ICCJ. Decizia nr. 3817/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Traficul de influenţă (art.257 C.p.), uzul de fals (art. 291 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3817/2013
Dosar nr. 16105/118/2011
Şedinţa publică din 3 decembrie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 531 din 03 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 16105/118/2011 s-a hotărât, astfel:
În baza art. 334 C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul P.M., prin apărător.
S-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3(trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată
În baza art. 257 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă,
În baza art. 257 C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă .
În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul P.M. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. rap. la art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea, în final, inculpatul P.M. deţinut în Penitenciarul Poarta Albă, judeţul Constanta, va executa pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., inculpatului i-a fost interzis exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive luată faţă de inculpatul P.M.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive, cu începere de la data de 04 noiembrie 2011 la zi.
În baza art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 14 C. proc. pen. au fost admise, pretenţiile civile formulate de partea civilă B.M. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 30.233,96 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă B.M.
Au fost admise, în parte, pretenţiile civile formulate de partea civilă C.E.G. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă C.E.G.
Au fost admise, în parte, pretenţiile civile formulate de partea civilă L.I.D. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă L.I.D.
Au fost admise, pretenţiile civile formulate de partea civilă E.E. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 9.500 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă E.E.
Au fost admise pretenţiile civile formulate de partea civilă S.V. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 12.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă S.V.
Au fost admise pretenţiile civile formulate de partea civilă Z.C. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 3.000 euro cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Z.C.
Au fost admise pretenţiile civile formulate de partea civilă I.M. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumelor de 4.000 euro şi 6.500 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă I.M.
Au fost admise, în parte, pretenţiile civile formulate de partea civilă Z.C. şi a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 13.000 lei cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă Z.C.
S-a constatat că partea vătămată Asociaţia de proprietari, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 348 C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea următoarelor înscrisuri falsificate:
- dovada de luare în evidenţă din 2010 şi chitanţa din 2010 emise de Ordinul arhitecţilor din România - Filiala teritorială Bucureşti; decizia pentru emiterea avizului de mediu din 2010;dovada de luare în evidenţă din 06 septembrie 2010 şi chitanţa din 2010 emise de Ordinul arhitecţilor din România - Filiala teritorială Bucureşti; dovada de luare în evidenţă din 06 septembrie 2010 şi chitanţa din 2010 emise de Ordinul arhitecţilor din România - Filiala teritorială Bucureşti; referatul din 28 februarie 2011 pentru verificarea de calitate la cerinţa A-Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului construire locuinţă parter+etaj purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; certificatul de urbanismnr. Din 17 decembrie 2010; autorizaţia de construire din 29 decembrie 2010; fişa de calcul autorizaţie construire; factura din 13 septembrie 2010; chitanţa din 13 septembrie 2010; factura din 13 decembrie 2010; chitanţa din 13 decembrie 2010 (înscrisuri depuse in volumul I urmărire penală);
- autorizaţia taxi din 25 octombrie 2011; poliţa de asigurare din 01 noiembrie 2011 emisă de SC G.R.A. SA; contractul de prestări servicii mecanică şi asistenţă în repararea autoturismelor tip taxi din 21 iunie 2011 încheiat între SC B.A. SRL şi partea vătămată I.M.; autorizaţia din 07 septembrie 2011; certificatul de urbanism din 27 iunie 2011; chitanţa din 28 iunie 2011; referatul pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului: supraetajare imobil existent purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; chitanţa din 03 martie 2011; certificatul de urbanism din 12 martie 2010; Decizia nr. 109 din 05 septembrie 2011 emisă de Instituţia Prefectului judeţul Constanţa (înscrisuri depuse in vol. II urmărire penală);
- chitanţa din 08 aprilie 2010 reprezentând contravaloare folosire domeniu public acces spălătorie auto; chitanţa din 16 martie 2010 reprezentând taxă autorizaţie construire conform documentaţiei Spălătorie auto; referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului construire spălătorie auto purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; dovada de luare în evidenţă la Ordinul arhitecţilor din România şi chitanţa din 17 martie 2010; memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. M.P.; memoriu tehnic instalaţii electrice întocmit de ing. L.V.; memoriu tehnic instalaţii sanitare interioare întocmit de ing. S.S.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan învelitoare purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând faţadă principală-nord purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând faţadă est/vest purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând faţadă sud purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan săpături purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi stampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan fundaţie purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând detalii fundaţie purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi stampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând secţiune 1-1 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând secţiune A-A purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând detalii structură învelitoare purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan de situaţie purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan parter purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; contractul de prestări servicii fără număr şi dată, în care figurează părţi SC S.S.C. SRL Constanţa şi Asociaţia de proprietari AV2 Constanţa (înscrisuri depuse în vol. III urmărire penală);
- factura din 16 februarie 2009 încheiată între SC B.C. SRL - furnizor şi SC I.V. SRL - cumpărător; contractul de prestări servicii din 2009, nedatat, încheiat între SC B.C. SRL şi SC I.V. SRL; memoriu justificativ la finalizarea unei etape de construire, din august 2010 elaborat de arh. M.C.; referat din 10 octombrie 2008 pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului împrejmuire teren cu gard şi soclu din beton, regim de înălţime: parter şi mansardă purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; memoriu justificativ cu privire la prelungirea valabilităţii documentaţiei tehnice de construire, din august 2010 elaborat de arh. M.C.; memoriu justificativ din ianuarie 2009 elaborat de arh. M.C.; deviz estimativ întocmit de SC B.C. SRL în valoare de 194.400 lei, referat privind verificarea de calitate la cerinţa Al din 08 ianuarie 2009 purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. P.M.; memoriu tehnic instalaţii sanitare elaborat de ing. L.V.V.; schiţa reprezentând plan situaţie propus purtând menţiunile desenat aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan parter purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând plan etaj purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând plan învelitoare purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând plan faţada principală purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând plan faţada V purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând plan faţada E purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând faţada N purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa; schiţa reprezentând plan săpături purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; schiţa reprezentând plan fundaţie purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; schiţa reprezentând grinda fundaţie purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa, ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; schiţa reprezentând plan secţiune A-A, purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa şi ştampila de SC B. SRL (înscrisuri depuse in vol. V urmărire penală);
- chitanţa din 31 ianuarie 2011 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România; referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului supraetajare imobil existent, din 01 octombrie 2010 purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă; dovada de luare în evidenţa Ordinului Arhitecţilor din România din 10 octombrie 2010 şi chitanţa din 10 octombrie 2010; factura din 12 octombrie 2010 şi chitanţa din 12 octombrie 2010 reprezentând contravaloare verificare proiect D.T.A.C., supraetajare prin P.U.Z.; memoriu justificativ elaborat în noiembrie 2009 de arhitect M.C. purtând ştampila SC S.S.C. SRL; memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. P.M., purtând ştampila ing. I.I.G.; memoriu tehnic instalaţii electrice întocmit de ing. L.V.; memoriu tehnic instalaţii sanitare interioare întocmit de ing. S.S.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi stampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan de situaţie purtând menţiunile şef proiect M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi stampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan parter existent purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan etaj 1 existent purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan etaj 2 existent purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând etaj 3 propus purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând etaj 4 propus purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan învelitoare propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan faţada principală propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan faţada nord purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând faţada sud purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând faţada vest purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan secţiune 1-1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan secţiune A-A purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând cofraj planşeu peste etaj 3 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; schiţa reprezentând cofraj planşeu peste etaj 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; schiţa reprezentând plan plasa inferioară etaj 3 şi 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; schiţa reprezentând plan plasa superioară etaj 3 şi 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.; chitanţa din 27 noiembrie 2009; factura fiscală din 05 noiembrie 2009 şi chitanţa din 05 noiembrie 2009 (înscrisuri depuse in vol. V urmărire penală);
- schiţa reprezentând plan secţiune A-A corp 1 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila ing. I.I.G. şi stampila arh. M.C.; Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 emisă de A.R.B. Delta Dunării; dovada de luare în evidenţă din 16 iunie 2010 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România şi chitanţa din 16 iunie 2010; dovada de luare în evidenţă din data de 22 iulie 2010 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România şi chitanţa din 22 iulie 2010; factura din 05 iulie 2010 şi chitanţa din 05 iulie 2010; factura din 05 iulie 2010; memoriu justificativ ştampilat cu stampila arh. M.C.; memoriu justificativ ştampilat cu stampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan mansardă corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan parter corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan mansardă corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan parter corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie existentă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan secţiune A-A corp 2,3, 4 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P. ştampila arh. M.C. şi stampila ing. I.I.G.; memoriu justificativ purtând semnătura şi ştampila arh. M.C., semnătura ing. M.P. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan de situaţie purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL; memoriu justificativ purtând ştampila arh. M.C.; memoriu justificativ purtând ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie existentă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; planşă purtând ştampila arh. M.C.; planşă purtând ştampila arh. M.C.; schiţă reprezentând plan secţiune A-A corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila ing. I.I.G.; cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire, nedatată şi nesemnată, purtând ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;anexa la cererea pentru emiterea autorizaţiei de construire/desfiinţare întocmită de ing. S.S., fără ştampilă; referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A-Rezistentă şi stabilitate (Al) al proiectului construire pensiune turistică corp CI, din 07 iulie 2010, purtând semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A-Rezistentă şi stabilitate (Al) al proiectului construire pensiune turistică corp C2, C3, C4 din 07 iulie 2010, purtând semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; memoriu justificativ purtând semnătură indescifrabilă şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan parter corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan mansardă corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan învelitoare corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan împrejmuire purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie existentă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan mansardă corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan învelitoare corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând faţadă principală corp l(nord) purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând faţada vest corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând faţada est corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând faţada sud corp 1 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă principală corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă est şi vest corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă sud corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P. şi ştampila arh. M.C.; memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. M.P., purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan secţiune A-A corp 2, 3, 4 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila arh. M.C., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan fundaţie corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan detalii fundaţie corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan detalii stâlpi corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan secţiune A-A corp 1 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila arh. M.C., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan fundaţie corp 2, 3, 4, purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan detalii fundaţie corp 2, 3, 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G.; memoriu tehnic instalaţii electrice întocmit de ing. L.V., purtând o semnătură indescifrabilă; schiţa reprezentând schema electrică de principiu corp 2, 3, 4 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P.; schiţa reprezentând schema electrică de principiu corp 1 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P.; memoriu tehnic instalaţii sanitare interioare întocmit de ing. S.S., purtând o semnătură indescifrabilă; schiţa reprezentând plan parter corp 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., semnătură indescifrabilă şi ştampila arh. M.C.(înscrisuri depuse în vol. VI urmărire penală);
- raportul tehnic de expertizare având ca obiectiv locuinţa din Constanţa, beneficiar L.I.D., expert tehnic atestat prof. dr. ing. V.B., purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. B.V.; studiu geotehnic din ianuarie 2010 întocmit de ing. M.R. purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila SC D.S. SRL; fişa forajului, purtând semnătură indescifrabilă şi ştampila SC D.S. SRL; studiu geotehnic - concluzii asupra sondajului efectuat purtând semnătură indescifrabilă şi ştampila SC D.S. SRL; studiu geotehnic - sondaj deschis purtând semnătură indescifrabilă şi ştampila SC D.S. SRL; factura din 11 mai 2010; lista facturi neachitate pe perioada 05 noiembrie 2010 - 05 noiembrie 2010 purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila SC S.S.C. SRL; chitanţa din 11 mai 2010; chitanţa din 14 mai 2010; chitanţa din 17 mai 2010; chitanţanr. din 18 mai 2010; chitanţa din 21 mai 2010; chitanţa din 24 mai 2010; factura din 20 ianuarie 2010; chitanţa din 20 ianuarie 2010; factura din 20 ianuarie 2010; memoriu justificativ din februarie 2010, purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie existentă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; memoriu justificativ purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila ing. I.I.G., o semnătură indescifrabilă şi ştampila arh. M.C.; înscris reprezentând extindere locuinţă parter purtând două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A-rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului construire locuinţă, din 16 ianuarie 2010, purtând o semnătură indescifrabilă şi ştampila I.I.G.; memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. M.P., purtând două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie existentă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan situaţie propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan parter purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan învelitoare purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă principală purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă nord purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă sud purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan faţadă vest purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila arh. M.C.; schiţa reprezentând plan săpături purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan fundaţie purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan detalii fundaţie purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan detalii stâlpi purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan secţiune A-A purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan şarpantă 1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; schiţa reprezentând plan şarpanta 2 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., două semnături indescifrabile şi ştampila ing. I.I.G.; memoriu tehnic instalaţii electrice întocmit de ing. L.V., purtând o semnătură indescifrabilă, fără ştampilă; memoriu tehnic instalaţii sanitare interioare întocmit de ing. S.S., purtând o semnătură indescifrabilă, fără ştampilă(înscrisuri depuse in vol. VII d. u. p.).
În baza art. 109 alin. (4) C. proc. pen. s-a admis, în parte, cererea formulata de inculpatul P.M. privind restituirea bunurilor ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 04 noiembrie 2011.
S-a dispus restituirea către inculpatul P.M. a următoarelor bunuri consemnate în cuprinsul procesului verbal de percheziţie încheiat la data de 04 noiembrie 2011:
- stick de memorie, fără capac, de culoare alb;
- laptop, cu alimentator;
- trusă şi instrumente de calcul;
- hartă, scara 1:500.000;
- carnet cu copertă culoare neagră necompletat;
- carnet cu copertă culoare neagră având în interior menţionat numele P.M.;
- dosar cu copertă faţă transparentă şi cea din spate de culoare portocalie care conţine: o folie din plastic cu 8 file hârtie diferite dimensiuni; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 1 filă hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; o folie din plastic goală; o folie din plastic cu 1 filă hârtie; o folie din plastic cu 9 file hârtie format A4; o folie din plastic goală; o folie din plastic cu 2 file hârtie format A4; 3 file format A4; o folie din plastic cu 20 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 6 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 27 file hârtie diferite dimensiuni; o folie din plastic cu un suport optic și 3 file hârtie format A4; o folie din plastic cu 6 file hârtie diferite dimensiuni;
- o filă hârtie A4 reprezentând detalii tranzacţie pentru perioada 01 octombrie 2010-03 noiembrie 2011;
- caiet tipizat, cu titlul caiet Briefing;
- clipboard din material plastic care conţine diferite tipizate format A4 -44 file şi o hartă de navigaţie România;
- cârd bancar, pe numele de P.M.;
- cârd plastic emis pe numele P.M.
În baza art. 193 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către părţile civile C.E.G. şi Z.C. şi la plata sumei de 500 euro cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă L.I.D.
În baza art. 189 C. proc. pen., suma de 400 lei reprezentând onorariul de avocat din oficiu la urmărire penală, în favoarea avocat C.E., se avansează din fondurile M.J.L.C. către Baroul Constanţa.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.M. la plata sumei de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
1 La data de 23 noiembrie 2007 partea vătămată B.M. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanta cu privire la faptul că a fost indus în eroare de către inculpatul P.M. cu ocazia încheierii unui contract de execuţie.
Partea vătămată a arătat că la data de 01 aprilie 2007 a încheiat un contract de execuţie cu SC B.C. SRL, reprezentată de inculpatul P.M.
În baza acestui contract, societatea reprezentată de inculpat ar fi trebuit să execute o lucrare de construcţie în beneficiul părţii vătămate, termenul execuţiei fiind data de 01 septembrie 2007 iar preţul de 54.200 euro.
Odată cu încheierea contractului, inculpatul i-a remis părţii vătămate un bilet la ordin în alb, dar semnat si stampilat cu scopul de a garanta executarea corectă a obligaţiilor contractuale, iar partea vătămată a achitat un avans de 30.791,4 lei.
Partea vătămată a aflat apoi că inculpatul sub contractase lucrarea unei alte societăţi comerciale, iar ulterior acesta i-a solicitat noi sume de bani pentru a aproviziona cu materialele necesare firma care executa activitatea.
În acest context, inculpatul a asigurat-o pe partea vătămată că suma primită ca avans a fost depusă în contul SC B.C. SRL pentru plata furnizorilor.
Cu toate acestea însă, inculpatul nu şi-a executat obligaţia de a livra materialele de construcţie pentru care el achitase suma arătată.
Cu scopul de a o menţine în eroare pe partea vătămată B.M., inculpatul i-a prezentat acesteia copii ale ordinelor de plată din 04 aprilie 2007, din 05 aprilie 2007 și din 05 aprilie 2007 emise de către SC B.C. SRL în beneficiul SC R. SA Bucureşti, SC M.S.S.P. SRL si respectiv SC C. SA, pentru a garanta astfel părţii vătămate că prin contul societăţii sale deschis la Banca L. se efectuau plăti către diverşi furnizori de materiale de construcţii.
Prin adresa din 18 august 2010 SC R. SA a comunicat că în perioada 01 aprilie 2007 - 10 august 2007 între această societate şi B.C. nu s-au derulat relaţii comerciale şi nici nu s-a încasat contravaloarea vreunei livrări de material lemnos, respectiv cherestea. In anul 2007 a existat o singură operaţiune de vânzare cherestea, conform facturii din 15 octombrie 2007 în valoare de 1.726,10 lei.
SC M.S.S.P. SRL și SC C. SA nu au răspuns solicitărilor formulate de organele de politie.
în continuare, cercetările efectuate de organele de politie au confirmat acuzaţiile de înşelăciune formulate împotriva inculpatului.
Astfel, prin adresa din 06 septembrie 2011, SC L.B. SA a comunicat că în intervalul 28 noiembrie 2006 - 31 ianuarie 2008 SC B.C. SRL Constanta a avut contul curent blocat ca urmare a popririi instituite de B.E.J. M.A.
De asemenea, aceeaşi unitate bancară a comunicat că după data de 31 ianuarie 2008 contul societăţii comerciale amintite a devenit inactiv dar si că factura fiscală 1010 din 03 aprilie 2007 nu a fost achitată prin intermediul SC L.B. SA.
La reţinerea celor expuse, s-a avut în vedere plângerea şi declaraţia părţii vătămate B.M. în cuprinsul căreia acesta a arătat că la data de 01 aprilie 2007 a încheiat un contract de execuţie cu firma SC B.C. SRL, reprezentată de inculpatul P.M. pentru edificarea unui imobil, cu termen de finalizare 01 septembrie 2007. Partea vătămată i-a achitat inculpatului în avans suma de 3.0791,4 lei, precum şi alte sume de bani, totalizând 68.649,9 lei. Partea vătămată a arătat că la data de 09 iulie 2007 subcontractantul a încetat colaborarea cu executantul, respectiv SC B.C. SRL, reprezentată de inculpat, datorită nerespectării proiectului de execuţie, a termenului de finalizare, precum şi datorită faptului că executantul nu aducea materialele achitate. Astfel, la data de 03 mai 2007, la solicitarea sa numitul Salop Constantin, proiectantul clădirii, a mers pe şantier constatând că proiectul nu este respectat, în sensul că se turnase beton fără armătură şi fără respectarea cotelor de fundare şi lăţime. Prin urmare, partea vătămată a arătat că l-a notificat pe inculpat, cerându-i să-i prezinte documentele de achiziţie a materialelor, având în vedere că acesta motiva că nu le aduce pe şantier pentru a nu fi furate. La data de 21 iunie 2007 reprezentanţii I.S.C. Constanţa au constatat nereguli constând în nerespectarea proiectului de execuţie, astfel că împreună cu subcontractantul l-au notificat pe inculpat pentru a se întâlni în vederea rezolvării acestei situaţii, însă acesta a refuzat să se prezinte. Având în vedere această situaţie partea vătămată a arătat că la data de 09 iulie 2007 subcontractantul l-a notificat pe inculpat făcându-i cunoscut că din 21 iunie 2007 a încetat orice colaborare. Constatând că inculpatul nu mai arăta nici un interes pentru lucrare i-a solicitat să-i pună la dispoziţie materialele pe care nu le adusese pe şantier, inculpatul fiind de acord cu condiţia ca partea vătămată să achite suma de 5.746,10 lei. Partea vătămată i-a sugerat inculpatului să încheie un contract de furnizare materiale, însă întrucât îi cerea plata unui avans nu a mai fost de acord cu încheierea acestuia. în aceste condiţii, partea vătămată a arătat că a încheiat un alt contract pentru execuţia lucrării, fostul executant refuzând să-i restituie materialele plătite, dar şi documentele pentru achiziţionarea acestora. în ceea ce priveşte biletul la ordin semnat în alb şi pe care i 1-a emis cu titlu de garanţie, partea vătămată a arătat că era insolvabil în condiţiile în care SC B.C. SRL avea deja înfiinţată poprire la banca SC B.L. SA Constanta pentru o altă datorie.
