ICCJ. Decizia nr. 3982/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Omorul (art. 174 C.p.), omorul calificat (art. 175 C.p.), distrugerea (art. 217 C.p.), ne
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3982/2013
Dosar nr. 3954/1/2013
Şedinţa publică din 11 decembrie 2013
Asupra recursurilor de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin sentinţa penală nr. 70 din 25 iunie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 3201 alin. (4) C. proc. pen., s-au admis cererile formulate de inculpaţii P.O. şi C.E. de judecare pe baza recunoaşterii vinovăţiei.
În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice:
- pentru inculpatul P.O. din infracţiunile de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 35, alin. (2) din Legea nr. 535/2004, infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen. şi infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.;
- pentru inculpatul C.E. din infracţiunile de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen. şi deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 2, alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 35, alin. (2) din Legea nr. 535/2004, infracţiunea prevăzută de art. 32, alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 26 c.pen, art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 26 C. pen., art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen. şi deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 35, alin. (2) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.O., la pedeapsa închisorii de 9 ani.
În baza art. 32 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la tentativa la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1) lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.O. la pedeapsa principală a închisorii de 9 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a-II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 7 ani.
În baza art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.O. la pedeapsa principală a închisorii de 6 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a-II-a, lit. b) şi c C. pen. pe o durată de 4 ani.
În baza de art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.O. la pedeapsa principală a închisorii de 15 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a-II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 7 ani.
În baza art. 61, alin. (1) C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 81 zile, rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 431 din 16 iunie 2009 a Judecătoriei Oneşti, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 373/ A din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 21 din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău, rest pe care l-a contopit cu fiecare pedeapsă aplicată în cauză, în pedepsele cele mai grele, aplicate în cauză.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele principale astfel rezultate în pedeapsa cea mai grea, de 15 ani închisoare şi pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) din C. pen. pe o durată de 7 ani.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza II şi lit. b) C. pen., pe durata şi în condiţiile art. 71, alin. (2) C. pen.
În baza art. 350, alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului P.O..
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 11 ianuarie 2013 la zi.
În baza art. 35, alin. (2) din Legea nr. 535/2004, cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul pe C.E., la pedeapsa închisorii de 7 ani.
În baza art. 32 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativa la omor calificat, prevăzută de art. 26 C. pen., art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.E. la pedeapsa principală a închisorii de 6 ani şi 5 luni şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a-II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 4 ani.
În baza art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 26 C. pen., art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.E. la pedeapsa principală a închisorii de 3 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a-II-a, lit. b) şi c C. pen. pe o durată de 2 ani.
În baza art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201, alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.E. la pedeapsa principală a închisorii de 7 ani şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a-II-a, lit. b) şi c) C. pen. pe o durată de 4 ani.
În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (1) şi (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.E. la pedeapsa închisorii de 1 an.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare şi pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) din C. pen. pe o durată de 4 ani.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza II şi lit. b) C. pen., pe durata şi în condiţiile art. 71, alin. (2) C. pen.
În baza art. 350, alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului C.E.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 11 ianuarie 2013 la zi.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale de la inculpatul C.E. a cantităţii de 42,6 grame cannabis.
S-a constatat că inculpaţii au fost asistaţi de apărători aleşi.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat fiecare inculpat la plata a 3.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
S-a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Neamţ nr. 1D/P/2013 din 26 martie 2013, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. M.I.D., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unei grupări infracţionale, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, instigare la distrugere, prev. art. 25 C. pen. raportat la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., instigare la omor calificat, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.;
2. P.D., fost H., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unei grupări infracţionale prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, instigare la distrugere prev. art. 25 C. pen. raportat la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., instigare la omor calificat, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.;
3. P.O., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 .penal rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen.;
4. C.E., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen., nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4) C. pen., deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.;
5. L.C.I., pentru săvîrşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen., nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4) C. pen., deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, introducere în ţară de droguri de risc, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.;
6. J.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.;
Punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului L.C.I., pentru săvârşirea infracţiunii de introducere în ţară, fără drept, de droguri de risc, prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
De asemenea, prin procesul-verbal din 20 mai 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Neamţ (filele 181-185) s-a dispus îndreptarea erorii materiale din rechizitoriu, privitor doar la inculpatul L.C.I. după cum urmează:
Trimiterea în judecată a inculpatului L.C.I. pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare la o asociere infracţională, prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prev. de art. 32 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prev. de art. 20 rap. la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174, 175 alin. (1), lit. a) şi e) C. pen., nerespectarea regimului materiilor explozive prev. de art. 280 alin. (1), (3), (4), C. pen., deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 2, alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
În esenţă, s-a reţinut prin actul de sesizare al instanţei că în noaptea de 10/ 11 ianuarie 2013, în jurul orelor 23:30 inculpaţii P.O., L.C.I. şi J.P. s-au deplasat cu autoturismul marca V. cu numărul de înmatriculare provizoriu x, pe str. Privighetorii, unde locuieşte partea vătămată M.B. În jurul orei 02:20 inculpatul P.O., având asupra sa dispozitivul exploziv pus la dispoziţie de inculpatul P.D., la solicitarea inculpatului M.I.D. s-a deplasat la maşina părţii vătămate şi a montat acel dispozitiv legând un fir textil la roata faţă dreapta a maşinii. După montarea dispozitivului el s-a deplasat spre maşina în care îl aşteptau ceilalţi doi inculpaţi care-i asigurau paza şi părăsirea în grabă a locului faptei după comiterea infracţiunii.
