţă de partea vătămată M.R.T. şi câte 150 RON sume câştigate de aceeaşi parte vătămată în februarie 2011 şi la data de 12 aprilie 2011,

- de la inculpaţii S.P. şi H.M.L. sumele de câte 525 euro, din care câte 175 euro câştigată din activitatea părţii vătămate J.E. şi câte 350 euro câştigată de pe urma părţii vătămate S.L.

Totodată, în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, raportat la art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., instanţa a dispus confiscarea specială de la inculpatul B.G.Z. şi a sumei de 100 euro, care a servit la săvârşirea infracţiuni, respectiv suma trimisă, la data de 28 februarie 2011, de inculpata S.P. acestui inculpat pentru cheltuielile necesare trimiterii părţii vătămate S.L. în Germania.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpatul D.J.A., inculpatul B.G.Z., inculpatul M.M., inculpatul H.M.L., inculpata S.P.

În faţa instanţei de apel, s-au administrat la solicitarea inculpaţilor în apărare următoarele mijloace de probă:

1. La termenul de judecată din 16 octombrie 2012 au fost ascultaţi la solicitarea acestora inculpaţii B.G.Z. şi M.M., aceştia declarând aspecte legate de infracţiunile săvârşite fără a recunoaşte însă faptul că au fost vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi. Inculpatul B.G. a depus în circumstanţiere o adeverinţă din care rezultă că este încadrat în muncă.

Inculpatul D.A. a depus un contract de prestării servicii din care rezultă că desfăşoară activităţii lucrative şi inculpatul M.M. a depus un contract individual de muncă.

În circumstanţiere şi în apărare pentru inculpatul B.G. a fost audiat la solicitarea acestuia martorul D.E. Potrivit declaraţiei acestuia inculpatul B. a locuit într-unul dintre apartamentele sale cu chirie arătând că inculpatul B. o cunoştea pe inculpata S.P. Inculpatul B. a depus în circumstanţiere şi o anchetă socială din care rezultă faptul că provine dintr-o familie legal constituită.

În circumstanţiere inculpatul H. a depus certificatul de căsătorie, un înscris ce conţinea o caracterizare a sa în societate, o caracterizare redactată de către un prieten, la solicitarea acestui inculpat fiind audiat în circumstanţiere, în faţa instanţei de apel, la data de 29 ianuarie 2013 martorul M.C.

Prin Decizia penală nr. 27/AP din 20 februarie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a dispus admiterea apelurilor declarate de către inculpaţii D.J.A., B.G.Z. M.M.O., S.P. şi H.M.L. împotriva Sentinţei penale nr. 32 din data de 28 iunie 2012, a Tribunalului Covasna pe care a desfiinţat-o sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor apelanţi.

Rejudecând în aceste limite, s-a reţinut în favoarea inculpatului D.J.A., circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen.

S-a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului D.J.A. şi le-a redus după cum a urmat:

S-a redus pedeapsa de 5 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, comisă în noiembrie 2010 faţă de partea vătămată G.A., prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată pentru această infracţiune.

S-a redus pedeapsa de 3 ani închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen.

S-a redus pedeapsa de 10 ani închisoare la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. a) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată de prima instanţă.

S-a redus pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare la 1 an închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de persoane, comisă la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată O.T.E., prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen.

S-a redus pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă la data de 15 aprilie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T. prevăzută art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplic art. 74 lit. a) şi 76 lit. c) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară.

S-a redus pedeapsa principală de 3 ani şi 6 luni închisoare 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată F.B.Z., prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. c) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată de prima instanţă.

S-a redus pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M. prevăzută de art. 20 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată de către prima instanţă.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a contopit pedepsele de mai sus, s-a aplicat inculpatului D.J.A. pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an închisoare şi s-a dispus ca acesta să execute 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei închisorii.

S-a reţinut în favoarea inculpatului B.G.Z. circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi face aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen.

S-a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului şi le-a redus după cum urmează:

S-a redus pedeapsa de 5 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, comisă în noiembrie 2010 faţă de partea vătămată G.A., prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată pentru această infracţiune.

S-a redus pedeapsa de 3 ani închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen.

S-a redus pedeapsa de 10 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în ianuarie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. a) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată de prima instanţă.

S-a redus pedeapsa de 7 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în ianuarie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară.

S-a redus pedeapsa de 10 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. a) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată de prima instanţă.

S-a redus pedeapsa de 5 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă la data de 20 martie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată de prima instanţă.

S-a redus pedeapsa de 7 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. a) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară.

S-a redus pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de trafic de minori, comisă în noiembrie 2010, faţă de partea vătămată M.M.M., prevăzută de art. 20 alin. (1), cu aplicarea art. 21 alin. (1) şi (2) C. pen., raportat la art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. d) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară.

S-a redus pedeapsa de 6 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, comisă în februarie 2011, faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E. prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), art. 74 lit. a) şi 76 lit. c) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară aplicată.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-a contopit pedepsele de mai sus, s-a aplicat inculpatului B.G.Z. pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 1 an închisoare şi s-a dispus ca inculpatul B.G.Z. să execute pedeapsa finală de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 6 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei închisorii.

S-a reţinut în favoarea inculpatului M.M.O. circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi face aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen.

S-a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului şi le-a redus după cum urmează:

S-a redus de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 323 C. pen., art. 74 lit. a) şi 76 lit. c) C. pen.

S-a redus de la 7 ani închisoare la 4 ani şi 6 luni închisoare pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în ianuarie 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară.

S-a redus de la 10 ani închisoare la 5 ani închisoare pedeapsa principală aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă în decembrie 2010, faţă de partea vătămată M.R.T. prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. a) C. pen.

S-a redus şi cuantumul pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., la o perioadă de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii.

S-a redus pedeapsa de 6 ani închisoare la 4 închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, în formă continuată, actele materiale fiind comise la datele de 12 aprilie 2011, februarie 2011, 25 aprilie 2011, 6 mai 2011 şi 26 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., (5 acte materiale), cu aplic. art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedeapsa complementară.

S-a redus pedeapsa de 7 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, comisă la data de 9 mai 2011, faţă de partea vătămată M.R.T., prevăzută art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen.

S-a redus pedeapsa de 1 an închisoare, la 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de a utiliza serviciile prev. de art. 2 pct. 2 din Legea nr. 678/2001, prestate de o persoană despre care beneficiarul ştie că este victimă a traficului de minori, prevăzută de art. 14¹ din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus, s-a aplicat inculpatului M.M.O. pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, după executarea pedepsei închisorii.

S-a reţinut în favoarea inculpaţilor S.P. Şi H.M.L., circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen.

S-a redus pedepsele de câte de 5 ani închisoare la 3 ani închisoare aplicate fiecăruia dintre inculpaţii S.P. şi H.M.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, comise în februarie 2011 faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E., prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. şi s-a menţinut pedepsele complementare aplicate celor doi inculpaţi de către prima instanţă.

A fost menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate. S-au menţinut măsurile preventive privind obligarea de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpatul B.G.Z., prin încheierea din data de 16 octombrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, faţă de inculpata S.P., prin Încheierea din 13 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Braşov, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, luată faţă de inculpatul M.M.O. prin Încheierea din data de 11 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, precum şi măsura preventivă a liberării provizorie sub control judiciar, luată faţă de inculpatul D.J.A., prin Încheierea din data de 11 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, şi faţă de inculpatul H.M.L., prin Încheierea din data de 4 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că Curtea a constatat că prima instanţă a stabilit corect starea de fapt, în baza mijloacelor de probă ce au fost administrate, în condiţii de legalitate, stare de fapt ce a fost expusă pe larg, la începutul decizii, la redarea considerentelor sentinţei apelate, astfel că nu au mai fost reluate în considerentele care urmează.

De asemenea, curtea de apel a constatat că prima instanţă a realizat şi o corectă încadrare juridică a infracţiunilor săvârşite de către inculpaţi, contrar apărărilor formulate de către aceştia în motivele de apel.

S-a precizat că mijloacele de probă ce au fost administrate, cu privire la fondul cauzei, în faţa instanţei de apel, nu au condus la răsturnarea situaţiei de fapt, corect reţinută de către prima instanţă.

Instanţa de apel a arătat că mijloacele de probă, enumerate anterior şi care au fost administrate, în faţa instanţei de apel în circumstanţiere, au produs efecte juridice, pentru fiecare inculpat în parte, în sensul reducerii cuantumului pedepselor aplicate de către prima instanţă.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, precum şi a probelor administrate în faţa instanţei de apel, Curtea a constatat ca fiind fondate apelurile tuturor inculpaţilor, însă pentru un singur motiv, cel al individualizări judiciare al pedepselor aplicate de către prima instanţă.

Analizând apelul declarat de către inculpatul D.J.A., s-a reţinut că, în principal, acest inculpat a susţinut că la dosarul cauzei nu ar exista mijloace de probă care să-i dovedească vinovăţia, solicitând achitarea în principal, în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen. şi în subsidiar, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Curtea de apel a arătat că, analiza temeinică a mijloacelor de probă administrate până la acest moment procesual, au dovedit că inculpatul D.J.A. este vinovat de săvârşirea tuturor infracţiunilor pentru care a fost condamnat de către prima instanţă, fiind îndeplinite toate cerinţele legii pentru angajarea răspunderii penale a acestui inculpat pentru fiecare infracţiune în parte, aşa cum în mod judicios a stabilit şi prima instanţă.

1. Cu privire la infracţiunea de trafic de persoane comisă de către acest inculpat, în luna decembrie 2010, asupra părţii vătămate G.A., infracţiune prevăzută de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, Curtea a constatat că săvârşirea acesteia de către inculpatul D. este dovedită, prin coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă, aşa cum corect a stabilit şi prima instanţă. În primul rând, declaraţia părţii vătămate G.A. în care a fost descris modul în care a fost recrutată de B.G.Z. şi D.J.A., iar apoi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei pe teritoriul Cehiei de către E.I. Această declaraţie s-a coroborat pe deplin cu procesele verbale încheiate cu ocazia recunoaşterii de pe planşele fotografice a inculpaţilor B.G.Z. şi D.J.A. şi a numiţilor P.G.V., G.L. şi E.I. efectuate de către G.A. dar şi cu raportul privind situaţia victimei G.A. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă starea de vulnerabilitate a victimei care s-a datorat situaţiei familiale, mediului de viaţă pauper şi nivelului scăzut de şcolarizare facilitând racolarea şi exploatarea acesteia. În declaraţia sa, partea vătămată a descris în mod amănunţit modalitatea în care a fost recrutată de către inculpaţii B. şi D., faptul că cei doi inculpaţi s-au implicat în obţinerea de către partea vătămată a paşaportului, plătindu-i şi taxele necesare.

La acestea s-a adăugat şi menţiunile raportului de evaluare psihologică a victimei care a atestat starea precară în care se afla această parte vătămată, aspect ce a facilitat recrutarea ei de către inculpaţi.

Materialul probator, în sensul comiterii acestei infracţiuni de către inculpatul D. a fost completat şi cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, descrise pe larg, în volumele 3 şi 4 de urmărire penală, dar şi cu verificările transferurilor de bani efectuate de către inculpatul D. prin intermediul serviciului W.U.