În susţinerea celor arătate partea vătămată B.M. a depus la dosar următoarele documente:
- contractul de execuţie de lucrări din 01 aprilie 2007 încheiat între B.M. şi SC B.C. SRL Constanta, reprezentată de inculpatul P.M., semnat şi ştampilat de ambele părţi;
- anexele la contract referitoare la graficul plăţilor pentru manoperă şi pentru materiale;
- devizul estimativ al lucrării;
- procesul verbal din data de 01 aprilie 2007 încheiat cu ocazia emiterii de către SC B.C. SRL Constanta a biletului la ordin cu titlu de garanţie;
- anexa la contractul de execuţie din 01 aprilie 2007 referitoare la instalaţia termică şi centrala termică murală Vitopend;
- contractul de execuţie lucrări din 01 aprilie 2007 încheiat între SC B.C. SRL Constanta în calitate de achizitor şi SC I. SRL Corbu în calitate de executant;
- chitanţa privind avansul în valoare de 3.000 lei primit de SC B.C. SRL;
- factura proformă încheiată între SC C. SA, în calitate de furnizor şi SC B.C. SRL în calitate de cumpărător, privind achiziţionarea de B.C.A., în valoare de 1.471,36 lei;
- nota de constatare din data de 03 mai 2007 încheiată cu ocazia deplasării pe şantier, ocazie cu care s-au constatat următoarele: nu erau trasate axele construcţiei, lăţimea tălpilor de fundaţie nu corespundea cu cea din proiectul autorizat, turnarea betonului simplu fără armătura prevăzută în proiect, în talpa de fundaţie şi pereţi afecta structura de rezistentă a construcţiei; dispoziţia de şantier din data de 21 mai 2007, privind măsurile ce se impuneau urmare a neregulilor din nota de constatare din data de03 mai 2007;
- adresa din 21 mai 2007 emisă de biroul executor judecătoresc prin care partea vătămată solicita reprezentantului SC B.C. SRL relaţii referitoare la stadiul lucrărilor, la respectarea graficului de execuţie;
- răspunsul SC B.C. SRL către partea vătămată B.M. prin care acestuia din urmă i se face cunoscut faptul că întârzierile în derularea contractului nu se datorează executantului, ci dimpotrivă sunt din vina achizitoriului, respectiv a părţii vătămate,
- corespondenţa dintre partea vătămată şi SC B.C. SRL,
- notificarea făcută de SC I. SRL către SC B.C. SRL prin care se solicita o întâlnire în vederea concilierii neînţelegerilor, motivul constând în faptul că din data de 29 mai 2007 SC B. SA nu mai aprovizionase lucrarea cu materialele necesare, fapt pentru care se lucrau doar 3 ore pe zi, nemaiputând fi onorate obligaţiile contractuale;
- răspunsul formulat de SC B. SA prin inculpatul P.M. şi adresat părţii vătămate B.M., prin care îi face cunoscut acestuia refuzul său de a se prezenta la data de 05 iulie 2007 la biroul executorului judecătoresc în vederea concilierii cu privire la contractul de execuţie încheiat, motivat de faptul că data finalizării construcţiei era 01 septembrie 2007 şi prin urmare s-a considerat că partea vătămată dă dovadă de rea credinţă solicitând această întâlnire anterior datei finalizării;
- procesul verbal de control al calităţii lucrărilor în faze determinante din data de 21 iunie 2007 încheiat de I.S.C. Constanta, cu ocazia efectuării controlului la faza determinantă cofrare - armare talpă fundaţii, prin care nu s-a autorizat continuarea executării lucrărilor, urmare a neregulilor constatate şi consemnate înprocesul verbal de inspecţie din 21 iunie 2007 încheiat de I.S.C. Constanta;
- notificarea din 09 iulie 2007 prin care SC I. SRL, în calitate de subcontractant face cunoscut SC B.C. SRL că începând cu data de 29 iulie 2007 îşi rezervă dreptul de a rezilia unilateral contractul, precum şi încetarea raporturilor, datorită faptului că nu au fost respectate, cu rea credinţă, clauzele contractuale de către SC B. SA, sub contractantul arătând că i s-a solicitat să nu respecte proiectul prin micşorarea cotelor de fundare atât în lăţime, cât şi în adâncime, să toarne zidurile la beciul subsolului fără armătură şi fără a fi montate zidurile pe talpa de fundare, iar în zona beciului să se execute săpături fără trepte de fundare conform proiectului; astfel, în urma notei de constatare din data de 03 mai 2007 reprezentantul SC I. SA a arătat că a trebuit să remedieze cele constatate fără a fi plătit suplimentar; totodată, nerespectarea obligaţiilor cu privire la partea de armătură, care nu a fost executată de personal calificat a dus la respingerea fazei determinante de către I.S.C. la data de 21 iunie 2007; s-a mai arătat că în urma deplasării împreună cu partea vătămată la şantier, la data de 09 iulie 2007, s-a constatat că nu fuseseră remediate deficientele constatate prin procesul verbal încheiat de I.S.C. Constanta la data de 21 iunie 2007, precum şi faptul că lucrarea nu mai fusese aprovizionată cu materiale;
- contractul de furnizare materiale din 15 septembrie 200, în care figurează părţi SC B.C. SRL Constanta şi B.M., contract nesemnat de părţi şi în finalul căruia se consemnează olograf că acest contract a fost refuzat, fiind totodată dovada că SC B. SA mai are de restituit materiale conform contractului din 01 aprilie 2007;
- actul adiţional la contractul din 01 aprilie 2007 încheiat la data de 10 august 2007 între SC B. SA prin reprezentant P.M. şi partea vătămată B.M. prin care s-a convenit ca lucrările de edificare a imobilului să nu mai fie executate de către SC B. SA începând cu data de 01 august 2007, executantul urma să pună în continuare la dispoziţia achizitoriului materialele pentru care acesta a achitat avans, încheierea contractului nu mai era obligatorie pentru executant la data de 01 septembrie 2007, contractul urma să se deruleze exclusiv prin furnizarea de materiale de construcţii de către executant către beneficiar;
- ordinul de plată din 05 aprilie 2007 în valoare de 8.300 lei emis de SC B.C. SRL către beneficiar SC C. SA, reprezentând contravaloare fier beton;
- ordinul de plată din 05 aprilie 2007 în valoare de 7.500 lei emis de SC B.C. SRL către beneficiar SC M.S.S.P. SRL reprezentând contravaloare fier beton;
- ordinul de plată din de 04 aprilie 2007 în valoare de 6.500 lei emis de SC B.C. SRL către beneficiar SC R. SA Bucureşti, reprezentând contravaloare avans material lemnos;
- facturile fiscale încheiate între SC B.C. SRL şi partea vătămată B.M., precum şi chitanţele care fac dovada sumelor de bani achitate de către partea vătămată către SC B. SA ( filele 73 - 103 din vol. XII urmărire penală);
Martorul T.I., audiat doar în cursul urmăririi penale, acesta, cu toate demersurile efectuate de instanţă, neprezentându-se pentru a fi audiat şi în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: a fost asociat şi administrator al SC I. SRL, care avea ca obiect de activitate realizarea de construcţii civile; între SC B. SA şi SC I. SA s-a încheiat un contract de execuţie de lucrări prin care societatea din urmă se angaja ca în calitate de subantreprenor să execute în întregime lucrările de construcţie la imobilul părţii vătămate B.M.; în perioada aprilie - iunie 2007, ajutat şi de angajaţi ai inculpatului P.M., a executat mai multe lucrări: săparea fundaţiei, turnarea betonului pentru fundaţie, lucrări care au fost executate conform dispoziţiilor primite de la P.M. care venea zilnic pe şantier; deşi i-a semnalat inculpatului P.M. că fundaţia nu era turnată conform proiectului, acesta l-a asigurat că ordinele sale sunt agreate de beneficiar; semnalându-i aceste deficiente şi părţii vătămate B.M., acesta din urmă a sesizat I.S.C. Constanta, reprezentanţii acestei instituţii constatând deficientele şi sancţionând antreprenorul SC B. SA; în perioada în care au lucrat pe şantier, până la momentul rezilierii contractului cu antreprenorul, martorul a arătat că nu erau aduse materiale în cantităţi suficiente pentru efectuarea lucrărilor, din comportamentul inculpatului P.M. trăgând concluzia că acesta nu era interesat să execute lucrări de calitate şi în termen; numitul A.N. care a fost la un moment dat diriginte de şantier i-a spus că din cauza deficienţelor la lucrările executate dorea să se retragă de pe acel şantier; deşi valoarea lucrărilor efectuate de SC I. SA s-a ridicat la suma de 8.000 lei s-a primit doar suma de 3.000 lei, nefiind formulate pretenţii datorită lipsei actelor doveditoare.
Martorul C.V. a fost audiat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească, declarând următoarele: în primăvara anului 2007 a fost solicitat de martorul T.I. şi inculpatul P.M. ca, împreună cu alţi muncitori, să lucreze pe un şantier la edificarea unui imobil aparţinând părţii vătămate B.M.; a acceptat să lucreze, chiar şi în condiţiile în care nu a fost încheiat un contract de muncă, arătând că atât el, cât şi ceilalţi muncitori au semnat, la cererea inculpatului o coală de hârtie în alb, martorul arătând că ar fi fost vorba despre o evidenţă a celor care lucrau pe şantier; întreaga echipă condusă de T.I. a primit doar suma de 3.000 lei care s-a împărţit, motiv pentru care o parte dintre muncitori au şi plecat; s-a lucrat o perioadă de aproximativ 3 luni pe şantier, lucrările efectuate constând în: săparea fundaţiei, evacuare pământ, cofrare, turnare fundaţie, prelucrare şi montare fier beton şi armătură, toate aceste lucrări efectuându-se la ordinele lui P.M. şi conform dispoziţiilor acestuia, fiind primite indicaţii şi de la T.I.; întrucât lucrările la talpa fundaţiei, la turnarea beciului au fost greşite, acestea au fost reluate, martorul susţinând că răspunderea pentru calitatea lucrărilor aparţinea inculpatului care venea zilnic pe şantier şi trasa sarcinile, în condiţiile în care muncitorii realizaseră că nu se procedează corect; astfel, a precizat că din dispoziţia inculpatului P.M. s-au turnat pereţii beciului fără ca fundaţia să fi fost turnată şi fără să fie folosită armătură, motiv pentru care după 2 săptămâni au cedat colturile beciului, în talpa fundaţiei s-a turnat un strat de ciment mult mai gros; datorită acestor deficienţe perioada de aproximativ 3 luni s-a lucrat doar la fundaţia clădirii; referitor la aceste deficienţe ale lucrărilor martorul a precizat că T.I. i-a atras atenţia inculpatului P.M., acesta însă susţinând că are cunoştinţe prin intermediul cărora îl va determina pe proiectant să-şi dea avizul pozitiv pentru lucrări; cu toate acestea s-a arătat că proiectantul sesizând deficienţele grave a dispus remedierea acestora; au fost perioade în care martorul a arătat că lucrările au fost întrerupte întrucât inculpatul P.M. nu aducea toate materialele necesare construcţiei, respectiv fier beton, ciment, cherestea; ulterior, martorul a aflat că partea vătămată B.M. angajase o altă firmă pentru finalizarea lucrărilor.
Martorul L.C.G., audiat şi în cursul urmăririi penale şi în faza de cercetare judecătorească, a declarat următoarele: fiind autorizat de către I.C.S. să îndeplinească calitatea de diriginte de şantier, a fost contactat de partea vătămată B.M. să supravegheze lucrările executate la imobilul acestuia; la momentul angajării sale a constatat existenţa mai multor deficienţe întrucât nu fuseseră respectate prevederile proiectului; astfel, fundaţia fusese executată fără armătură ceea ce putea să afecteze structura de rezistenţă a construcţiei, nu fuseseră respectate dimensiunile tălpilor de fundaţie, care erau late de 80 cm în loc de 100 cm; luând legătura cu proiectantul i-a propus soluţii de remediere a deficienţelor constatate în vederea continuării lucrărilor, fiind emisă dispoziţia de şantier din 21 mai 2007, de care a luat cunoştinţă şi executantul lucrărilor, SC B.C. SRL, care a continuat executarea lucrărilor; constatând că montarea armăturii se realizase defectuos i-a adus la cunoştinţă constructorului acest lucru, fiind însă ignorat; în urma controlului efectuat de către o echipă din cadrul I.C.S. Constanta s-au constatat grave deficienţe consemnate în procesele verbal încheiate cu acea ocazie, deficienţe care afectau însăşi structura de rezistenţă, astfel că s-a dispus încetarea lucrărilor până la remedierea deficienţelor constatate; deşi se stabilise un termen pentru remedierea acestor deficienţe, respectiv 27 iunie 2007, termenul nu a fost respectat deoarece SC B. SA a încetat să mai efectueze lucrări pe şantier după data de 21 iunie 2007; referitor la perioada în care SC B. SA era executantul martorul a arătat că lucrările se efectuau într-un ritm sporadic, fără continuitate, invocându-se lipsa materialelor ori a muncitorilor; întrucât între partea vătămată B.M. şi constructor apăruseră mai multe neînţelegeri legate atât de partea financiară, cât şi de respectarea contractului, s-a renunţat la constructorul iniţial care era reprezentat de către inculpatul P.M. despre care ştia că este inginer constructor, fiind angajat un alt executant, respectiv SC M.C. SRL, care a remediat deficienţele şi a continuat executarea lucrărilor.
Martorul R.C.L. a fost audiat şi în cursul urmăririi penale şi în faza de cercetare judecătorească arătând următoarele: în perioada 2005 - noiembrie 2007 a fost angajat la SC M.C. SRL în funcţia de inginer constructor; la data de 21 iulie 2007 societatea SC M.C. SRL a încheiat contract cu partea vătămată B.M., urmând ca în calitate de antreprenor să continue lucrările de edificare a imobilului aparţinând familiei B., întrucât lucrările la acest imobil fuseseră abandonate de antreprenorul SC B.C. SRL, societate aparţinând inculpatului P.M.; cu ocazia încheierii contractului s-a încheiat şi o anexă în care s-a consemnat stadiul lucrărilor preluate, fiind constatate mai multe nereguli: săpăturile nu corespundeau proiectului, deşi betonul turnat pentru egalizare trebuia să fie de doar 05 cm - 10 cm, acesta era de 50 cm, folosindu-se mult mai mult beton decât ar fi fost necesar, talpa fundaţiei nu fusese făcută corect, lăţimea egalizării nu respecta proiectul pe alocuri fiind de 80 cm în loc de 100 cm, armătura fusese aplicată defectuos peste egalizare; s-a mai constatat că deficienţele constatate la data de 13 iunie 2007 de către dirigintele de şantier L.C. nu fuseseră remediate nici până la data de 21 iulie 2007 când s-a încheiat contractul; în aceste condiţii SC M.C. SRL a remediat toate deficientele constatate şi a continuat efectuarea lucrărilor, procedându-se şi la retrasarea axelor fundaţiei care nu fuseseră trasate corespunzător de către SC B. SA; partea vătămată i-a spus că renunţase la prima societate întrucât deşi plătise avans pentru materiale acestea nu erau aduse şi cu toate astea i se solicitau în continuare sume de bani, fără ca lucrările să avanseze.
Referitor la colaborarea sa cu partea vătămată B.M. în declaraţia dată în cursul urmăririi penale, la data de 13 iulie 2009 inculpatul P.M. a susţinut că termenul de finalizare a lucrării nu a putut fi respectat din următoarele motive: sub contractantul SC I. SRL nu ar fi înţeles planurile proiectului şi a executat în mod defectuos săpăturile pentru fundaţie şi turnarea betonului; s-a efectuat spargerea betonului, lăţirea tălpii de fundaţie şi returnarea acesteia, executarea fundaţiilor în trepte conform dispoziţiei de şantier emisă de proiectant care a fost convocat de el şi de partea vătămată pentru a vizualiza greşelile de execuţie; a angajat o altă echipă de la o altă societate pentru a repara montarea armăturii. Referitor la armătură inculpatul a precizat că a achiziţionat-o de la firma numitului S.S., constatând însă că muncitorii lui T.I. o montaseră greşit, astfel că le-a cerut să o remonteze. Fiind chemaţi de către partea vătămată reprezentanţii ISC au constatat multe deficienţe, respingând faza determinată şi întrucât T.I. şi muncitorii săi nu s-au mai prezentat, inculpatul a arătat că a angajat o altă echipă pentru remedierea deficienţelor. Susţine inculpatul că răspunderea pentru calitatea lucrărilor aparţinea subcontractantului, reprezentat de T.I., care nu a pus în aplicare dispoziţiile scrise şi desenate care le-au fost transmise, aflând de abia după încetarea colaborării cu această societate că nu avea ca obiect de activitate efectuarea de lucrări de construcţii. Pentru toate sumele de bani încasate de la partea vătămată B.M. inculpatul a arătat că au fost emise de către SC B.C. SRL chitanţe şi deşi partea vătămată susţine că mai are de primit materiale de la inculpat, acesta din urmă, din contră, susţine că partea vătămată este cea care are datorii fată de SC B. SA, pentru materialele de construcţie livrate pe şantier şi serviciile executate în plus fată de cele stabilite prin contract. Cu toate acestea inculpatul a arătat că a continuat să livreze materiale şi după ce a încetat colaborarea cu partea vătămată, care şi-a luat angajamentul că le va plăti după ce va contracta un credit.
În ceea ce priveşte cele 3 ordine de plată inculpatul a recunoscut că au fost completate de el şi când s-a prezentat la banca Leumi pentru a le depune a aflat că fusese instituită poprire pe contul societăţii, astfel că cele 3 ordine nu au mai fost depuse şi înregistrate la bancă, fiindu-i returnate. Din aceste motiv inculpatul a susţinut că nu-şi explică de ce pe copiile depuse la dosar figurează ştampila societăţii. Studiind aceste înscrisuri a mai susţinut că ştampila aplicată diferă de cea folosită de bancă şi bănuieşte că partea vătămată a achiziţionat o ştampilă pe care ar fi aplicat-o pe acele înscrisuri, deşi ulterior face precizarea că nu i-a prezentat acele ordine de plată lui B.M.din
Referitor la cele 3 ordine de plată nu poate fi primită susţinerea inculpatului că doar în momentul în care s-a prezentat la bancă a aflat că se instituise poprire pe contul SC B. SA, având în vedere că cele 3 ordine de plată au fost emise în aprilie 2007, iar la blocarea contului s-a procedat încă din data de 30 noiembrie 2006, potrivit adresei din 30 noiembrie 2006 emisă de SC B.L.R. SA - sucursala Constanta.
2 Partea vătămată C.E.G. a arătat că a formulat un denunţ şi ulterior a dat o declaraţie, prin care a învederat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în anul 2006, acesta spunându-i că lucrează la Inspectoratul pentru disciplina în construcţii, că are relaţii, că este de profesie proiectant, cerându-i chiar să-l recomande în acest sens.
Întrucât partea vătămată intenţiona să construiască un atelier de lucru inculpatul s-a oferit să-i facă proiectul. în acest sens inculpatul i-a prezentat proiectul lucrării, spunându-i că se va ocupa şi de procedura verificării, de depunerea şi înregistrarea acestuia, pentru care i-au fost solicitate mai multe sume de bani.
Astfel, la data de 26 septembrie 2011 a sesizat D.G.A. - Serviciul Judeţean Constanta cu privire la faptul că începând cu luna septembrie a anului 2010, inculpatul P.M. i-a solicitat de mai multe ori sume bani pentru a întocmi proiectul şi pentru a interveni pe lângă diverşi funcţionari publici din cadrul Primăriei mun. Constanta cu atribuţii în domeniul eliberării autorizaţiilor de construcţie, pentru ca denunţătorul să obţină actele necesare construirii unui atelier mecanic.
Partea vătămată C.E.G. a mai arătat că inculpatul i s-a prezentat ca fiind inginer constructor, dar şi pilot de avion.
De asemenea, partea vătămată a precizat că inculpatul i-a comunicat că va interveni pe lângă două funcţionare din cadrul Primăriei, la care a făcut referire indicându-le prenumele, respectiv L. şi E.B., cu care era în relaţii de prietenie şi care ar fi urmat să îl ajute în obţinerea autorizaţiilor dorite.
Începând cu luna martie a anului 2010, învinuitul a început să îi aducă părţii vătămate diverse documente - dovezi de luare în evidenţă, decizii ale mai multor autorităţi, referate, certificat de urbanism emis de Primăria Mun. Constanta, autorizaţie de construire emisă de Primăria mun.Constanta, facturi şi chitanţe care atestau că partea vătămată achitase mai multe taxe.
Partea vătămată s-a deplasat însă la Primăria mun. Constanta unde a solicitat relaţii despre actele care îi fuseseră înmânate de către inculpat, ocazie cu care a aflat că la această instituţie pe numele său nu fusese înregistrată nicio cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire şi pe cale de consecinţă nu fuseseră emise decizii, certificate de urbanism sau autorizaţii.
Totodată, inculpatul i-a mai spus părţii vătămate că are relaţii şi la R.A.J.A. şi că-i poate facilita racordarea la reţeaua de apă curentă, plătindu-i suma de 1.800 lei avans pentru lucrare.
Partea vătămată a mai arătat că i-a dat inculpatului suma de 20.500 lei, atât ca onorariul pentru el, cât şi pentru plata taxelor şi a funcţionarilor din primărie.
Partea vătămată C.E.G. a depus la dosar mai multe înscrisuri pe care le-a primit de la inculpatul P.M., respectiv: Decizie pentru emiterea avizului de mediu din 22 octombrie 2010, emisă de Agenţia pentru protecţia mediului Constanta, Dovezile de luare in evidentă ambele din 06 septembrie 2010, flecare dintre aceste însoţite de câte o chitanţă din care rezultă că partea vătămată a achitat sume de bani cu titlu de timbru arhitectură conform Legii nr. 184/2001, Referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A, întocmit de ing.I.I.G. la data de 28 februarie 2011, Certificat de Urbanism din 27 decembrie 2010, Autorizaţie de construire din data de 29 decembrie 2010, factura din data de 13 septembrie 2010 emisă de M.L.P., delegat fiind G.I.I., pentru suma de 6197,52 lei, însoţită de chitanţă din 13 septembrie 2010, factura din data de 13 decembrie 2010 emisă de M.L.P., însoţită de chitanţa din 13 decembrie 2010. In legătură cu aceste acte se reţine caprin adresa din 09 noiembrie 2011 A.P.M. Constanta a comunicat următoarele: nu există în bazele de date numărul de înregistrare din 22 octombrie 2011; nu s-a emis decizia cu acest număr încredinţată de inculpat părţii vătămate D.E.G.; dl S.Z. este Directorul Executiv al A.P.M. Constanta şi nu şef serviciu autoriyări; de asemenea, numele corect este S.Z. şi nu S.S., iar Serviciu se numeşte Reglementări; ştampila nu este a A.P.M. Constanta şi nici semnătura a directorului executiv, domnul S.Z. (fila 5 vol. VII).
Prin adresa din 10 noiembrie 2011, Primăria C.D.U. a comunicat că certificatul de urbanism cu din 27 decembrie 2010 şi autorizaţia de construire din 29 decembrie 2010 nu există în baza de date a instituţiei.
Prin adresa din 14 noiembrie 2011, M.D.R.T. a comunicat că nu a emis facturile din 13 decembrie 2010.
În continuare, partea vătămată C.E.G. a arătat că sumele de bani au fost pretinse de către inculpat atât cu titlu de onorariu pentru sine, cât şi ca mită pentru angajatele Primăriei şi a adăugat că inculpatul i-a arătat un laptop în care se aflau toate documentele pe care i le dăduse anterior, în format electronic, împrejurare care i-au confirmat suspiciunile de fals.
Nu în ultimul rând, partea vătămată C.E.G. a depus împreună cu denunţul un C.D. conţinând două înregistrări audio-video făcute de ea care vizează două discuţii purtate cu inculpatul (vol. I urmărire penală).
Aceste discuţii confirmă datele care reieşeau din denunţ şi din declaraţiile părţii vătămate C.E.G., inculpatul afirmând că a primit bani de la aceasta pentru întocmirea diverselor acte necesare, dar şi pentru primărie.
