ICCJ. Decizia nr. 3757/2013. Penal. Trafic internaţional de droguri (Legea 143/2000 art. 3). Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3757/2013
Dosar nr. 4556/3/2013
Şedinţa publică din 28 noiembrie 2013
Prin sentinţa penală nr. 467/F din 05 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti - secţia a ll-a penală, s-au hotărât, printre altele, următoarele:
În baza prev. art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată calificarea juridica a faptelor reţinute în sarcina inculpatului T.G. din art. 7 alin (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege, toate cu aplic art. 33 lit. a) C. pen., în art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, şi art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
În baza prev. art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege şi art. 3201 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul T.G. la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. conform art. 65 C. pen.
În baza art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din aceeaşi lege a mai fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) conform art. 65 C. pen.
În baza prev. art. 33 lit. a) C. pen. şi 34 lit. b) C. pen. inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 3 ani interdicţia drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. conform art. 65 C. pen. S-a făcut aplic. prev. art. 71-64 lit. a), b) C. pen. în baza prev. art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi conform art. 88 C. pen. a fost dedusă prevenţia de la 18 octombrie 2012 la zi.
A fost respinsă cererea privind schimbarea calificării juridice din art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct ,11 din aceeaşi Legea în art. 323 C. pen., ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în fapt, din probatoriile administrate în cauză, coroborate şi cu declaraţiile inculpaţilor date in faza cercetării judecătoreşti, a rezultat că în cursul lunii septembrie 2012, inculpatul G.S.V. a fost contactat telefonic de inculpatul T., solicitându-i nr de telefon al tatălui său. Trebuie menţionat ca inculpatul T. şi familia G. se cunoşteau de o buna bucata de timp, fiind vecini.
Inculpatul G.S.V. a susţinut in declaraţia sa că avea cunoştinţă de faptul ca T. se ocupa de traficul de droguri, bănuind că solicitarea acestuia a fost determinata de o astfel de „activitate".
Depoziţia inculpatului G.S.V. privitoare la derularea operaţiunii de procurare/deţinere şi transportul cantităţii de 48,502 kg cocaina spre România, a fost extrem de detaliata, parte fiind confirmata de probatoriile administrate în cauza dar şi de precizările făcute de inculpaţi în declaraţiile date.
Astfel, a rezultat ca inculpaţii T. şi G.S. s-au întâlnit în Sardinia, pe un velier, unde au pus la punct detaliile derulării operaţiunii, inculpatul T. fiind deja in posesia cantităţii de 500 kg cocaina. Inculpatul G.S. şi-a asumat sarcina de a găsi potenţiali cumpărători ai drogurilor motiv pentru care l-a contactat pe fiul său, urmând ca acesta sa ia legătura cu mai multe persoane indicate de el, printre care s-a aflat şi colaboratorul P.D.
Contactele legate de plasarea drogurilor au fost realizate in plan intern de inculpatul G.S.V., sub îndrumarea tatălui său, împrejurare în care, la recomandarea colaboratorului P.D. apar şi J.A.V. şi A.G., potenţiali cumpărători ai drogurilor. În acest context este de concluzionat faptul ca inculpatul G.S. a avut încă de la început intenţia de plasare a drogurilor pe teritoriul României.
În întâlnirea avută la data de 24 septembrie 2012 inculpatul G.S.V. a încercat să-i convingă pe colaboratorii „J.A.V." şi „A.G." că întreaga cantitate de cocaină „e gradui zero, vine direct de la mama ei, e neumblată(...)", adică este de calitate. De asemenea, inculpatul G.S.V. Ie-a spus colaboratorilor „J.A.V." şi „ A.G." că el şi tatăl lui sunt furnizori de încredere şi că dacă vor accepta să cumpere cele 500 kilograme cocaină, pe viitor vor încheia multe alte astfel de tranzacţii (convorbiri interceptate şi transcrise). Anterior întâlnirii cu colaboratorii „J.A.V." şi „ A.G.", inculpaţii G.S.V. zis „V." şi G.S. zis „S." au avut o discuţie telefonică prin care cel din urmă îi spunea fiului său să se ducă la întâlnire şi să-i convingă pe cumpărători să încheie tranzacţia.
În seara de 24 septembrie 2012, în timp ce inculpatul G.S.V. se afla împreună cu colaboratorii „J.A.V." şi „A.G.” inculpatul G.S., a purtat o discuţie telefonică cu colaboratorul „A.G." discuţie referitoare la diferite detalii privind viitoarea tranzacţie cu cocaină.
În cuprinsul declaraţiilor date inculpatul G.S.V. a precizat ca după întîlnirea tatălui sau cu inculpatul T. a primit diverse sume de bani respectiv 24.000 euro şi 30.000 RON, introduse in tara cu ocazia „a doua ieşiri către Barcelona”.