Toate aceste mijloace de probă s-au coroborat judicios între ele şi au condus în mod legal şi temeinic, prima instanţă la concluzia îndeplinirii tuturor cerinţelor legale pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului D.J.A., contrar apărărilor formulate de către acest inculpat prin care a susţinut pronunţarea unei soluţii de achitare, deoarece nu s-a dovedit participarea sa la săvârşirea acestei infracţiuni.

Mijloacele de probă administrate, pe parcursul procesului penal şi la care s-a făcut referire în cele ce urmează au dovedit fără niciun dubiu, faptul că inculpatul D. este vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 8 din legea nr. 39/2003, cu raportare la art. 323 C. pen., respectiv infracţiunea de constituire a unui grup în vederea săvârşirii de infracţiuni.

În mod judicios a stabilit prima instanţă, că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, contrar celor susţinute de către inculpat în motivele de apel.

Convorbirile telefonice transcrise la dosarul cauzei, coroborate cu declaraţiile tuturor părţilor vătămate şi ale martorilor audiaţi în cauză au dovedit preocupările acestui inculpat, în strânsă legătură cu cele ale inculpatului B., pe linia săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane şi trafic de minori. În acest sens, s-a făcut trimitere la declaraţiile părţilor vătămate O., F. B.Z., M.M.M., potrivit cărora inculpatul a încercat să le recruteze în scopul exploatării lor sexuale, fapte ce au rămas în faza tentativei, datorită refuzului categoric din partea victimelor. La acestea s-a adăugat şi declaraţiile părţilor vătămate G.A. şi M.R.T., părţi vătămate deja traficate de către inculpatul D.

Săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, de către inculpatul D., a mai rezultat şi din declaraţiile martorului S.L. care a arătat că a fost abordat de către inculpatul D. care i-a propus să îi dea o fată cu care să întreţină relaţii sexuale, spunându-i şi un tarif. În aceste împrejurări inculpatul A. i-a dat martorului numărul său de telefon, spunându-i că poate apela la el dacă doreşte prostituate, însă martorul nu a beneficiat de serviciile niciunei prostituate a inculpatului D., deoarece preţurile solicitate de către acest inculpat erau prea mari.

Materialul probator în sensul dovedirii săvârşirii acestei infracţiuni a mai rezultat şi din declaraţia inculpatului M.M. şi care atestă prezenţa celor doi inculpaţi B. şi D. împreună, atunci când recrutau şi plasau victimele infracţiunii de trafic de persoane. Martorul cu identitate protejată R., audiat nemijlocit de către prima instanţă la termenul de judecată din 13 februarie 2012, a confirmat strânsele legături infracţionale între inculpaţii B. şi D., precum şi rolul pe care îl avea inculpatul D. în cadrul activităţii infracţionale de constituire de grup infracţional având ca scop săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Martorul a descris în mod amănunţit modalitatea de recrutare şi plasare a victimelor de către inculpatul D.

Toate aceste mijloace de probă au dovedit fără niciun dubiu săvârşirea acestei infracţiuni de către inculpatul D., pentru existenţa acestei infracţiuni de constituire a unui grup, în vederea săvârşiri de infracţiuni, nefiind necesare înscrisuri care să ateste rolul inculpaţilor în cadrul grupului infracţional, ci acesta se desprinde, aşa cum am arătat mai sus, din mijloacele de probă administrate, în cauză.

Mijloacele de probă administrate, în cauză au dovedit fără niciun dubiu săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 asupra părţii vătămate M.R.T., în luna decembrie 2010. în acest sens, au fost: declaraţia părţii vătămate M.R.T., din care a rezultat condiţiile în care a fost recrutată, transportată şi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei de către inculpaţii D., B., şi M.; raportul privind situaţia victimei M.R.T. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov, din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat situaţiei familiale, evaluarea psihologică efectuată de DGASPC Covasna înregistrată sub nr. 3.378 din 08 februarie 2010 care a atestat condiţiile care au facilitat recrutarea acestei victime de către inculpaţii B. şi D. La acestea s-au adăugat convorbirile telefonice purtate de către inculpaţii D. şi B., frecvenţa acestora. Materialul probator a fost completat cu declaraţiile martorilor B.N., a martorului cu identitate protejată R., N.Z., dar şi cu înscrisurile care au dovedit transferul unor sume de bani prin intermediul W.U.

Toate aceste mijloace de probă s-au coroborat pe deplin cu declaraţia părţii vătămate T. şi au dovedit faptul că inculpatul D. a săvârşit infracţiunea de trafic de minori asupra părţii vătămate M. în variantele agravante aşa cum au fost reţinute de către prima instanţă.

Au fost pe deplin dovedite şi infracţiunile de trafic de persoane (O.T.E.) şi trafic de minori (părţi vătămate M.R.T., F.B., M.M.M.) rămase în forma tentativei şi pentru care inculpatul D. a fost în mod legal şi temeinic condamnat de către prima instanţă, iar dovada săvârşirii acestor infracţiuni a rezultat din următoarele: declaraţiile celor patru părţi vătămate, ce s-au coroborat în sensul cerinţelor art. 75 C. proc. pen. cu convorbirile telefonice purtate de către inculpaţi, cu declaraţiile martorilor la care am făcut referire la punctele 1 - 3, anterior, rapoartele întocmite de către ANITP şi care au confirmat starea de vulnerabilitate a victimelor, pe care inculpatul D. a mizat la săvârşirea infracţiunilor.

Frecvenţa cu care inculpatul D. a apelat-o pe partea vătămată M., solicitările de a o aduce şi pe sora sa partea vătămată O.T. la întâlnirea din faţa Căminului Cultural din localitatea Chilieni, coroborate cu declaraţiile celor două părţi vătămate M. şi O., nu au făcut altceva decât să dovedească faptul că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor de trafic de persoane, respectiv de trafic de minori, rămase în forma tentativei şi pentru care inculpatul a fost condamnat de către prima instanţă. Potrivit declaraţiei părţii vătămate M.M. inculpatul D. a cunoscut că aceasta avea 16 ani şi a fost foarte insistent, în nenumărate rânduri, cerându-i acestei părţi vătămate, să meargă în străinătate pentru a practica prostituţia.

În declaraţia dată, martorul B.A. a declarat că a purtat discuţii telefonice cu inculpatul D., acesta relatându-i, cum ar fi vrut să ducă fete în afara ţării pentru a practica prostituţia, declaraţie care se coroborează cu conţinutul convorbirilor telefonice.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că faptele şi împrejurările care se desprind din mijloacele de probă la care am făcut referire anterior, dovedesc fără niciun dubiu că inculpatul a săvârşit şi aceste din urmă patru infracţiuni, contrar susţinerilor acestuia din motivele de apel.

Având în vedere că inculpatul este vinovat de săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, în formele anterior arătate, Curtea a constatat că este nefondată solicitarea acestuia de respingere a pretenţiilor civile, formulate de către părţile civile, având în vedere cuantumul foarte mic al despăgubirilor la care acest inculpat a fost obligat, raportat la consecinţele unei astfel de infracţiuni asupra victimelor, aşa cum se desprind din rapoartele de evaluare psihologică, dar şi din rapoartele întocmite de către Agenţia de Protecţie a Victimelor Traficului de Persoane.

Curtea a constatat că este fondat motivul de apel al acestui inculpat, în ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor aplicate acestui inculpat şi că raportat la lipsa antecedentelor penale, la prezenţa în faţa organelor judiciare, la toate solicitările acestora, la vârsta tânără, se impune reţinerea, în favoarea acestui inculpat a circumstanţei atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi la aplicarea efectului dispoziţiilor art. 76 C. pen., în funcţie de cuantumul pedepsei prevăzute de lege pentru fiecare infracţiune.

La reţinerea circumstanţelor atenuante, Curtea a avut în vedere şi înscrisurile administrate în circumstanţiere, în faţa instanţei de apel, respectiv, a contractului de prestări servicii, din care rezultă demersurile realizate de către acest inculpat, în vederea găsirii unui loc de muncă, ceea ce atestă un prim pas spre îndreptarea socială a inculpatului şi a unei noi atitudini faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială.

Un alt motiv care a determinat reducerea pedepselor a fost cel legat de comportamentul inculpatului faţă de organele judiciare, în sensul prezentării sale, în faţa organelor judiciare, la toate solicitările acestora.

De asemenea, Curtea a avut în vedere, la individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate acestui inculpat de către instanţa de apel şi modalitatea concretă în care acest inculpat a săvârşit infracţiunile de trafic de persoane, respectiv faptul că nu a manifestat acte de violenţă gravă la adresa părţilor vătămate.

Pe lângă pericolul social generic pe care l-a prezentat infracţiunea de trafic de persoane, instanţa a fost chemată, să analizeze, în funcţie de circumstanţele reale şi concrete ale speţei, pericolul social concret, pe care îl reprezintă inculpatul D., constatând, un nivel mediu de periculozitate al acestui inculpat, raportat cu precădere la modalităţile alternative ale infracţiunii de trafic, în care a înţeles să comită infracţiunile (ameninţări şi loviri de mică intensitate ale victimelor).

Pentru toate aceste considerente, a redus pedepsele aplicate inculpatului.

Curtea a constatat că faţă de numărul mare de infracţiuni comise de acest inculpat, perseverenţa infracţională, cuantumul pedepselor şi pentru a nu se crea sentimentul de impunitate faţă de pedepsele care nu se execută se impunea aplicarea unui spor de 1 an închisoare, în final, inculpatul executând 7 ani închisoare.

Analizând apelul declarat de către inculpatul M.M.O., Curtea a constatat că şi în privinţa acestui inculpat, prima instanţă a stabilit corect starea de fapt şi încadrarea juridică a infracţiunilor vinovăţia inculpatului, rezultând din coroborarea judicioasă a următoarele mijloace de probă, astfel:

1. Săvârşirea de către inculpat a infracţiunii prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, raportat art. 323 C. pen. a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă: convorbirile telefonice purtate de către acest inculpat cu inculpaţii B. şi D., declaraţiile părţilor vătămate din care rezultă faptul că inculpatul M. a asigurat transportul victimelor infracţiunii de trafic de persoane la locurile solicitate de către inculpaţii B. şi D., declaraţiile inculpatului M.M. în care acesta recunoaşte că a asigurat transportul părţilor vătămate din această cauză însă în calitatea sa de taximetrist fără să cunoască scopul acestui transport.

Materialul probator care susţine faptul că inculpatul a săvârşit infracţiunea de constituire de grup alături de inculpaţii B. şi D. a mai rezultat şi din declaraţiile următorilor martori:

- martorul T.A. a arătat că inculpatul s-a lăudat în repetate rânduri că are numeroase fete care sunt disponibile să întreţină relaţii sexuale. Într-o noapte martorul l-a contactat pe inculpatul M. şi i-a solicitat acestuia să-i facă rost de prostituată pentru nişte clienţi pe care martorul îi avea. Solicitarea de a-i pune o prostituată la dispoziţie nu a mai fost dusă până la capăt deoarece persoanele nu s-au mai arătat interesate. Martorul a mai arătat că între inculpaţii M. şi B. există legăturii strânse de prietenie, inculpatul B. fiind transportat de nenumărate ori de către inculpatul M.

- martora O.M. a arătat că partea vătămată M.R. era transportată de către inculpatul M. la locurile unde trebuia să se întâlnească cu clienţii, inculpatul D. fiind cel care îi găsea clienţi acesteia.