Înainte de începerea cercetării judecătoreşti în cauză, inculpaţii au fost întrebaţi dacă înţeleg să uzeze de procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, aşa cum este ea reglementată de prevederile art. 3201 C. proc. pen. P.O. şi C.E. au declarat că recunosc săvârşirea infracţiunilor reţinute în actul de sesizare al instanţei, iar judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale. Faţă de împrejurarea că în raport de aceşti doi inculpaţi, P.O. şi C.E., cauza se află în stare de judecată, în baza art. 3201 alin. (4) şi (38) C. proc. pen., s-a dispus disjungerea soluţionării ei cu privire la latura penală a celor doi.
Analizând actele şi lucrările dosarului, întreg materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:
La data de 02 ianuarie 2013 D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ a fost sesizat cu privire la faptul că inculpatul M.I.D., pe fondul unor conflicte mai vechi cu familia M., s-a decis să se răzbune pe M.B.A., în sensul suprimării vieţii acestuia. Dorinţa inculpatului M. se înscrie într-un lung şir de acte de violenţă extremă întreprinse de-a lungul anilor între cele două tabere şi survine unei noi încercări de suprimare a vieţii lui M.I.D., în toamna anului 2012, când M.R.N. şi M.B.A., prin intermediari, l-au angajat pe numitul P.V. (cetăţean al Republicii Moldova, asasin profesionist) pentru a-l ucide pe M.I.D. În acest scop, lui P.V. i-a fost asigurată deplasarea în România, unde a intrat în data de 14 noiembrie 2012, prin vama Sculeni din judeţul Iaşi. Persoana vizată de M.R.N. şi M.B.A. şi, în consecinţă, de P.V., a fost M.I.D. şi nu victima Isăilă M.R.N., cel împuşcat în fapt în urma confuziei realizate de P.V. Persoana vizată, M.I.D. şi victima Isăilă M.R.N. prezintă asemănări fizice. Ambii au constituţie atletică, cu musculatură dezvoltată, frecventând săli de forţă. De asemenea concubinele celor doi prezintă asemănări fizice, Aspectele expuse, coroborate cu conflictul dintre fraţii M. şi M.I.D., conduc la concluzia certă că victima Isăilă M.R.N. a fost confundată de către P.V. cu M.I.D., adevărata „ţintă” vizată de M.R.N. şi M.B.A. (Dosar penal nr. 5184/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti).
Urmare a acestei tentative de asasinat inculpatul M.I.D. a decis să-i suprime viaţa lui M.B.A. într-un mod similar.
În scopul aducerii la îndeplinire a acestei dorinţe, inculpatul M.I.D., în cursul lunii noiembrie 2012, s-a deplasat în municipiul Piatra-Neamţ unde s-a întâlnit cu P.D. şi i-a propus să-i suprime viaţa lui M.B.A., contra sumei de 30.000 euro. Iniţial P.D. a refuzat însă, având o datorie de 5.000 euro la M.I.D., a fost constrâns de acesta să caute persoane care să-l execute pe M. Conform convenţiei dintre cei doi inculpaţi, la începutul lunii decembrie 2012, la domiciliul lui P.D. s-a deplasat o persoană necunoscută care i-a pus la dispoziţie un dispozitiv exploziv artizanal care urma să fie montat sub maşina părţii vătămate, în vederea distrugerii autoturismului cât şi suprimării vieţii pasagerilor.