De asemenea, la data de 12 octombrie 2012 oreie 18 : 01 incuipatui T.G. poartă o discuţie telefonica cu colaboratorul „A.G." comunicând-i că după ce vor încrieia tranzacţia, „eu aş dori să vă iau să mergem puţin mai încolo(...) să facem o întâlnire şi cu cei de dincolo, să-i cunoaşteţi şi dvs(...)", ceea ce însemna că inculpatul T.G. intenţiona să-l pună în legătură cu furnizorii drogurilor.
La data de 12 octombrie 2012 orele 19:42 şi 20:09 inculpatul G.S. zis „S.", l-a contactat pe S.P., ce se afla în Anglia, şi l-a convins să se întoarcă în ţară la Satu Mare pentru a-i asigura transportul cocainei pe ruta Linz - Satu Mare.
Trebuie precizat ca inculpaţii G.S. şi S.P. sunt veri şi potrivit declaraţiei celui din urma nu au ţinut legătura de cea trei ani de zile motivat de faptul ca ambii erau plecaţi din tara. În discuţiile telefonice avute cu vărul sau inculpatul S.A. a primit o serie de indicaţii respectiv „efectuarea a doua transporturi întrucât „nu-i bine sa pui merele in acelaşi coş” (...) (transcriere interceptare), ruta de deplasare precum şi destinaţia finala, respectiv Linz-Satu Mare, marfa urmând a fi depozitata în Satu Mare, locuinţa inculpatului S.A.
După discuţia telefonica avuta cu varul sau inculpatul S.A. l-a contactat telefonic pe inculpaiui F.V.V. - vechi prieten al acestuia - care l-a şi însoţit in Austria la efectuarea „transportului."
Din probatoriile administrate în cauză a rezultat că în afara celor două convorbiri telefonice din 15 octombrie 2012 şi respectiv seara de 16 octombrie 2012 - interceptate şi transcrise în dosarul cauzei - inculpatul S.A. a mers în dimineaţa zilei de 17 octombrie 2012 la atelierul inculpatului F. cu motivaţia de a „ efecuta un" schimb de ulei „al autoturismului” proprietatea sa.
A rezultat totodată din depoziţia martorei P.C. - fosta iubita a inculpatului F. - ,audiata la propunerea sa, ca in ziua de 13 spre 14 octombrie 2012 l-a însoţit pe acesta in Debrecen pentru a-l lua de la aeroport pe inculpatul S.A.
În seara zilei de 15 octombrie 2012 inculpaţii S.A. şi F. au părăsit ţara prin P.T.F. Vama Petea, separat, primul la volanul autoturismului sau iar inculpatul F. conducând o auto-platforma marca M.S., urmând ca cei doi sa se întâlnească la primul S.H., pe autostrada.
Cu privire la folosirea auto-platformei este de menţionat ca inculpaţii G.S. şi S.A. şi-au pasat unul altuia iniţiativa folosirii acesteia, utilitatea ei fiind determinata de autoturismul defect al inculpatului T. Deoarece acest fapt nu a rezultat din discuţiile purtate între S.A. şi G. judecătorul cauzei a concluzionat că iniţiativa i-a aparţinut primului, fiind una dintre strategiile gândite de acesta pentru prevenirea riscurilor. Cert este ca la prima parcare în Ungaria autoturismul inculpatului S.A. a fost ridicat pe platforma, - drumul până în Austria fiind parcurs in aceasta modalitate, cei doi inculpaţi susţinând ca a fost o forma de a economisi bani, evitând plata a doua rovignate. Pe tot parcursul drumului inculpatul S.A. a ţinut legătura telefonic cu inculpatul G.S., primind tot felul de indicaţii. În jurul orei 06 : 29 inculpaţii au ajuns in parcarea hotelului R., de unde au preluat de la G.S. şi T.G. o geanta de culoare roşie şi un geamantan. Pe teritoriul Ungariei la cea 10 km de Vama Petea cei doi inculpaţi au oprit intr-o parcare şi au transferat pachetele din geanta de culoare roşie şi geamantan in doua genţi mai mici ,dupa care şi-au continuat drumul.
Inculpaţii S.A. şi F. au intrat in tara prin PTF Vama Petea la data de 16 octombrie 2012, orele 16:00, deplasându-se în localitatea Satu Mare auto-platforma fiind staţionata într-un parc auto. Cei doi s-au deplasat cu autoturismul aparţinând inculpatului S.A. la domiciliul acestuia, respectiv Str. A.S. La scurt timp inculpatul S.A. a purtat o discuţie telefonica cu G.S., informându-l pe acesta despre transport, mutarea pachetelor în doua genţi dar şi explicaţii privind topografia locului in care au fost abandonate geamantanul şi geanta de culoare roşie.