- martorul S.P.A. a relatat faptul că inculpatul M. facilita transportul unor persoane de sex feminin în vederea practicării prostituţiei de către acestea;

- martorul C.K. a relatat faptul că inculpatul M. a racolat în vederea practicării prostituţiei pe partea vătămată M.R.T.;

Convorbirile telefonice purtate în data de 12 aprilie 2011, ora 21:00, orele 20:23, orele 20:41, din data de 25 aprilie 2011, orele 20:30 din data de 06 mai 2011, din data de 15 aprilie 2011, purtate de către inculpatul M. cu inculpaţii B. şi D. şi cu partea vătămată M.R.T. coroborate cu celelalte mijloace de probă arătate anterior au dovedit fără nicio îndoială activitatea comună desfăşurată de către inculpatul M.M. care împreună cu inculpaţii B. şi D. au constituit un grup infracţional în scopul săvârşirii infracţiunii de trafic de persoane.

2. Săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 asupra părţii vătămate M.R.T. în luna ianuarie 2011 a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia părţii vătămată M.R. potrivit căreia a fost traficată şi de către inculpatul M.M., activitatea inculpatului M. constând în transportarea acestei părţii vătămate la locurile unde urma să se întâlnească cu clienţii. Declaraţia părţii vătămate coroborate cu convorbirile telefonice purtate de către inculpatul M. infirmă apărarea formulată de către acest inculpat în sensul că nu a cunoscut motivul pentru care o transporta pe această parte vătămată, respectiv în scopul în scopul de a se prostitua.

Inculpatul M. a purtat discuţii telefonice frecvente atât cu inculpaţii B. şi D. cât şi cu partea vătămată M. din conţinutul cărora a rezultat că s-a ocupat personal de traficarea acestei părţi vătămate. De fiecare dată partea vătămată M. a fost transportată de către inculpatul M. acesta din urmă fiind însoţit de către unul dintre cei doi inculpaţi B. sau D.

- în completarea materialului probator pentru infracţiunea de trafic de minori pentru infracţiunea din ianuarie 2011, instanţa a avut în vedere şi convorbirile telefonice purtate de către acest inculpat, dar şi declaraţiile date de către acesta, chiar şi în faţa instanţei de apel. În această din urmă declaraţie inculpatul a recunoscut faptul că o transporta pe M.R. cunoscând că merge să practice prostituţia. În cuprinsul acestei declaraţii inculpatul a recunoscut că i-a dat numărul său de telefon părţii vătămate, pentru a-i căuta acesteia clienţi.

Săvârşirea infracţiunii de trafic de minori asupra părţii vătămate M.R.T. în luna decembrie 2010, victimă fiind M.R.T. a rezultat din următoarele mijloace de probă, unele dintre ele la care am făcut referire şi la punctul 2, respectiv declaraţia părţii vătămate, declaraţiile inculpatului M., conţinutul, convorbirilor telefonice, din toate acestea rezultând că în luna decembrie 2010 inculpatul M. alături de inculpaţii B. şi D. au recrutat-o şi transportat-o pe această parte vătămată în comuna Dalnic, judeţul Covasna unde a întreţinut relaţii sexuale cu martorul I.I. În timpul acestei activităţi infracţionale partea vătămată a fost ameninţată de către inculpatul D., iar anterior de a fi adusă în localitatea Dalnic de către inculpatul M. această parte vătămată a fost lovită peste faţă cu palma de către inculpatul D. Transportul în localitatea Dalnic la efectuat inculpatul M. împreună cu inculpatul D. Declaraţia martorului I.I. completează materialul probator pentru această faptă. Acest martor a arătat că l-a contactata pe inculpatul M. solicitându-i să-i de o fată pentru a întreţine relaţii sexuale cu aceasta. După puţin timp inculpatul M. i-a adus în parcarea pensiuni unse se afla o fată. Pentru această parte vătămată M. martorul a negociat cu inculpatul M. să întreţină relaţii sexuale cu aceasta contra sumei de 70 - 80 RON. Bani i-a predat inculpatului M., a urcat în cameră şi a întreţinut relaţii sexuale cu această parte vătămată. Inculpatul M. a fost cel care după aproximativ o oră a apelat-o pe această parte vătămată şi a preluat-o de la pensiune. Martorul a recunoscut-o din planşe pe partea vătămată M.R. ca fiind persoana cu care a întreţinut relaţii sexuale. Declaraţia acestui martor infirmă apărarea formulată de către inculpatul M. în sensul că acesta s-ar fi ocupat doar de transportul acestei părţi vătămate, fără a percepe sume de bani cu excepţia celor reprezentând contravaloarea transportului. Martorul a arătat în mod clar faptul că i-a înmânat inculpatului suma de 70 - 80 RON reprezentând contravaloarea serviciilor pe care urma să le presteze partea vătămată M.R.

Săvârşirea infracţiunii de trafic de minori în formă continuată (5 acte materiale) comisă în datele de 12 aprilie 2011, februarie 2011, 25 aprilie 2011, 06 mai 2011 şi 26 mai 2011 faţă de partea vătămată M.R.T. şi a infracţiunii de trafic de minori comisă la 09 mai 2011 faţă de partea vătămată M.R.T. a rezultat din coroborarea judicioasă a următoarelor probe:

- declaraţia părţii vătămate la care am făcut referire anterior, convorbirile telefonice purtate de către inculpatul M., atât cu partea vătămată, cât şi cu ceilalţi doi inculpaţi D. şi B., în perioadele în care au fost săvârşite aceste infracţiuni de trafic de minori.

Astfel, în data de 12 aprilie 2011, inculpatul M.M. poartă discuţii cu inculpatul B. pe această temă a traficului şi din conţinutul discuţiei a rezultat sumele de bani pe care cei doi inculpaţi le percepeau pentru traficarea părţilor vătămate.

Într-o altă convorbire din data de 12 aprilie 2011, orele 20:23 purtată de către inculpatul M.M. cu o persoană de sex feminin a rezultat preocupările acestui inculpat pe linia traficului de persoane, dar şi faptul că, inculpatul cunoştea vârsta părţii vătămate M., respectiv că aceasta era minoră, contrar apărărilor formulate de către acesta, în sensul că, nu ar fi cunoscut vârsta acestei părţi vătămate. Mai mult, din conţinutul acestei convorbiri a mai rezultat şi faptul că, acest inculpat a desfăşurat de mai multe ori, anterior, activităţi de traficare a părţii vătămate minore M.

În data de 25 aprilie 2011, orele 20,41 inculpatul M. a avut o convorbire telefonică cu partea vătămată M. spunându-i să se pregătească, deoarece urma să fie prezentată unui client al inculpatului, în jurul aceleiaşi ore, inculpatul purtând o convorbire telefonică şi cu un posibil client al părţii vătămate pe care o trafica. Din cuprinsul acestei convorbiri a mai rezultat şi faptul că inculpatul M., cunoştea vârsta părţii vătămate, inculpatul aducându-i la cunoştinţă potenţialului client al părţii vătămate "e puicuţă de 16 ani!".

Materialul probator, în sensul comiterii infracţiunii de trafic de minori de către acest inculpat, în data de 9 mai 2011, a mai rezultat pe lângă declaraţia părţii vătămate şi din următoarele convorbiri telefonice din aceeaşi dată purtate de către inculpatul M. la orele 20:19, orele 20:21.

La această din urmă dată partea vătămată a fost traficată de către inculpatul M. şi inculpatul B., întreţinând relaţii sexuale cu doi bărbaţi, în locuinţa inculpatului B. Partea vătămată a fost transportată în locuinţa inculpatului B., de către inculpatul M.

Materialul probator, pentru toate infracţiunile de trafic de minori, săvârşite de către inculpatul M. şi dovedite, aşa cum s-a arătat la punctele 1 - 5 a fost completat de raportul privind situaţia victimei traficate M.R.T., întocmit de AMTP.

Potrivit acestui din urmă raport, traficarea acestei victime minore a fost facilitată de starea de vulnerabilitate generată de situaţia familială, mediul de viaţă pauper, nivelul scăzut de şcolarizare.

Toate infracţiunile la care s-a făcut referire la punctele 1 - 5 săvârşite de către inculpatul M.M. au fost dovedite şi cu declaraţiile martorilor: O.T. (această martoră arătând că partea vătămată M. a fost traficată de către inculpaţii B., D. şi M., acest din urmă inculpat contactând-o pe partea vătămată de nenumărate ori, chiar şi noaptea spunându-i că i-a găsit clienţi şi transportând-o), B.N. (acest martor subliniind rolul pe care îl avea inculpatul M., în cadrul grupului infracţional, dar şi faptul că a desfăşurat constant activităţi de trafic de persoane, transportând victimele la locul unde se întâlneau cu clienţii) C.K. (martor care a arătat că inculpatul M. câştiga sume frumoase de bani de pe urma persoanei pe care o trafica).

Mijloacele de probă la care s-a făcut referire anterior au dovedit fără îndoială şi săvârşirea de către inculpatul M.M. a infracţiunii prevăzute de art. 14¹ din Legea nr. 678/2001, respectiv infracţiunea de utilizarea serviciilor unei persoane despre care beneficiarul cunoştea faptul că este victimă a traficului de persoane. Fapta inculpatului M. a constat în aceea că, în primăvara anului 2011 a întreţinut relaţii sexuale cu partea vătămată M.R.T., cunoscând că aceasta este o victima a traficului de minori, în contul unei curse pe care a efectuat-o pe raza comunei Lăzăreni.

Din convorbirile telefonice indicate anterior, dar şi din cele care au fost expuse, în cele ce a urmat, curtea de apel a considerat că rezultă, fără nicio îndoială, faptul că inculpatul M. cunoştea faptul că partea vătămată M. era minoră dar şi victima a traficului de minori.

S-a reţinut că, au fost transcrise convorbiri telefonice purtate de către acest inculpat, convorbiri din care a rezultat preocupările constante ale acestui inculpat în ceea ce priveşte activitatea infracţională de trafic de persoane şi de traficare a părţii vătămate M.R.

Modalitatea şi succesiunea convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul M. (mai întâi cu potenţiali clienţi şi apoi cu partea vătămată M.), a considerat instanţa, că au dovedit preocupările constante ale acestui inculpat în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, respectiv de traficare a minorei M.

Mai mult, aşa cum s-a desprins din convorbirile telefonice purtate de inculpaţii M., B. şi D., s-a apreciat că inculpatul M., a cunoscut faptul că victima minoră M. era traficată şi de ceilalţi doi inculpaţi, dovadă în acest sens fiind declaraţiile părţilor vătămate şi ale martorilor care au arătat că inculpaţii D. şi B. îl însoţeau pe M., când acesta din urmă transporta părţile vătămate, pentru întâlnirile cu clienţii.

S-a precizat că, un alt mijloc de probă care susţine vinovăţia acestui inculpat a fost declaraţia inculpatului B., acest din urmă inculpat recunoscând că s-a asociat cu inculpaţii D. şi M., pentru a o exploata sexual pe partea vătămată M., iar în luna noiembrie 2011, împreună cu inculpatul M., a condus-o pe această parte vătămată în localitatea Dalnic unde aceasta a întreţinut relaţii sexuale cu un client, banii fiind încasaţi de către inculpatul M.

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că mijloacele de probă administrate şi la care s-a făcut referire anterior au dovedit, fără niciun dubiu faptul că inculpatul M.M.O. a săvârşit infracţiunile pentru care a fost condamnat în mod legal şi temeinic de către prima instanţă, aceasta stabilind în mod judicios şi încadrarea juridică a infracţiunilor săvârşite de către acest inculpat.