Inculpatul P.D. l-a contactat pe inculpatul L.I.C. şi i-a cerut să se deplaseze în Piatra-Neamţ pentru a-i propune o afacere. În momentul în care inculpaţii L.C.I. şi J.P. au venit în Piatra Neamţ P.D. le-a propus să monteze dispozitivul exploziv sub autoturismul părţii vătămate în schimbul sumei de 30.000 euro. Auzind care este suma pusă în joc pentru suprimarea vieţii părţii vătămate, cei doi au fost de acord să monteze dispozitivul exploziv motiv pentru care P.D. le-a prezentat bomba, le-a explicat cum trebuie activată cât şi cine este persoana vizată de atentat. După această discuţie cei doi au revenit în com. Pîrgăreşti, sat Bahna, judeţul Bacău şi au ascuns dispozitivul în podul locuinţei lui L.I.C. Deoarece, la data de 18 decembrie 2012, L.C.I. a plecat în Italia, cei doi inculpaţi nu au mai dus la îndeplinire planul convenit cu inculpatul P.D.
Întrucât planul de asasinare nu a fost executat de către coinculpatul P.D., la data de 23 decembrie 2012 inculpatul M.I.D. a venit în municipiul Piatra-Neamţ pentru a pregăti în detaliu asasinarea lui M.R.N. sau alt membru al familiei sale şi pentru a face presiuni faţă de coinculpat să grăbească suprimarea vieţii lui M.B.A.
La data de 24 decembrie 2012 inculpatul M.I.D., folosind postul telefonic aparţinând lui M.A.M., l-a contactat pe V.M. şi i-a solicitat să-l ducă prin oraş, pentru a se întâlni cu cineva, fără să-i spună cu cine anume. În jurul orelor 15:50 ei l-au observat pe H.E., fiul inculpatului P.D. Inculpatul M.I.D. l-a întrebat pe H.E. unde este coinculpatul P.D. şi, aflând că acesta era la domiciliu în comuna Alexandru cel Bun, i-a cerut lui V.M. să-l ducă până acolo. Ajungând în faţa locuinţei lui P.D., inculpatul M.I.D. a coborât din autoturism şi a mers în curtea casei, timp în care V.M. a aşteptat în autoturism circa 20 de minute. Tot atunci inculpatul i-a solicitat lui P.D. să incendieze şi două spaţii comerciale de pe raza municipiului Piatra-Neamţ, spaţii care aparţin unor persoane cu care acesta era în conflict de mai mulţi ani. Pentru a nu fi asociat cu uciderea lui M.B.A., inculpatul M.I.D. i-a solicitat lui P.D. să nu spună nimănui că el este cel care a comandat şi finanţat tentativa de ucidere a părţii vătămate, să nu-l contacteze prin telefon sau alt sistem de comunicare.
În perioada cât îl aştepta pe inculpatul M.I.D., martorul V.M. a utilizat telefonul mobil, având numărul x. Din actele întocmite de către Compartimentul de Analiză a Informaţiilor rezultă că, în momentul iniţierii acelor apeluri, martorul V.M. era pe raza comunei Alexandru cel Bun, judeţul Neamţ şi, în una din convorbiri a afirmat că „îl aştept pe P.”.
Inculpatul P.D., fiind de acord cu solicitarea lui M.I.D., l-a contactat pe inculpatul L.C.I., persoană de încredere, solicitându-i să vină până în Piatra-Neamţ întrucât vrea să-i propună o afacere foarte profitabilă. În urma acestei discuţii, la începutul lunii decembrie 2012 inculpatul L.C.I., însoţit de către coinculpatul J.P., s-au deplasat în municipiului Piatra Neamţ unde s-au întâlnit cu P.D. Cu această ocazie inculpatul P.D. le-a propus coinculpaţilor să monteze un dispozitiv exploziv sub autoturismul părţii vătămate, urmând să fie retribuiţi cu suma de 30.000 euro. Auzind care este suma vehiculată, cei doi inculpaţi au fost de acord să monteze acel dispozitiv. Inculpatul P.D. i-a dus pe cei doi în recunoaştere, arătându-le locaţia în care poate fi găsită maşina pe timpul nopţii, după care le-a pus la dispoziţie dispozitivul şi le-a arătat cum trebuie asamblat şi montat sub autoturism. Cei doi inculpaţi nu au mai dus la îndeplinire activităţile menţionate iar la data de 18 decembrie 2012 L.C.I. a plecat în Italia, de unde a revenit la data de 07 ianuarie 2013. După plecarea în Italia, inculpatul L.C.I. l-a pus în legătură pe P.D. cu inculpaţii P.O. şi C.E.