La rândul lor inculpaţii G.S. şi T. G au intrat in tara În aceeaşi zi de 16 octombrie 2012 orele 18,21 prin PTF Vama Petea, cu un autoturism marca V.P. şi s-au deplasat spre locuinţa inculpatului S.A., fiind dirijaţi telefonic de cel din urmă. Cei doi au rămas în locuinţa din Str. A.S. cea doua ore după care s-au deplasat pe str. P.L. şi s-au cazat la Hotel A. În aceeaşi seara inculpatul T. poarta o discuţie telefonică cu colaboratorul A.G. stabilind o întâlnire pentru a doua zi, confirmându-i totodată ca este in posesia a „45 dosare iar altele 40 urmând să le aducă".
Potrivit înţelegerii din seara precedentaja data de 17 octombrie 2012 orele 14 : 36, colaboratorul A.G., însoţit şi de investigatorul cu nume de cod „R.C. s-a intilnit cu inculpaţii G.S. şi T.G. în fata hotelului A. după care s-au deplasat către locuinţa inculpatului S.A., în Satu Mare.
Ajunşi la adresa situată în Satu Mare , str. A.S., inculpaţii G.S. zis „S.", T.G., S.P. şi colaboratorul „A.G." au intrat în curtea locuinţei, iar investigatorul „R.C." a rămas în autoturism.
La cererea inculpaţilor G.S. zis „S." şi T.G., inculpatul S.P. a părăsit locuinţa şi cu autoturismul marca V.P., s-a deplasat la adresa situată în str. A.S. de unde a preluat cele două genţi cu cocaină, depozitându-le în portbagajul autoturismului.
Având asupra sa cocaina, inculpatul S.P. a revenit la locuinţa sa şi din portbagaj a luat câteva pachete cu cocaină pe care Ie-a predat inculpaţilor G.S. zis „S." şi T.G. Cu ajutorul unui cuţit, colaboratorul a tăiat pachetele aduse de inculpatul S.P., constatând că acestea conţin cocaină. La cererea colaboratorului, inculpatul S.P. a revenit la autoturism, luând ambele genţi din portbagaj. Colaboratorul şi inculpaţii G.S. şi T.G. au numărat pachetele cu cocaină, rezultând că acestea sunt în număr de 49. întrucât au convenit preţul unui kg de cocaină în cuantum de 35.000 euro, a rezultat o sumă finală de 1.715.000 euro. La cererea colaboratorului, toate cele 49 kg cocaină au fost depozitate în portbagajul auturismului marca V.P., urmând să fie preluate de colaboratorul „A.G.".
După stabilirea sumei de tranzacţionare a cocainei, la 17 octombrie 2012 orele 16:57, inculpatul G.S. zis „S. l-a sunat pe fiul său, spunându-i că „vezi că te sună acum fratele lui O. (...) şi o să vină să-ţi aducă 1.715.000 euro („O." fiind colaboratorul „A.G.", iar fratele lui „O." fiind colaboratorul „J.A.V."), iar inculpatul G.S.V. a confirmat că îl va băga pe colaboratorul „J.A.V." „aici, sus, în mansardă şi-i ţin cu mine până când mă sunaţi voi."
La 17 octombrie 2012, orele 17:02, colaboratorul „J.A.V." l-a sunat pe inculpatul G.S.V., iar acesta din urmă i-a indicat adresa unde să vină să aducă banii.
La scurt interval de timp, în vederea prinderii în flagrant a inculpaţilor G.S. zis „S.", T.G. şi S.P., lucrătorii de poliţie aflaţi la Satu Mare au intervenit şi în baza autorizaţiei din 17 octombrie 2012 emisă de Tribunalul Bucureşti, în prezenţa martorilor asistenţi B.I. şi P.R., au procedat la percheziţionarea locuinţei situate în str. A.S., unde se aflau inculpaţii G.S. zis „S.", T.G. şi S.P.
Fiind întrebat dacă deţine în locuinţă droguri sau bani, inculpatul S.P. a predat lucrătorilor de poliţie suma de 20.000 euro, sumă ce a fost ridicată în vederea efectuării de cercetări. De asemenea, în urma percheziţiei corporale, asupra inculpatului S.P. a fost găsit telefonul mobil marca N. model W1. Asupra inculpatului G.S. a fost găsit un telefon mobil marca N. model W2. ce conţinea o cartelă Sim C., bun ce a fost ridicat şi depus la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B.- S.C.J.Ev.O., conform dovezii din 05 decembrie 2012. De asemenea, asupra inculpatului G.S. s-a mai găsit suma de 1.675,7 RON, ce a fost ridicată în vederea efectuării de cercetări.
Privind suma de 20.000 euro, predată de inculpatul S.P. şi suma de 1.675,7 RON găsită asupra inculpatului G.S., prin Ord. din 14 noiembrie 2012 D.I.I.C.O.T. s-a dispus instituirea sechestrului asigurător.
În prezenta martorilor asistenţi şi a inculpaţilor G.S.T. şi S.A. s-a procedat la verificarea autoturismului marca V.P., în portbagaj fiind găsite doua genţi în care se aflau 49 pachete ce conţineau o substanţă pulverulentă, ce au fost introduse in saci sigilaţi.