De altfel, a subliniat instanţa, în motivele de apel ale acestui inculpat, acesta nu a făcut decât referiri generice, în sensul că nu este vinovat, fără a arăta în concret care ar fi motivele pentru care ar fi nevinovat şi care ar fi mijloacele de probă care i-ar susţine nevinovăţia.

Prin urmare, a fost apreciat ca nefondat motivul de apel al acestui inculpat prin care se solicită achitarea.

Curtea a constatat, însă că, este fondat motivul de apel care vizează reducerea pedepselor aplicate acestui inculpat.

Având în vedere toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., dar având în vedere şi lipsa de antecedente penale ale acestui inculpat, s-a constatat că se impune reţinerea în favoarea acestui inculpat a circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi a se face aplicarea dispoziţiilor art. 76 C. pen. corespunzător cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre infracţiunile săvârşite de către acest inculpat.

Au fost avute în vedere ca argumente, în sprijinul soluţiei de reducere a pedepselor, faptul că inculpatul are un loc de muncă, aşa cum rezultă din contractul individual, s-a prezentat la toate solicitările organelor judiciare, pe tot parcursul procesului penal. De asemenea, şi anterior comiterii infracţiunilor din această cauză inculpatul a avut un loc de muncă, respectiv, taximetrist.

Un alt argument, care a condus instanţa la reducerea cuantumului pedepselor aplicate acestui inculpat a fost cel care se desprinde din modalitatea de comitere a infracţiunilor, respectiv faptul că acest inculpat nu a întrebuinţat acte de violenţă asupra părţii vătămate, deoarece pedepsele aplicate pentru infracţiunile de trafic de minori, trebuie dozate şi în funcţie de modalitatea concretă în care inculpatul a săvârşit infracţiunile, iar în speţă modalitatea nu a relevat un pericol social extrem de ridicat al acestui inculpat.

S-a precizat că, aşa cum s-a arătat anterior la analiza cuantumului pedepselor aplicate inculpatului D., infracţiunea de trafic de persoane a prezentat, un pericol generic, ridicat, însă instanţele de judecate au fost chemate să analizeze pericolul social concret, în funcţie de împrejurările reale, în care o persoană a săvârşit faptele, în funcţie de circumstanţele personale.

Instanţa de apel a menţionat că, în speţă, inculpatul M.M. a fost vinovat de săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, în variantele expuse anterior, însă circumstanţele personale ale inculpatului, coroborate cu modalitatea concretă în care a săvârşit faptele a evidenţiat un nivel mediu de pericol social al infracţiunilor şi al inculpatului, urmând ca acesta să se reflecte, în cuantumul pedepselor.

Pentru toate aceste motive au fost reduse pedepsele aplicate acestui inculpat.

Analizând apelurile declarate de către inculpaţii S.P. şi H.M.L., s-a reţinut că au solicitat în principal achitarea în şi în subsidiar au solicitat reducerea pedepselor şi schimbarea modalităţii de executate.

S-a considerat că, şi în privinţa acestor doi inculpaţi, prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt şi încadrarea juridică a infracţiunii, respectiv cea prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 2 acte materiale, părţile vătămate traficate de către cei doi inculpaţi fiind S.L. şi J.E.

S-a precizat că apelurile declarate de către cei doi inculpaţi au fost analizate împreună, având în vedere că cei doi inculpaţi au traficat în aceiaşi perioadă aceleaşi părţi vătămate.

Curtea de apel a reţinut că inculpaţii S.P. şi H.M.L. au primit şi cazat părţile vătămate S.L. J.E., în luna februarie 2011, cunoscând că au fost recrutate prin înşelăciune de inculpatul B. Scopul pentru care le-au primit şi cazat a fost cel al exploatării sexuale în cadrul Clubului M.H.

Săvârşirea acestei infracţiunii în formă continuată de către cei doi inculpaţi, s-a arătat că a rezultat din coroborarea următoarelor mijloace de probă:

- declaraţiile părţilor vătămate S.L. şi J.E. care descriu împrejurările în care au fost recrutate de către inculpatul B., iar apoi exploatate pe teritoriul Germaniei prin practicarea prostituţiei de către inculpaţii S. şi H.

- chitanţele W.U. din care rezultă faptul că inculpatul H. a trimis inculpatului B. mai multe sume de bani, în perioada de referinţă săvârşirii infracţiunii în acest sens fiind înscrisurile depuse în dosarul cauzei.

- rapoartele privind situaţia victimelor infracţiunii de trafic săvârşite de către cei doi inculpaţi, din care rezultă faptul că exploatarea acestora a fost facilitată de mediul familial dezorganizat din care provin şi de nivelul scăzut de instrucţie.

- declaraţia inculpatului H. în care acesta a arătat modul în care a preluat părţile vătămate L. şi J. pe care le-a cazat în localul pe care îl administra în scopul de a practica prostituţia. În cuprinsul declaraţiei, inculpatul a recunoscut că i-a trimis lui B. câte 100 euro însă el s-a apărat invocând faptul că a făcut acest lucru la solicitarea părţilor vătămate L. şi E., iar nu din proprie iniţiativă.

S-a precizat că, pe lângă faptul că inculpaţii S. şi H. au cunoscut modul în care fuseseră recrutate cele două părţii vătămate de către inculpatul B. (ameninţare şi înşelăciune), nu le-au dat posibilitatea celor 2 victime de a pleca deoarece aşa cum descrie partea vătămată S. nu avea bani cu ce să se întoarcă în ţară, nu ştia cui să se adreseze, nu cunoştea limba germană şi nu avea telefon pentru a putea comunica. Toate aceste aspecte sunt mijloace care au constrâns cele 2 părţi vătămate să rămână în stabilimentul deţinut de inculpatul H. şi să se prostitueze o parte din câştiguri revenindu-le inculpaţilor S. şi H., iar o altă parte era trimisă de aceştia în ţară inculpatului B. La momentul la care partea vătămată S.L. a reuşit să-şi stângă pe ascuns o sumă de bani şi-a cumpărat bilet şi a revenit în ţară. Potrivit declaraţiilor celor două părţi vătămate inculpaţii S. şi H. au cunoscut cu certitudine faptul că cele 2 părţi vătămate au fost recrutate şi urmau să fie trimise în Germania deoarece inculpata S. a fost cea care i-a trimis "bani lui B. pentru bilete, pentru manichiură ...". Inculpata S. le-a constrâns pe cele două părţi vătămate să rămână şi să se prostitueze în favoarea sa până îşi va recupera cel puţin banii pe care îi trimise-se inculpatului B. pentru a le recruta.

- înscrisul în limba germană depus de către inculpatul H. din care rezultă faptul că cele 2 părţi vătămate au fost înregistrate în evidenţele fiscale. Faptul că inculpatul H. avea un stabiliment înregistrat în condiţii legale nu-l poate absolvi pe acesta de angajarea răspunderii penale atâta vreme cât inculpatul cunoştea că cele 2 părţi vătămate au fost recrutate prin înşelăciune şi ameninţare dar şi faptul că cele 2 părţi vătămate nu beneficiau de libertate de acţiune ( de a pleca de la acest stabiliment) din lipsa mijloacelor financiare şi a posibilităţilor de comunicare. Mai mult şi în perioada în care s-au aflat în acest stabiliment cele 2 părţi vătămate au continuat să fie ameninţate telefonic de către inculpatul B.

- convorbirile telefonice purtate de cei doi inculpaţi s-au coroborat cu restul materialului probator, în sensul dovedirii vinovăţiei acestora. în acest sens s-a făcut trimitere, la convorbirea transcrisă între inculpata P. şi inculpatul D. purtată pe seama sumelor ce se cuveneau, celui din urmă inculpat, ca urmare a exploatării victimelor în stabilimentul din Germania. Faptul că inculpata P. a profitat de sume de bani de pe urma practicării prostituţiei de către cele două părţi vătămate, că menţinea o permanentă legătură cu inculpaţii D. şi B., cei care recrutau victimele de pe teritoriul României, mai rezultă şi din convorbirile telefonice.

- transcrierile convorbirilor telefonice dovedesc faptul că inculpatul H., când a aflat că mama părţii vătămate S.L., vrea să sesizeze organele de poliţie, i-a comunicat inculpatului B. că o va determina pe partea vătămată să o sune în prezenţa sa pe mamă pentru a-i cere să înceteze demersurile. Toate acestea au dovedit faptul că inculpatul exercita un control asupra părţii vătămate.

Prin urmare au fost nefondate solicitările formulate de către cei 2 inculpaţi în sensul achitării deoarece mijloacele de probă la care am făcut referire anterior dovedesc fără nicio îndoială că cei doi inculpaţi sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane în forma arătată anterior.

Au fost nefondate solicitările inculpatei S. de achitare în principal în temeiul art. 10 lit. a) şi în subsidiar art. 10 lit. d) C. proc. pen., fiind îndeplinite toate condiţiile legale pentru răspunderea penală a acestei inculpate. Susţinerea inculpatei din motivele de apel, în sensul că nu a cunoscut modul cum au fost recrutate cele 2 părţi vătămate este contrazisă de declaraţiile celor 2 părţi vătămate care au arătata că l-a momentul la care au ajuns în Germania, inculpata S. le-a relatat ca ea a fost cea care i-a trimis bani inculpatului B. pentru ca victimele să fie transportate în Germania şi pentru a se aranja în vederea practicării prostituţiei. Mai mult inculpata P. le-a constrâns pe acestea să rămână în respectivul stabiliment până la data la care îşi va putea recupera sumele de bani ocazionate de sosirea părţilor în Germania.

Curtea de apel a considerat ca fiind fondat motivul de apel al inculpatei S. prin care aceasta a solicitat reducerea pedepsei aplicate, deoarece şi în cazul acesteia s-a impus reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi să se dea eficienţă dispoziţiilor art. 76 C. pen. în sensul reducerii cuantumului pedepsei.

Instanţa de apel, a avut în vedere la redozarea pedepsei toate criteriile stabilite de art. 72 C. pen., lipsa antecedentelor penale, atitudinea de a se prezenta în faţa organelor judiciare a acestei inculpate, dar şi modalitatea concretă în care acesta a săvârşit infracţiunea având în vedere că nu a exercitat acte de violenţă asupra părţilor vătămate, modalitatea concretă în care au fost traficate cele 2 părţi vătămate (prin lipsirea de mijloace financiare şi de comunicare pentru a le da acestora libertate de acţiune), Curtea a constatat că infracţiunea săvârşită de către inculpata S. are un nivel mediu de pericol acesta urmând a se reflecta într-un cuantum mai redus al pedepsei.

Pentru aceste considerente pedeapsa aplicată inculpatei S.P. a fost redusă la 3 ani închisoare, însă regimul de executare în detenţie a fost menţinut având în vedere natura infracţiunii săvârşite şi necesitatea de a asigura instanţei garanţia fermă că pe viitor această inculpată nu va mai săvârşi astfel de infracţiuni. La aprecierea cuantumului pedepsei, instanţa a avut în vedere vârsta tânără, faptul că are un copil minor în întreţinere.

A fost apreciat ca nefondat motivul de apel al inculpatei care vizează cuantumul daunelor morale pe care a fost obligată să le plătească, apreciindu-se că prima instanţă a stabilit o sumă rezonabilă cu titlu de daune morale, sumă ce este dovedită pe de o parte prin natura infracţiunii săvârşite, iar pe de altă parte prin rapoartele de evaluare întocmite în cauză de Agenţia Naţională de Luptă împotriva traficului de persoane. Totodată, a fost nefondată şi solicitarea de a înlătura dispoziţia de confiscare a sumei de 525 euro deoarece această sumă a fost apreciată corect de către prima instanţă în urma declaraţiilor părţilor vătămate J.E. şi S.L.