Din actele de urmărire penală rezultă că la data de 27 decembrie 2013, la solicitarea inculpatului L.C.I., inculpatul C.E. împreună cu inculpatul P.O. s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ. Cei doi s-au întâlnit cu inculpatul P.D. şi au discutat cu privire la modalitatea concretă de ucidere a părţii vătămate M.B.A. prin amplasarea unui dispozitiv exploziv artizanal, sub autoturismul acesteia. Inculpaţii P.O. şi C.E. au fost de acord să pună în practică propunerea de suprimare a vieţii părţii vătămate în maniera propusă de inculpatul P.D., în schimbul primirii sumei de 7.000 euro, sumă ce era majorată la 15.000 euro dacă se producea decesul lui M.B.A. Suma în cauză urma a fi plătită celor doi de către inculpatul P.D. după ce avea loc explozia şi în funcţie de rezultatul obţinut. Cu aceeaşi ocazie inculpatul P.D. le-a cerut inculpaţilor să procedeze şi la incendierea a două spaţii comerciale din municipiul Piatra-Neamţ, ce aparţineau unor cunoscuţi ai părţii vătămate M.B.A. Pentru aceste activităţi infracţionale inculpaţii P.O. şi C.E. urmau să fie remuneraţi separat cu suma de 1.000 euro, plătită tot de inculpatul P.D.
Întrucât inculpaţii P.O. şi C.E. au fost de acord să amplaseze dispozitivul exploziv şi să incendieze spaţiile comerciale, acceptând să comită aceste infracţiuni de o gravitate sporită, în realizarea acestor rezoluţii infracţionale, inculpatul P.D. i-a condus pe cei doi coinculpaţi prin municipiul Piatra-Neamţ şi le-a arătat locaţia unde staţionează de obicei autoturismul părţii vătămate, locul unde putea fi găsit parcat pe timp de noapte, cât şi modul în care urma să fie asamblat şi armat dispozitivul exploziv, spunându-le că este foarte puternic şi, pe lângă distrugerea maşinii părţii vătămate, va avea ca rezultat uciderea pasagerilor. Privitor la incendierea celor două spaţii comerciale P.D. le-a spus inculpaţilor că vor avea nevoie de un ciocan cu care să spargă geamul de la vitrină cât şi de cantitatea de 5 litri benzină pe care să o arunce în interior pentru a avea garanţia că spaţiul va fi distrus de flăcări. De asemenea, el le-a cerut inculpaţilor ca în noaptea în care vor monta dispozitivul să-şi închidă telefoanele mobile şi să evite zona centrală a oraşului pentru a nu fi filmaţi de camerele de supraveghere. După ce le-a făcut acest instructaj şi le-a dat acel dispozitiv inculpatul P.D. i-a dus pe inculpaţi la o pensiune din municipiul Piatra-Neamţ şi le-a plătit camera.
În perioada 28-30 decembrie 2012 inculpaţii P.O. şi C.E. s-au deplasat în mai multe rânduri în municipiul Piatra-Neamţ pentru a identifica maşina părţii vătămate, pentru a supraveghea zona, în vederea punerii în practică a celor solicitate de inculpatul P.D. La data de 30 decembrie 2012 cei doi inculpaţi, având asupra lor dispozitivul exploziv, s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ cu intenţia de a-l monta sub maşina părţii vătămate. Inculpaţii au mers în zona unde locuieşte partea vătămată însă au fost nevoiţi să amâne punerea în practică a amplasării dispozitivului întrucât autoturismul vizat nu era în parcare, hotărând în aceste condiţii să revină după Anul Nou.
În intervalul de timp 30 decembrie 2012 - 09 ianuarie 2013 inculpaţii P.O. şi C.E., s-au deplasat de mai multe ori în municipiul Piatra-Neamţ din oraşul Tg. Ocna, judeţul Bacău, pentru a se întâlni cu inculpatul P.D. ocazie cu care au discutat în detaliu modul de punere în aplicare a rezoluţiei infracţionale privitor la amplasarea dispozitivului exploziv sub autoturismul părţii vătămate în scopul suprimării vieţii acesteia. În intervalul 08 ianuarie 2013 - 10 ianuarie 2013 la aceste întâlniri au participat şi inculpaţii L.I. şi J.P. Este de precizat faptul că inculpatul C.E. nu a mai participat la aceste întâlniri întrucât avea probleme cu soţia sa, care văzuse dispozitivul şi l-a ameninţat că va anunţa organele de poliţie.