La data de 18 octombrie 2012, la sediul B.C.C.O. Bucureşti, în prezenţa martorului asistent Z.I.R., sacii au fost desigilaţi, iar cele 49 pachete au fost tratate criminalistic în vederea prelevării de urme papilare. După efectuarea activităţilor criminalistice, cele 49 pachete au fost reintroduse în alţi trei saci ce au fost sigilaţi. De asemenea, cele două genţi au fost introduse într-un al patrulea sac ce a fost sigilat. Probele au fost trimise laboratorului, în vederea efectuării de analize.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 19 noiembrie 2012, cele 49 pachete oferite spre vânzare de către inculpaţii G.S. zis „S." şi T.G. conţineau în total 48,502 kg cocaina.
Din proba litigiu au rămas cantităţile de 5,34 grame cocaină; 5,36 grame cocaină; 5,82 grame cocaină; 5,99 grame cocaină; 5,10 grame cocaină; 6,02 grame cocaină; 5,48 grame cocaină reţinute drept contra probe şi cantităţile de 9892,9 grame cocaină; 4933,1 grame cocaină; 10943,4 grame cocaină; 5941,6 grame cocaină; 1973,4 grame cocaină; 920,1 grame cocaină; 977,8 grame cocaină şi 13 calupuri care conţin cocaină cu masa brută 13150 grame. Toate cantităţile mai sus menţionate au fost sigilate şi depuse la camera de corpuri delicte a I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 03 decembrie 2012.
Cu privire la cele două genţi în care au fost găsite cele 49 pachete cu cocaină, în urma analizelor a rezultat că nu s-au pus în evidenţă substanţe stupefiante sau psihotrope. Gentile au fost depuse la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B.- S.C.J.Ev.O., conform dovezii din 05 decembrie 2012.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 03 decembrie 2012, de pe cele 49 pachete ce conţineau cocaină, s-au ridicat 9 urme papilare şi în urma studiului dactiloscopic, a rezultat că o urmă papilară a fost creată de degetul mare de la mâna stângă a inculpatului S.P., patru urme papilare nu au fost create de inculpaţii G.S., T.G., S.P. şi F.V. (cel mai posibil de colaboratorul „A.G.", când a numărat pachetele ce formau obiectul tranzacţiei) şi patru urme papilare nu au conţinut suficiente elemente dactiloscopice individuale necesare identificării persoanelor care le-au creat.
De asemenea, în autoturismul marca V.P., s-au găsit următoarele sume de bani: 3950 euro, 201 dolari S.U.A. şi 3.210 RON - ce aparţineau inculpatului G.S. zis „S."; 2.875 euro, 210 lire englezeşti şi 3.500 forinţi maghiari ce aparţineau inculpatului S.P., sume de bani cu privire la care prin ordonanţa nr. 2700/D/P/2012 din 14 noiembrie 2012 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător.
Tot în autoturismul marca V.P. s-au găsit următoarele telefoane: un telefon marca N. W3., ce conţinea o cartelă Sim O.; un telefon mobil marca N. W3. şi Sim O.; un telefon marca N. model W4., ce conţinea o cartelă Sim T. şi un telefon marca M. model H. fără cartelă şi o staţie de culoare neagră cu carcasă din plastic marca I.
În baza autorizaţiei din 17 octombrie 2012, emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia I p enală, în prezenţa inculpatului T.G. şi a doi martori asistenţi, lucrătorii de poliţie au efectuat percheziţia la adresa situată în Satu Mare, hotel A., jud. Satu Mare, unde inculpaţii G.S. şi T.G. s-au cazat în noaptea de 16 din 17 octombrie 2012., context în care inculpatul T.G. a predat suma de 405 RON şi un telefon mobil marca B.B.C., ce conţinea o cartelă Sim O. Asupra sumei de 405 RON s-a instituit sechestrul asigurător, conform ordonanţei nr. 2700/D/P/2012.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare s-au ridicat mai multe bunuri (telefoane mobile şi cartelele aferente, dispozitiv electronic multiport USB marca 111. şi doua laptopuri marca S.V., depuse la camera de corpuri delicte D.G.P.M.B. - S.C.J.S.Ev.O.
În baza autorizaţiei din 17 octombrie 2012, la data de 17 octombrie 2012, în prezenţa martorului asistent P.P., lucrătorii de poliţie au efectuat percheziţia domiciliară la adresa situată în B-dul L., sector 1 locuinţa inculpatului G.S.V., context in care s-au ridicat următoarele bunuri: un laptop marca T.O., un laptop marca E., un stick şi un hard disk marca H.D.S., cu capacitatea de 160 gb, o cheie ce avea ataşat un breloc pe care era inscripţionat „0S." (bunuri restituite pe parcursul urmăririi penale).