De asemenea, inculpatul a făcut referire în cadrul discuţiilor respective la P.L. şi E.B., despre care a afirmat că sunt angajate ale Primăriei.
Investigaţiile efectuate de lucrătorii D.G.A. au demonstrat că în Primăria Constanţa funcţionează P.L.E., în funcţia de arhitect şef şi B.E., în funcţia de inspector în S.A.C.
În continuare, inculpatul a afirmat că poate să obţină autorizaţiile necesare părţii vătămate deşi în cadrul aceleiaşi discuţii, acesta din urmă i-a adus la cunoştinţă că la Primăria Constanţa nu figurează acte înregistrate pe numele său şi că are suspiciunea că documentele primite de la inculpat sunt falsificate.
Astfel, în discuţia purtată între partea vătămată şi inculpat şi înregistrată de cea dintâi, inculpatul confirmă faptul că a primit bani de la aceasta pentru parafat, pentru verificator, pentru alte activităţi şi pentru primărie.
În continuare, partea vătămată l-a întrebat pe inculpat cât a plătit la primărie şi cui, iar inculpatul a răspuns că a plătit cât i s-a cerut de către P.L. şi E.B.
În cadrul aceleiaşi discuţii, partea vătămată îi spune inculpatului că s-a interesat la Primărie unde a aflat că toate actele pe care le primise de la acesta erau false.
La data de 14 octombrie 2011, inculpatul şi partea vătămată au purtat o nouă discuţie în cadrul căreia cel dintâi a afirmat că persoana din Primărie cu care a lucrat nu i-a făcut nimic însă confirmă că restul documentelor -avize de mediu, etc. sunt valabile.
Apoi, inculpatul solicită părţii vătămate să mai plătească 100 lei pentru certificatul de urbanism şi 200 -300 lei pentru autorizaţia de construire, iar atunci când aceasta a arătat că a mai plătit o dată pentru acelaşi lucru, inculpatul a confirmat, însă a adăugat că aceşti bani sunt necesari pentru a obţine actele respective în 15 - 20 de zile.
Aceeaşi discuţie confirmă şi împrejurarea că inculpatul a traficat influenţa asupra celor două angajate ale Primăriei nominalizate anterior, acesta afirmând că cele două prietene ale sale din Primărie nu şi-au făcut treaba, deşi el s-a dus acolo cu bani şi cu atenţii.
De asemenea, faptul că inculpatul a pretins că are influenţă asupra funcţionarilor Primăriei mun.Constanţa, dar şi că a primit sume de bani de la partea vătămată C.E.G. pentru a obţine documentele şi avizele necesare executării construcţiei dorite de aceasta rezultă şi din declaraţiile martorilor G.G. şi S.V.I.
Astfel, martorul G.G., audiat atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească, a declarat că partea vătămată C.E.G. este nepotul său, ştiind că acesta se cunoştea cu inculpatul P.M., despre care ştia că este pilot. Aflând că partea vătămată dorea să-şi construiască o casă inculpatul s-a oferit să-l ajute cu proiectul, întrucât fusese proiectant, cu autorizaţia de construcţie şi celelalte acte necesare, susţinând că avea relaţii în primărie, plus materialele necesare, precum şi cu instalaţia de apă. Cunoaşte martorul că partea vătămată i-a dat inculpatului mai multe sume de bani, 1.180 lei pentru instalaţia de apă, 3.000 lei pentru cherestea, precum şi alte sume de bani, totalizând aproximativ 5.000 de euro, bani pe care nu a reuşit să-i mai recupereze. Referitor la înscrisurile care au fost primite de partea vătămată de la inculpat a aflat că erau false, nepotul său realizând acest lucru, deoarece când s-a dus la primărie să se intereseze a aflat că nu exista nicio înregistrare pe numele său. Referitor la înscrisurile primite de partea vătămată martorul a precizat că nu s-a uitat la ele, astfel că nu cunoaşte dacă erau întocmite de inculpat şi dacă erau ştampilate.
Martorul S.V.I., audiat doar în faza urmăririi penale, a declarat că îl cunoaşte pe partea vătămată C.E.G. de mai mulţi ani, colaborând cu acesta la reparaţii auto. îl cunoaşte pe inculpatul P.M., întrucât în cursul anului 2011 l-a văzut pe acesta venind la garajul părţii vătămate, recomandându-se ca fiind pilot şi chiar i-a propus să-şi depună un C.V. la C.C. A.I.R. pentru a se angaja ca electrician. De la partea vătămată a aflat că i-a data acestuia 20.000 lei pentru obţinerea autorizaţiei şi avizelor de construcţie, pentru branşamentul la R.A.J.A., pentru cheresteaua necesară construcţiei, precum şi pentru proiectul construcţiei. Martorul a relatat că a fost de faţă în mai multe rânduri, când inculpatul îi spunea părţii vătămate C.E.G. că va obţine acetile necesare, acesta din urmă cerându-i explicaţii şi înapoierea banilor. A mai precizat că nu l-a auzit pe inculpat spunând că are relaţii în primărie, aflând despre acest lucru de la partea vătămată, atunci când i se plângea că nu mai poate să-şi recupereze nici banii şi nici să construiască imobilul. încercând să afle cum de a ajuns în această situaţie, martorul a arătat că partea vătămată i-a spus că s-a lăsat convinsă de asigurările pe care i le dădea inculpatul cu privire la presupusele sale relaţii din primărie. Ştie că partea vătămată primise câteva înscrisuri, certificate de urbanism, avize de mediu şi autorizaţie de construcţie despre care au aflat că erau falsificate.
A mai declarat martorul că ştie că într-o situaţie asemănătoare se afla şi partea vătămată Z.C. care la rândul său îi dăduse o sumă mare de bani inculpatului, rămânând păgubit.
Referitor la presupusele relaţii pe care a lăsat să se înţeleagă că le-ar fi avut în primărie, martora P.L.E., a declarat, şi în cursul urmăririi penale şi în faza de cercetare judecătorească, că este angajată a primăriei în funcţia de arhitect şef. Cu privire la persoana inculpatului P.M. a arătat că nu îl cunoaşte şi nu a vorbit niciodată cu el, neavând cunoştinţă dacă acesta s-a folosit de numele ai sau al altui angajat din primărie şi susţinând că nu a facilitat pentru nimeni obţinerea de certificate de urbanism sau autorizaţii de construcţie.
În vol. I dosar urmărire penală, la filele 22 - 32 sunt depuse actele primite de partea vătămată C.E.G. de la inculpatul P.M., respectiv:
- situaţia sumelor de bani datorate e inculpat,
- dovada de luare în evidenţă din 30 noiembrie 2010 şi chitanţa din 30 noiembrie 2010 în valoare de 525 lei,
- decizia pentru emiterea avizului de mediu din 22 octombrie 2010 emisă de Agenţia pentru protecţia mediului Constanţa,
- dovada de luarea în evidenţă din 06 septembrie 2010 şi dovada de luare în evidenţă din 06 septembrie 2010, emise de Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Teritorială Bucureşti, dovezi însoţite de chitanţele din aceeaşi dată din care rezultă că partea vătămată a achitat suma totală de 1631,23 lei,
- referatul pentru verificarea de calitate la cerinţa A-Rezistenţă şi stabilitate al proiectului, purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă,
- certificatul de urbanism din 27 decembrie 2010 emis de Primăria mun. Constanţa purtând semnături indescifrabile,
- autorizaţia de construire din 29 decembrie 2010 emisă de Primăria mun. Constanţa purtând semnături indescifrabile,
- fişa de calcul autorizaţie construire, purtând ştampila ing. I.I.G. şi cea a Ordinului arhitecţilor - filiala Bucureşti,
- facturile din 13 decembrie 2010, însoţite de chitanţele din 13 septembrie 2010, în valoare de 6.625,32 lei.
Inculpatul P.M. a declarat, în cursul urmăririi penale, că în schimbul unor sume de bani i-a efectuat părţii vătămate C.E.G. desene şi planşe desenate, memoriu de rezistenţă, memoriu de arhitectură, semnând planşele ca desenator şi aplicând ştampila societăţii cu care colabora. Ulterior, a precizat că i-a înmânat dosarele respective, sfătuindu-l să ia legătura cu un arhitect şi un verificator, pentru a le depune la Primărie.
3. În baza probelor administrate pentru lămurirea cauzei în privinţa faptelor reclamate de partea vătămată, la data de 04 noiembrie 2011 inculpatul P.M. a fost prins în flagrant pe strada Soveja din mun.Constanta.
Inculpatul a fost depistat în timp ce discuta cu partea vătămată I.M. cu privire la încheierea unui contract de asigurare privind asigurarea persoanelor transportate în regim taxi.
La momentul intervenţiei organelor de urmărire penală inculpatul remisese părţii vătămate I.M. poliţa de asigurare din 01 noiembrie 2011, aparent emisă de către SC G.R.A. SA.
Partea vătămată I.M. a declarat că inculpatul i-a comunicat că pentru a putea practica taximetria are nevoie să încheie un contract de asigurare pentru persoanele transportate, costul poliţei fiind de 285 euro, iar valabilitatea ei de 2 ani.
De asemenea, cu privire la această faptă, partea vătămată a declarat că nu a apucat să plătească inculpatului suma pretinsă deoarece acesta a fost surprins de organele de poliţie.
Prin adresa din 09 noiembrie 2011 SC G.R.A. SA a comunicat că nu a emis niciodată o poliţă de asigurare din 01 noiembrie 2011 privind asigurarea de persoane transportate în regim de taxi şi că seria utilizată de societate reprezintă asigurarea de insolvabilitate şi/sau faliment a agenţiilor de turism;totodată, s-a mai precizat că societatea nu practică şi nici nu a practicat vreodată asigurarea de persoane transportate în regim de taxi şi nu a fost şi nici nu este în relaţii de colaborare de orice tip cu inculpatul P.M., astfel cum rezultă din verificările întreprinse în evidentele societăţii.(fila 9 vol. VIII)
Partea vătămată I.M. a mai precizat că în cursul lunilor august şi septembrie 2011 inculpatul i-a promis că îi va obţine o autorizaţie pentru practicarea taximetriei şi i-a pretins pentru acest serviciu suma de 2.000 euro.
Partea vătămată a mai arătat că a plătit inculpatului suma solicitată, iar acesta i-a adus autorizaţia de taxi, aparent emisă de Primăria mun. Constanţa în data de 01 noiembrie 2011, cu valabilitate până în data de 30 octombrie 2015, pe care a depus-o la dosarul cauzei.
Prin adresa fără număr, Primăria mun. Constanta a comunicat că autorizaţia taxi aparţine SC V.L. SRL şi nu părţii vătămate I.M., (fila 4 vol. VIII)
De asemenea, inculpatul a înmânat părţii vătămate şi două adrese din 13 septembrie 2011 şi din 02 noiembrie 2011 care aparent emană de la Primăria mun. Constanţa şi care îi sunt adresate acesteia din urmă, precum şi Decizia cu nr. 169987 din 01 octombrie 2011 care aparent emană de la Instituţia Prefectului - Judeţul Constanta, adresată mai multor primării din judeţ. (vol. II filele 65-67)
Din conţinutul ultimului înscris menţionat rezultă că Instituţia Prefectului reglementează modul în care taximetriştii încheie contracte de asigurare în judeţul Constanta, impune în această privinţă monopolul SC G.R.A. SA şi stabileşte că în cazul în care şoferul de taxi nu înregistrează niciun eveniment rutier care să presupună despăgubirea pasagerilor, la sfârşitul perioadei de asigurare societatea amintită va restitui taximetristului jumătate din prima plătită.
Referitor la această decizie având în vedere răspunsul primit de la Instituţia Prefectului - Judeţul Constanta, prin adresa din 11 noiembrie 2011 rezultă că este un fals, în condiţiile în care prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condiţiile legii.
Martora Itoafă Irina, soţia părţii vătămate, a confirmat declaraţiile acesteia din urmă, arătând că inculpatul a pretins de la soţul său suma de 2.000 euro pentru a-i procura o autorizaţie de taxi.
Martora a mai declarat că după ce a primit banii, inculpatul i-a adus părţii vătămate o autorizaţie de taxi pe care aceasta urma să o folosească pentru a-şi desfăşura activitatea.
De asemenea, partea vătămată I.M. a declarat că în luna mai a anului 2010 l-a cunoscut pe inculpatul P.M. care s-a prezentat sub calitatea de proiectant.
În continuare, partea vătămată I.M. a declarat că inculpatul i-a propus să îi întocmească proiectul necesar supraetajării imobilului pe care îl deţinea împreună cu soacra sa, M.A.
Conform susţinerilor părţii vătămate, inculpatul i-a propus să îi obţină certificatul de urbanism, precum şi autorizaţia de construire necesare executării lucrării.
Partea vătămată a mai arătat că inculpatul i-a cerut pentru toate aceste servicii suma de 2.000 euro, adăugând că soţia sa, numită E., lucrează în cadrul Primăriei Constanţa, astfel încât are influenţă asupra funcţionarilor de acolo şi obţinerea documentelor arătate nu va fi o problemă.
Nu în ultimul rând, partea vătămată a mai declarat că inculpatul i-a spus că o parte din suma de 2000 euro va fi dată cu titlu de mită funcţionarilor din Primărie.
Aceste declaraţii ale părţii vătămate sunt confirmate în totalitate de cele ale martorelor I.I. şi R.A. care au fost de faţă în timpul discuţiilor purtate de aceasta şi inculpat.
Astfel, martorele au declarat că inculpatul şi-a atribuit calitatea de proiectant şi a afirmat că va întocmi proiectul construcţiei şi că va obţine certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire, solicitând pentru aceste activităţi suma de 2.000 euro.
De asemenea, martorele au arătat că inculpatul a pretins că are influenţă asupra funcţionarilor din Primăria Constanta deoarece concubina sa lucrează în cadrul acestei instituţii.
În realizarea rezoluţiei infracţionale, pentru a o menţine în eroare pe partea vătămată şi pentru a nu ridica suspiciuni acesteia privind modul în care au fost cheltuite sumele de bani primite, inculpatul i-a înmânat acesteia din urmă chitanţa din 28 iunie 2011 aparent emisă de Trezoreria mun. Constanta din care rezultă că M.A. a achitat în contul Primăriei mun. Constanta suma de 31.798 lei.
Prin adresa din 08 noiembrie 2011, M.F.P. - A.F.P., Activitatea de trezorerie si contabilitate publică a comunicat că în evidenţa instituţiei nu se regăseşte emisă chitanţa din 28 iunie 2011. (fila 8 vol. VIII)
De asemenea, inculpatul a pus la dispoziţia părţii vătămate două planuri aparent întocmite de către SC S.S.C. SRL pentru beneficiarul M.A., precum şi două certificate de urbanism din 2 martie 2010 şi respectiv din 27 iunie 2011, ambele emise de către Primăria Constanţa.
Prin adresa din 10 noiembrie 2011 Primăria Constanţa a comunicat că certificatul de urbanism din 12 martie 2010 şi certificatul de urbanism nu există în baza de date a acestei instituţii, (fila 2 vol. VIII)
În continuare, inculpatul a pus la dispoziţia părţii vătămate un referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A din 03 martie 2011, întocmit de inginer I.I.G., însoţit de chitanţa nr. 968/03 martie 2011, aparent emisă de acesta din urmă care atestă plata de către M.A. a sumei de 171,15 lei.
Atât referatul, cât şi chitanţa poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră cu menţiunile G.I.I., R., M.O., inginer verificator proiecte, precum şi o semnătură indescifrabilă.
Partea vătămată a primit de la inculpat şi adresele din data de 08 martie 2010 aparent emisă de Inspectoratul de Stat în Construcţii - Inspectoratul Teritorial în Construcţii Sud-Est prin care M.A. era înştiinţată cu privire la faptul că s-a primit anunţul pentru începere lucrări de construire şi că s-a achitat taxa în valoare de 826 lei reprezentând contravaloare supraveghere lucrări de construcţii din 14 iunie 2010 aparent emisă de Primăria mun. Constanta prin care se comunică numitei M.A. că cererea prin care solicita eliberarea unei autorizaţii de construire a fost aprobată, dar că este în continuare necesar să achite o diferenţă de 1.425,23 lei pentru eliberarea actului administrativ.
Prin adresa din 10 noiembrie 2011 Primăria Constanta a comunicat că această adresă nu figurează ca înregistrată la Primăria mun. Constanta, (fila 2 vol. VIII)
Prin adresa din 10 noiembrie 2011 Inspectoratul judeţean în Construcţii Constanţa a comunicat că adresa din 08 martie 2010 este falsificată prin contrafacere şi a anexat o copie de pe această adresă originală, care este adresată SC B.M. SA.
De asemenea, pentru menţinerea în eroare a părţii vătămate I.M. sub aspectele deja menţionate, inculpatul a pus la dispoziţia acesteia şi un memoriu justificativ, aparent întocmit de către SC S.S.C. SRL, care poartă ştampila acestei societăţi, precum şi menţiunea elaborat arh.M.C., parafa şi semnătura acesteia.
În fine, din declaraţiile părţii vătămate I.M. şi ale martorei Itoafă Irina rezultă că inculpatul P.M. a promis celei dintâi că va facilita obţinerea în proprietate a unei suprafeţe de 50,52 mp teren, aflată în imediata vecinătate a imobilului aparţinând numitei M.I., soacra părţii vătămate.
Atât partea vătămată, cât si martora I.I. au declarat că inculpatul a pretins pentru aceasta suma de 6.500 lei, bani care i-au fost plătiţi.
În scopul menţinerii în eroare a părţii vătămate, inculpatul i-a înmânat acesteia un înscris intitulat Hotărâre privind aprobarea vânzării prin negociere directă a unor bunuri ce aparţin domeniului privat al mun. Constanta. La art. 4 din acest înscris este menţionată împrejurarea că se aprobă vânzarea către M.A. a suprafeţei de 50,52 mp, în scopul întregirii proprietăţii pentru activităţi gospodăreşti, (fila 71 vol. II)
Prin adresa din 08 noiembrie 2011 Primăria Constanţa a comunicat împrejurarea că la data de 16 iunie 2011 nu a avut loc şedinţă a Consiliului Local municipal Constanta şi că Hotărârea C.L.M. din 2009 se referă la taxele şi impozitele locale pentru anul 2010, fiind afişată pe site-ul instituţiei.(fila 43 vol. VIII)
Tot astfel, inculpatul a remis părţii vătămate şi o Decizie cu nr. 109 din 05 septembrie 2011 prin care Prefectul jud. Constanta acorda numitei M.A. dreptul de proprietate asupra Unei suprafeţe de 50,50 mp teren şi atesta plata unei taxe de 663,25 lei.(fila 91 vol. II)
Cu privire la acest înscris, Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa, prin adresa din 11 noiembrie 2011 a comunicat că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările ulterioare, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condiţiile legii.(fila 3 vol. VIII).
Potrivit celor arătate de părţile vătămate C.E.G. şi I.M., inculpatul a lăsat să se înţeleagă că are influenţă asupra a două (respectiv unei) funcţionare din cadrul Primăriei Constanta pe care le-a indicat cu nume şi prenume, în cazul martorei P.L. şi respectiv prenume şi iniţiala numelui, în cazul martorei B.E.
De asemenea, inculpatul a pretins sume de bani de la cele două părţi vătămate pretinzând că urmează să intervină pe lângă cele două funcţionare ale Primăriei pentru a le determina să facă acte ce intră în sfera atribuţiilor lor de serviciu, respectiv să elibereze autorizaţiile de construire dorite de părţile vătămate.
Conform aspectelor deja menţionate, cele două martore îşi desfăşoară activitatea în cadrul Primăriei Constanta - Direcţia Urbanism, Serviciul Autorizaţii în Construcţii, având ca atribuţii de serviciu eliberarea de autorizaţii de construire şi certificate de urbanism.
După cum s-a arătat mai sus, când au fost analizate declaraţiile martorei P.L.E. aceasta a negat orice legătură cu inculpatul P.M. şi a declarat că acesta nu a intervenit pe lângă ea în nici un mod pentru a o determina să elibereze autorizaţii de construire pentru nicio persoană.
Inculpatul P.M. a susţinut în declaraţia dată în cursul urmăririi penale că nu a declarat, nici în prezenţa părţii vătămate I.M. şi nici în prezenţa altor persoane, că ar cunoaşte funcţionari din cadrul Primăriei, care să-i elibereze autorizaţie de construire. A arătat că nu-şi aminteşte dacă i-a înmânat acestuia autorizaţii sau certificate de urbanism şi că nu cunoaşte nimic în legătură cu informaţiile date de partea vătămată legate de obţinerea unui teren sau de emiterea unei licenţe pentru serviciile de taximetrie.
Inculpatul a descris cum a descărcat două certificate de urbanism de pe site-ul Primăriei Constanţa, după care a introdus pe site cheia de control pe care o primeşte solicitantul la depunerea documentaţiei necesare eliberării certificatului şi după verificarea prealabilă de către funcţionarul Primăriei. în continuare a arătat că procedând astfel, apare pe site un link care te îndrumă spre certificatul de urbanism, ajungând ulterior la un model de certificat de urbanism având antetul necompletat, fără număr şi dată de eliberare şi care poate fi descărcat. Fiindu-i arătat certificatul de urbanism din 12 martie 2010 acesta a precizat că este un document în regulă, neputând să-1 compare cu un document original.
Susţinerile inculpatului vor fi înlăturate ca nesincere având în vedere probele analizate anterior, dar şi declaraţiile martorelor Itoafă Irina şi R.A., date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în fata instanţei de fond.
Martora Itoafă Irina, şotia părţii vătămate, a declarat că întrucât împreună cu soţul său doreau să construiască o casă pentru fiul lor, le-a fost recomandat inculpatul. Acesta s-a prezentat ca fiind proiectant de specialitate şi le-a spus că se va ocupa de întocmirea proiectului şi va obţine autorizaţiile, avizele şi certificatul de urbanism necesare, dându-i suma de 2.000 euro, fiind convinşi de felul şi siguranţa cu care acesta le vorbea. Referitor la obţinerea actelor inculpatul le-a spus că nu vor fi probleme pentru că are cunoştinţe în primărie, respectiv că actuala sa concubină îl poate ajuta să obţină orice act. După primirea proiectului s-au apucat de construcţie şi după finalizarea acesteia, urmare a insistentelor, au primit atât în copie, cât şi în original certificatul de urbanism din 12 martie 2010, din care rezulta că erau autorizaţi pentru efectuarea construcţiei, respectiv supraetajarea imobilului. După ce au terminat construcţia casei au aflat că actele prezentate, inclusiv autorizaţia de construcţie erau false.