Curtea a constatat că, este nefondat motivul principal de achitare al inculpatului H., deoarece mijloacele de probă dovedesc săvârşirea acestei infracţiuni în formă continuată, cu încadrarea juridică corect reţinută de către prima instanţă, referitor la cele două părţi vătămate.

A fost, însă, fondat cel de-al doilea motiv de apel al acestui inculpat, care vizează reducerea pedepselor, având în vedere cu precădere, mijloacele de probă, administrate, în circumstanţiere, în faţa instanţei de apel.

În primul rând, Curtea a constatat că se impune reţinerea şi în favoarea acestui inculpat a circumstanţei atenuante, prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege de 5 ani închisoare, la 3 ani închisoare.

Potrivit înscrisurilor depuse, inculpatul H. este căsătorit, îşi ajută semeni, are un comportament corespunzător, în societate, este un cetăţean care nu creează probleme, are o bună conduită, nu are un comportament agresiv. Potrivit declaraţiei martorului M.C., inculpatul are un comportament bun, este ataşat de familie şi respectat de localnici.

Faţă de aceste motive, şi având în vedere şi lipsa de antecedente penale ale acestui inculpat, Curtea a redus pedeapsa principală aplicată de către prima instanţă de la 5 ani la 3 ani închisoare.

Raportat la natura infracţiunii săvârşite de către inculpat, la amploarea fenomenului infracţional legat de traficul de persoane, la funcţia de prevenţie generală a pedepsei, Curtea a constatat că nu se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei solicitată de către inculpat, modalitatea aleasă de către prima instanţă, cea a detenţiei fiind în măsură să asigure instanţei de judecată garanţii ferme, în sensul că, scopul pedepsei va putea fi atins.

Analizând apelul declarat de către inculpatul B.G.Z., s-a considerat că prima instanţă a stabilit corect starea de fapt, dar şi încadrarea juridică a infracţiunilor săvârşite de către inculpatul B.G.Z., mijloacele de probă dovedind, fără nici un dubiu săvârşirea infracţiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat.

1. Săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în luna noiembrie 2010, parte vătămată, fiind G.A., s-a apreciat că a rezultat din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia părţii vătămate G.A. în care descrie modul în care a fost recrutată de inculpatul B. împreună cu inculpatul D., iar apoi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei pe teritoriul Cehiei de către E.I. Potrivit declaraţiei acestei părţi vătămate, inculpaţii D. şi B. s-au ocupat de procurarea paşaportului părţii vătămate, şi nu i-au comunicat părţii vătămate, faptul că urma să practice prostituţia în Cehia.

- raportul privind situaţia victimei G.A. întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat situaţiei familiale, mediului de viaţă pauper şi nivelului scăzut de şcolarizare facilitând racolarea şi exploatarea acesteia şi raport de evaluare psihologică a victimei G.A. întocmit de DGASPC Covasna;

Potrivit proceselor verbale încheiate cu ocazia recunoaşterii de pe planşele fotografice a inculpaţilor B.G.Z. şi D.J.A., de către G.A., această parte vătămată a recunoscut fără nicio îndoială toate persoanele care s-au ocupat de exploatarea ei în scopuri sexuale pe teritoriul Cehiei, dar a recunoscut şi alte părţi vătămate, precum G.L. care au fost exploatate, în aceeaşi perioadă, de către acelaşi grup infracţional.

Pentru această infracţiune de trafic de persoane, materialul probator a fost completat de convorbirile telefonice purtate de către inculpaţi, convorbiri din care a rezultat preocupările constante ale acestui inculpat pe linia traficului de persoane.

De asemenea, declaraţiile inculpatului B. s-au coroborat cu restul materialului probator, din declaraţia acestui rezultând, faptul că inculpatul cunoştea că numita E.I. administrează în Cehia un stabiliment unde se practică prostituţia, cunoştea că partea vătămată G.A. are o situaţie materială grea, arătând că a ajutat-o pe această parte vătămată, împreună cu inculpatul D. să îşi procure acte de identitate.

Potrivit declaraţiei martorei A.M., inculpatul B. s-a ocupat de recrutarea acestei persoane, arătând că acesta s-a oferit să o ajute să îşi procure un act de identitate.

Toate aceste mijloace de probă au dovedit infracţiunea de trafic de persoane pentru care a fost condamnat de către prima instanţă inculpatul, dar şi încadrarea corectă dată de prima instanţă, contrar, susţinerilor inculpatului, din motivele de apel, în sensul achitării.

Curtea a constatat că, în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 323 C. pen., prima instanţă a stabilit corect încadrarea juridică dar şi faptul că vinovăţia inculpatului a rezultat din judicioasa coroborare a mijloacelor de probă:

- în primul rând pornim de la declaraţia dată de către acest inculpat, în care inculpatul B. a recunoscut faptul că a constituit şi s-a asociat cu inculpaţii D. şi M., pentru a o exploata în scopuri sexuale pe partea vătămată M.

- această din urmă declaraţie se coroborează cu convorbirile telefonice purtate de către acest inculpat, cu ceilalţi inculpaţi din cauză dar şi cu alte persoane, din aceste convorbiri rezultând preocuparea constantă pe linia traficului de persoane a acestui inculpat, trafic care nu s-a limitat doar la partea vătămată M.

- declaraţiile părţilor vătămate, care se coroborează în sensul art. 75 C. proc. pen., cu celelalte mijloace de probă administrate, în sensul că din acestea se desprind strânsele legături dintre inculpaţii B., M. şi D. în scopul recrutării şi exploatării sexuale a părţilor vătămate, dar şi rolul pe care îl aveau în cadrul acestui grup cei trei inculpaţi, respectiv inculpaţii B. şi D. de a recruta prin înşelăciune şi ameninţări părţile vătămate, iar inculpatul M., aşa cum am mai arătat la analiza apelului, acestui din urmă de a transporta părţile vătămate la locurile unde urmau să se întâlnească cu clienţii.

- declaraţia martorului B.N. şi a martorului cu identitate protejată "R." din care rezultă modul cum inculpaţii B.G.Z., D.J.A. şi M.M.O. s-au constituit într-un grup infracţional care avea ca scop exploatarea sexuală a părţii vătămate M.R.T.

- declaraţia martorului S.L. din care rezultă că acesta avea cunoştinţă de faptul că inculpatul D.J.A. facilita preluarea de femei în vederea practicării prostituţiei;

- declaraţia martorului N.Z. din care rezultă că inculpatul B.G.Z. a intenţionat să-i transfere partea vătămată M.R.T. în vederea întreţinerii de relaţii sexuale cu aceasta, dar şi cea a martorului D.H. din care rezultă împrejurările în care inculpatul B. a recrutat-o pe fiica sa S.L., iar apoi a fost exploatată, sexual pe teritoriul Germaniei.

S-a apreciat că toate aceste mijloace de probă au dovedit, fără niciun dubiu, faptul că au fost îndeplinite toate cerinţele legii pentru angajarea răspunderii penale a inculpatului B. pentru această infracţiune, contrar motivelor formulate de către acesta în sensul achitării.

Curtea de apel a considerat că au fost îndeplinite cerinţele legii, iar prima instanţă a stabilit corect încadrarea juridică a infracţiunilor de trafic de minori săvârşite de către inculpatul B. la datele de: ianuarie 2011, decembrie 2010, 20 martie 2011, 9 mai 2011, faţă de partea vătămată minoră M.R.T., vinovăţia inculpatului, pentru aceste cinci infracţiunii cu încadrări juridice diferite: art. 13 alin. (1), (2), (3), art. 13 alin. (1) şi (2), art. 13 alin. (1), (2) şi (3), art. 13 alin. (1), art. 13 alin. (1) şi (3) toate din Legea nr. 678/2001, rezultând din coroborarea judicioasă a următoarelor mijloace de probă:

- declaraţia părţii vătămate M.R.T., din care rezultă condiţiile în care a fost recrutată, transportată şi exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei de către inculpaţii D.J.A., B.G.Z. şi M.M.O.;

- raportul întocmit de către ANITP - Centrul Regional Braşov, din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat situaţiei familiale, mediului de viaţă pauper şi nivelului scăzut de şcolarizare facilitând racolarea şi exploatarea acesteia;

- evaluarea psihologică efectuată de DGASPC Covasna înregistrată sub nr. 3378 din 08 februarie 2010;

- declaraţia martorului B.N. şi a martorului cu identitate protejată "R." din care rezultă modul cum inculpaţii B.G.Z., D.J.A. şi M.M.O. s-au constituit într-un grup infracţional care avea ca scop exploatarea sexuală a părţii vătămate M.R.T. Declaraţiile martorilor N.Z. şi V.L. din care rezultă că inculpatul B. a intenţionat să le transfere partea vătămată M.R.T. în vederea întreţinerii de relaţii sexuale cu aceasta.

S-a arătat că declaraţiile părţii vătămate M. s-au coroborat pe deplin cu declaraţiile martorilor, cu declaraţia inculpatului B. care a recunoscut că s-a asociat cu ceilalţi, în vederea exploatării sexuale a acestei părţi vătămate, cu declaraţiile martorilor, la care s-a făcut referire anterior, dar şi cu conţinutul convorbirilor telefonice purtate de către inculpatul B. şi ceilalţi inculpaţi.

În legătură cu cererea formulată de către acest inculpat în motivele scrise de apel, în sensul schimbării încadrării juridice din infracţiunile de trafic de minori din luna decembrie 2010 (art. 13 alin. (1), (2), (3)) şi cea din luna ianuarie 2011 (art. 13 alin. (1), (2)), într-o infracţiune în formă continuată cu 2 acte materiale, Curtea a constatat că această cerere este nefondată, deoarece, nu este îndeplinită cerinţa prevăzută de lege, în sensul existenţei unei rezoluţii infracţionale unice, deoarece, modalităţile de recrutare şi de plasare a părţii vătămate, în scopul exploatării, dar şi beneficiarii sumelor de bani sunt diferiţi, aşa cum rezultă din expunerea stării de fapt corect reţinută de către prima instanţă.

S-a apreciat ca fiind nefondată solicitarea acestui inculpat, din motivele de apel, în sensul eliminării, prin schimbare de încadrare a alin. (2) al art. 13 din Legea nr. 678/2001, susţinând în acest sens că nu au fost incidente în cauză, niciunul din variantele alternative, enumerate de legiuitor în acest alineat.

În sensul aprecierii ca nefondate a acestei solicitări, Curtea a constatat că aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă, fapta din luna decembrie 2010, a fost săvârşită asupra părţii vătămate minore prin ameninţare, iar cea din cursul lunii ianuarie, prin inducere în eroare, prin promisiuni de obţinere a unor mijloace băneşti substanţiale, toate acestea urmând a fi raportate la starea de minoritate a părţii vătămate.

Faţă de toate aceste considerente, s-a constatat că este pe deplin dovedită vinovăţia inculpatului B., în comiterea infracţiunilor de trafic de minori la care am făcut referire anterior, fiind aşadar nefondate susţinerile acestuia din motivele de apel, în sensul achitării sale.

Prima instanţă de control judiciar a apreciat că mijloacele de probă au dovedit, fără nicio îndoială, săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, în forma tentativei, faţă de partea vătămată M.M.M., infracţiune corect încadrată juridic de către prima instanţă.