Din redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi în perioada 02 ianuarie 2013 - 09 ianuarie 2013 rezultă că persoana care urma să amplaseze dispozitivul, având cunoştinţele necesare, era inculpatul P.O. Mai mult, acesta fusese instruit de către P.D. cu privire la modul în care trebuiau interconectate elementele dispozitivului exploziv improvizat, modalitatea în care trebuia amplasat sub autoturism pentru a se activa şi a produce rezultatul scontat. În continuare, respectiv în zilele de 09 şi 10 ianuarie 2013 inculpaţii L.C.I., P.O. şi J.P. s-au deplasat în Piatra-Neamţ unde s-au întâlnit cu inculpatul P.D., convenind ca în cursul nopţii de 10/ 11 ianuarie 2013, să instaleze dispozitivul exploziv întrucât între timp identificase autoturismul părţii vătămate parcat în locaţia indicată de către inculpatul P.D. Tot cu această ocazie ei au discutat şi privitor la închirierea unui autoturism pe care să-l folosească în noaptea comiterii atentatului pentru a nu fi identificaţi de organele de urmărire penală. Inculpatul P.D. a contactat mai multe persoane cu scopul de a închiria o maşină însă acest lucru nu s-a realizat deoarece preţul era foarte mare şi trebuiau să lase garanţie un act de identitate.
Conform convenţiei dintre inculpaţi, la data de 10 ianuarie 2013, în jurul orelor 16:00, inculpaţii P.O., J.P. şi L.C.I. s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ, având asupra lor dispozitivul exploziv, pentru a duce la îndeplinire activităţile infracţionale. Cei trei s-au întâlnit cu inculpatul P.D., care le-a comunicat că nu a putut face rost de un autoturism, conform promisiunii făcute şi au stabilit ca deplasarea la comiterea atentatului să se realizeze cu maşina aparţinând inculpatului L.C.I. În aceleaşi împrejurări, inculpatul P. le-a cerut, coinculpaţilor să nu staţioneze anterior comiterii faptei în apropierea locuinţei părţii vătămate, întrucât ar fi putut crea suspiciuni acesteia iar M.B.A. şi-ar fi luat măsuri de precauţie. Cei trei inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul L.C.I. în apropierea gării din Piatra-Neamţ, o zonă intens circulată şi unde prezenţa lor nu ar fi putut crea suspiciuni. În noaptea de 10/ 11 ianuarie 2013, în jurul orelor 23:30 inculpaţii P.O., L.C.I. şi J.P. s-au deplasat cu autoturismul marca V. cu numărul de înmatriculare provizoriu X, pe str. Privighetorii, unde locuieşte partea vătămată, parcându-l la circa 500 metri de autoturismul vizat cu numărul de înmatriculare X.
Pentru a nu fi observaţi şi identificaţi inculpaţii au oprit motorul autoturismului şi nu s-au mişcat din maşină până în jurul orei 01:30. La această oră inculpatul P.O. a coborât din maşină şi a mers pe strada menţionată pentru a supraveghea zona şi a vedea dacă amplasarea dispozitivului se poate face fără a fi văzuţi de locatari. După supravegherea maşinii inculpatul P.O. a revenit la autoturism şi le-a comunicat celorlalţi doi cele constatate în teren. În jurul orelor 02:00 inculpatul P.O. a mai verificat încă odată zona pentru a se asigura că nu va fi observat de nimeni.
Astfel, asigurându-se că nu se află nimeni care l-ar fi putut identifica şi împiedica să pună în practică activitatea infracţională pentru care se afla în zonă, în jurul orei 02:20 inculpatul P.O., având asupra sa dispozitivul exploziv pus la dispoziţie de inculpatul P.D., s-a deplasat la maşina părţii vătămate cu intenţia de a-l monta. Inculpatul P.O. a mers la autoturismul părţii vătămate şi a montat acel dispozitiv legând un fir textil la roata faţă dreapta a maşinii. După montarea dispozitivului el s-a deplasat spre maşina în care îl aşteptau ceilalţi doi inculpaţi care-i asigurau paza şi părăsirea în grabă a locului faptei după comiterea infracţiunii. Imediat aceştia au fost imobilizaţi de organele de urmărire penală.
Din raportul de expertiză tehnică rezultă că sistemul exploziv era format dintr-o încărcătura explozivă sub forma unui pachet de formă cilindrică, fixat de caroseria maşinii. Din aceasta ieşeau mai mulţi conductori, unii ajungeau la un cleşte de rufe, fixat şi el de caroseria autovehiculului, ce avea două lamele metalice dispuse pe partea interioară a cleştelui; lamelele erau despărţite de o placă subţire nemetalică legată prin intermediul unui fir textil la o ancoră înfiptă în cauciucul din faţă a autoturismului. Celelalte fire făceau legătura între capsa detonantă electrică - aflată în încărcătura explozivă - şi sursa de alimentare cu energie electrică dispusă pe exteriorul încărcăturii. Ansamblul încărcătură, capsă detonantă electrică, sursă electrică de curent era înfăşurat în hârtie şi asigurat cu bandă adezivă din material plastic.