Întrucât în spatele casei se afla o suprafaţă de teren de 50 mp pe care doreau să o cumpere, inculpatul le-a spus că are relaţii la primărie şi-i poate ajuta, astfel că i-au plătit suma de 6.500 lei, întocmind chitanţă doar pentru 3.200 lei. Inculpatul le-a prezentat în luna iunie 2011 un certificat de urbanism din 27 iunie 2011 care însă nu era semnat, mai multe acte emise de primărie, precum şi o hotărâre a consiliului din care rezulta că mamei sale, M.A., îi fusese repartizată acea suprafaţă de teren, pe care însă nu au reuşit să-l cumpere.
În cursului anului 2011 inculpatul s-a oferit să-l ajute pe soţul său, partea vătămată I.M. să obţină o licenţă şi autorizaţie taxi, solicitând suma de 1.000 de euro şi spunându-le că o parte o va da persoanelor din primărie. Totodată, i-au mai dat încă 1.000 de euro pentru taxe, asigurări, firmă de taxi, cadouri pentru persoana din primărie. în timp ce inculpatul se întâlnise cu soţul său în Piaţa Tomis III, au fost surprinşi de politie, ocazie cu care a aflat că licenţa era falsă.
Martora R.A. a declarat că l-a recomandat pe inculpatul P.M. familiei I., întrucât aceştia doreau să ridice o construcţie, fiind prezentă la aceştia când i-au înmânat suma de 2.000 euro. De la prietenul său care este fiul părţii vătămate I.M. martora a aflat că prin intermediul inculpatului doreau să cumpere şi o suprafaţă de teren, fiindu-le cerute mai multe sume de bani. Totodată, a arătat că şi licenţa pentru taxi era falsă. Din discuţiile avute cu familia Itoafă a aflat că îi plătiseră inculpatului suma totală de 7.500 de euro, pentru terenul achiziţionat de la primărie, pentru licenţa de taxi, pentru proiect, avize şi autorizaţie de construcţie. Martora a mai relatat că inculpatul susţinea că ştie o doamnă din cadrul primăriei, fără să-i indice numele şi din acest motiv cerea diferite atenţii familiei Itoafă, sub forma unor buchete de flori, ciocolată sau sume mai mici de bani, între 100 şi 200 lei, atenţii pe care susţinea că le dă acelei doamne.
În dosarul de urmărire penală, vol. II partea vătămată I.M. a depus următoarele înscrisuri:
- autorizaţia taxi din 25 octombrie 2011, poliţa de asigurare din 01 noiembrie 2011 emisă de SC G.R.A. SA,
- contractul de prestări servicii mecanică şi asistenţă în repararea autoturismelor tip taxi din 21 iunie 2011 încheiat între SC B.A. SRL şi partea vătămată I.M.,
- autorizaţia din 07 septembrie 2011,
- certificatul de urbanism din 27 iunie 2011,
- chitanţa din 28 iunie 2011 în valoare de 31.798 lei, sumă achitată de M.A.,
- hotărârea Consiliului Local Constanţa,
- referatul pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului: supraetajare imobil existent, din care rezultă că proiectant general este SC S.S.C. SRL, proiectant de specialitate este ing. M.P. şi investitor M.A. purtând şatmpila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă;
- chitanţa din 03 martie 2011 în valoarea de 171,15 lei,
- certificatul de urbanism din 12 martie 2010,
- adresa din 14 iunie 2010 emisă de Primăria mun. Constanţa către SC S.S.C. SRL,
- adresa din 08 martie 2010 a Inspectoratului de Stat în Construcţii,
- Decizia nr. 109 din 05 septembrie 2011 emisă de Instituţia Prefectului judeţul Constanţa,
4. Partea vătămată Z.C. a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în anul 2008, în anumite circumstanţe care au condus la o relaţie de amiciţie şi la câteva întâlniri amicale. întrucât în toamna anului 2009 partea vătămată a hotărât să investească într-o spălătorie auto, a apelat la serviciile inculpatului pentru a obţine documentaţia necesară, acesta asigurându-l că se va ocupa de întocmirea proiectului, de obţinerea certificatului de urbanism, a autorizaţiei de demolare anexe, a autorizaţiei de construire şi a avizelor necesare investiţiei, urmând ca banii să fie daţi pe măsură ce se obţineau documentele.
Referitor la autorizaţia de demolare, pentru care partea vătămată a arătat că i-a achitat inculpatului suma de 1.800 lei, fără să primească chitanţă, a precizat că inculpatul i-a comunicat că a înaintat-o pentru obţinerea certificatului de urbanism, fără să facă în prealabil o copie.
în continuare, partea vătămată a declarat că în luna decembrie a anului 2009, inculpatul i-a adus la cunoştinţă că obţinuse autorizaţia de demolare, dar că o înaintase împreună cu celelalte acte pentru a obţine autorizaţia de construire fără a face o copie.
Partea vătămată a precizat că i-a mai achitat inculpatului şi suma de 600 lei, deşi nu i s-a prezentat nici un act justificativ. în vederea obţinerii documentaţiei partea vătămată a susţinut că inculpatul i-a spus că va insista pe lângă o fostă colegă angajată în primărie, pe nume L. sau E.
La insistenţele sale, partea vătămată a primit în decursul lunilor ianuarie-aprilie o documentaţie de proiectare conţinând memoriu tehnic de rezistenţă, memorii tehnice pentru instalaţii, piese desenate, referat de verificare rezistenţă, chitanţe reprezentând contravaloarea autorizaţiei de construcţie în sumă de 3.790 lei, contravaloarea luării în evidenţă la ordinul arhitecţilor din România, contravaloare folosire domeniu public.
Partea vătămată a mai precizat că inculpatul i-a prezentat-o pe concubina sa, numita M., sugerându-i că împreună cu aceasta colaborează la întocmirea tuturor proiectelor, partea vătămată bănuind că este una şi aceeaşi persoană cu arhitectul M.C., al cărui nume apărea pe proiect. Ulterior, fiindu-i prezentată la poliţie o fotografie partea vătămată a aflat că de fapt persoana care i-a fost prezentată de inculpat cu numele de “M.” se numeşte de fapt N.E.M.
Martora N.E.M. a declarat că a fost în perioada octombrie 2007 - martie 2011 concubina inculpatului P.M., cunoscând că acesta este inginer constructor şi că avea firma SC B. SA Construct, care ulterior a fost închisă, arătând că nu cunoaşte nimic referitor la SC S.S. SRL. în perioada în care au fost împreună martora a arătat că l-a văzut pe inculpat întocmind planuri de rezistenţă şi planşe pentru edificarea construcţiilor, susţinând că le ducea altor persoane să le semneze, după părerea sa autorizate în acest sens, inculpatul colaborând cu mai mulţi arhitecţi autorizaţi. A mai arătat martora că l-a cunoscut în acea perioadă pe Z.C., necunoscând însă dacă inculpatul a făcut vreun proiect pentru acesta, susţinând însă că în prezenţa ei inculpatul nu i-a spus niciodată acestuia că ea ar fi de profesie arhitect. De asemenea, martora a declarat că în apartamentul inculpatului a văzut ştampila unei arhitecte cu prenumele “M.”
După inducerea în eroare a părţii vătămate Z.C. în această modalitate, pentru a o menţine pe aceasta în eroare cu privire la destinaţia sumelor de bani primite de la aceasta, inculpatul i-a predat două chitanţe, aparent emise de Primăria mun. Constanta, respectiv din 16 martie 2010, prin care se atestă plata de către partea vătămată Z.C. a sumei de 3.790 lei cu titlu de taxă autorizaţie construire conform documentaţiei spălătorie auto din 08 aprilie 2010 prin care se atestă plata de către aceeaşi parte vătămată a sumei de 706,40 lei reprezentând contravaloare folosire domeniu public acces spălătorie auto.
Cu privire la aceste chitanţe, prin adresa din 09 noiembrie 2011 emisă de Primăria Municipiului Constanta, Direcţia Financiară - Serviciul contabilitate s-a comunicat că, în urma verificărilor, chitanţele din 16 martie 2010 şi din 08 aprilie 2010 nu figurează în evidenta contabilă a primăriei, (fila 11 vol. VIII)
Inculpatul a pus la dispoziţia părţii vătămate un referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A din 17 martie 2010, întocmit de inginer I.I.G., precum şi un memoriu tehnic de rezistenţă, întocmit de către Inginer M.P., în care calitate de proiectant o are SC S.S.C. SRL, iar beneficiar este Z.C.
Atât referatul, cât şi memoriul poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu menţiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum şi o semnătură indescifrabilă.
De asemenea, inculpatul a predat părţii vătămate şi două memorii tehnice, unul pentru instalaţii electrice, întocmit de inginer L.V. şi unul pentru instalaţii sanitare, întocmit de inginer Sorin Spînoche.
Nu în ultimul rând inculpatul a înmânat părţii vătămate Z.C. şi 13 planşe desenate cu proiectul clădirii care urma să fie construite.
Toate aceste planşe poartă ştampila SC S.S.C. SRL, de formă rotundă, imprimată cu cerneală verde, sunt atribuite acestei societăţi, iar la rubrica desenat şi aprobat figurează menţionat inginer M.P.
Şapte dintre aceste planşe poartă parafa arhitectului M.C. de formă dreptunghiulară, imprimată cu cerneală albastră, cu menţiunile ordinul arhitecţilor din România, M.C., arhitect cu drept de semnătură, precum şi o semnătură indescifrabilă.
Celelalte şase planşe poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu menţiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte, precum şi o semnătură indescifrabilă.
Profitând de încrederea sa, partea vătămată Z.C. a mai declarat că în cursul lunii octombrie 2010, sub pretextul uni accident în care ar fi fost implicat, i-a dat la cererea inculpatului suma de 6.000 lei, cu titlu de împrumut şi, deşi acesta se angajase să-i restituie în două tranşe, nu i-a mai primit, inculpatul refuzând să mai ia legătura cu el.
Partea vătămată a depus la dosar următoarele acte (vol. III urmărire penală):
- situaţia privind sumele pe care i le-a dat inculpatului P.M.,
- chitanţa din 08 aprilie 2010 reprezentând contravaloare folosire domeniu public acces spălătorie auto în sumă de 706,40 lei,
- chitanţa din 16 martie 2010 reprezentând taxă autorizaţie construire conform documentaţiei Spălătorie auto în sumă de 3.790 lei,
- referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului construire spălătorie auto, din care rezultă că proiectant general este SC S.S.C. SRL Constanţa, proiectant de specialitate este ing. M.P. şi investitor este Z.C.,
- dovada de luare în evidenţă la Ordinul arhitecţilor din România şi chitanţa din 17 martie 2010 în sumă de 865 lei,
- memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. M.P., purtând ştampila ing. I.I.G. şi 2 semnături indescifrabile,
- memoriu tehnic instalaţii electrice întocmit de ing. L.V. purtând o semnătură indescifrabilă,
- memoriu tehnic instalaţii sanitare interioare întocmit de ing. S.S. purtând o semnătură indescifrabilă,
- schiţa reprezentând plan învelitoare purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând faţadă principală-nord purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând faţadă est/vest purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând faţadă sud purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând plan săpături purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi stampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan fundaţie purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând detalii fundaţie purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi stampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând secţiune 1-1 purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând secţiune A-A purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând detalii structură învelitoare purtând menţiunile desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila SC S.S.C. SRL şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan de situaţie purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând plan parter purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi ştampila SC S.S.C. SRL;
Cu privire la plângerea formulată de Z.C. inculpatul a susţinut în declaraţia dată în cursul urmăririi penale că a fost formulată de acesta întrucât nu i-a restituit suma de 6.000 lei pe care i-o împrumutase. A precizat că i-a înmânat acestuia pentru demolare planşe desenate şi semnate de el, care nu purtau ştampile de la verificatori sau arhitecţi şi pentru care nu i-a pretins sume de bani.
5. Partea vătămată S.V., asociat unic la SC I.V. SRL, a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în toamna anului 2008, când acesta se afla pe unul din şantierele unde se desfăşurau şi lucrările societăţii sale, ocazie cu care i-a făcut cunoscută intenţia sa de a construi o hală industrială în zona service-ului „D.S.".
Inculpatul s-a oferit să întocmească documentaţia necesară, spunându-i că proiectul construcţiei şi autorizaţiile de construcţie vor costa înjur de 10.000 lei.
Astfel, la începutul anului 2009, partea vătămată a arătat că i-a înmânat inculpatului contractul de cumpărare al terenului, în original, precum şi restul documentelor aferente terenului şi după ce a primit de la acesta contractul de prestări servicii în care executant figura SC B.C. SRL, i-a dat suma de 5.000 lei, sumă pentru care la insistenţele sale inculpatul i-a înmânat o factură în valoare de 4.728 lei, fără chitanţa aferentă.
Ulterior, după ce inculpatul i-a mai adus un memoriu justificativ şi mai multe planuri ale viitoarei construcţii i-a mai dat acestuia 5.000 lei, fără să primească document justificativ.
Deşi inculpatul i-a făcut cunoscut că se emiseseră certificatul de urbanism şi autorizaţia de construcţie, partea vătămată a arătat că nu a intrat în posesia acestora. întrucât din cauza problemelor financiare partea vătămată nu a reuşit să construiască nimic, a arătat că în vara anului 2010 i-a cerut inculpatului prelungirea valabilităţii autorizaţiei de construcţie şi obţinerea autorizaţiei pentru împrejmuire teren, pentru care i-au fost solicitate de acesta diferite sume de bani, totalizând 2.000 lei, spunându-i că aceşti bani îi va da cunoştinţelor sale din primărie şi de la Inspectoratul Teritorial în Construcţii pentru a urgenta eliberarea documentelor.
Întrucât la sfârşitul anului 2010 partea vătămată intenţiona să demareze lucrările de construcţie, a arătat că a încercat de mai multe ori să se întâlnească cu inculpatul pentru a intra în posesia autorizaţiei de construcţie, însă nu a reuşit decât să discute telefonic cu acesta, motivând că fiind pilot este plecat în ţară şi în străinătate cu Compania C.
Partea vătămată a declarat că discuţiile cu inculpatul erau purtate în prezenţa altor persoane, E.E. şi numitul B., persoane care s-au arătat interesate să colaboreze cu inculpatul.
Nu în ultimul rând, partea vătămată a arătat că la o întâlnire cu ea inculpatul a venit îmbrăcat în uniformă de pilot respectiv pantaloni închişi la culoare, cămaşă albă cu epolet, caschetă şi ecuson de la Carpatair.
Partea vătămată a depus la dosar contractul din 2009 (fără dată) încheiat între SC B.C. SRL, reprezentată de inculpat, în calitate de desenator şi societatea administrată de ea, SC I.V. SRL, în calitate de client.
Obiectul acestui contract îl reprezenta elaborarea de către inculpat a următoarelordocumente: desen/desene/proiectuldearhitectură(prinarhitect), desen/desene/proiectele de specialitate: rezistenţă, SC I.V. SRL obligându-se să achite preţul în valoare de 4.728 lei.
Împreună cu acest contract, partea vătămată a depus în copie şi factura la care a făcut referire în cuprinsul declaraţiei din 16 februarie 2009 pentru suma de 4.728 lei.
De asemenea, partea vătămată a depus în copie la dosar un înscris intitulat C.C.E.P.S.C. şi Spaţiu Producţie în cuprinsul căruia sunt enumeraţi printre alţii, arhitect M.C., verificator M.L.P.A.T. ing. I.G., inginer M.P., şi care poartă parafele primilor doi menţionaţi, respectiv ştampila SC B.C. SRL, precum şi trei semnături indescifrabile.
Partea vătămată a mai predat organelor de urmărire penală în copie următoarele înscrisuri primite de la inculpat (vol. V urmărire penală):
- factura din 16 februarie 2009, în valoare de 4.728 lei, încheiată între SC B.C. SRL - furnizor şi SC I.V. SRL - cumpărător,
- contractul de prestări servicii din 2009, nedatat, încheiat între SC B.C. SRL şi SC I.V. SRL purtând ştampila Se Birex şi nesemnat de client,
- memoriu justificativ la finalizarea unei etape de construire, din august 2010 purtând ştampila arhitect M.C. şi o semnătură indescifrabilă
- referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A - Rezistenţă şi stabilitate (Al) al proiectului împrejmuire teren cu gard şi soclu din beton, regim de înălţime: parter şi mansardă purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă,
- memoriu justificativ cu privire la prelungirea valabilităţii documentaţiei tehnice de construire, din august 2010 şi memoriu justificativ din ianuarie 2009 ambele purtând ştampila arhitect M.C. şi semnături indescifrabile,
- deviz estimativ întocmit de SC B.C. SRL în valoare de 194.400 lei, referat privind verificarea de calitate la cerinţa Alcu din 08 ianuarie 2009 purtând ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă,
- memoriu tehnic de rezistenţă întocmit de ing. P.M. purtând ştampila SC B. SA şi ştampila ing. I.I.G. şi semnături indescifrabile,
- memoriu tehnic instalaţii sanitare elaborat de ing. L.V.V. purtând ştampila SC B. SA şi o semnătură indescifrabilă
- schiţa reprezentând plan situaţie propus purtând menţiunile desenat aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa şi ştampila arh. M.C.;
- schiţa reprezentând plan parter purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa;
- schiţa reprezentând plan etaj purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanta;
- schiţa reprezentând plan învelitoare purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanta;
- schiţa reprezentând plan faţada principală purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa;
- schiţa reprezentând plan faţada V purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanta;
- schiţa reprezentând plan faţada E purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa;
- schiţa reprezentând faţada N purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat, aprobat şi rezistenţă ing. P.M., verificator SC D.S. SRL Constanţa;
- schiţa reprezentând plan săpături purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă;
- schiţa reprezentând plan fundaţie purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă;
- schiţa reprezentând grinda fundaţie purtând menţiunile desenat şi rezistenţă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanţa, ştampila ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă;
- schiţa reprezentând plan secţiune A-A, purtând menţiunile desenat şi rezistentă ing. M.P., verificator SC D.S. SRL Constanta şi ştampila de SC B. SRL
6. Partea vătămată Z.C. a declarat că în anul 2009 l-a cunoscut pe inculpatul P.M. printr-o cunoştinţă a soţului său, acesta recomandându-se ca fiind proiectant de specialitate în cadrul Primăriei Constanţa.
În urma unor discuţii inculpatul le-a spus că-i poate ajuta la întocmirea şi obţinerea întregii documentaţii necesare pentru supraetajarea şi mansardarea imobilului, respectiv: proiect, memorii tehnice, certificat de urbanism, proiect urbanism zonal, autorizaţie de construcţie. Partea vătămată a arătat că s-a negociat suma de 2.500 euro, care a fost achitată integral, în rate.
Partea vătămată a mai declarat că în luna mai a anului 2011 inculpatul i-a prezentat toate documentele respective şi a asigurat-o că poate începe lucrările de supraetajare şi mansardare a imobilului situat în Constanţa, jud. Constanta.
Potrivit propriilor declaraţii, în aceste condiţii, partea vătămată a început executarea lucrărilor în luna iunie a anului 2011, iar în luna septembrie, în urma unui control al inspectorilor Primăriei Constanţa a fost amendată cu suma de 2.000 lei pentru lipsa autorizaţiei de construire, ocazie cu care a aflat că de fapt inculpatul nu depusese la Primăria Constanţa nici o cerere pentru emiterea autorizaţiei de construire. Luând legătura cu inculpatul P.M. acesta le-a spus că este vorba de o greşeală şi că va rezolva problema, în sensul că va reface proiectul şi va obţine autorizaţia de construcţie.
Declaraţiile părţii vătămate se coroborează conform prevederilor art. 75 C. proc. pen. sub toate aceste aspecte cu declaraţiile martorei R.A. care a asistat la discuţiile dintre inculpat şi părinţii săi.
Astfel, martora R.A. a declarat că inculpatul P.M. era proiectantul familiei sale, având în vedere că părinţii săi doreau să extindă construcţia. A arătat că acesta venea şi stătea de vorbă fie cu mama sa, fie cu tatăl său în legătură cu obţinerea autorizaţiei de construcţie, a certificatului de urbanism. De la părinţii săi a aflat că i-au plătit inculpatului în mai multe tranşe sume de bani, pentru întocmirea proiectului şi obţinerea documentaţiei necesare. întrucât o auzea pe mama sa spunând că inculpatul nu răspunde la telefon şi nu-l găsea, martora a precizat că a fost indignată şi chiar revoltată de acest comportament al inculpatului. De la mama sa a aflat că inculpatului i-a fost plătită suma de 3000 de euro pentru autorizaţia de construcţie care era falsă, astfel că în urma controlului efectuat de primărie părinţii săi au plătit o amendă, fiind nevoiţi ca pentru finalizarea lucrării să ia legătura cu o altă persoană.