- declaraţia părţii vătămate M.M.M. din care rezultă împrejurările în care a fost racolată de inculpaţii B.G.Z. şi D.J.A. în vederea practicării prostituţiei, coroborată cu raportul privind situaţia victimei M.M.M. întocmit de către ANITP, din care rezultă că vulnerabilitatea victimei s-a datorat relaţiilor intrafamiliale tensionate datorate consumului de alcool şi nivelului scăzut de instrucţie, favorizând racolarea acesteia, dar şi cu celelalte mijloace de probă, coroborare ce se realizează în sensul cerinţelor art. 75 C. proc. pen. La acestea s-au adăugat convorbirile telefonice ce atestă preocupările inculpatului de a trafica în scopuri sexuale persoane de sex feminin.

Mijloacele de probă care dovedesc săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, în formă continuată, faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E., în luna februarie 2011, s-a considerat că sunt următoarele:

- declaraţia părţii vătămate S.L. din care rezultă modul cum a fost racolată de către inculpatul B.G.Z., iar apoi exploatată prin practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către inculpaţii S. şi H. şi cea a părţii vătămate J.E. din care rezultă împrejurările în care a fost racolată de către inculpatul B.G.Z., iar apoi exploatată pe teritoriul Germaniei de către aceeaşi inculpaţi.

- rapoartele privind situaţia celor două victime întocmit de către ANITP din care rezultă condiţiile care au favorizat racolarea victimelor de către inculpaţi.

- declaraţia martorului D.H. din care rezultă împrejurările în care fiica sa, partea vătămată S.L., a fost recrutată de inculpatul B.G.Z. şi exploatată prin practicarea prostituţiei pe teritoriul Germaniei de către inculpaţii S. şi H.

- declaraţia martorului P.S. din care rezultă împrejurările în care inculpatul B.G.Z. a cunoscut partea vătămată J.E.;

- declaraţiile inculpaţilor S. şi H., din care rezultă modul în care a preluat victimele S. şi J.

La toate aceste mijloace de probă s-au adăugat convorbirile telefonice purtate cu precădere între inculpaţii B. şi S., în care aceştia poartă discuţii despre cele două părţi vătămate, despre modul de exploatare al acestora, dar şi despre modul de împărţire al sumelor de bani obţinute din exploatarea în scopuri sexuale a celor două părţi vătămate.

Toate aceste mijloace de probă au dovedit, fără nicio îndoială, vinovăţia inculpatului, în comiterea acestei din urmă infracţiuni de trafic de persoane, în formă continuată, corect încadrată juridic de către prima instanţă şi infirmă solicitările acestui inculpat de achitare, formulate, prin motivele de apel.

Mijloacele de probă care au fost enumerate mai sus şi care au fost administrate, în faţa instanţei de apel, la solicitarea inculpatului B., inclusiv declaraţia acestuia din urmă, nu au reuşit să răstoarne starea de fapt reţinută corect de către prima instanţă.

Curtea a constatat însă că este fondat ultimul motiv de apel al acestui inculpat, prin care solicită reducerea cuantumului pedepselor.

În apel s-a procedat la o nouă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului B., având în vedere, în primul rând, înscrisurile în circumstanţiere depuse de către acest inculpat, dar şi lipsa de antecedente penale care va contribui la reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. şi la aplicarea efectelor art. 76 C. pen., în funcţie de limitele de pedeapsă prevăzute de lege.

Astfel, inculpatul B., a dovedit că are un loc de muncă stabil, are copii minori în întreţinere, a recunoscut parţial săvârşirea faptelor, aşa cum am arătat la analiza apelului acestuia, menţiunile referatului de evaluare care reţine posibilităţi de reintegrare şi reeducare a acestui inculpat. De asemenea, instanţa a avut în vedere şi atitudinea de a se prezenta în faţa organelor judiciare a acestui inculpat.

Pentru toate aceste motive, a reţinut circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi a redus pedepsele aplicate acestui inculpat.

Faţă de numărul mare de infracţiuni comise de acest inculpat, perseverenţa infracţională, cuantumul pedepselor şi pentru a nu se crea sentimentul de impunitate faţă de pedepsele care nu se execută s-a impus aplicarea unui spor de pedeapsă.

Împotriva deciziei penale au formulat recursuri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Covasna şi inculpaţii B.G.Z., H.M.L., D.J.A., M.M.O. şi S.P.

Prin motivele scrise de recurs, procurorul a invocat cazul de casare prev. de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. invocând greşita aplicare a dispoziţiilor art. 76 lit. c) C. proc. pen. relativ la inculpatul B.G.Z. pentru infracţiunea de trafic de persoane în formă continuată prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. comisă în februarie 2011 faţă de părţile vătămate S.L. şi J.E.. S-a susţinut că în ce priveşte această infracţiune, minimul special fiind de 5 ani închisoare, reţinându-se circumstanţele atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) C. pen., instanţa de apel trebuia să facă aplicarea dispoziţiilor art. 76 lit. b) C. pen.

Prin concluziile orale, procurorul de şedinţă a menţionat că nu mai susţine cel de-al doilea motiv de recurs scris, date fiind cazurile de casare prev. de art. 385⁹ C. proc. pen., modificate prin Legea nr. 2/2013, prin care s-a criticat cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor B.G.Z., H.M.L., D.J.A., M.M.O. şi S.P., urmare reţinerii circumstanţei atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) C. pen., şi s-a solicitat menţinerea pedepselor stabilite de Tribunalul Covasna prin Sentinţa penală 32 din 28 iunie 2012.

Recurentul intimat inculpat H.M.L., prin declaraţia de recurs, a invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 10, 14, 17² şi 18 C. proc. pen. În principal, a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., susţinând că s-a comis o eroare gravă de fapt şi că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) (două acte materiale - părţile vătămate E.J. şi S.L.), sub aspectul laturii obiective, nefiind realizat elementul material în vreuna din modalităţile alternative.

În subsidiar, a criticat procesul de individualizare a pedepsei aplicate, solicitând reducerea acesteia şi schimbarea modalităţii de executare în suspendare condiţionată sau suspendare sub supraveghere.

La dezbaterea recursului, apărătorul ales al inculpatului a invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 şi pct. 17² solicitând, în esenţă, achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., reindividualizarea pedepsei şi schimbarea modalităţii de executare.

Recurentul intimat inculpat B.G.Z., prin declaraţia de recurs a susţinut că este nevinovat, iar la dezbaterea recursului, prin apărătorul din oficiu a solicitat, în baza art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., redozarea pedepsei până la limita care să permită suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Recurentul intimat inculpat D.J.A., la dezbaterea recursului, prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat redozarea pedepsei şi suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în baza cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen.

Recurentul intimat inculpat M.M.O., prin declaraţia de recurs, a susţinut că nu este întrunită latura obiectivă a infracţiunii de trafic de minori deoarece nu a existat ameninţare, răpire sau altă formă de constrângere, iar la dezbaterea recursului, prin apărătorul din oficiu a solicitat, în baza art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., diminuarea pedepsei astfel încât să permită suspendarea sub supreveghere a executării pedepsei, iar în baza art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivat de faptul că nu au existat elemente de constrângere a părţii vătămate.

Recurenta intimată inculpată S.P., prin declaraţia de recurs, a susţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (două acte materiale).

Prin motivele scrise de recurs, transmise prin fax la data de 24 iunie 2013, în baza "art. 385¹, pct. 12¹ C. proc. pen.", inculpata a solicitat, în esenţă, achitarea în temeiul art. 10 lit. a) - fapta nu există ori în temeiul art. 10 lit. d) - faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, deoarece vinovăţia sa nu a fost dovedită prin probele administrate din care, de altfel, nu reiese niciuna dintre modalităţile alternative de realizare a infracţiunii (ameninţare, răpire sau alte constrângeri exercitate asupra victimelor faţă de părţile vătămate J.E. şi S.L.).

În subsidiar, a solicitat redozarea pedepsei aplicate prin reducerea cuantumului acesteia sub minimul special prevăzut de lege care este de natură a conduce la realizarea scopului prev. de art. 52 C. pen.

Totodată, a solicitat înlăturarea obligării la plata daunelor morale şi a dispoziţiei privind confiscarea întrucât sumele nu au fost dovedite, precum şi restituirea unor telefoane mobile preluate în urma percheziţiei informatice şi care nu i-au fost restituite.

La dezbaterea recursului, invocând cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 şi 17² C. proc. pen., apărătorul ales al inculpatei a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. a) sau art. 10 lit. d) C. proc. pen., învederând că, din probele administrate rezultă că părţile vătămate J.E. şi S.L. erau libere, asupra lor nefiind exercitat vreun act de violenţă sau constrângere, lipsind astfel latura obiectivă a infracţiunii de trafic de persoane. De asemenea, s-au formulat concluzii în sensul suspendării condiţionate a executării pedepsei şi constatarea injusteţei obligării la plata daunelor morale care nu au fost dovedite.

Examinând hotărârea atacată prin prisma dispoziţiilor prev. de art. 385⁶ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că sunt fondate numai recursurile declarate de parchet şi inculpatul B.G.Z. pentru considerentele următoare:

Având în vedere data pronunţării deciziei recurate, respectiv 20 februarie 2013, se constată că sunt aplicabile dispoziţiile legii noi de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în M. Of. nr. 89/12.02.2013.

Prin Legea nr. 2/2013 s-a realizat o nouă limitare a devoluţiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de pct. 17² al art. 385⁹ C. proc. pen., intenţia clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

Judecata în recurs înseamnă o verificare a hotărârii recurate numai sub acele aspecte care se încadrează într-unul din cazurile de casare prev. de art. 385⁹ C. proc. pen.

Limitarea obiectului judecăţii, în recurs, la cazurile de casare prevăzute de lege, înseamnă că nu orice încălcare a legii de procedură penală sau a legii substanţiale constituie temeiuri pentru a casa hotărârea recurată, ci numai acelea care corespund unuia din cazurile de casare prevăzute de lege.

Recursul constituie o jurisdicţie exercitabilă numai în cazuri strict determinate, reprezentând violări ale legii, care duc la o judecată ce nu poartă asupra fondului, ci exclusiv asupra corectei aplicări a legii. De aceea, instanţa de casare nu apreciază faptele, nu judecă procesul propriu zis, judecând exclusiv dacă din punctul de vedere al dreptului, hotărârea atacată este corespunzătoare.

În acest context, recursul nu este o cale de atac asemănătoare apelului, natura sa juridică fiind în principiu cea a unei căi de reformare sub aspect legal, de drept, şi nu faptic, excluzând rejudecarea pentru a treia oară a unei cauze exact în parametrii în care a avut loc judecata în primele două grade de jurisdicţie (fond şi apel).

Legislaţia procesual penală actuală instituie teoria casării numai a aspectelor de drept legate de nelegalitatea hotărârilor penale, ceea ce reprezintă esenţa recursului în al treilea grad de jurisdicţie.

În privinţa recursului declarat de parchet, având în vedere că, în mod expres, s-a învederat că nu se mai susţine motivul de casare referitor la greşita individualizare a pedepsei, faţă de conţinutul art. 385⁹ C. proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte, analizând decizia atacată prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., consideră că critica privind reţinerea eronată a dispoziţiilor art. 76 lit. c) C. pen., se subsumează acestuia şi este întemeiată.

Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane prevede pentru infracţiunea prev de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a), pedeapsa închisorii de la 5 la 15 ani.