La punerea în mişcare a mijlocului auto, indiferent de sensul de mişcare, firul textil smulgea placa nemetalică dintre lamelele metalice de pe faţa interioară a cleştelui de rufe şi permitea astfel realizarea contactului între aceste lamele, deci a continuităţii circuitului prin care energia electrică debitată de baterie se descărca pe filamentul capsei detonante care, la rândul ei, iniţia încărcătura explozivă. Detonaţia încărcăturii explozive produce unde de şoc de mare intensitate care, la interferenţa cu organismele vii, produc răniri grave sau letalitate. De asemenea, aceste unde pot produce şi accidente indirecte ca urmare a spargerii geamurilor şi punerii în mişcare a cioburilor sau a antrenării unor corpuri dure ce pot impacta oamenii aflaţi ocazional în zonă.
Deoarece dei-ul prezenta un nivel de risc deosebit de ridicat datorat cantităţii de exploziv estimat iniţial pe baza dimensiunilor sale de gabarit (4 kg) precum şi a poziţionării maşinii faţă de locuinţele din zonă, s-a hotărât disruperea lui (lovirea cu un jet de apă concentrat în vederea spargerii, ruperii, fărâmiţării lui, fără iniţierea capsei detonante electrice sau încărcăturii de exploziv). În urma acestei activităţi s-a desprins dei-ul din locul unde a fost fixat, a fost neutralizat şi au rezultat:
- capsa detonantă electrică (mijlocul de iniţiere);
- încărcătura explozivă propriu-zisă (încărcătura de bază), apreciată la circa 1000 g funcţie de dimensiunile de gabarit;
- lamelele metalice de pe cleştele de rufe;
- fragmente de exploziv din încărcătura de bază;
- alte fragmente nemetalice şi metalice (bandă adezivă, hârtia care ambala explozivul, bucăţi din reofori etc.).
În scopul verificării dacă substanţa de culoare roşiatică era sau nu exploziv s-a prelevat pe o bucată de hârtie specială o mostră care a fost analizată cu trusa colorimetrică din dotarea SRI şi reacţia de culoare a transformat supoziţia de posibilă materie explozivă în certitudine, întrucât ea indică prezenţa nitroglicerinei şi a azotatului de amoniu (cele două substanţe chimice constituie componenţii bază a unor amestecuri explozive cu destinaţie civilă şi militară).
După analizarea dispozitivului s-a constatat că era un dispozitiv exploziv improvizat, (Dei), perfect funcţional şi apt de a detona. Dei -ul conţinea ca încărcătură de bază un amestec de produse chimice organice şi anorganice care intră în categoria materiilor explozive şi amestecurilor explozive. Cele aproximativ 1000 grame de exploziv, dacă ar fi detonat, ar fi putut vătăma grav sau omorî, ca urmare a efectelor directe sau indirecte a undelor de şoc, personalul aflat în maşină sau în zona adiacentă acestuia.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 martie 2013 al Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciu Expertize Fizico-Chimice, rezultă că dispozitivul exploziv improvizat era sub forma unui obiect cilindric cu înveliş exterior din bandă adezivă tip scotch de culoare maro şi transparent, precum şi un fragment de bandă adezivă de culoare neagră. Obiectul era decupat longitudinal, astfel încât se observa în interior un recipient de tip PET, de 0,5 litri, care conţine o substanţă de culoare cărămizie. În urma analizelor de laborator s-a constat că substanţa de culoare cărămizie aflată în interiorul obiectului cilindric, este constituită din nitroglicerină, azotat de amoniu, rumeguş şi un alt compus - posibil nitrat.
Amestecul de nitroglicerină şi azotat de amoniu se regăseşte în mod uzual, singur sau alături de alţi compuşi, în compoziţia explozivilor de tipul dinamitelor şi atralitelor. Rumeguşul este considerat ca agent de afânare a amestecului.
Din rapoartele de expertiză din 14 ianuarie 2013 şi din 22 ianuarie 2013 ale Institutului Naţional de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică (vol. III, filele 80 - 114 dup), rezultă că pe probele înaintate spre analiză, au fost puse în evidenţă profilele ADN ale inculpaţilor P.O., L.C.I. şi P.D., după cum urmează:
Pe materialul exploziv s-a pus în evidenţă o urmă biologică ce este identică cu profilul genetic al inculpatului P.D.;
Pe mănuşile chirurgicale şi becul de 2V4W au fost puse în evidenţă urme biologice ce sunt identice cu profilurile genetice ale inculpaţilor L.C.I. şi P.O.