Din locuinţă, s-au mai ridicat un telefon mobil fără elemente de identificare ce conţinea o cartelă Sim V., ce a fost depus la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.Ev.O., conform dovezii din 05 decembrie 2012.
Cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra inculpatului G.S.V. s-au găsit: un telefon mobil marca N., ce conţinea o cartelă Sim V., un telefon mobil marca N. ce conţinea o cartelă SIM C.; un telefon mobil marca S.G.E., ce conţinea o cartelă SIM V., un telefon mobil marca I., model, ce conţinea o cartelă C., o cartelă SIM marca L., o cartelă telefonică emisă de H.A.L., bunuri ce au fost depuse la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.Ev.O., conform dovezilor din 05 decembrie 2012. Din locuinţă s-au mai ridicat: două paşapoarte pe numele inculpatului G.S.V., numeroase înscrisuri (chitanţe, înscrisuri etc), carduri bancare, o cheie de autoturism două chei tip yală şi suma de 10.000 RON (bunurile fiind restituite pe parcursul urmăririi penale cu excepţia sumelor de bani).
În legătură cu suma de 10.000 RON, prin ordonanţa nr. 2700/D/P/2012 din 14 noiembrie 2012 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător.
În legătură cu laptop-urile marca T.O. şi marca E., stickul şi un hard disk-ul marca H.D.S., cu capacitatea de 160 gb, în baza autorizaţiei din 01 noiembrie 2012 emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, la data de 21 noiembrie 2012 a fost efectuată percheziţia sistemelor informatice, fără a rezulta date care să prezinte interes în cauză (bunuri restituite pe parcursul urmăririi penale).
Întrucât existau indicii temeinice că inculpatul G.S.V. a depozitai în caseta de valori, aflată în incinta unităţii Banca B. Bucureştii Noi sume mari de bani, obţinute din traficul cu cocaină, în baza autorizaţiei din 23 octombrie 2012, emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 23 octombrie 2012 a fost efectuată percheziţia în prezenţa inculpatului G.S.V., a apărătorului ales al acestuia şi a unui martor asistent. Cu ocazia percheziţiei, în caseta de valori au fost găsite sumele de 24.000 euro şi 20.000 RON, sume asupra cărora s-a instituit sechestrul asigurător, conform ordonanţei nr. 2700/D/P/2012 din 14 noiembrie 2012 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti.
Asupra sumelor de bani ridicate de la inculpaţii G.S., T.G., S.P. şi G.S.V. s-a instituit sechestru asigurător, cu excepţia sumele de 350 euro şi 3.500 forinţi maghiari ce au fost depuse la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. - S.C.J.S.Ev.O., conform dovezilor din 07 decembrie 2012.
Cu privire la, autoturismul marca V.P., cu care la data de 16 octombrie 2012 inculpaţii G.S. şi T.G. au intrat în ţară prin Vama Petea, din cercetările efectuate în cauză, rezultă că este proprietatea inculpatului G.S.V., conform contractului de vânzare cumpărare încheiat de acesta la data de 29 septembrie 2012, în timp ce se afla la Madrid, în Spania, (bun asupra căruia s-a instituit sechestru asigurător).
În cuvântul pe fond reprezentantul Ministerului Public a solicitat, în baza disp. art. 334 C. proc. pen. schimbarea juridica a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor prin reţinerea alin. (1) - infracţiunea cadru - cuprinsă în disp. art. 3 din Legea nr. 143/2000.
Judecătorul cauzei a apreciat că solicitarea reprezentantului Ministerului Public este fondată motivat de faptul că în disp. art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 legiuitorul a înţeles să definească fapta în diverse variante, art. 2 cuprinzând agravanta reglementarii şi sancţiunea ca atare, reglementarea făcând trimitere expresa la drogurile de mare risc.
La rândul lor inculpaţii T. G şi S.P. au solicitat, în baza prev. art. 334 C. proc. pen. schimbarea calificării faptelor reţinute în sarcina lor, respectiv art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din aceeaşi lege în art. 323 C. pen., cerere ce a fost apreciată ca nefondată, fiind respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
În accepţiunea Legii nr. 39/2003 - lege speciala - grup infracţional organizat reprezintă grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care exista pentru o perioada şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
În cuprinsul legii sunt enumerate infracţiunile grave care fac parte din aceasta categorie printre care figurează şi traficul de droguri.
În doctrina de specialitate s-a pus problema delimitării grupului infracţional organizat - definit de legea speciala - şi infracţiunea de asociere in vederea comiterii de infracţiuni prev. de art. 323 C. pen., concluzionându-se că diferenţa se face în funcţie de infracţiunea care intră în obiectivul grupării (evident altele decât cele prev. la art. 167 C. pen.).
Important de menţionat este şi faptul ca art. 323 C. pen. reprezintă norma de maxima generalitate în domeniu în vreme ce legea specială impune cu necesitate o condiţie constând în comiterea de infracţiuni grave, enumerate ca atare de legiuitor iar grupul sa îndeplinească condiţiile impuse de legea specială.