Partea vătămată Z.C. a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri în original:
- chitanţa din 31 ianuarie 2011 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România - prin adresa din 17 noiembrie 2012 s-a comunicat de către Ordinul arhitecţilor din România că în ziua de 31 ianuarie 2011 s-au emis chitanţe. (fila 10 vol. VIII) referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A din 01 octombrie 2010, care poartă parafa rotundă cu menţiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum şi o semnătură indescifrabilă;
- dovada de luare în evidenţă din 10 octombrie 2010 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România şi chitanţă cu acelaşi număr din aceeaşi dată - referitor la această dovadă prin aceeaşi adresă a Ordinului arhitecţilor din România s-a comunicat că în ziua de 10 octombrie 2010 nu au fost emise dovezi fiind o zi de duminică, când filiala nu are program;s-a mai precizat că la emiterea dovezii se emite şi chitanţa de plată şi prin urmare data dovezii coincide cu data plătii, (fila 10 vol. VIII)
- Factura din 12 octombrie 2010 aparent emisă de PF I.G. pentru suma de 3.150 lei reprezentând contravaloare verificare proiect D.T.A.C. supraetajare prin P.U.Z. precum şi chitanţa din 12 octombrie 2010, aparent emisă de PF I.G. pentru suma de 3.150 lei, ambele purtând parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu menţiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum şi o semnătură indescifrabilă;
- un memoriu justificativ cu antetul SC S.S.C. SRL, datat noiembrie 2009, care poartă ştampila SC S.S.C. SRL, parafa arhitectului M.C. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe aceasta;
- un memoriu tehnic de rezistentă care pe prima şi ultima pagină poartă parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu menţiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte precum şi o semnătură indescifrabilă, pe ultima pagină fiind trecută şi menţiunea întocmit inginer M.P.; două memorii tehnice, unul pentru instalaţii electrice şi unul pentru instalaţii sanitare interioare, ambele purtând parafa rotundă, imprimată cu cerneală albastră, cu menţiunile G.I.I., R., M.L.P.A.T. O.C.L.P. Al, A2, A3, A4, inginer verificator proiecte;
- o chitanţă din 27 noiembrie 2009 aparent emis de SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către Z.M. şi Z.C. a sumei de 1.200 lei, reprezentând contravaloarea facturii din 27 noiembrie 2009, purtând ştampila SC S.S.C. SRL şi o semnătură indescifrabilă;
- factura din 27 noiembrie 2009 emisă de SC S.S.C. SRL către Z.M. şi Z.C. pentru suma de 1200 lei reprezentând contravaloare raport expertizare imobil prin colaborator expert tehnic, purtând ştampila SC S.S.C. SRL şi o semnătură indescifrabilă; factura din 05 noiembrie 2009 emisă de SC S.S.C. SRL către SC C.C.F. SRL pentru suma de 1.400 lei reprezentând contravaloare consultantă si documentaţie CU modificare faţadă principală şi consultanţă şi documentaţie C.U. mansardare, purtând ştampila SC S.S.C. SRL şi o semnătură indescifrabilă; chitanţa din 05 noiembrie 2009 prin care se atestă plata de către SC C.C.F. SRL a sumei de 1.400 lei reprezentând contravaloarea facturii fiscale din 05 noiembrie 2009
- schiţa reprezentând plan încadrare în zonă purtând menţiunile şef proiect M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi stampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând plan de situaţie purtând menţiunile şef proiect M.C., desenat şi aprobat ing. M.P., ştampila arh. M.C. şi stampila SC S.S.C. SRL;
- schiţa reprezentând plan parter existent purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C.;
- schiţa reprezentând plan etaj 1 existent purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C.;
- schiţa reprezentând plan etaj 2 existent purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C.;
- schiţa reprezentând etaj 3 propus purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând etaj 4 propus purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan învelitoare propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan faţada principală propusă purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan faţada nord purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând faţada sud purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând faţada vest purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila arh. M.C. şi ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan secţiune 1-1 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând plan secţiune A-A purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S., ştampila ing. I.I.G.;
- schiţa reprezentând cofraj planşeu peste etaj 3 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;
- schiţa reprezentând cofraj planşeu peste etaj 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;
- schiţa reprezentând plan plasa inferioară etaj 3 şi 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;
- schiţa reprezentând plan plasa superioară etaj 3 şi 4 purtând menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., verificat ing. S.S.;
7. Partea vătămată E.E. a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul P.M. în cursul anului 2009 prin intermediul părţii vătămate S.V.. întrucât acesta s-a recomandat ca fiind proiectant, iar partea vătămată dorea să construiască o pensiune în com. Nufărul, jud. Tulcea, inculpatul s-a oferit să întocmească proiectul şi documentaţia necesară obţinerii autorizaţiei. Partea vătămată a arătat că inculpatul nu i-a dat nimic de bănuit în condiţiile în care l-a asigurat că deţine o societate autorizată şi că soţia sa este arhitect. Iniţial inculpatul nu i-a solicitat părţii vătămate nicio sumă de ban, propunându-i acesteia să devină asociaţi în proiectul pe care-l avea, respectiv construcţia pensiunii, propunere cu care însă partea vătămată nu a fost de acord.
După ce partea vătămată, în urma demersurilor făcute la primăria Nufărul şi la alte instituţii, a obţinut certificatul de urbanism, planul de încadrare în zonă i le-a înmânat inculpatului. După aproximativ o lună de zile, inculpatul i-a prezentat un memoriu justificativ semnat şi ştampilat de el pentru societatea SC S.S.C. SRL, precum şi de pretinsa lui soţie, arhitect M.C. Ulterior, în cursul anilor 2009 şi 2010, partea vătămată a arătat că a mai primit de la inculpat şi alte memorii justificative şi memorii tehnice, însoţite de referate întocmite de ing. G. şi avizate de arhitect C.
În momentul în care partea vătămată a depus memoriile justificative la autorităţile competente i s-a comunicat că dosarele nu sunt corect întocmite şi că nu i se poate elibera decât un aviz de principiu. întrucât o parte din documentaţia depusă era respinsă de reprezentanţii instituţiilor autorizate, partea vătămată i-a reproşat acest lucru inculpatului, care i-a promis că va remedia situaţia, urmând să meargă personal să depună dosarele. în acest sens inculpatul i-a spus că va trebui să-i dea un avans pentru taxe, partea vătămată oferindu-i suma de 2.630 lei pentru care i-a prezentat o factură emisă de PF G., precum şi suma de 2.710,30 lei pentru care i-a prezentat o factură emisă de D.A.R. în afara acestor sume de bani, partea vătămată a precizat că i-a mai achitat şi alte sume mai mici pentru diferite instituţii.
În urma insistenţelor sale, datorită întârzierilor, partea vătămată E.E. a arătat că a primit de la inculpat Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 a A.R.B. Deltei Dunării, pentru care a achitat suma de 500 lei fără să primească chitanţă şi despre care, ulterior, a aflat că este falsă.
Referitor la sumele de bani pe care i le-a dat inculpatului partea vătămată a arătat că acestea sunt în valoare de aproximativ 9.500 lei.
Având în vedere că inculpatul nu a mai răspuns la telefon şi realizând că fusese indus în eroare de acesta, partea vătămată a declarat că a apelat la serviciile altei persoane pentru întocmirea documentaţiei necesare.
Partea vătămată E.E. a depus la dosar următoarele înscrisuri în original (vol. VI urmărire penală):
- Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 a A.R.B. Deltei Dunării;
Prin adresa din 19 decembrie 2011 A.R.B. Delta Dunării a comunicat ca Decizia nr. 121 din 10 martie 2011 nu a fost emisă de A.R.B. Delta Dunării; aşa-zisa decizie este falsă, având în vedere faptul că instituţia nu acordă „aviz de principiu"; toate semnăturile sunt false; cererile din 09 august 2010 şi din 23 februarie 2011 stipulate în acea decizie nu există în registratura instituţiei, cererea din 28 iunie 2010 există, dar aparţine unei persoane juridice care solicită revizuirea autorizaţiei de mediu; ca informare s-a mai comunicat că Decizia înregistrată sub nr. 121 există în evidente, dar este datată 12 iulie 2011 şi aparţine Politiei de Frontieră Tulcea, neavănd nicio legătură cu dosarul, (fila 42) .
- Dovada de luare în evidenţă din 16 iunie 2010 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România şi chitanţa cu acelaşi număr din aceeaşi dată;
- Dovada de luare în evidenţă din 22 iulie 2010 emisă de Ordinul Arhitecţilor din România şi chitanţa cu acelaşi număr din aceeaşi dată;
- Factura din 05 iulie 2010 emisă de PF G.I.;
- Memorii justificative purtând parafa arhitectului M.C. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- 24 planşe desenate, având înscrise menţiunile şef proiect: arh. M.C., desenat: ing. M.P., aprobat: ing. M.P. şi având aplicate parafa arhitectului M.C. şi o semnătură indescifrabilă pe aceasta;
- patru planşe desenate având înscrise menţiunile desenat: ing. M.P.,aprobat: ing. M.P. şi având aplicate parafele arhitectului M.C. şi ale verificatorului ing. G.I.I., precum şi două semnături indescifrabile depuse pe acestea;
- Memoriu justificativ cu antetul SC S.S.C. SRL, având înscrisă pe ultima pagină menţiunea întocmit arh.M.C. şi ing. M.P. şi aplicate parafa arhitectului M.C. cu o semnătură indescifrabilă şi stampila SC S.S.C. SRL de asemenea cu o semnătură indescifrabilă;
- două planşe desenate, având înscrise menţiunile şef proiect: arh. M.C., desenat: ing. M.P., aprobat: ing.M.P. şi având aplicate parafa arhitectului M.C. şi stampila SC S.S.C. SRL, fiecare cu câte o semnătură indescifrabilă.
- două planşe desenate având aplicate parafa arhitectului M.C. şi o semnătură indescifrabilă pe aceasta;
- şase planşe desenate având înscrise menţiunile şef proiect: arh. M.C., desenat: ing. M.P., aprobat:ing. M.P. şi având aplicate parafa verificatorului ing. G.I.I. şi o semnătură indescifrabilă pe aceasta;
- o cerere pentru eliberarea unei autorizaţii de construire care poartă parafele arhitectului M.C. şi ale verificatorului ing. G.I.I., precum şi două semnături indescifrabile depuse pe acestea;
- un înscris cu antetul SC S.S.C. SRL având trecute menţiunile colectiv de colaborare: arhitectură: arh. M.C. cu parafa acesteia şi o semnătură indescifrabilă în dreptul acesteia, rezistenţă: ing. M.P. cu o semnătură indescifrabilă în dreptul acesteia, verificator ing.I.I.G. cu parafa acestuia şi o semnătură indescifrabilă în dreptul acesteia;
- două referate pentru verificarea de calitate la cerinţa A aparent întocmite de inginer I.G., având aplicată parafa rotundă a acestuia precum şi o semnătură indescifrabilă;
- un memoriu tehnic de rezistenţă având aplicate parafa verificatorului inginer G.I.I., precum şi o semnătură indescifrabilă şi purtând pe ultima pagină menţiunea întocmit, ing. M.P.
- Două memorii tehnice, unul pentru instalaţii electrice şi unul pentru instalaţii sanitare.
8. Partea vătămată L.I.D. a declarat că îl cunoaşte pe inculpatul P.M. din ianuarie 2010, când i-a fost recomandat de vecinul său Z.C., întrucât dorea să efectueze lucrări de reparaţii şi extindere la casa părintească. Inculpatul i s-a prezentat ca fiind proiectant, spunându-i că are relaţii în primărie şi că va obţine toate actele necesare pentru construcţie. în luna martie 2010 inculpatul i-a prezentat un proiect însoţit de un memoriu justificativ, raport tehnic de expertizare, pentru care partea vătămată a achitat suma de 2.111 lei în baza unei facturi, fiindu-i eliberată şi o chitanţă. După primirea acestor acte partea vătămată a arătat că s-a apucat de lucrările de construcţie, cu atât mai mult cu cât inculpatul îl asigurase că se va ocupa de obţinerea certificatului de urbanism şi autorizaţiilor de demolare şi construcţie.
Totodată, întrucât avea nevoie de materiale de construcţie, B.C.A. şi cherestea, iar inculpatul i-a spus că ştie o societate care nu percepe T.V.A., partea vătămată i-a plăti, în mai multe tranşe, prin transfer bancar suma de 14.189,44 lei. Cu toate acestea partea vătămată nu a primit întreaga cantitate de materiale. Partea vătămată i-a mai achitat şi suma de 2.458 lei prin virament bancar pentru materialele necesare acoperişului.
De asemenea, deşi partea vătămată i-a achitat inculpatului suma de aproximativ 2.000 lei pentru eliberarea autorizaţiei de demolare, certificatului de urbanism, autorizaţiei de construcţie, nu i-a prezentat nici unul dintre aceste documente, motiv pentru care interesându-se la primărie a aflat că nu se depusese nici un document pentru obţinerea autorizaţiilor.
Referitor la sumele de bani pe care i le-a dat inculpatului partea vătămată a arătat că acestea se ridică la suma de 20.562 lei.
Demarând procedurile pentru întocmirea unui nou proiect şi pentru obţinerea autorizaţiilor partea vătămată a relatat că a luat legătura cu expertul tehnic ing. B.V., care figura că a întocmit raportul tehnic de expertizare ce-i fusese înmânat de inculpatul P.M., persoană care, după ce a studiat raportul respectiv, i-a spus că nu cunoaşte nimic în legătură cu acesta.
Martorul B.V. a declarat, în cursul urmăririi penale, că este profesor la Facultatea de Construcţii din cadrul Universităţii O. şi expert tehnic în construcţii.în continuare, martorul a declarat că nu îl cunoaşte pe inculpatul P.M., dar a auzit despre el; disciplina pe care o predă se face în anul III de facultate şi din câte cunoaşte inculpatul nu a ajuns în acest an. în ceea ce priveşte înscrisul care i-a fost prezentat şi intitulat raport tehnic de expertizare, care aparent pare întocmit de el, pentru beneficiarul L.I.D., a precizat că nu este întocmit de el, nu l-a semnat şi parafat, semnătura şi parafa care apar pe acel înscris fiind cel mai probabil scanate. Nu a colaborat niciodată cu inculpatul şi nici nu l-a împuternicit să redacteze acte în numele său, să le semneze sau să le parafeze, neauzind nicodată de SC D.S. SRL Constanţa.
Şi în faţa instanţei martorul a relatat că nu-l cunoaşte pe inculpat şi că în urma verificărilor a rezultat că fusese student în perioada în care el a fost decan al Facultăţii de Construcţii din cadrul Universităţii O., dar constatându-se că nu a absolvit cursurile acestei facultăţi. Referitor la raportul de expertiză prezentat de cei de la firma cu care colabora şi cărora li s-a părut suspect întrucât ştampila nu era în original, martorul a precizat că fusese inspirat dintr-un raport de-al său, folosind un şablon. A mai constatat că anumite norme la care se făcea trimitere în acel raport fuseseră între timp abrogate. Totodată, ştampila şi semnătura fuseseră scanate fiind alb-negru, or martorul a relatat că foloseşte ştampilă cu tuş colorat, observând şi faptul că ştampila aplicată era mai mică decât originalul. A mai declarat că cel care s-a prezentat cu acel raport se numeşte L.D.I. care i-a spus că fusese întocmit de către inculpat. A mai arătat martorul că este posibil ca S.S. să-i fi fost student, dar nu-şi aminteşte dacă a colaborat cu acesta la întocmirea vreunei expertize.
S-a încercat citarea martorului R.M. care însă nu a fost găsit la domiciliu, tatăl său precizând că acesta este plecat din ţară de mai mult timp.
Cu toate acestea, martorul R.G. a declarat, în cursul urmăririi penale, că fiul său a plecat în Franţa în 1994 unde se află şi în prezent, precizând că acesta a dobândit şi cetăţenia română.
De asemenea, martorul a declarat că fiul său a venit ultima dată în România în vara anului 2011 când a rămas pentru 10 zile în Constanţa, iar înainte de aceasta vizitase România în anul 2007.
Martorul a mai arătat că fiul său a lucrat în România doar în anul 1994, la editarea unei reviste şi că acesta nu a avut niciodată o firmă deschisă pe teritoriul României.
R.G. a declarat că şi el şi fiul său îl cunoşteau pe inculpat deoarece acesta fusese vecin de bloc cu ei.
Şi în fata instanţei martorul R.G. a declarat că şi el şi fiul său îl cunosc pe inculpat deoarece au locuit în acelaşi bloc. A precizat că fiul său, care este plecat de 17 ani în Franţa, nu s-a mai văzut cu inculpatul de aproximativ 20 de ani. Din anul 2007 şi până în anul 2011 fiul său nu mai venit deloc în ţară. De asemenea, a mai arătat că fiul său a absolvit facultatea de geo-fizică din Paris, pentru care în urma unor examene date a obţinut diplomă şi în România. A susţinut că este posibil ca inculpatul să fi aflat despre pregătirea fiului său de pe internet.
Partea vătămată a depus la dosar următoarele documente în original:
- Raport tehnic de expertizare, datat ianuarie 2010, întocmit aparent de către expert tehnic atestat: prof. dr. ing. V.B. şi semnat şi parafat de către acesta;
- Studiu geotehnic, datat ianuarie 2010, aparent întocmit de către ing. M.R. şi semnat de către acesta;
- Factura din 11 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL către L.D. pentru suma de 14.189,44 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL precum şi o semnătură indescifrabilă; Chitanţa din 11 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.489, 44 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL, precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Chitanţa din 14 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.000 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL, precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Chitanţa din 17 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.200 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL, precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Chitanţa din 18 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 1.800 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL, precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Chitanţa din 21 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.315 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL, precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Chitanţa din 24 mai 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.385 lei, purtând ştampila SC S.S.C. SRL precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Factura din 20 ianuarie 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL către L.D. pentru suma de 2.111,18 lei reprezentând contravaloare documente CU, contravaloare raport expertizare, contravaloare studiu geotehnic, purtând ştampila SC S.S.C. SRL precum şi o semnătură indescifrabilă;
- Chitanţa din 20 ianuarie 2010 emisă de către SC S.S.C. SRL prin care se atestă plata de către L.D. a sumei de 2.111,18 lei, purtând stampila SC S.S.C. SRL precum si o semnătură indescifrabilă;
- Memoriu justificativ datat februarie 2010 purtând menţiunea elaborat arhitect M.C., parafa acesteia şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- 12 planşe desenate cu menţiunile şef proiect arh. M.C., desenat ing. M.P., aprobat ing. M.P., parafa arhitectului M.C. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- Şapte planşe desenate cu menţiunile şef proiect:arh. M.C., desenat de ing. M.P., aprobatdng.M.P., parafa arhitectului M.C. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea, parafa verificatorului ing. I.I.G. împreună cu o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- Memoriu justificativ datat februarie 2010 purtând pe prima pagină parafa verificatorului ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea. iar pe ultima pagină menţiunea întocmit arhitect M.C., parafa acesteia şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- Grafic de urmărire a lucrărilor şi calitatea acestora pe şantier, purtând pe prima pagină parafa verificatorului ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea, iar pe ultima pagină menţiunea întocmit ing. M.P. şi din nou parafa verificatorului ing.I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- referat pentru verificarea de calitate la cerinţa A aparent întocmite de inginer Ion Gănescu, având aplicată parafa rotundă a acestuia precum şi o semnătură indescifrabilă;
- memoriu tehnic de rezistenţă purtând pe prima pagină parafa verificatorului ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea, iar pe ultima pagină menţiunea întocmit ing. M.P. şi din nou parafa verificatorului ing. I.I.G. şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe ea;
- două memorii tehnice pentru instalaţiile electrice şi respectiv pentru instalaţiile sanitare interioare.
Inculpatul P.M. a declarat: în anul 2007 era asociat al unei societăţi comerciale, SC B.C. SRL, în acelaşi an fiind contactat de către partea vătămată B.M. care i-a spus că doreşte să-şi construiască o casă, sens în care i-a înmânat proiectul şi l-a rugat să-i facă un deviz estimativ al materialelor de construcţie şi al manoperei. După ce i-a prezentat părţii vătămate devizul de lucrări i-a spus că lucrarea se va efectua de un sub antreprenor cu care mai lucrase, sens în care i-a făcut cunoştinţă cu martorul T.I. reprezentantul sub antreprenorului SC I. SRL. La data de 01 aprilie 2007 s-a încheiat contractul, la care s-a anexat şi devizul de lucrări, susţinând că i-a arătat părţii vătămate şi contractul de subantrepriză. A susţinut că subantreprenorul era cel care asigura forţa de muncă, în timp ce SC B. SA asigura echipamentul necesar lucrărilor. în momentul în care s-a încheiat contractul a arătat că părţii vătămate i s-a prezentat actul constitutiv al societăţii B., certificatul de înmatriculare şi un proces verbal în baza căruia i s-a înmânat cu titlu de garanţie un bilet la ordin. După ce s-a constatat că săpăturile fuseseră efectuate conform proiectului, s-a trecut la turnarea betonului, timp în care s-a efectuat şi un control inopinat de către primărie, constatându-se că lucrările se efectuau conform proiectului. Toate materialele necesare până la acel moment au fost verificate cu facturi semnate de partea vătămată şi soţia acestuia. A arătat că SC B. SA avea un stoc mare de materiale deţinute într-un depozit, respectiv lemn, cherestea, cărămidă, fiind pregătită pentru efectuarea construcţiilor, iar betonul era achiziţionat pe timpul iernii deoarece era mai ieftin. în luna iulie, înainte de a pleca la Timişoara cu probleme personale, a arătat că subantreprenorul primise dispoziţii clare cu privire la turnarea fundaţiei şi cu toate acestea fundaţia a fost greşită, astfel că împreună cu proiectantul, reprezentanţii I.C.S. şi cu partea vătămată s-au dispus măsuri de remediere a greşelilor. în acest sens, fiind necesar să se procedeze la spargerea betonului lucrătorii SC I. SA nu s-au mai prezentat, astfel încât inculpatul a susţinut că remedierile au fost efectuate cu muncitori plătiţi de el. Referitor la armături a declarat că acestea au fost achiziţionate de la firma martorului S., fiind montate de către o echipă a acestuia, plătită tot de el. După primirea armăturii a precizat că partea vătămată nu a mai permis accesul SC I. SA pe şantier şi a echipei sale, motivat de faptul că nu se mai respecta termenul de finalizare 01 septembrie 2007. Urmare a unui act adiţional încheiat în luna august 2007, partea vătămată a renunţat la manopera SC B. SA, însă continua să achiziţioneze materiale de la această societate, deoarece era mulţumită de preţuri, astfel că i-au fost livrate materiale până în lunile septembrie - octombrie. Deşi partea vătămată avea datorii către SC B. SA, inculpatul a susţinut că partea vătămată a luat legătura cu mai multe cunoştinţe ale sale în faţa cărora l-a denigrat. A recunoscut însă că a încasat sume de bani de la partea vătămată B.M., în baza unor facturi şi chitanţe, conform contractului încheiat, suma totală încasată fiind cea din actul de inculpare.
În ceea ce priveşte cele 3 ordine de plată susţinut că nu-şi aminteşte să i le fi arătat părţii vătămate B.M. şi nu aveau aplicate pe ele ştampile întrucât nu fuseseră depuse în bancă şi faptul că pe ordinele de plată din dosar figurează ştampila îl consideră ca un act de rea credinţă din partea părţii vătămate, despre care crede că şi-a confecţionat o ştampilă şi a aplicat-o pe cele 3 ordine de plată pe care i le-a sustras din dosar.