Cu ocazia depistării în flagrant şi verificării autoturismului cu care inculpaţii s-au deplasat pe raza municipiului Piatra-Neamţ, au fost găsite două pungi conţinând o substanţă vegetală, de culoare verde oliv.
Din raportul de constatare rezultă că proba ridicată de la inculpatul L.C.I. era constituită din 175,3 grame iar proba ridicată de la C.E. era constituită din 47,5 grame. În urma analizelor de laborator, în probele menţionate s-a pus în evidenţă THC, substanţă biosintetizată din planta Cannabis, ce fac parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
Privitor la drogurile de risc inculpatul L.C.I. a declarat că au fost aduse de el din Italia pentru consum propriu.
Inculpatul C.E. a declarat că drogurile le-a primit de la L.C.I., aspect ce nu se poate confirma prin alt mijloc de probă.
Din notele de redare a convorbirilor şi comunicaţiilor efectuate prin telefon de către inculpaţi, anterior comiterii faptei, rezultă că aceştia au organizat cu minuţiozitate modul de comitere al faptei, astfel încât să producă rezultatul scontat, respectiv suprimarea vieţii părţii vătămate M.B.A. şi să nu fie identificaţi pentru a fi traşi la răspundere penală. De asemenea, aceştia au acceptat şi faptul că prin detonarea dispozitivului cu încărcătură explozivă, prin punerea în mişcare a autoturismului părţii vătămate, s-ar fi putut produce victime colatelare, fie din membrii familiei persoanei vizate, cât şi alte persoane aflate întâmplător prin zonă dar şi bunuri materiale aflate în apropierea autoturismului ţintă. Important de subliniat este faptul că prin natura materialului exploziv folosit s-a pus în pericol viaţa şi integritatea corporală a mai multor persoane, respectiv a celor aflate pe o rază de circa 300 metri pătraţi cât şi toate bunurile materiale aflate în acest perimetru.
Mai mult, din convorbirile telefonice interceptate autorizat şi aflate la dosarul cauzei, rezultă că inculpaţii nu foloseau nume reale sau date care să permită localizarea, identificarea sau stabilirea cu certitudine a legăturilor dintre ei şi inculpatul P.D., cel care a comandat acest atentat, sens în care discutau codificat.
Din notele de supraveghere a activităţii infracţionale a inculpaţilor rezultă că aceştia s-au întâlnit în mod repetat în locaţii publice, în perioada 02 ianuarie - 10 ianuarie 2013, după ce şi-au luat toate măsurile de precauţie, făcând verificări repetate atât a traseului parcurs cât şi a zonelor de întâlnire, încercând să creeze aparenţa că sunt prieteni care s-au întâlnit la o cafea.
După tentativa eşuată de asasinat, inculpatul M.I.D. vroia să afle ce s-a întâmplat şi care sunt reacţiile în municipiul Piatra-Neamţ, omul de legătură fiind martorul V.M. Martorul menţionat, în cuprinsul acestor convorbiri telefonice, a lăsat de înţeles că cel din spatele atentatului este M.I.D.
Elementele esenţiale ale modului de operare folosit în general la comiterea unei astfel de fapte (omor la comandă) se regăsesc în cauza de faţă, iar mijloacele de probă administrate conduc la concluzia certă că instigatorul (cel care a dat comanda sau beneficiarul) este inculpatul (instigator) M.I.D. Spre deosebire de alte tipuri de omor, acest omor este un comis de către executanţi (autorii propriu-zişi) angajaţi de instigator (beneficiarul) prin intermediari.