Asocierea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 diferă de asocierea stipulata în art. 323 C. pen., ea referindu-se in principal la un grup bine organizat, cu o structura bine definita, ierarhizarea funcţiilor, mijloace de executare, transport, valorificare a rezultatelor, scopul fiind obţinerea de profituri maxime în scurt timp.
În cauză a rezultat cu evidenta ca iniţiativa „operaţiunii" i-a aparţinut inculpatului T., coordonarea / organizarea grupului i-a aparţinut inculpatului G.S. prin cooptarea fiului sau care a avut sarcini concrete de plasare a drogurilor şi găsirea potenţialilor cumpărători dar şi a varului său, acesta din urma având rolul de a se ocupa de transportul drogurilor în tară.
Situaţia de fapt, astfel cum a fost expusă mai sus a rezultat cu evidenta din materialul probator administrat în cauză, respectiv de: procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de colaboratorii „P.D.", „J.A.V." şi „ A.G." cu inculpatul G.S.V., procesele-verbale de redare a declaraţiilor colaboratorilor „P.D." , „J.A.V." şi „ A.G.", procesele-verbale de redare a rapoartelor investigatorilor „R.C." şi „M.A.", procesele-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate de cei cinci inculpaţi, procesele-verbale de supravegheri, procesul verbal de prindere în flagrant, procesele-verbale de percheziţii, declaraţiile martorilor asistenţi, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică şi criminalistică, context în care judecătorul cauzei va concluziona ca fiind pe deplin dovedita vinovăţia inculpaţilor G.S. , G.S.V., T. G şi S.P., in comiterea faptelor reţinute in sarcina lor.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti şi inculpaţii G.S., T.G., S.P., G.S.V. şi F.V.V.
Prin decizia penală nr. 236/A din 07 octombrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, printre altele, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. b) teza a II-a, C. proc. pen., cu ref. la art. 197 alin. (2) teza I, C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti şi de inculpaţii G.S., T.G., S.P., G.S.V. şi F.V.V., împotriva sentinţei penale nr. 467/F din 05 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală. A fost desfiinţată integral sentinţa penală apelată şi s-a trimis cauza spre rejudecare în fond, la aceeaşi instanţă, Tribunalul Bucureşti.
În temeiul art. 383 alin. (11) şi art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpaţilor G.S., T.G., S.P. şi G.S.V.
În temeiul art. 139 C. proc. pen., s-a respins ca neîntemeiată, cererea inculpatului T.G., de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara.
Parchetul a criticat soluţia atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, astfel:
1. omisiunea revocării suspendării condiţionate a unei pedepse aplicate de Judecătoria Sinaia, faptele fiind comise în termenul de încercare.
2. omisiunea Instanţei de a se pronunţa pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor.
Aplicarea, pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, a unor pedepse în alte limite decât cele legale.
Nelegalitatea pedepselor în raport de disp. art. 3201 C. proc. pen.
Omisiunea aplicării art. 3201 C. proc. pen. pentru toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului T. şi G.S.V.
Condamnarea inculpatului G.S.V. pentru alte infracţiuni decât cele pentru care a fost trimis în judecată.
7. Omisiunea pronunţării pe cerea de schimbare a încadrării juridice formulată de parchet.
8. Greşita achitare a inculpatului F.V.V.
Inculpatul G.S., susţinând motivele de apel ale parchetului, solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, arătând că instanţa de fond nu ţinut cont de declaraţia sa şi de circumstanţele personale.
Inculpatul S.P. a solicitat reindividualizarea pedepsei, precum şi reţinerea disp. art. 3201 C. proc. pen. şi a circumstanţelor atenuante prevăzute la art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi alin. (2) şi, ca modalitate de executare, aplic. art. 81 C. pen. sau art. 86 1 C. pen.
Inculpatul T.G. a solicitat reindividualizarea pedepsei şi scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunea prev. de art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003, întrucât nu s-a făcut dovada existenţei unui grup infracţional.
A mai arătat că are loc de muncă stabil în Venezuela şi că a făcut un denunţ.
Inculpatul F.V.V. a solicitat schimbarea temeiului achitării, prin reţinerea dispoziţiilor de la lit. a) şi c) de la 10 C. proc. pen.
Inculpatul G.S.V. a solicitat reindividualizarea pedepsei, acordând o mai mare eficienţă circumstanţelor personale.
Verificând sentinţa atacată, pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, instanţa de apel a constatat următoarele:
Inculpaţii G.S., T.G., S.P. şi F.V.V. au fost trimişi în judecată pentru câte trei fapte, încadrate juridic astfel:
1). - art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003;
2). - art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000;
3). - art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 pentru fiecare dintre aceşti inculpaţi.
Instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice, pentru fiecare dintre cei 4 inculpaţi în:
1). - art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct.11 din Legea nr. 39/2003;
2). - art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000;
3). - art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Inculpatul F.V.V. a fost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Pentru ceilalţi 3 inculpaţi, G.S., G.S.V., S.P., instanţa de fond a aplicat câte 2 pedepse, astfel:
- o pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din aceeaşi lege şi, o pedeapsă pentru celelalte 2 infracţiuni prev. de art. 3 alin. (1) şi (2) şi art. 2 alin. (2), ambele din Legea nr. 143/2000.
Aplicând o singură pedeapsă pentru cele 2 infracţiuni de trafic de droguri, instanţa de fond nu s-a pronunţat în legătură cu una dintre aceste fapte şi, mai grav, nu se poate stabili pentru care dintre acestea.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.S.V., acesta a fost trimis în judecată pentru 2 infracţiuni, respectiv:
- art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b) pct. 11 din Legea nr. 39/2003;
- art. 26 rap. la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Instanţa de fond a dispus schimbarea încadrării juridice din 3 infracţiuni, în condiţiile în care a fost trimis pentru 2 infracţiuni, în 2 infracţiuni, ambele în calitate de autor, fără motivarea schimbării din calitatea de complice în cea de autor.
Dar, dispoziţiile de condamnare sunt pentru 3 infracţiuni, la 2 pedepse cu închisoare, fiind condamnat şi pentru art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, fără să fi fost trimis în judecată pentru această infracţiune şi în lipsa unor dispoziţii de extindere a procesului penal.
Constatând acest deficienţe, instanţa de apel a opinat că nu pot fi reanalizate în calea de atac fără a priva inculpaţii de la o cale de atac şi de posibilitatea formulării apărării.
Prin nepronunţarea cu privire la unele infracţiuni şi pronunţarea cu privire la infracţiuni pentru care inculpaţii nu au fost trimişi în judecată şi pentru care nu s-a pus în mişcare acţiunea penală, se constată că nu a fost soluţionat fondul cauzei şi că se impune rejudecarea cauzei de către instanţa de fond.
Văzând aceste motive de desfiinţare cu trimitere spre rejudecare, celelalte motive de apel ale parchetului şi ale inculpaţilor nu au mai fost analizate în ceea ce priveşte temeinicia, urmând ca prin admiterea apelurilor, să se dea posibilitatea formulării tuturor apărărilor şi în faţa instanţei de fond.
Având în vedere că temeiurile care au stat la baza luării măsurilor preventive se menţin şi impun în continuare privarea de libertate, s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor G.S., T.G., S.P. şi G.S.V. şi s-a respins, ca neîntemeiată, cererea inculpatului T.G. de înlocuire a arestării preventive, constatând că punerea în libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publică şi pentru buna desfăşurare a procesului penal.
Împotriva deciziei penale nr. 236/A din 7 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a declarat recurs inculpatul T.G.
I. La termenul de astăzi, 28 noiembrie 2013, termen fixat pentru verificarea legalităţii măsurii arestării preventive a inculpatului T.G., acesta a precizat că îşi retrage recursul formulat, astfel încât, Înalta Curte a dispus preschimbarea termenul fixat pentru judecarea recursului de la data de 13 februarie 2014 la data de azi, 28 noiembrie 2013, având în vedere cele precizate de inculpat.
Potrivit dispoziţiilor art. 3854 alin. (2), teza a ll-a C. proc. pen., părţile îşi pot retrage recursul în condiţiile art. 369, care se aplică în mod corespunzător.
Deoarece retragerea recursului s-a făcut personal de inculpat, până ia încheierea dezbaterilor, în cauză fiind respectate dispoziţiile art. 369 C. proc. pen., Înalta Curte urmează a lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul T.G.
II. Totodată, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie legalitatea luării şi menţinerii măsurii arestării preventive faţă de inculpatul T.G.
Deliberând asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpatului T.G., constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 19 octombrie 2012, în Dosarul nr. 40647/3/2012, al Tribunalului Bucureşti, secţia l penala, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului T.G. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 19 octombrie 2012 pană la data de 16 noiembrie 2012, inclusiv, fiind emis MAP din 19 octombrie 2012.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv, instanţa este datoare să verifice periodic, din oficiu, în cursul judecăţii, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive. Dacă instanţa constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului (art. 160b alin. (2) C. proc. pen.). Dacă se constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive (art. 160b alin. (3) C. proc. pen.). Potrivit art. 139 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., măsura preventivă luată se înlocuieşte cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, iar când se constată că măsura preventivă a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau nu mai există vreun temei care să justifice menţinerea măsurii preventive, aceasta trebuie revocată din oficiu sau la cerere.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată că măsura arestării preventive a inculpatului T.G. a fost luată cu respectarea dispoziţiilor legale, respectiv ale art. 136 lit. d) C. proc. pen., art. 146 C. proc. pen., art. 148 lit. f) C. proc. pen., art. 1491 C. proc. pen. şi art. 151 C. proc. pen.