Reţinând în favoarea inculpatului B.G. dispoziţiile art. 74 lit. a) C. pen. şi ţinând seama de minimul special, de 5 ani, prevăzut de legea specială pentru infracţiunea în discuţie, instanţa de apel trebuia să facă aplicarea efectelor circumstanţelor atenuante prev. de art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. care prevăd că pedeapsa se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de un an, când minimul special al pedepsei închisorii este de 5 ani sau mai mare şi există circumstanţe atenuante.

Ca atare, în mod greşit, prima instanţă de control judiciar a făcut trimitere la dispoziţiile art. 76 lit. c) C. pen. care reglementează efectele circumstanţelor atenuante atunci când minimul special al închisorii este de 3 ani sau mai mare.

Constatând, însă, că pedeapsa aplicată inculpatului B.G., pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (părţi vătămate S.L. şi J.E.), este în limite legale, se va menţine cuantumul de 4 ani închisoare.

De altfel, parchetul nici nu a susţinut că pedeapsa ar fi nelegală, motiv de recurs care s-ar fi încadrat cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Recurentul intimat inculpat D.J.A. nu a respectat dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. în conformitate cu care motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

Aşadar, acest inculpat nu a formulat motive scrise de recurs, situaţie în care, ţinând seama de dispoziţiile alin. 3 al aceluiaşi text legal, recursul promovat este nefondat întrucât critica susţinută cu prilejul dezbaterilor, privind greşita individualizare a pedepsei, nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prev. de art. 385⁹ C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013, deci nici celor care se iau în considerare din oficiu în baza art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen.

Cazul de casare prev. la pct. 14 al art. 385⁹ C. proc. pen., în formularea actuală, permite casarea hotărârilor numai dacă pedeapsa aplicată este în alte limite decât cele legale, nemaifiind posibil a se face o reindividualizare a pedepsei aplicate, cum permitea reglementarea anterioară a art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Punctual, se menţionează că, deşi apărarea inculpatului a făcut trimitere la cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., motivul de recurs nu poate fi examinat prin prisma acestui caz de casare deoarece nu poate fi luat în discuţie, din oficiu, conform art. 385⁹ alin. (2¹) coroborat cu art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., în condiţiile în care inculpatul D.J.A. nu a motivat recursul în termen, după cum s-a precizat anterior. Apoi, critica referitoare la individualizarea pedepsei nu se constituie într-un motiv de recurs care să evidenţieze că hotărârea este contrară legii sau că prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii, critica ţinând de aprecierea instanţei asupra criteriilor în raport de care se stabileşte cuantumul pedepsei şi modalitatea de executare.

Referitor la motivele de recurs ale inculpatului B.G.Z., Înalta Curte constată că a fost invocat, în termenul prev. de art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen., numai motivul de recurs prin care a susţinut nevinovăţia sa, enunţat în declaraţia de recurs.

Cel de-al doilea motiv de recurs, referitor la individualizarea pedepsei, a fost învederat cu ocazia dezbaterilor, adică cu depăşirea termenului legal prev. de art. 385¹⁰ C. proc. pen., şi nici nu se încadrează cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. (pentru că nu se critică legalitatea pedepsei) şi niciunui alt caz de casare care se ia în discuţie din oficiu.

Motivul de recurs prin care inculpatul B.G.Z. a susţinut că, în mod greşit, a fost condamnat, nu se circumscrie niciunuia dintre cazurile de casare prev. de art. 385⁹ C. proc. pen. întrucât recurentul inculpat învederează, în realitate, aspecte ce ţin de aprecierea probatoriului şi stabilirea situaţiei de fapt.

Motivul de recurs ce vizează achitarea, s-ar fi circumscris, teoretic, cazului de casare prev. de pct. 18 al art. 385⁹ C. proc. pen. în forma de reglementare dinainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, care dădea dreptul instanţei de recurs de a cenzura modul în care au fost reţinute faptele şi împrejurările de fapt ale cauzei, cu precizarea că, chiar şi sub imperiul legii de procedură, anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, cazul de casare prev. la pct. 18 presupunea o eroare gravă de fapt, care nu echivala cu o apreciere greşită a faptelor.

La acest moment, prevederile pct. 18 al art. 385⁹ C. proc. pen. au fost abrogate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013, astfel încât netemeinicia deciziei penale atacate nu mai poate fi cenzurată în calea de atac a recursului.

Recursul inculpatului B.G.Z. va fi însă admis ţinând seama de recursul promovat de procuror, bazat pe un motiv de legalitate.

Cât priveşte motivele de recurs ale inculpatului H.M.L., Înalta Curte constată ca fiind invocate, în termen, cele prezentate prin declaraţia de recurs (respectiv eroarea gravă de fapt, neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) - două acte materiale - părţile vătămate E.J. şi S.L. şi greşita individualizare a pedepsei.

Recursul inculpatului H.M.L. este nefondat.

Ţinând seama de cazurile de casare enumerate prin declaraţia de recurs, se precizează că cele de la pct. 10 şi pct. 18 ale art. 385⁹ C. proc. pen. au fost abrogate prin Legea nr. 2/2013, iar cazul de casare prev. de pct. 14 din C. proc. pen., în vigoare, vizează numai aspecte care ţin de legalitatea pedepsei aplicate.

Prin urmare, motivele de recurs vor fi examinate prin raportare la cazul de casare prev. la pct. 17² al art. 385⁹ C. proc. pen., enunţat de recurentul inculpat, precum şi prin prisma celorlalte cazuri de casare ale articolului menţionat, aşa cum sunt reglementate începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/1013, şi care pot fi luate în considerare din oficiu.

Motivul de recurs prin care se solicită achitarea, cu argumentul că situaţia de fapt stabilită s-ar datora unei erori grave de fapt, nu se încadrează cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. întrucât potrivit acestuia, casarea intervine când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii, or, recurentul inculpat, în mod evident, critică greşita apreciere a probelor, şi nu se aduce, hotărârii atacate, o critică sub aspectul vreunei chestiuni de drept.

Nici motivul referitor la individualizarea pedepsei nu se subsumează cazului de casare anterior precizat deoarece, şi în această ipoteză, critica nu vizează un aspect de legalitate. Pentru acest motiv nu este incident nici cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., care deşi poate fi luat în discuţie din oficiu, nu mai dă posibilitatea instanţei de recurs să reaprecieze datele ce caracterizează fapta şi făptuitorul şi, eventual, să reindividualizeze pedeapsa şi modalitatea de executare a acesteia, fiind suspusă controlului numai legalitatea pedepsei, iar pedeapsa aplicată se situează în limitele special prevăzute pentru infracţiunea comisă.

În privinţa motivelor de recurs invocate de inculpatul M.M.O. şi inculpata S.P. se constată că, în termen legal, a fost susţinut numai cel prin care s-a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, sub aspectul laturii obiective, în baza cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., solicitându-se achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Toate celelalte motive de recurs şi cazuri de casare au fost enunţate de cei doi inculpaţi, pentru prima dată, cu ocazia dezbaterii recursurilor, la data de 9 octombrie 2013, şi prin motivele scrise de recurs - în cazul inculpatei S.P., depuse la dosar prin fax la data de 24 iunie 2013, adică după şi, respectiv, cu două zile înainte de primul termen de judecată cu procedura completă, din data de 26 iunie 2013, fiind încălcate dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen., care sancţionează această situaţie cu posibilitatea luării în considerare numai a cazurilor de casare care se pot lua în considerare din oficiu.

Or, niciunul dintre aceste motive de recurs (inexistenţa faptei, reindividualizarea pedepsei, nedovedirea cuantumului daunelor morale şi a sumei confiscate, omisiunea restituirii unor bunuri) nu se circumscrie cazurilor de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, printre care nu este enumerat cel de la pct. 17² C. proc. pen. - care prevede că hotărârile sunt supuse casării când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Cazul de casare de la pct. 14 al art. 385⁹ C. proc. pen., care se ia în considerare din oficiu, permite doar analiza legalităţii pedepsei (ceea ce nu s-a criticat de inculpaţi, şi, de altfel, pedepsele se situează în limitele speciale prev. de lege pentru infracţiunile comise).

Art. 385⁹ pct. 14 teza I C. proc. pen., ce viza posibilitatea reindividualizării judiciare a pedepsei sau modalităţii executării a fost abrogat anterior pronunţării deciziei recurate. Ca urmare acest aspect nu va putea fi valorificat în temeiul textului legal menţionat, dar nici în contextul pct. 17² C. proc. pen., pe de-o parte pentru că nu a fost invocat în termen, iar pe de altă parte deoarece voinţa legiuitorului a fost aceea de a supune cenzurii, în al III-lea grad de jurisdicţie, numai elemente de nelegalitate.

Ca urmare, aspectele referitoare la individualizarea judiciară a pedepsei sau modalităţii de executare, dacă nu se referă la elemente de nelegalitate, nu mai pot fi cenzurate în recurs.

Examinând motivul de recurs prin care s-a susţinut neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, în cazul inculpatului M.M.O. - pentru infracţiunea de trafic de minori, lipsind ameninţarea, răpirea sau altă formă de constrângere, iar în cazul inculpaţilor H.M.L. şi S.P. - pentru infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) - două acte materiale - părţile vătămate E.J. şi S.L., lipsind elementul material în vreuna din modalităţile alternative de realizare a laturii obiective, Înalta Curte consideră că este nefondat.

Acest motiv se circumscrie cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen.

Instanţa de recurs apreciază că nu există o stabilire greşită a situaţiei de fapt, nu au fost ignorate probe şi nici nu s-a acordat încredere excesivă unor probe.

Instanţa de apel şi cea de fond au analizat infracţiunile pentru care sunt acuzaţi recurenţii inculpaţi M.M.O., H.M.L. şi S.P. conform rechizitoriului, dar şi apărările formulate referitoare la neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunilor.

Cât priveşte infracţiunea pentru care este acuzat inculpatul M.M.O., se consideră că realizarea laturii obiective este dovedită.

Astfel, martora B.N. şi martorul cu identitate protejată "R." au confirmat comiterea de către inculpatul M.M.O., împreună cu inculpaţii D.J.A. şi B.G.Z., a infracţiunii de trafic de minori, victima fiind M.R.T. Clienţii erau recrutaţi de inculpatul B., dar şi de inculpatul M.M.O. care, fiind taximetrist avea posibilitatea de a intra în contact cu multe persoane amatoare de servicii sexuale.

Acţiunea de recrutare a părţii vătămate M.R.T. de către inculpatul M.M.O. rezultă şi din interceptările efectuate în cauză, respectiv a comunicaţiilor de la postul telefonic 0758.498.xxx deţinut la acea vreme de inculpat.

Prin nota de redare nr. 11, în care a fost consemnat dialogul purtat de inculpat cu martora C.K., se confirmă că inculpatul cunoştea că partea vătămată avea la acea dată 16 ani.

Potrivit convorbirii telefonice purtată la data de 25 aprilie 2011, orele 20:30:47, cu martorul T.A., inculpatul M.M.O. o descrie pe partea vătămată şi prestaţiile sexuale pe care aceasta le oferă, discuţia telefonică coroborându-se cu declaraţia martorului.

Din convorbirea purtată de inculpat cu partea vătămată, la data de 25 aprilie 2011, orele 20:41:04, rezultă că inculpatul îi spune părţii vătămate M.R.T. că, mai târziu o să fie "ceva de muncă" şi o instruieşte, în sensul să facă baie şi să se aranjeze, dar şi faptul să nu spună nimănui despre acest lucru.