După colaborarea pe care a avut-o cu arhitectul D.U., care a decedat în 2007, sub îndrumarea căruia făcea desene pentru diverşi clienţi, inclusiv documentaţia necesară autorizării unei construcţii, a arătat că a început să colaboreze cu numitul S.S., care s-a oferit să-l ajute, în sensul că el îi dădea planurile schiţate, iar S. urma să le avizeze la Bucureşti unde lucra cu un arhitect şi verificator. Tot S. i-a spus că are o societate prin intermediul căreia poate să obţină avize pentru construcţie, avize pentru mediu şi alte avize necesare, astfel că la începutul anului 2009 a început colaborarea cu acesta, ocupând un birou în incinta SC C. SA, unde să facă desenele şi schiţele. Urmare a acestei colaborări, inculpatul urma să primească 10% - 20% din valoarea facturilor. Tot în anul 2009 a încheiat un contract de colaborare cu SC S.S.C. SRL, societatea lui S.S., cu care a abordat acelaşi mod de lucru pe care-l avusese cu arhitectul D.U. în anul 2010 susţine că s-a încheiat un act adiţional la acest contract, prin care era împuternicit ca pentru şi în numele lui S. să preia sume de bani de la clienţi, fiind totodată împuternicit să comande o ştampilă pentru SC S.S.C. SRL, pentru a ştampila planşele desenate. A precizat că în majoritatea cazurilor chitanţele erau ştampilate de S.S., însă în situaţia în care acesta uita să o aplice, îl suna pe el să aplice ştampila. Tot în baza unei împuterniciri putea să încheie contracte, să preia bani pe care îi preda lui S.S., care era ocupat cu alte lucrări în ţară. A susţinut că se întâlnea cu S.S., de regulă, în baruri, unde îi preda dosarele în alb, iar după un timp i le restituia, fiind însoţite de avize şi facturi şi având certitudinea că pe acele înscrisuri erau aplicate semnăturile şi ştampilele originale, făcând verificări pe internet cu privire la numiţii G. şi C., a susţinut inculpatul că prin intermediul lui S.S. le-a cunoscut părţile vătămate Z.C., Z.C., E.E., I.M., S.V., pentru care a efectuat desene.
Referitor la partea vătămată Z.C. a arătat că S.S. fiind plecat în Grecia i-a adus lui documentaţia pe care a depus-o la primărie, pe care tot el a ridicat-o după avizare şi aprobare.
Pentru partea vătămată I.M. a arătat că S.S. a spus că se poate rezolva problema obţinerii licenţei pentru taxi şi cea a cumpărării terenului, însă sub pretextul că este plecat din localitate i-a dat lui documentele pentru a i le înmâna părţii vătămate, fiind posibil printre acele documente să fi fost şi asigurarea şi hotărârea vizând suprafaţa de teren, susţinând că nu avea cunoştinţă ce acte erau în dosar.
Cu privire la partea vătămată Z.C. a susţinut că el a făcut doar desene şi că de construcţie, de autorizaţii şi de avize s-a ocupat S., neştiind dacă erau sau nu legale.
Cu privire la lucrarea părţii vătămate S.V. a precizat că a fost prima colaborare pe care a avut-o cu S. şi potrivit înţelegerii contractul s-a încheiat pe SC B. SA SC C. SA, urmând ca pentru autorizaţiile şi avizele obţinute partea vătămată să-i dea lui S. calorifere şi alte obiecte.
În cazul părţii vătămate C.E.G. a declarat că S.S. a fost cel care i-a spus să meargă la Primărie şi să vorbească cu o persoană, E. sau L., pe care însă nu le-a găsit, fiind nevoit să i-a bon de ordine, pe care ulterior i l-a înmânat părţii vătămate.
În privinţa părţii vătămate L.I.D. inculpatul a arătat că i-a înmânat chitanţe şi facturi pe care era aplicată ştampila SC S.S.C. SRL, precum şi planşe pe care erau făcute schiţe şi pe care era aplicată o ştampilă tot a SC S.S.C. SRL.
Referitor la sumele de bani a arătat că acestea erau primite de la părţile vătămate în baza facturilor pe care le avea de la S.
A mai susţinut inculpatul că în toată această perioadă el a fost de bună credinţă şi nu a realizat actele de înşelăciune ale numitului S.S., despre care a aflat că l-a înşelat şi pe numitul Spînoche pe care 1-a determinat să-şi ipotecheze apartamentul.
În ceea ce priveşte pregătirea sa profesională, inculpatul a recunoscut că nu a absolvit nicio facultate, însă a urmat cursuri de desen tehnic. Cu toate acestea a susţinut că la solicitarea lui S. figura pe înscrisuri ca fiind inginer, motivând însă că semna pe ştampilă şi nu la rubrica inginer.
În final, inculpatul a susţinut că în ceea ce-l priveşte pe partea vătămată B.M. se consideră vinovat pentru că nu a urmărit derularea lucrărilor efectuate de subantreprenor, iar în privinţa celorlalte părţi vătămate doar pentru faptul că a efectuat desenele. Referitor la cele două angajate din primărie a declarat că nu a discutat niciodată cu acestea, întrucât nu le cunoştea.
Susţinerile inculpatului formulate în apărarea sa au fost înlăturate de instanţă ca nesincere, acestea nefiind confirmate de probele astfel cum au analizate mai sus, dar având în vedere şi următoarele considerente.
Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză cu privire la faptele analizate anterior, modul de operare al inculpatului consta în inducerea în eroare a părţilor vătămate cu ocazia încheierii unor contracte de prestări servicii în baza cărora el se obliga să realizeze proiectele construcţiilor şi să obţină toate celelalte documente avize si autorizaţii necesare edificării acestora.
Din examinarea înscrisurilor întocmite de inculpat, inclusiv a planşelor desenate, rezultă că acesta îşi atribuia calitatea de inginer declarând că a absolvit Facultatea de Construcţii a Universităţii O. în anul 2006.
Cu toate acestea, prin adresa din 08 noiembrie 2011 (filai vol. VIII), Universitatea O. a comunicat că inculpatul P.M. a fost înmatriculat şi a urmat cursurile Facultăţii de Construcţii astfel:
- anul 1 (1996-1997) a fost la specializarea îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare rurală şi a promovat cu media 6,50.
- anul 11 (1997-1998) nu promovează şi face cerere de repetare a anului universitar 1998-1999.
- anul 11 (1998-1999) se transferă la specializarea Ingineria şi managementul lucrărilor de construcţii şi promovează cu media 6,58.
- anul 111 (1999-2000) nu promovează şi face cerere de întrerupere a studiilor pentru 2 ani universitari, respectiv 2000-2002.
- anul universitar 2002-2003 se transferă la altă instituie de învăţământ superior.
După inducerea în eroare a părţilor vătămată în modalitatea arătată, pentru a le menţine în eroare si pentru a obţine în continuare de la acestea sume de bani, inculpatul punea la dispoziţia acestora diverse înscrisuri de specialitate - planşe desenate, referate, memorii tehnice, memorii justificative, etc.
Toate aceste înscrisuri aveau aplicată parafa aceluiaşi arhitect - M.C. si/sau parafa aceluiaşi inginer verificator - I.I.G., ambele însoţite de aceleaşi semnături indescifrabile.
A fost identificată si audiată, în cursul urmăririi penale, martora M.C., de profesie arhitect. Aceasta a arătat că nu îl cunoaşte pe inculpatul P.M. şi nu a colaborat cu acesta la întocmirea de proiecte sau documentaţii pe partea de arhitectură, susţinând totodată că nu le cunoaşte pe părţile vătămate C.E.G., I.M., Z.C., Z.C., L.l.D. şi, prin urmare, nu le-a întocmit documentaţie pentru construirea de imobile. Fiindu-i arătate mai multe documente constând în planuri încadrare în zonă, planuri situaţie, memorii justificative, diverse planuri întocmite pentru părţile vătămate şi examinându-le a susţinut că nu au fost întocmite de ea, nu cunoaşte persoanele al căror nume apar pe acele documente, nu le-a semnat şi nu le-a ştampilat. Comparând amprenta ştampilei aplicate pe acele documente cu amprenta ştampilei sale, martora a arătat că sunt diferite, scrisul de pe ştampila originală fiind mai mic. De asemenea, semnătura pe care martora a precizat că o foloseşte de 4-5 ani nu seamănă cu cea de pe documentele respective. Martora a mai declarat că nu a colaborat niciodată cu inculpatul şi nu cunoaşte modalitatea prin care acesta a intrat în posesia unui model al ştampilei şi semnăturii sale, adăugând că nu a lucrat decât un singur proiect în Constanta, în perioada 2005 - 2006.
Fiind audiată şi în faţa instanţei martora M.C. a relatat aceleaşi aspecte, arătând în plus că nu a pierdut şi nu a împrumutat ştampila şi deşi a avut o colaborare cu o persoană pe nume P.C., pe toată această perioadă nu i-a dispărut ştampila. A precizat că SC S.S. SA nu îi este cunoscută şi nici numele de S.S.
A fost audiată şi martora N.E.M., fosta concubină a inculpatului, despre care partea vătămată Z.C. a declarat că acesta i-a prezentat-o ca fiind arhitectă.
Martora a negat că, cel puţin în prezenţa sa, inculpatul i-arft atribuit o asemenea calitate însă a adăugat că a văzut în locuinţa acestuia o ştampilă care conţinea cuvântul arhitect şi prenumele M.
Multe dintre documentele predate de inculpat părţilor vătămate poartă antetul si ştampila SC S.S.C. SRL ori fac trimitere la numele acestei societăţi comerciale.
Relevante în cauză sunt şi declaraţiile martorilor S.B.S. şi S.F.S. care prin relatările lor combat în totalitate susţinerile inculpatului, privind colaborarea sa cu SC S.S.C. SRL. Aceştia au declarat că îl cunosc pe inculpatul P.M., dar că nu l-au împuternicit sau autorizat în nici un fel pe inculpat să întocmească documente în numele acestei societăţi.
De asemenea, martorii au declarat că inculpatul nu a fost niciodată angajat sau colaborator al SC S.S.C. SRL şi că nu i-au împrumutat acestuia ştampila firmei.
Nu în ultimul rând, martorii au arătat că SC S.S.C. SRL nu a întocmit actele aflate la dosar şi că semnăturile depuse pe acestea nu le aparţin, precizând totodată că firma s-a ocupat întotdeauna exclusiv de executarea construcţiilor şi niciodată de proiectarea lor.
Cei doi martori, S.B.S. şi S.F.S. au fost audiaţi şi în fata instanţei, aceştia declarând următoarele:
Martorul S.B.S. a declarat că este asociat şi administrator la SC S.S.C. SRL, societate care are ca obiect execuţii construcţii. Pe inculpatul P.M. îl cunoaşte din anul 1998, când şi acesta din urnă avea o societate care se ocupa de construcţii, acesta achiziţionând hotel beton de la firmă. S-a reîntâlnit cu acesta după 4 - 5 ani, spunându-i că este inginer constructor şi are o firmă de proiectare. Astfel i-a spus că i-a întocmit proiectul părţii vătămate B.M., pentru care a şi achiziţionat de la firma sa oţel beton, ulterior trimiţând salariaţi de-ai săi să monteze armătura. De la partea vătămată B.M. a aflat că au existat probleme între el şi inculpatul P.M., motiv pentru care partea vătămată i-a solicitat copii de pe avizele de expediţie a oţelului beton.
În ultima perioadă, mai precis în ultimii patru ani martorul a precizat că avea cunoştinţă că inculpatul este pilot. Referitor la documentele care i-au fost arătate în cursul urmăririi penale, acesta a arătat că păreau că emană de la SC S.S.C. SRL, însă a susţinut că inculpatul nu a fost cooptat în societate, nu a fost împuternicit să întocmească acte în numele societăţii, cu atât mai mult cu cât societatea nu are ca obiect întocmirea de proiecte. în ceea ce priveşte ştampila societăţii a precizat că nu s-a întâmplat să se piardă şi nici nu i-a fost înmânată vreodată inculpatului, însă a relatat că când o mai lăsa în organizarea de şantier, datorită controalelor care se efectuau.
A mai declarat că inculpatul venea de multe ori pe şantier, fiind însoţit şi de către Z.C., pe care l-a prezentat ca fiindu-i prieten, ulterior aflând care erau de fapt relaţiile dintre cei doi.
Martorul S.F.S. a declarat că în calitate de asociat la SC S.S.C. SRL, care are ca obiect de activitate lucrări de construcţii şi fasonări oţel beton, nu a avut colaborări cu inculpatul P.M., care i-a fost prezentat ca inginer constructor şi aflând de la acesta că absolvise Facultatea de Construcţii.
Până să devină asociat în cadrul firmei a aflat că SC S.S.C. SRL avusese o singură colaborare cu inculpatul, când acesta în calitate de client achiziţionase fier fasonat.
În cadrul firmei a arătat că cel care se ocupa de încheierea contractelor, de întocmirea facturilor, de evidenţa contabilă era celălalt asociat, S.B.S. A mai precizat martorul că personal nu i-a dat inculpatului nicio împuternicire să încheie acte în numele societăţii. Cu privire la ştampilele societăţii martorul a susţinut că una era în posesia celuilalt asociat, având şi o ştampilă de rezervă pe care de regulă o avea în maşină, însă nu s-a întâmplat să se constate lipsa acesteia. Cu privire la înscrisurile care i-au fost arătate la procuror a declarat că nu îi aparţin, însă în două rânduri a văzut asupra inculpatului schiţe reprezentând elemente de construcţii, fundaţii, grinzi şi o dată l-a văzut făcând astfel de schiţe la calculator. A mai arătat martorul că în perioada ianuarie 2009 - martie 2009, când lucrările erau reduse, cu acceptul celuilalt asociat, inculpatul a ocupat un birou la SC C. SA SRL, unde avea biroul şi SC S.S.C. SRL şi unde inculpatul întocmea schiţe la calculator.
În continuare au fost efectuate verificări cu privire la persoana inginerului G.I.I. care figurează pe lista experţilor tehnici atestaţi până la data de 31 decembrie 2008 la poziţia nr. 202.
În această listă, depusă la dosarul cauzei, numele inginerului G.I.I. figurează împreună cu codul numeric personal al acestei persoane.
În urma verificărilor efectuate în baza de date a Serviciului de Evidentă Informatizată a Persoanelor s-a stabilit că G.I.I. a decedat la data de 28 ianuarie 2009, fiind emis certificatul de deces din 2009 de către Primăria Sectorului 1 Bucureşti.
Cu toate acestea, majoritatea covârşitoare a actelor având aplicate parafa verificatorului G.I.I. si o semnătură indescifrabilă au fost predate de inculpat părţilor vătămate după această dată.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locuinţa inculpatului a fost găsită o ştampilă cu amprenta SC S.S.C. SRL, care a fost depusă la dosar.
Tot în legătură cu înscrisurile predate părţilor vătămate din prezenta cauză trebuie observat că mai multe înscrisuri intitulate dovezi de luare în evidentă precum si cele intitulate chitanţe care le însoţesc pe cele dintâi, aparent emise de Ordinul Arhitecţilor din România poartă, acelaşi număr de înregistrare, (în cazul părţilor vătămate C.E.G. şi E.E.).
De asemenea, referatele pentru verificarea de calitate la cerinţa A pe care inculpatul le-a predat părţilor vătămate S.V. si Z.C. poartă acelaşi număr de înregistrare.
Tot în locuinţa inculpatului cu ocazia percheziţiei domiciliare au fost găsite mai multe înscrisuri care atestau în mod neadevărat că acesta era pilot comercial - adeverinţe şi ordine de deplasare aparent emise de C., o cămaşă de uniformă cu însemne şi grade specifice aviaţiei civile, o legitimaţie inscripţionată în limba engleză P.C.M.
SC C. SA a comunicat că inculpatul nu a fost niciodată angajat al său, iar SC R.A.S. SRL a comunicat că inculpatul a fost înscris la şcoală de piloţi organizată la aerodromul din com. Tuzla, dar că nu a absolvit-o niciodată.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în locuinţa inculpatului P.M. au fost găsite mai multe înscrisuri legate de activitatea de pilotaj aerian din care rezultă că inculpatul este pilot comercial, dar şi înscrisuri legate de activitatea de construcţii (vol. IV urmărire penală).
Astfel, a fost găsit un memoriu tehnic de rezistenţă, beneficiarii imobilului fiind Z.C. și Z.M., înscrisuri care privesc dreptul de proprietate al soţilor Z. asupra imobilului respectiv, precum şi proiectul complet al unei construcţii, al cărui verificator a fost ing. B.G.V.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate în locuinţa inculpatului P.M. la data de 04 noiembrie 2011, de la martorul L.Ş.T., preşedinte al Asociaţiei de Proprietari în care se afla apartamentul în care locuia cu chirie inculpatul, a fost ridicat în copie un contract de prestări servicii între SC S.S.C. SRL şi Asociaţia de Proprietari, având ca obiect reparaţia hidroizolaţiei blocului respectiv.
Acest contract nedatat este încheiat de către S.S.B. în calitate de reprezentant al SC S.S.C. SRL, poartă ştampila acestei societăţi precum şi o semnătură indescifrabilă aplicată pe aceasta.
Potrivit clauzelor contractuale, executarea obligaţiilor ar fi trebuit să înceapă la data de 21 iulie 2011, iar beneficiarul ar fi trebuit să achite preţul total de 4.456, 2 lei astfel: 800 lei cu titlu de avans, suma de 2.456, 2 lei ar fi urmat să fie dedusă din datoria inculpatului faţă de Asociaţie, iar restul în tranşe lunare egale.
Martorul L.Ş.T., preşedintele asociaţiei de proprietari, a declarat că inculpatul a locuit în bloc din anul 2006 şi până la momentul arestării sale, el ştiind că acesta este inginer constructor şi pilot comercial. în continuare, martorul a declarat că inculpatul avea o datorie de peste 3000 lei faţă de asociaţia de proprietari pe care nu o plătea, iar în aceste condiţii acesta a venit cu ideea încheierii acelui contract de prestări servicii în baza căruia SC S.S.C. SRL urma să repare hidroizolatia blocului, operaţiune pentru care beneficiarul ar fi trebuit să achite suma de 4.456,2 lei. Conform propunerii inculpatului din această sumă Asociaţia ar fi plătit doar suma de 2.000 lei, restul de 2.456,2 lei urmând să se compenseze cu datoria pe care el o avea faţă de Asociaţie. Cu privire la SC S.S.C. SRL martorul a precizat că inculpatul i-a spus că deţine o parte din părţile sociale, iar celălalt asociat, S.B., este prietenul său. Martorul a arătat că au renunţat la contract deoarece a realizat că era o încercare a inculpatului de a înşela asociaţia de proprietari.
Şi în fata instanţei martorul L.Ş.T. a declarat că a avut o relaţie bună cu inculpatul, cunoscând că lucra la Inspectoratul de Stat în Construcţii, dar că în urma restructurărilor are un alt loc de muncă la Carpatair, unde este pilot. Singura problemă pe care a avut-o a fost datoria care se acumulase la întreţinere şi de aceea le-a propus ca în compensare să se ocupe de hidroizolatia cu membrană hidroizolatoare bituminoasă, prin intermediul unei firme. Cu privire la contractul pe care i l-a arătat inculpatul, acesta i s-a părut dubios în momentul în care a sunat la firma respectivă, unde în loc să răspundă administratorul acelei firme, i-a răspuns inculpatul care i-a spus că deţine şi el o parte din acţiuni. După ce a citit contractul încheiat cu administratorul asociaţiei l-au anunţat pe inculpat că nu mai sunt de acord cu acesta. Martorul a precizat că nu-şi mai aminteşte numele firmei care figura în acel contract. A mai arătat că de la firma care figura în acel contract nu s-a prezentat nicio persoană.
În acelaşi sens sunt şi declaraţiile reprezentantei părţii vătămate, administratorul V.M., administratorul asociaţiei de proprietari, care a arătat că într-adevăr inculpatul acumulase o datorie mare la întreţinere, motiv pentru care le-a propus să încheie un contract de prestări servicii cu SC S.S.C. SRL, unde pretindea că este asociat, pentru a repara acoperişul. în acest sens le-a prezentat un contract încheiat între SC S.S.C. SRL şi Asociaţia de Proprietari, prin preşedinte. A declarat că în cele din urmă contractul nu a mai fost executat întrucât preşedintele asociaţiei a descoperit tentativa de înşelăciune, după ce a sunat la firma respectivă şi i-a răspuns inculpatul.
Reprezentanta părţii vătămate a depus la dosar un exemplar al listei cu obligaţiile de plată ale proprietarilor faţă de Asociaţia de Proprietari din care reies datoriile menţionate ale inculpatului, precum şi chitanţele prin care mama acestuia a achitat debitul după arestarea fiului său.
La rândul lor, martorii S.FS. şi S.B.S., asociaţi ai SC S.S.C. SRL, au declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei, că societatea nu a încheiat nici un contract cu Asociaţia de proprietari pentru repararea hidroizolaţiei. De asemenea, martorii au declarat că societatea nici nu se ocupa cu executarea unor astfel de lucrări.
În baza autorizaţiei din 17 noiembrie 2011 a Tribunalului Constanta a fost efectuată o percheziţie informatică asupra mai multor medii de stocare ridicate din locuinţa inculpatului (vol. X urmărire penală).
În acest mod au fost descoperite mai multe înscrisuri oficiale si sub semnătură privată care au legătură cu prezenta cauză, respectiv planşe desenate cu diferite imobile, poliţe de asigurare în alb, studii geotehnice, etc.
Printre aceste înscrisuri a fost găsit si certificatul de înregistrare al SC S.S.C. SRL precum si contractul de prestări servicii încheiat de această societate cu Asociaţia de Proprietari.
Din perspectiva îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 75 C. proc. pen., instanţa de fond a apreciat că declaraţiile detaliate pe care părţile vătămate le-au dat în cauză se coroborează cu întreg ansamblul probator, care nu este de natură să-l disculpe pe inculpat ori să creeze dubii asupra veridicităţii declaraţiilor acestora. Părţile vătămate au fost constante în declaraţiile date, când au descris în detaliu modalitatea inducerii lor în eroare, declaraţiile lor coroborându-se şi cu depoziţiile martorilor astfel cum au fost analizate mai sus, cu înscrisurile depuse la dosar, precum şi cu răspunsurile primite de la autorităţile publice.
Prin urmare, toate probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza de cercetare judecătorească susţin situaţia de fapt astfel cum a fost expusă şi reţinută, şi bineînţeles vinovăţia inculpatului.
Deşi şi-a susţinut nevinovăţia, inculpatul nu a reuşit să probeze în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. proc. pen., lipsa de temeinicie a probelor administrate în cursul procesului penal, neexistând temeiuri pentru a fi achitat şi întrucât faptele există,constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de acesta, urmează a fi tras la răspundere penală.