Instanţa reţine că, în prezenta cauză, la momentul dispunerii măsurii arestării preventive faţă de inculpat, au existat indicii temeinice, în sensul art. 681 şi art. 143 C. proc. pen., ce se menţin şi în prezent, din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit faptele pentru care a fost trimis în judecată. Relevante sunt în acest sens probele administrate în cursul urmăririi penale, respectiv procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de colaboratorii „P.D.", „J.A.V." şi „A.G." cu inculpatul G.S.V., procesele-verbale de redare a declaraţiilor colaboratorilor „P.D.", „J.A.V." şi „A.G.", procesele-verbale de redare a rapoartelor investigatorilor „R.C." şi „M.A.", procesele-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate de cei cinci inculpaţi, procesele-verbale de supravegheri, procesul verbal de prindere în flagrant, procesele-verbale de percheziţii, declaraţiile martorilor asistenţi, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică şi criminalistică, cât şi în cursul judecăţii, respectiv declaraţia inculpatului T.G. prin care a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Sub aspectul condiţiilor prevăzute cumulativ de art. 148 lit. f) C. proc. pen., se constată că pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, într-o măsură suficientă pentru a justifica măsura arestării preventive luate faţă de acesta, având în vedere pericolul social concret al faptelor deduse judecăţii şi circumstanţele sale personale. La stabilirea pericolului public, instanţa nu poate avea în vedere numai datele legate de persoana inculpatului, ci şi datele referitoare la faptă, nu de puţine ori, acestea din urmă fiind de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate şi credinţa, că organele judiciare nu reacţionează eficient faţă de persoane implicate în săvârşirea unor asemenea infracţiuni. Pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru infracţiunile ce fac obiectul dosarului, ci şi din modalităţile şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, modul în care inculpaţii au acţionat - în mod organizat, având fiecare un rol bine determinat la nivelul fiecărui segment al activităţii infracţionale, din caracterul premeditat al faptelor. Totodată, instanţa are în vedere şi cantitatea mare de droguri care a făcut obiectul activităţii infracţionale, preţul avut în vedere a fi obţinut de inculpaţi, efectele negative pe care consumul de droguri îl poate avea asupra sănătăţii psihice şi fizice asupra persoanelor consumatoare de astfel de droguri, putând duce chiar la decesul acestora şi nu în ultimul rând faptul că inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor solicitând aplicarea procedurii simplificate. Toate aceste elemente fundamentează convingerea instanţei că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Astfel, instanţa reţine că şi la acest moment subzistă temeiurile avute în vedere ia luarea măsurii arestării preventive, iar măsurile preventive alternative la detenţie ar fi insuficiente pentru a înlătura starea de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă persoana inculpatului, buna desfăşurare a procesului penal impunând de asemenea menţinerea stării de arest. Se constată în acest sens că, de la momentul luării măsurii arestării preventive faţă de inculpat, în cauză nu au intervenit elemente noi şi nu au fost administrate alte probe pe situaţia de fapt sau cu relevanţă prin prisma prevederilor art. 148 lit. f) C. proc. pen., care să conducă la concluzia că temeiurile care au justificat arestarea au încetat ori s-au modificat. Nici apărătorul inculpatului în concluziile sale sau inculpatul personal, având ultimul cuvânt, nu a invocat elemente pertinente de fapt care să fundamenteze concluzia că aceste temeiuri au încetat ori s-au modificat.
Totodată, raportat la complexitatea cauzei, la gravitatea infracţiunii pentru care inculpatul a fost deja condamnat la fond, instanţa reţine că sunt respectate şi exigenţele legale privind menţinerea măsurii preventive pe durata unui termen rezonabil, fiind întrunite atât condiţiile cerute de legea internă cât şi cele prevăzute de art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, astfel că va respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau ţara formulată de inculpatul T.G., prin apărător.
Pentru toate aceste considerente, art. 3002 C. proc. pen. raportat ia art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., instanţa va constata că în mod legal şi temeinic a fost luată măsura arestării preventive a inculpatului T.G. şi va menţine această măsură.
III. În concluzie, Înalta Curte va lua act de retragerea recursului declarat de inculpatul T.G. şi în temeiul art. 38517 rap. la art. 383 alin. (11) şi art. 350 C. proc. pen., va menţine starea de arest preventiv a inculpatului T.G.
Totodată, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea sa din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
la act de retragerea recursului declarat de inculpatul T.G. împotriva deciziei penale nr. 236/A din 7 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia l-a penală.
În temeiul art. 38517 rap. la art. 383 alin. (11) şi art. 350 C. proc. pen., menţine starea de arest preventiv a inculpatului T.G.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 18 octombrie 2012 la 28 noiembrie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 28 noiembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 374/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3768/2013. Penal → |
|---|