Din convorbirea telefonică purtată de inculpatul M.M.O. cu partea vătămată M.R.T., la data de 6 mai 2011, orele 19:43:33, rezultă acţiunea de recrutare a părţii vătămate, iar din cea de la data de 9 mai 2011, că inculpatul a contactat-o telefonic pe partea vătămată şi i-a spus că urmează ca, în acea seară, să întreţină relaţii sexuale cu doi bărbaţi, fiind luată de inculpat de la domiciliul ei, cu taxiul pe care-l conducea şi a fost transportată la apartamentul deţinut de inculpatul B.G.Z.

Potrivit convorbirii telefonice din 26 mai 2011, inculpatul M.M.O. a contactat-o din nou telefonic pe partea vătămată M.R.T., ocazie cu care i-a comunicat că în aceeaşi seară urma să întreţină relaţii sexuale cu persoane care nu au putut fi identificate, fiind discutat despre preţul relaţiilor sexuale, inculpatul manifestându-şi îngrijorarea să nu fie fraierit.

Din declaraţia părţii vătămate, din conversaţia inculpatului M.M.O., purtată la data de 12 aprilie 2011, orele 20:23:26 cu martora C.K., şi declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei, rezultă că, anterior datei de 12 aprilie 2011, inculpatul M.M.O. a întreţinut relaţii sexuale normale, dar şi orale cu partea vătămată M.R.T., în contul unei curse pe care a efectuat-o din comuna Lăzăreni, jud. Harghita până în Chilieni, jud. Covasna, având în vedere că partea vătămată nu avea bani să plătească contravaloarea cursei.

Din nota de redare nr. 12 reiese legătura strânsă pe care inculpatul M.M.O. o avea cu inculpatul B.G.Z. şi faptul că martorul I.I. a solicitat să-i fie adusă, pentru relaţii sexuale, o altă persoană decât partea vătămată M.R.T.

Martorul I.I. a declarat că l-a contactat pe inculpatul M.M.O., solicitându-i să-i de o fată pentru a întreţine relaţii sexuale cu aceasta, după puţin timp inculpatul i-a adus în parcarea pensiunii unde se afla pe partea vătămată M., iar martorul a negociat cu inculpatul M. să întreţină relaţii sexuale cu aceasta contra sumei de 70 - 80 RON.

Cu acestea se coroborează declaraţiile martorilor O.T. care a relatat că partea vătămată M. a fost traficată de către inculpatul M.M.O. care a contactând-o pe partea vătămată de nenumărate ori, chiar şi noaptea spunându-i că i-a găsit clienţi şi transportând-o; B.N. care a indicat că inculpatul M. a desfăşurat constant activităţi de trafic de persoane, transportând victimele la locul unde se întâlneau cu clienţii; C.K. care a menţionat că inculpatul M. câştiga sume frumoase de bani de pe urma persoanei pe care o trafica.

De asemenea, probele se coroborează cu declaraţia din faza de urmărire penală a inculpatului B.G.Z. care a recunoscut că s-a asociat cu inculpaţii D. şi M., pentru a o exploata sexual pe partea vătămată M., iar în luna noiembrie 2011, împreună cu inculpatul M., a condus-o pe această parte vătămată în localitatea Dalnic unde aceasta a întreţinut relaţii sexuale cu un client, banii fiind încasaţi de către inculpatul M.

De asemenea, Înalta Curte consideră că sunt întrunite, sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) (părţile vătămate E.J. şi S.L.), comisă de inculpaţii H.M.L. şi S.P.

Potrivit discuţiei telefonice dintre inculpatul B.G.Z. şi inculpata S.P. din data de 19 martie 2011 rezultă înţelegerea dintre aceştia şi inculpatul H.M.L. să exploateze împreună pe părţile vătămate J.E. şi S.L., în sensul că, din câştigurile obţinute de părţile vătămate în urma practicării prostituţiei în Germania, un procent de 60% le revenea inculpaţilor S.P. şi H.M.L., iar 40% inculpatului B.G.Z.

Mijloacele de probă demonstrează că, anterior plecării părţilor vătămate din România, inculpatul H.M.L. i-a trimis lui B.G.Z., prin intermediul serviciului W.U., suma de 100 euro destinată pregătirii părţilor vătămate pentru plecare, iar deplasarea ambelor părţi vătămate din România în Germania a fost efectuată cu acelaşi autocar, cu plecare din Braşov, contravaloarea biletelor pentru tren şi autocar fiind suportate de inculpatul B.G.Z.

Transcrierea convorbirii din data de 22 martie 2011, dintre inculpaţii B.G.Z. şi S.P. relevă că au cunoscut faptul că părţile vătămate se aflau într-o stare de vulnerabilitate, care facilita exploatarea lor, această stare fiind urmărită de inculpaţi.

Partea vătămată S.L. a declarat că i-a adus la cunoştinţa inculpatului H.M.L. că nu a venit în Germania, împreună cu partea vătămată J.E., pentru a practica prostituţia, inculpatul spunându-i că nu este obligată să rămână şi că banii trimişi inculpatului B.G.Z., respectiv 300 euro, care se împart între cele două părţi vătămate, trebuie să-i restituie, după care poate pleca acasă, condiţii în care părţile vătămate s-au văzut obligate să practice prostituţia în localul administrat de inculpatul H.M.L.

Potrivit declaraţiei martorei I.E., dată în faţa instanţei, reiese că părţile vătămate au fost aduse la Clubul M.H., din Germania, nu cunoşteau nici limba română şi nicio altă limbă de circulaţie internaţională, doar S.L. vorbea puţin limba română, iar din discuţiile purtate cu aceasta, martora a înţeles că niciuna din cele două părţi vătămate nu ştiau, atunci când au plecat din România, că urmează să practice prostituţia.

Din comunicaţiile purtate de părţile vătămate cu inculpatului B.G.Z. rezultă că au aflat că o parte din banii câştigaţi trebuie să-i trimită acestuia, relevantă fiind discuţia purtată la data de 22 martie 2011 de partea vătămată J.E. cu inculpatul B.G.Z.

Probele demonstrează că, în aceste condiţii, partea vătămată J.E. a expediat, prin intermediul inculpatului H.M.L., în două rânduri, câte 100 euro pe numele inculpatului B.G.Z., care este confirmată şi prin formularele W.U. depuse de aceasta la dosarul cauzei.

Din discuţia din data de 19 martie 2011, avută de inculpatul B.G.Z. cu inculpata S.P., rezultă că, înainte ca partea vătămată J.E. să afle că îi datorează lui B.G.Z. bani de pe urma practicării prostituţiei, inculpata şi H.M.L. i-au reţinut din câştigurile realizate procentele convenite cu B.G.Z.

Apoi, din convorbirea purtată, la data de 27 martie 2011, de partea vătămată S.L. cu B.G.Z. reiese că inculpatul H.M.L. exercita în fapt un control strict asupra acesteia, inculpatul trimiţând, la 9 aprilie 2011, suma de 75 euro, martorei D.H., aflând că intenţionează să sesizeze organele de poliţie poliţie în legătură cu practicarea prostituţiei de către fiica ei, S.L.

Prin conţinutul lor, mijloacele de probă dovedesc faptul că inculpaţii S.P. şi H.M.L. au profitat de starea de vulnerabilitate în care au fost aduse victimele J.E. şi S.L., pentru a le exploata, în condiţiile în care nu puteau comunica cu nimeni pentru a cere ajutor, nu cunoşteau limba, li se cerea plata unei sume de bani pentru a plăti datoriile ocazionate de transportarea lor din România în Germania, toate aceste elemente fiind specifice comiterii infracţiunii de trafic de persoane, având ca scop exploatarea sexuală a victimelor.

Părţile vătămate au fost constrânse de inculpaţii S.P. şi H.M.L. să practice prostituţia în folosul lor şi al inculpatului B.G.Z., prin invocarea faptului că trebuie să restituie banii trimişi pentru cheltuielile efectuate cu deplasarea lor în Germania, după cum în mod întemeiat au reţinut instanţele de fond.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Covasna şi de inculpatul B.G.Z. împotriva Deciziei penale nr. 27/Ap din 20 februarie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va casa, în parte, decizia atacată şi rejudecând:

Va descontopi pedeapsa principală aplicată inculpatului B.G.Z. şi va repune în individualitatea lor pedepsele şi sporul de 1 an închisoare.

Vor fi înlăturate dispoziţiile art. 76 lit. c) C. pen. reţinute pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) şi art. 74 lit. a) C. pen., săvârşită de inculpatul B.G.Z., şi se va constata incidenţa dispoziţiilor art. 76 lit. b) C. pen., urmând a fi menţinută pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. se va contopi pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului B.G.Z. pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. cu pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile concurente, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care va fi sporită cu 1 an închisoare şi se va dispune ca inculpatul B.G.Z. să execute pedeapsa principală de 8 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Vor fi menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

În temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii H.M.L., D.J.A., M.M.O. şi S.P. împotriva aceleiaşi decizii.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi H.M.L. şi S.P. la plata sumei de câte 575 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar suma de câte 175 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate M.R.T., F.B.Z., M.M.M., J.E. şi intimatele părţi civile G.A., S.L. şi O.T.E., se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., vor fi obligaţi recurenţii inculpaţi D.J.A. şi M.M.O. la plata sumei de câte 875 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar suma de câte 175 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate M.R.T., F.B.Z., M.M.M., J.E. şi intimatele părţi civile G.A., S.L. şi O.T.E., se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B.G.Z., în sumă de 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară pentru inculpaţii D.J.A. şi S.P. se va suporta din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Covasna şi de inculpatul B.G.Z. împotriva Deciziei penale nr. 27/Ap din 20 februarie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia atacată şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa principală aplicată inculpatului B.G.Z. şi repune în individualitatea lor pedepsele şi sporul de 1 an închisoare.

Înlătură dispoziţiile art. 76 lit. c) C. pen. reţinute pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) şi art. 74 lit. a) C. pen., săvârşită de inculpatul B.G.Z., şi constată incidenţa dispoziţiilor art. 76 lit. b) C. pen. menţinând pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. contopeşte pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului B.G.Z. pentru infracţiunea prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. cu pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile concurente, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, pe care o sporeşte cu 1 an închisoare şi dispune ca inculpatul B.G.Z. să execute pedeapsa principală de 8 ani închisoare şi 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Menţine celelalte dispoziţii ale deciziei atacate.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii H.M.L., D.J.A., M.M.O. şi S.P. împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenţii inculpaţi H.M.L. şi S.P. la plata sumei de câte 575 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar suma de câte 175 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate M.R.T., F.B.Z., M.M.M., J.E. şi intimatele părţi civile G.A., S.L. şi O.T.E., se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi D.J.A. şi M.M.O. la plata sumei de câte 875 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, iar suma de câte 175 RON, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părţi vătămate M.R.T., F.B.Z., M.M.M., J.E. şi intimatele părţi civile G.A., S.L. şi O.T.E., se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul B.G.Z., în sumă de 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară pentru inculpaţii D.J.A. şi S.P. se va suporta din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 3679/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie...		ICCJ. Decizia nr. 3619/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3619/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3620/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3622/2013. Penal. Luare de mită (art. 254 C.p.). Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3679/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p.), luare de mită (art. 254 C.p.), omisiunea sesizării organelor judiciare (art. 263 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3727/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.). Recurs