În ceea ce priveşte cererile de schimbarea a încadrării juridice formulate de inculpat prin apărător instanţa consideră că sunt neîntemeiate.
Astfel, este nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice din cele două infracţiuni de trafic de influenţă, prev. de art. 257 C. pen., reţinute în sarcina inculpatului, în infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Pentru întregirea laturii obiective a infracţiunii de trafic de influenţă trebuie îndeplinite mai multe cerinţe esenţiale. în primul rând, făptuitorul trebuie să aibă influenţă sau să lăsase să se creadă că are influenţă. în cauza de faţă se reţine că inculpatul a lăsat să se creadă că are influenţă asupra funcţionarilor din cadrul primăriei, P.L.E. şi B.E., pentru a le determina să urgenteze obţinerea de către părţile vătămate a autorizaţiilor şi avizelor necesare (este cazul părţilor vătămate I.M. şi C.E.G.). Prin urmare, a lăsa să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar înseamnă a crea cumpărătorului de influenţă falsa impresie că se bucură de trecere în faţa acelui funcţionar.
În acest sens redăm un fragment din transcrierea convorbirilor înregistrate şi puse la dispoziţie de partea vătămată C.E.G.:
- „C.E.G." - Şi la primărie câţi bani ai plătit M.
- „P.M." - Nu mai ştiu, cât mi-a cerut ăla de acolo.
- „C.E.G." - Cine ţi-a cerut.
- „P.M."- E.
- „ C.E.G." - E., L.
- „P.M."- Cea cu care ai vorbit .
- „C.E.G." - E.
- „P.M." - La P.L., P.L. e altceva. Aia e altceva. Sunt două persoane cu care am vorbit.
- „C.E.G." - Două persoane, E. şi mai cum .
- „P.M." - N-avem cum să mai dăm nume."
Doar în cazul în care funcţionarul nu are în competenţă îndeplinirea actului care îl interesează pe cumpărătorul de influenţă, atunci în sarcina subiectului activ se va reţine infracţiunea de înşelăciune.
Practica judiciară a ajuns la concluzia că pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă este necesară numai precizarea actului pentru a cărei îndeplinire urmează a se exercita influenţa făptuitorului, iar nu şi indicarea persoanei asupra căreia va fi exercitată, deoarece prin determinarea actului este determinată, în mod implicit şi persoana care îl va îndeplini ca urmare a realei sau pretinsei influenţe a făptuitorului, şi anume funcţionarul sau alt salariat în ale cărui atribuţii de serviciu intră îndeplinirea acelui act.
În acest sens au fost avute în vedere susţinerile părţii vătămate I.M., confirmate de martorele Itoafă Irina şi R.A., care a arătat că inculpatul i-a cerut suma de 2.000 euro, adăugând că soţia sa, numită E., lucrează în cadrul Primăriei Constanta, astfel încât are influentă asupra funcţionarilor de acolo şi obţinerea documentelor nu va fi o problemă.
Pentru existenţa infracţiunii este necesar ca instituţia, unitatea publică sau orice altă persoană juridică din care face parte funcţionarul să aibă competenţa de a efectua actul în vederea căruia se exercită influenţa, iar pe de altă parte se cere ca şi funcţionarul să aibă competenţa funcţională de a înfăptui actul solicitat. Nu are importanţă dacă intervenţia s-a realizat sau nu. Doar dacă funcţionarul nu este competent să îndeplinească acel act sau unitatea la care se face referire nu este competentă, va exista infracţiunea de înşelăciune, ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.
În concluzie, ori de câte ori se constată că o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar primeşte ori pretinde foloase sau acceptă promisiuni pentru a-1 determina pe acel funcţionar să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, vom fi în prezenţa unui trafic de influenţă.
Traficul de influenţă trebuie sancţionat în concurs cu înşelăciunea, dacă traficarea a reprezentat un mijloc de amăgire pentru o inducere în eroare.
Atât în literatura de specialitate, cât şi în practica judiciară se consideră că infracţiunea de trafic de influenţă nu este susceptibilă, în principiu, de săvârşirea în formă continuată, deoarece infracţiunea presupunând nu numai rezoluţia infractorului, ci şi acordul unei alte persoane, presupune o nouă rezoluţie la fiecare repetare a actului de traficare a influenţei, ceea ce înlătură forma continuată de săvârşire. Aşa fiind, chiar dacă făptuitorul şi-a făcut de la început un plan de traficare, prin acţiuni repetate, a influenţei reale sau presupuse asupra unui funcţionar, de fiecare dată săvârşeşte infracţiunea de trafic de influenţă, fiindu-i astfel aplicabile dispoziţiile referitoare la concursul de infracţiuni.
S-a mai solicitat de către inculpat prin apărători, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. în infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1) C. pen., pentru părţile vătămate B.B., C.E.G., S.V., I.M., E.E., Z.C., L.I.D. şi Z.C., susţinându-se că înscrisurile presupus false nu au fost date acestor părţi vătămate la momentul inducerii în eroare, că în ceea ce priveşte pretinsa calitate de inginer constructor, aceasta nu a putut fi determinantă decât în ceea ce priveşte întocmirea proiectului construcţiei şi nu şi în ceea ce priveşte obţinerea celorlalte acte; cu privire la alin. (3) s-a susţinut că nu poate fi reţinut întrucât acesta se referă la inducerea sau menţinerea în eroare cu prilejul încheierii sau executării unui contract, care sub forma sa de instrumentum nu s-a încheiat niciodată, cu excepţia părţii vătămate B.M.
S-a mai susţinut că, şi în cazul în care s-ar admite că a existat un contract consensual, nu pot fi reţinute la încadrarea juridică dispoziţiile alin. (2).
În raport de situaţia de fapt expusă şi de întregul material probator administrat în cauză, în opinia instanţei de fond cererea de schimbare a încadrării juridice, astfel cum a fost formulată şi motivată de inculpat, prin apărători, este neîntemeiată.
Infracţiunea de înşelăciune presupune sub aspectul laturii obiective, în primul rând, o acţiune de inducere în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, prin care i se creează celui indus în eroare o falsă reprezentare a realităţii.
Alin. (2) al art. 215 C. pen., incriminează înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
Prin mijloace frauduloase se înţeleg procedeele folosite de făptuitor care, prin ele însele, au aptitudinea de a creşte gradul de credibilitate al acţiunii infracţionale.
Prin calităţi mincinoase se înţeleg orice fel de atribute pe care şi le arogă făptuitorul şi care, în mod obişnuit inspiră încredere, determinându-l pe cel căruia i se adresează de a da, cu atât mai mult, crezare purtătorului lor.
Atunci când mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune vor fi aplicabile regulile concursului de infracţiuni. Când făptuitorul foloseşte un înscris fals pentru a comite înşelăciunea, fapta constituie un concurs de infracţiuni în care vor intra faptele prevăzute în art. 251 alin. (1) şi art. 291 C. pen.
Reţinerea alin. (2) al art. 215 C. pen. se justifică având în vedere că inculpatul s-a prezentat părţilor vătămate ca fiind de profesie inginer constructor sau proiectant, ceea ce a făcut ca acestea să capete o anumită încredere în capacităţile şi experienţa sa profesională în domeniul construcţiilor îndeosebi, acestea acceptând totodată cu mult mai multă uşurinţă încheierea contractelor în condiţiile prezentate de inculpat.
De asemenea, rezultă din toate probele administrate faptul că pentru inducerea şi menţinerea în eroare a părţilor vătămate inculpatul s-a folosit de o multitudine de înscrisuri, despre care aşa după cum rezultă din cele expuse mai sus cunoştea că sunt false. Nu are relevanţă faptul că înscrisurile nu au fost prezentate la momentul încheierii acordului de voinţă, întrucât în cazul infracţiunii de înşelăciune în convenţii, atât acţiunea de inducere în eroare, cât şi acţiunea de menţinere în eroare trebuie să aibă loc cu prilejul încheierii sau executării contractului.
În alin. (3) al art. 215 C. pen. este prevăzută o formă specială a infracţiunii de înşelăciune, cunoscută sub denumirea de înşelăciunea în convenţii. Potrivit textului aceasta constă în inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul.
Chiar dacă doar în cazul părţii vătămate B.M. a existat un contract încheiat între părţi în formă scrisă, nu se poate susţine inexistenţa unui contract în cazul celorlalte părţi vătămate.
În dreptul nostru contractele consensuale constituie regula, fiind acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor, simpla lor manifestare de voinţă neînsoţită de nici un fel de formă, fiind suficientă pentru formarea valabilă a contractului.
De asemenea, instanţa a pus în discuţie din oficiu, schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) Cod.pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 20 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen. şi art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., schimbare a încadrării juridice care a fost admisă.
În acest sens, instanţa a considerat că întreaga activitate infracţională reţinută a fost desfăşurată de inculpat în baza unei rezoluţii infracţionale unice, având în vedere durata şi întinderea activităţii infracţionale, specificul infracţiunilor comise, care denotă o perseverenţă în săvârşirea aceluiaşi gen de infracţiuni, modalitatea comiterii infracţiunilor, constând în inducerea în eroare a mai multor persoane prin folosirea de calităţi mincinoase şi înscrisuri false, scopul obţinerii de mijloace materiale ilicite, fiind lezate relaţiile sociale ce vizează protecţia patrimoniului, încrederea în autorităţile publice.
La stabilirea şi aplicarea pedepselor instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare, prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul concret de pericol social al infracţiunilor săvârşite, apreciat prin prisma împrejurărilor şi a modalităţilor concrete de comitere, a urmărilor produse, a datelor ce caracterizează persoana inculpatului.
S-a reţinut că individualizarea pedepsei este principiu de bază al dreptului penal, ce constă în adaptarea pedepsei şi a executării ei la cazul concret şi la persoana infractorului, astfel încât să se asigure scopul şi să se realizeze finalitatea răspunderii penale, conform gravităţii infracţiunii, pericolului social concret al acesteia, situaţiei personale a infractorului şi periculozităţii lui.
Art. 52 C. pen. prevede că pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului. Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni. Prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.
Funcţiile de constrângere şi reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama şi de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.
Circumstanţele reale care caracterizează activitatea infracţională a inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus, relevă un potenţial infracţional al acestuia, dedus din durata şi întinderea activităţii infracţionale, din specificul infracţiunilor comise, care denotă o perseverenţă în săvârşirea aceluiaşi gen de infracţiuni. S-a avut în vedere că, prin modalitatea comiterii infracţiunilor, constând în inducerea în eroare a mai multor persoane prin folosirea de calităţi mincinoase şi înscrisuri false, cu scopul obţinerii de mijloace materiale ilicite, au fost lezate relaţiile sociale ce vizează protecţia patrimoniului, încrederea în autorităţile publice.
S-a mai reţinut că, un aspect esenţial constă în faptul că inculpatul nu se află la primul conflict cu legea penală. Astfel, deşi la acest moment a intervenit reabilitarea de drept, nu se poate ignora faptul că acesta a mai fost condamnat anterior după cum urmează: prin sentinţa penală nr. 1023 din 24 aprilie 2003 a Judecătoriei Constanţa, definitivă prin Decizia penală nr. 724 din 18 septembrie 2003 a Tribunalului Constanţa la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi la pedeapsa amenzii penale pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; prin sentinţa penală nr. 874 din 21 mai 007 a Judecătoriei Constanţa a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării, reţinându-se la acel moment că a falsificat, prin contrafacere, o autorizaţie a I.S.C.I.R. din 2002, iar la data de 23 iunie 2003 a folosit înscrisul falsificat, în vederea încheierii contractului de prestări servicii din 2003 şi efectuării de lucrări de montaj a două centrale termice.
Prin urmare, s-a constatat că pedepsele aplicate anterior inculpatului nu şi-au atins funcţia preventiv-educativă, acesta ignorând în totalitate clementa de care a beneficiat.
Asupra laturii civile, prima instanţă a reţinut că părţile vătămate s-au constituit părţi civile în cursul procesului penal după cum urmează:
- I.M. a formulat pretenţii în cuantum de 4.000 euro şi 6.500 lei, reprezentând 2.000 euro suma solicitată de inculpat pentru întocmirea proiectului, pentru actele şi avizele necesare, achitarea taxelor; 2.000 euro solicitată pentru obţinerea licenţei taxi şi 6.500 lei solicitată pentru suprafaţa de teren de 52 mp;
- B.M. a formulat pretenţii civile în cuantum de 30.233, 96 lei reprezentând sumele achitate inculpatului în baza contractului de execuţie încheiat;
- L.I.D. a formulat pretenţii civile în cuantum de 20.000 lei reprezentând sumele achitate inculpatului pentru proiect, avize şi autorizaţii; în concluziile pe fond partea civilă a solicitat şi daune morale în cuantum de 3.000 lei; - C.E.G. a formulat pretenţii civile în cuantum de 20.000 lei reprezentând sumele care au fost achitate inculpatului pentru proiect, avize şi autorizaţii; în concluziile pe fond partea civilă a solicitat şi daune morale în cuantum de 3.000 lei;
- Z.C. a formulat pretenţii civile în cuantum de 13.000 lei reprezentând suma achitată inculpatului pentru autorizaţii şi avize, precum şi suma de 6000 lei pe care i-a dat-o inculpatului cu titlu de împrumut; în concluziile pe fond partea civilă a solicitat şi daune morale în cuantum de 3.000 lei;
- Z.C. a formulat pretenţii în cuantum de 3.000 euro reprezentând suma solicitată de inculpat pentru întocmirea proiectului, pentru avize şi autorizaţii.
Părţile vătămate E.E. şi S.V. nu s-au prezentat în instanţă, însă s-au constituit părţi civile şi au formulat pretenţii în cursul urmăririi penale: E.E. s-a constituit partea civilă cu suma de 9.500 lei, iar S.V. cu suma de 12.000 lei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în condiţiile în care s-a stabilit cu certitudine vinovăţia inculpatului şi faptul că prin activitatea infracţională acesta a creat prejudicii în dauna părţilor vătămate, în raport şi de probele existente la dosar, respectiv: înscrisurile depuse, susţinerile inculpatului astfel cum rezultă din transcrierile convorbirilor înregistrate, conform cărora recunoaşte primirea de sume de bani, instanţa de fond a considerat că pretenţiile civile formulate în cauză sunt întemeiate.
Pentru partea civilă C.E.G. s-a constatat ca fiind întemeiate pretenţiile civile în cuantum de 20.000 lei, sumă ce rezultă din declaraţiile martorilor G.G. şi S.V.I., din înscrisurile existente în vol. I urmărire penală, filele 20-24, 31-32, precum şi din transcrierile convorbirilor înregistrate dintre partea vătămată şi inculpat, din care rezultă că acesta din urmă recunoaşte sumele de bani primite de la partea vătămată.
Partea vătămată Z.C. a solicitat suma de 13.000 lei pentru autorizaţii şi avize, acordarea acestor pretenţii civile fiind justificată, având în vedere înscrisurile depuse în vol. III urmărire penală şi care fac dovada achitării sumelor de bani de către partea vătămată.
În ceea ce priveşte însă suma de 6.000 lei solicitată cu titlu de pretenţii civile de partea vătămată şi reprezentând împrumutul pe care i l-a dat inculpatului, fără nicio legătură cu prezenta cauză, instanţa a apreciat că nu se impune a fi acordate, având în vedere şi faptul că prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de inculpat pentru fapta reclamată de partea vătămată.
Partea vătămată L.D.I. a solicitat ca inculpatul să fie obligat la plata sumei de 20.000 lei reprezentând sumele pe care i le-a achitat acestuia pentru proiect, avize şi autorizaţii, pretenţii civile dovedite cu înscrisurile depuse în vol. VII urmărire penală, înscrisuri din care rezultă sumele de bani plătite de acesta.
Părţile civile C.E.G., Z.C. şi L.D.I. au solicitat şi obligarea inculpatului la plat sumei de câte 3.000 lei cu titlu de daune morale, pretenţii pe care instanţa nu le-a acordat având în vedere motivaţia susţinută, dar şi faptul că aceste daune morale au fost solicitate pentru prima dată în concluziile pe fond.
Şi pretenţiile civile, în cuantum de 4.000 euro şi 6.500 lei, formulate de partea vătămată I.M. s-a apreciat că sunt întemeiate, având în vedere declaraţiile martorelor Itoafă Irina şi R.A., dar şi înscrisurile existente în dosarul de urmărire penală, care fac dovada sumelor de bani achitate de acesta, în împrejurările arătate în considerentele expuse mai sus.
Partea vătămată E.E. a formulat pretenţii civile în cuantum de 9.500 lei, pe care instanţa le-a considerat întemeiate având în vedere înscrisurile existente în vol. VI urmărire penală, înscrisuri care fac de asemenea dovada sumelor de bani plătite de acesta.
Pretenţiile civile formulate de părţile civile S.V. şi Z.C. s-a apreciat că sunt dovedite cu înscrisurile depuse în vol. V urmărire penală, iar pentru aceasta din urmă s-a avut în vedere şi declaraţia martorei R.A.
În ceea ce priveşte pretenţiile civile formulate de partea civilă B.M., în susţinerea acestora au fost avute în vedere înscrisurile existente în vol. XII urmărire penală, înscrisuri care fac dovada sumelor achitate de partea vătămată.
Împotriva sentinţei penale nr. 531 din 03 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 16105/118/2011 a declarat apel inculpatul P.M., care a solicitat reducerea aplicate de prima instanţă, invocând în esenţă inadecvarea pedepselor raportat la gradul de pericol social al faptelor şi la faptul că noile reglementări din noul C. pen., ce urmează să intre în vigoare, prevăd sancţiuni mult mai blânde pentru faptele similare o comise de inculpat; nelegalitatea hotărârii prin luarea în considerare a unor condamnări anterioare pentru care a intervenit reabilitarea; intervenirea unor schimbări în comportamentul procesual la inculpatului, care în prezent recunoaşte integral faptele comise şi doreşte să acoperi prejudiciile create; înscrisurile folosite de inculpat pentru inducerea în eroare a părţilor vătămate corespundeau cerinţelor legii referitoare la calitate; politica penală a statului pune accent pe recuperarea prejudiciului şi împăcarea părţilor, iar suma pusă de inculpat la dispoziţia instanţei şi bunurile sechestrate asigură acoperirea a 30% din prejudiciul produs. De asemenea, s-a solicitat reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. b), c) C. pen., aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege şi stabilirea unei pedepse rezultante a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere.
Prin Decizia penală nr. 95/P din 10 iulie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-a admis apelul formulat de inculpatul P.M. împotriva sentinţei penale nr. 531 din 03 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa în Dosarul nr. 16105/118/2011.
În baza art. 382 alin. (2) C. proc. pen. a fost desfiinţată în parte sentinţa penală apelată şi, rejudecând:
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza II-a, lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale în pedepsele componente de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza II-a, lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale aplicate pentru infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 257 C. pen.; 3 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 257 C. pen.;
- 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
A fost redusă pedeapsa principală aplicată inculpatului P.M. pentru infracţiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. de la 8 ani închisoare la 7 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a contopit pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită prin această decizie cu pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de prima instanţă pentru infracţiunea prev. de art. 257 C. pen., pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de prima instanţă pentru infracţiunea prev. de art. 257 C. pen. şi pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită de prima instanţă pentru infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi cu pedeapsa complementară, în final inculpatul P.M. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, în condiţiile art. 57 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a teza II-a, lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, în măsura în care nu contravin acestei decizii.
În baza art. 163 C. proc. pen. s-a dispus instituirea sechestrului asupra sumei de 5.000 lei consemnată la C.E.C. Bank - Sucursala Constanţa, la dispoziţia Curţii de Apel Constanţa, de către inculpatul P.M., conform recipisei de consemnare din data de 17 iunie 2013.
În baza art. 383 alin. (1)1 C. proc. pen. raportat la art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului P.M.
În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.M. şi perioada arestării preventive de la data de 03 decembrie 2013 la zi.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În baza art. 189 C. proc. pen. s-a stabilit că suma de 100 lei, reprezentând onorariu parţial apărător desemnat din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei în favoarea Baroului Constanţa.
Pentru a decide astfel, examinând sentinţa penală apelată prin prisma criticilor formulate de apelantă, precum şi din oficiu, conform art. 378 C. proc. pen., instanţa a constatat că apelul formulat de inculpatul P.M. este fondat, sub aspectul individualizării pedepsei, în considerarea conduitei procesuale din faza apelului.
Instanţa de apel a constatat că prima instanţă a stabilit în mod corect starea de fapt, încadrarea juridică şi vinovăţia inculpatului P.M., fiind îndeplinite condiţiile pentru pronunţarea unei soluţii de condamnare pentru infracţiunile deduse judecăţii.
S-a reţinut că, prima instanţă a analizat în mod detaliat starea de fapt ce conturează cu certitudine vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul fiecărui act material şi infracţiune prima instanţă a indicat pe larg modalitatea în care a acţionat inculpatul, precum şi mijloacele de probă care au condus la stabilirea cu certitudine a vinovăţiei inculpatului P.M.
Inculpatul P.M. a negat în faţa primei instanţei săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, însă în apel acesta şi-a reconsiderat poziţia procesuală şi a recunoscut fără rezerve toate acuzaţiile ce i-au fost reţinute prin hotărârea primei instanţe şi nu a mai formulat critici prin greşita sa condamnare pentru cele patru infracţiuni mai sus menţionate.
În condiţiile în care inculpatul P.M. recunoaşte integral săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen., art. 257 C. pen., art. 257 C. pen., art. 291 C. pen cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ţinând seama de caracterul elaborat al motivării hotărârii primei instanţe, care expune în mod complet şi convingător argumentele şi mijloacele de probă ce susţin vinovăţia inculpatului, însuşite şi de instanţa de apel, nu se va mai realiza o analiză individuală fiecărei acuzaţii aduse inculpatului P.M., reţinând în esenţă următoarele fapte comise de inculpat:
- la data de 01 aprilie 2007, folosind mai multe înscrisuri false, a indus-o în eroare pe partea vătămată B.M. determinând-o astfel să încheie contractul de execuţie în baza căruia aceasta din urmă a achitat suma de 30.233,96 lei; în luna ianuarie a anului 2009, folosind mai multe înscrisuri false şi calităţi mincinoase, şi afirmând că are influenţă asupra unor funcţionari, neindicaţi prin nume sau funcţie, cu atribuţii în domeniul construcţiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată S.V. de la care a solicitat şi a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcţii, pentru a obţine toate actele, avizele şi autorizaţiile necesare în acest sens şi pentru a achita taxele aferente; în luna ianuarie a anului 2009, folosind mai multe înscrisuri false, precum şi calităţi mincinoase şi afirmând că are influenţă asupra unor funcţionari, neindicaţi prin nume sau funcţie, cu atribuţii în domeniul construcţiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată E.E. de la care a solicitat şi a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcţii, pentru a obţine toate actele, avizele şi autorizaţiile necesare în acest sens şi pentru a achita taxele aferente; în toamna anului 2009, folosind mai multe înscrisuri false şi afirmând că are influenţă asupra unor lucrători din Primăria Constanta, neindicaţi prin nume sau funcţie, a indus-o în eroare pe partea vătămată Z.C. şi i-a solicitat mai multe sume de bani pentru a-i întocmi proiectul necesar edificării unei construcţii, pentru a-i obţine actele şi avizele necesare în acest sens şi pentru a-i achita taxele aferente; în luna mai a anului 2010, folosind mai multe înscrisuri false şi calităţi mincinoase şi afirmând că are influentă asupra unor lucrători din Primăria Constanta, neindicaţi prin nume sau funcţie, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. pretinzând şi primind de la aceasta suma de 6.500 lei pentru a obţine de la Primăria mun. Constanta, pentru ea, un teren în suprafaţă de 50,5 m.p; în intervalul martie 2010-iunie 2011, folosind mai multe înscrisuri false şi calităţi mincinoase, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. de la care a pretins şi a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectul unei construcţii ce urma a fi edificate pe terenul soacrei acesteia din urmă, M.A., pentru a-"i obţine actele şi avizele necesare în acest sens şi pentru a-i achita taxele aferente; în luna septembrie a anului 2011, invocând o presupusă influenţă asupra unor lucrători din Primăria Constanta, neindicaţi prin nume sau funcţie, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. pretinzând şi primind de la aceasta suma de 2.000 euro pentru a obţine pentru ea, de la Primăria mun.Constanta o licenţă pentru practicarea taximetriei; la data de 04 noiembrie 2011, a indus-o în eroare pe partea vătămată I.M. cu ocazia încheierii unui contract de asigurare privind asigurarea persoanelor transportate în regim taxi remiţându-i acesteia o poliţă de asigurare falsificată şi cerându-i pentru aceasta suma de 285 euro, care nu a mai fost însă plătită de către partea vătămată ca urmare a prinderii inculpatului în flagrant; în luna ianuarie a anului 2010, folosind mai multe înscrisuri false, precum şi calităţi mincinoase, şi afirmând că are influenţă asupra unor funcţionari, neindicaţi prin nume sau funcţie, cu atribuţii în domeniul construcţiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată L.I.D. de la care a solicitat si a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcţii, pentru a obţine toate actele, avizele şi autorizaţiile necesare în acest sens şi pentru a achita taxele aferente; în luna septembrie a anului 2010, folosind mai multe înscrisuri false, precum şi calităţi mincinoase a indus-o în eroare pe partea vătămată C.E.G. de la care a pretins şi a primit mai multe sume de bani, pentru a întocmi proiectul unei construcţii ce urma a fi edificate şi pentru a se îndeplini celelalte demersuri necesare, potrivit legii, în vederea emiterii autorizaţiei de construire şi executării construcţiei; în luna mai a anului 2011, folosind mai multe înscrisuri false, precum şi calităţi mincinoase şi afirmând că are influenţă asupra unor funcţionari, neindicaţi prin nume sau funcţie, cu atribuţii în domeniul construcţiilor a indus-o în eroare pe partea vătămată Z.C. de la care a solicitat şi a primit mai multe sume de bani pentru a întocmi proiectele necesare edificării unei construcţii, pentru a obţine toate actele, avizele şi autorizaţiile necesare în acest sens şi pentru a achita taxele aferente; în luna iulie a anului 2011, a indus în eroare reprezentanţii Asociaţiei de Proprietari cu ocazia încheierii unui contract de prestări servicii între această asociaţie şi SC S.S. SRL având ca obiect repararea hidroizolaţiei blocului AV2 de pe aleea E., contract care însă nu a mai fost executat, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- pentru a o menţine în eroare pe partea vătămată B.M. în executarea contractului de execuţie din 01 aprilie 2011 i-a predat acesteia trei înscrisuri sub semnătură privată, respectiv ordinele de plată din 04 aprilie 2011, din 05 aprilie 2011 și din 05 aprilie 2011, despre care cunoştea că sunt falsificate; în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate S.V. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice;în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate E.E. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate Z.C. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate I.M. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate L.I.D. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate C.E.G. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice; în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi la intervale diferite de timp, a predat părţii vătămate Z.C. mai multe înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată despre care cunoştea că sunt falsificate şi pe care le-a prezentat ca fiind autentice, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- în intervalul martie 2010 - iunie 2011, a pretins şi a primit de la partea vătămată I.M. mai multe sume de bani lăsând să se înţeleagă că are influentă asupra unei lucrătoare din Primăria Constanta cu atribuţii în domeniul eliberării autorizaţiilor de construire, indicată cu prenumele E., pentru a o determina să facă acte ce intră în atribuţiile ei de serviciu, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influentă prevăzută de art. 257 C. pen.;
- în luna septembrie a anului 2010 a pretins şi a primit de la partea vătămată C.E.G. mai multe sume de bani lăsând să se înţeleagă că are influentă asupra lucrătorilor din Primăria Constanta cu atribuţii în domeniul eliberării autorizaţiilor de construire, pentru a-i determina pe aceştia să facă acte ce intră în atribuţiile lor de serviciu, faptă care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influentă prevăzută de art. 257 C. pen.
Inculpatul a criticat greşita individualizare a pedepselor ce i-au fost aplicate de prima instanţă, solicitând reducerea substanţială a acestora, prin reţinerea de circumstanţe atenuante, astfel încât să fie posibilă aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante.
Instanţa de apel a reţinut că, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În stabilirea unei pedepse care să reflecte scopul şi funcţiile pedepsei, prin raportare la aceste criterii generale de individualizare, este necesar a se examina cumulativ atât circumstanţele reale de comitere a faptelor, cât şi circumstanţele personale ale inculpatului.
Inculpatul P.M. a comis mai multe acte materiale de înşelăciune în perioada aprilie 2007 - noiembrie 2011, când a indus în eroare opt părţi vătămate, de la care a obţinut diferite sume de bani şi pentru a căror inducere în eroare a folosit numeroase înscrisuri falsificate, unele ce păreau a fi emise de instituţii ale statului, iar în cazul a două părţi vătămate a pretins sume de bani susţinând că are influenţă asupra unor funcţionari publici din Primăria Constanţa.
Instanţa de apel a remarcat perioadă infracţională a inculpatului, specializarea sa infracţională, persuasiunea de care a dat dovadă inculpatul, care a reuşit să inducă în eroare numeroase persoane, în special prin folosirea a numeroase înscrisuri oficiale şi sub semnătură privată, dar şi prin invocarea unor persoane reale, inclusiv în cuprinsul înscrisurilor falsificate, de natură a convinge părţile vătămate că demersurile inculpatului sunt reale.
S-a reţinut că, din comportamentul inculpatul rezultă că acţiunile infracţionale aveau un caracter premeditat şi deveniseră un mod de viaţă prin care acesta reuşea să obţină importante sume de bani, în condiţiile în care nu avea o altă sursă de venit.
Din însumarea tuturor sumelor primite de inculpat de la părţile vătămate rezultă o sumă de aproximativ 120.000 lei pe perioada celor 4 ani cât a durat activitatea infracţională, ceea ce relevă un prejudiciu de o întindere importantă, prin care au fost produce pagube semnificative părţilor vătămate.
Inculpatul a folosit în mod constant înscrisuri falsificate, multe dintre acestea fiind aparent înscrisuri oficiale, pentru a induce în eroare părţile vătămate, utilizând aceste mijloace frauduloase ca să câştige uşor încrederea părţilor vătămate, înscrisuri despre care nu s-ar putea susţine întemeiat că erau legal întocmite, cum arată inculpatul, în condiţiile în care nu emanau de la adevăratul titular şi nu exista nicio garanţie asupra corectitudinii datelor înscrise, fiind nişte înscrisuri contrafăcute.
Drept urmare, ţinând seama de modalitatea de comitere a faptelor, de numărul actelor materiale şi al persoanelor induse în eroare de inculpat, de perioada infracţională, de scopul urmărit de inculpat - obţinerea de beneficii materiale, de forma de vinovăţie - intenţie directă, de urmările negative produse în patrimoniul părţilor vătămate, • faptele inculpatului prezintă un grad sporit de pericol social, ceea ce impune o sancţionare proporţională gravităţii acestor fapte.
Din perspectiva persoanei inculpatului s-a constată că inculpatul P.M. are studii medii, este divorţat, locuia singur într-un apartament din mun. Constanţa, este perceput în comunitate ca având un comportament normal şi era cunoscut că lucrează ca proiectat în domeniul construcţiilor sau ca pilot/copilot în cadrul C., ocupaţii nereale, dar probabil că inculpatul şi-a creat o anumită imagine în comunitate pentru a-şi putea susţine cu mai multă credibilitate activitatea infracţională, ceea ce arată comportamentul său duplicitar; faptul că era perceput ca având o conduită normală nu vine în contradicţie cu activitatea infracţională pe care o desfăşura inculpatul, care presupunea crearea unei imagini publice de persoană serioasă, pentru a induce în eroare cu mai multă uşurinţă potenţialele victime.
Inculpatul a fost anterior condamnat prin sentinţa penală nr. 1023 din 24 aprilie 2003 a Judecătoriei Constanţa la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi la pedeapsa amenzii penale pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar prin sentinţa penală nr. 874 din 21 mai 007 a Judecătoriei Constanţa a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării, reţinându-se la acel moment că a falsificat, prin contrafacere, o autorizaţie a I.S.C.I.R. din 2002, iar la data de 23 iunie 2003 a folosit înscrisul falsificat, în vederea încheierii contractului de prestări servicii din 2003 şi efectuării de lucrări de montaj a două centrale termice. S-a constatat în trecutul infracţional al inculpatului săvârşirea unor fapte similare cu cele din prezenta cauză, aspect care subliniază încă o dată specializarea infracţională a inculpatului, perseverenţa infracţională, dar şi faptul că pedepsele anterioare aplicate inculpatului nu şi-au atins scopul preventiv -educativ, acesta ignorând clemenţa legiuitorului şi a instanţei. Deşi pentru condamnările anterioare a intervenit reabilitarea, în mod corect prima instanţă a ţinut seama la individualizarea pedepselor şi de trecutul infracţional al inculpatului. Reabilitarea înlătură consecinţele condamnării, dar în niciun caz nu se poate înlătura existenţa faptică a condamnării şi antecedenţa penală a inculpatului, care constituie un element personal de care trebuie să se ţină seama, pentru a avea o imagine de ansamblu a personalităţii inculpatului şi a atitudinii faţă de respectarea valorilor sociale ocrotite de legea penală. Astfel, în mod corect prima instanţă a ţinut seama la individualizarea pedepselor şi de antecedentele penale ale inculpatului, critica inculpatului fiind neîntemeiată.
Contrar susţinerilor inculpatului, instanţa de apel a apreciat că la individualizarea pedepsei nu poate ţine seama de argumente referitoare la regimul sancţionator prevăzut în Legea nr. 286/2009 privind Noul C. pen., ale cărei dispoziţii nu sunt în vigoare. Inculpatul a invocat regimul sancţionator mai blând al acestui act normativ, dar remarca inculpatului este valabilă doar în ceea ce priveşte infracţiunea de înşelăciune, întrucât pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi uz de fals nu sunt diferenţe în tratamentul sancţionator comparativ cu actuala legislaţie penală. însă chiar şi pentru infracţiunea de înşelăciune, pentru care sunt prevăzute pedepse mai mici, ar fi diferenţe şi în ceea ce priveşte încadrarea unei infracţiuni ca fiind săvârşită în formă continuată, deoarece pentru inculpat nu s-ar mai putea reţine caracterul continuat al infracţiunii de înşelăciune, în lipsa subiectului pasiv unic al infracţiunii, ceea ce ar atrage săvârşirea unui număr mai mare de infracţiuni care combinată cu modificarea regulilor privind contopirea pedepselor în cazul concursului de infracţiuni nu ar conduce în mod necesar la o pedeapsă finală mai mică decât cea din cauză. Astfel, curtea consideră ca irelevante dispoziţiile din noul C. pen. aprobat prin Legea nr. 286/2009, mai ales că în materie penală funcţionează ca regulă principiul activităţii legii penale prev. de art. 10 C. pen.
S-a mai susţinut de inculpat că politica penală a statului pune accent pe repararea prejudiciului şi împăcarea părţilor. Acoperirea prejudiciului, în special în cazul infracţiunilor contra patrimoniului, constituie o componentă importantă în procesul de individualizare a pedepsei, astfel cum rezultă şi din dispoziţiile art. 72 C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., care permite reţinerea unei circumstanţe atenuante judiciare; de asemenea, în anumite cazuri legiuitorul a instituit excepţii de la principiul oficialităţii procesului penal, în cazul condiţionării punerii în mişcare a acţiunii penale de existenţa unei plângeri prealabile a persoanei vătămate sau în cazul împăcării părţilor.
S-a reţinut că, pentru niciuna dintre infracţiunile deduse judecăţii legea nu prevede posibilitatea împăcării părţilor ca şi cauză de înlăturare a răspunderii penale, iar dispoziţiile din noul C. pen. nu pot influenţa soluţia din prezenta cauză; oricum, între părţile din prezenta cauză nu a intervenit împăcarea, aşa încât orice apărare grefată pe această cauză de înlăturare a răspunderii penale (inaplicabilă pentru infracţiunile ce fac obiectul cauzei ) este inutilă şi fără finalitate în procesul de individualizarea a pedepselor.
Inculpatul P.M. nu a acoperit prejudiciile create în prezenta cauză, astfel că nu poate beneficia nici de dispoziţiile art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. Inculpatul a consemnat suma de 5.000 lei la dispoziţia instanţei, în faza apelului, în vederea acoperirii prejudiciului, însă această sumă este singurul efort financiar făcut de inculpat, dar raportat la cuantumul total al prejudiciului - aproximativ 120.000 lei - suma depusă acoperă într-o mică măsură pagubele produse şi nu poate fi considerată o străduinţă deosebită a inculpatului, care să justifice aplicarea art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen. în ceea ce priveşte posibilitatea recuperării parţiale a prejudiciului prin valorificarea bunurilor sechestrate în cursul urmăririi penale, aceasta nu se datorează contribuţiei inculpatului, ci rolului activ al organelor judiciare, aşa încât nu poate să îi profite inculpatului.
Singurul element de noutate faţă de situaţia avută în vedere de prima instanţă şi care ar putea influenţa procesul de individualizare a pedepselor îl constituie modificarea poziţiei procesuale a inculpatului, care în apel a recunoscut necondiţionat acuzaţiile penale, deşi în faza de urmărire şi în primă instanţă le negase constant.
Instanţa de apel a reţinut că, potrivit referatului de evaluare, din analiza factorilor de natură să inhibe sau să accentueze dezvoltarea comportamentului infracţional şi conduita manifestată de inculpat până în prezent, s-a apreciat că acesta ar dispune de resurse individuale şi familiale care să faciliteze o evoluţie comportamentală favorabilă în condiţiile în care ar conştientiza în mod realist consecinţele sociale şi juridice ale persistenţei în acest tip de activitate şi ar fi motivat pentru schimbarea comportamentală.
Inculpatul P.M. şi-a asumat răspunderea pentru acţiunile sale abia în faza apelului, ceea ce reprezintă un moment destul de avansat al procedurii judiciare, aşa încât atitudinea sinceră a inculpatului nu mai poate primi aceeaşi relevanţă ca în ipoteza în care atitudinea sinceră este constantă pe tot parcursul procesului penal.
S-a apreciat că modificarea poziţiei procesuale a inculpatului, în sensul recunoaşterii faptelor şi asumării necondiţionate a răspunderii penale pentru infracţiunile comise reprezintă un element important în procesul de individualizare a pedepsei, mai ales că în referatul de evaluare evoluţia comportamentală pozitivă a inculpatului este condiţionată de conştientizarea în mod realist a consecinţelor sociale şi juridice ale activităţii infracţionale. Aspectul nou constatat, în condiţiile în care exprimă o nouă atitudine a inculpatului faţă de infracţiunile comise, justifică reanalizarea individualizării pedepselor.
Ca atare, instanţa de apel a apreciat că se impune o uşoară reducere a pedepsei stabilită pentru infracţiunea cea mai gravă reţinută în sarcina inculpatului şi care determină stabilirea pedepsei rezultante, pentru a valorifica în favoarea inculpatului schimbarea poziţiei procesuale şi care ar putea constitui un început şi pentru o viitoare modificare comportamentală. Reducerea pedepsei pentru infracţiunea cea mai gravă este minimă, întrucât şi recunoaşterea faptelor de către inculpat a survenit tardiv, după ce se pronunţase o hotărâre în primă instanţă şi inculpatul a avut posibilitatea să constate temeinicia acuzaţiilor penale ce i se aduc, de aceea nu este justificată o reducere substanţială a pedepsei şi cu atât mai puţin reţinerea circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.
S-a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., comportarea sinceră în cursul procesului penal poate constitui o circumstanţă atenuantă judiciară, însă pentru a fi incidenţă această circumstanţă atenuantă judiciară este necesar ca instanţa să constate o conduita procesuală sinceră pe tot parcursul procesului penal, care să reprezintă o caracteristică a atitudinii procesuale a inculpatului. Nu se poate acorda beneficul art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. unui inculpat care în cea mai mare parte a procesului penal a negat acuzaţiile penale aduse, întrucât chiar şi dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. fac referire la „comportarea sinceră în cursul procesului", ceea ce lasă să se înţeleagă că sinceritatea inculpatului trebuie să se manifeste constat pe tot parcursul procedurii judiciare, iar nu doar în anumite etape procesuale.
În consecinţă, instanţa de apel a apreciat că atitudinea inculpatului P.M., de a recunoaşte săvârşirea faptelor exclusiv în faza apelului nu poate justifica reţinerea circumstanţei atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., dar constituie un element nou care impune reaprecierea cuantumul pedepsei aplicate pentru infracţiunea de înşelăciune, în sensul reducerii acesteia de la 8 ani închisoare la 7 ani închisoare, în acest fel dând relevanţă suficientă schimbării poziţiei procesuale a inculpatului.
Stabilind o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare, nu este posibilă aplicarea dispoziţiilor art. 86x C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsie rezultante, întrucât dispoziţiilor art. 861 alin. (2) C. pen. limitează aplicabilitatea acestei modalităţi de individualizare a executării pedepsei la pedepsele rezultante de cel mult 3 ani închisoare, iar pedeapsa rezultantă stabilită inculpatului este mai mare de 3 ani închisoare.
În consecinţă, s-a constatat că în mică parte sunt întemeiate criticile inculpatului P.M. privind individualizarea pedepsei, justificându-se o uşoară reducere a pedepsei stabilite pentru infracţiunea de înşelăciune şi sub acest aspect să fie admis apelul formulat de inculpat.
Instanţa de apel a apreciat că în baza art. 163 C. proc. pen. se impune instituirea sechestrului asupra sumei de 5.000 lei consemnată la C.E.C. Bank - Sucursala Constanţa, la dispoziţia Curţii de Apel Constanţa, de către inculpatul P.M., conform recipisei de consemnare din data de 17 iunie 2013.
Având în vedere că suma de 5.000 lei aparţine inculpatului P.M., în cauză există prejudicii cauzate părţilor civile care nu au fost recuperate, inculpatul a fost de acord ca suma consemnată să fie folosită pentru despăgubirea părţilor civile, pentru a garanta repararea chiar şi în parte a pagubelor pricinuite de inculpat, instanţa de apel a apreciat că este necesar a se institui sechestru asupra sumei de 5.000 lei, ca modalitate de conservare a sumei de bani şi de folosire ulterioară pentru despăgubirea părţilor civile.
Împotriva deciziei menţionate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.M., care a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., în sensul că instanţa de apel a făcut o greşită aplicare a legii, întrucât nu a reţinut circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen.
Analizând cauza, atât sub aspectul criticilor invocate, cât şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de către inculpat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului, art. 3856 C. proc. pen. stabileşte în alineatul 2 că instanţa de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din acelaşi cod. Astfel, recurenţii şi instanţa se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.
Legea nr. 2/2013 a impus o limitare a devoluţiei căii de atac a recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, altele modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a cazului prevăzut de pct. 172 al art. 3859 alin. (1) C. proc. pen., scopul urmărit de legiuitor, prin amendarea cazurilor de casare, fiind acela de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac, doar la chestiuni de drept.
În prezenta cauză, decizia recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, la data de 10 iulie 2013 ulterior intrării în vigoare (pe 15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menţionat.
Verificând îndeplinirea cerinţelor formale, prevăzute de art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., se constată că recursul a fost motivat în termen, motivele fiind depuse la dosarul cauzei în scris, la data 26 noiembrie 2013, cu respectarea obligaţiilor impuse de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.
Analizând recursul inculpatului, întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., - incident când "hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii" - instanţa constată că, în realitate, criticile formulate nu se circumscriu cazului de casare invocat, întrucât aspectele învederate nu vizează legalitatea hotărârii atacate, ci temeinicia acesteia, sub aspectul individualizării pedepsei inculpatului.
Criticile recurentului inculpat ar fi putut fi examinate de către instanţa de recurs doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. din vechea reglementare, care prevedea că hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".
Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, textul anterior menţionat a fost modificat de art. 1 pct. 15 al Legii, în sensul că acest caz de casare a devenit aplicabil doar în situaţiei când „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", din conţinutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate de către instanţă.
În raport de aspectele anterior menţionate, se constată că susţinerile recurentului inculpat nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. şi niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., întrucât, prin adoptarea Legii nr. 2/2013, sfera controlului judiciar exercitat în calea de atac a recursului declarat împotriva deciziilor pronunţate în apel a fost limitată doar la chestiuni ce privesc aspecte de drept, instanţa neavând posibilitatea de a putea examina şi aspecte de netemeinicie a deciziei atacate.
În consecinţă, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva Deciziei penale nr. 95/P din 10 iulie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
În temeiul art. 38517 alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat durata reţinerii şi arestării preventive de la 04 noiembrie 2011 la 03 decembrie 2013.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva Deciziei penale nr. 95/P din 10 iulie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 04 noiembrie 2011 la 03 decembrie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu tiltu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 03 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3815/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3819/2013. Penal → |
|---|