În acest scop persoana care dă comanda (instigatorul) procedează în aşa fel încât să nu poată fi legată de executant (autorul) şi de execuţia propriu-zisă a faptei. De aceea procedează astfel:
a) Pentru a se delimita cât mai mult de victimă şi de locul faptei, instigatorul, pe de o parte, angajează un ucigaş din altă localitate (astfel încât, odată fugit de la locul faptei, identificarea şi depistarea acestuia să fie extrem de dificile) şi, pe de altă parte, stabileşte un loc pentru comiterea faptei la distanţă de el însuşi. Se încearcă astfel imposibilitatea stabilirii vreunei legături între instigator şi faptă, pe de o parte, între executant şi victimă, pe de altă parte;
b) În cauză, inculpatul (instigator) M.I.D. a discutat cu intermediarul P.D. să-i găsească executanţi din altă localitate, care să nu aibă nici o legătură cu victima. Contactele dintre instigator şi intermediar sunt minime, iar cele dintre instigator şi executant sunt inexistente. M.I.D. i-a solicitat lui P.D. să nu spună executanţilor că el este cel care finanţează activităţile, pentru a nu se putea face legătura dintre el şi atentat. Este de precizat că M.I.D. i-a solicitat lui P.D. ca atentatul să aibă loc în perioada în care el este în Bucureşti, astfel încât să nu poată fi legat de eveniment;
c) Instigatorul, prin intermediul lui P.D., pune la dispoziţia executantului date despre locaţia unde era parcat autoturismul victimei, dispozitivul exploziv, autoturism pentru deplasare;
d) În cauză, inculpatul (instigator) M.I.D. i-a remis lui P.D. acel dispozitiv exploziv, tot printr-un intermediar. P.D. se preocupă de căutarea unui autoturism înmatriculat pe raza judeţului Neamţ, pe care executanţii să-l folosească în momentul acţiunii, dar se renunţă la această idee întrucât era necesar prezentarea unui act de identitate la închirierea maşinii. Ulterior acesta a decis că este mult mai sigur să se folosească un autoturism înmatriculat provizoriu pe teritoriul României deoarece era mai greu de reţinut numărul acestuia;
e) Palierul de execuţie este format din persoane necunoscute în aria geografică unde urmau să acţioneze violent, cu nevoi materiale majore, dispuse la riscuri si expunere publică totală.
Din ultimele declaraţii date de inculpatul P.D. în cursul urmăririi penale rezultă, cu certitudine, faptul că cel care a dat comanda, a procurat dispozitivul exploziv şi asigura finanţarea atentatului, este inculpatul M.I.D.:
„Am împrumutat în urmă cu aproximativ o jumătate de an o sumă de bani de la M., respectiv 5.000 euro, pe care nu am mai reuşit să îi restitui. Eu nu am mai avut posibilităţi financiare să restitui acest împrumut, fapt pentru care în luna noiembrie 2012 îmi amintesc că M. a venit la Piatra Neamţ şi m-a căutat la domiciliu. Precizez că M. nu vorbea cu mine la telefon absolut de loc, nu ştiu dacă are telefon mobil, nu l-am văzut să vorbească la telefon şi arăt că vine în Piatra Neamţ însoţit de un prieten, M.V., cu un G. de culoare vişinie, nu ştiu numărul de înmatriculare, dar cred că era de Neamţ şi aparţine lui M.V.
Acesta m-a vizitat cred că la mijlocul lunii noiembrie 2012, ocazie cu care i-am spus că nu am posibilităţi să îi restitui împrumutul, iar atunci M. mi-a spus între patru ochi, în faţa casei, că pentru aceşti bani va trebui să îi fac un serviciu respectiv să îl omor pe M.B.
Am spus iniţial că nu pot să fac acest lucru, că am familie şi copil, iar M. a început să mă ameninţe spunând că am un copil care merge cu maşina prin ţară şi s-ar putea să aibă un accident. Eu văzând că sunt ameninţat la rândul meu i-am spus lui M. că voi căuta pe cineva care să facă acest lucru, pentru că eu nu pot să omor pe cineva, nu sunt un criminal.
Eu am fost plecat la sfârşitul lunii noiembrie 2012, în Italia, la fratele meu în vizită, împreună cu soţia. M-am întâlnit în Verona cu un prieten L.I.C. despre care ştiam că este din Oneşti şi care îmi fusese recomandat de către altcineva ca o persoană dispusă să comită orice fel de infracţiune.
I-am spus lui L. că cineva din România, fără a nominaliza persoana, deoarece aşa îmi ceruse în mod expres M., doreşte să îl omoare pe M.B., prin montarea unui dispozitiv exploziv sub autoturismul acestuia, iar pentru acest serviciu va fi recompensat cu suma de 30.000 euro. I. a acceptat propunerea şi a spus că vom vorbi când va veni în România.
Eu am revenit în România, la începutul lui decembrie 2012 şi cred că la mijlocul lunii decembrie am fost vizitat din nou de M., care a venit cu aceeaşi persoană V.M., tot la locuinţa mea, şi m-a întrebat dacă am găsit persoanele care să monteze bomba sub autoturismul lui M.B., eu i-am spus că am căutat dar încă nu am găsit toate persoanele de care aveam nevoie, însă să stea liniştit că voi rezolva.
M. a început să facă presiuni, în sensul că mi-a spus că vrea până de sărbători să rezolve problema, şi în acele împrejurări mi-a spus că va trimite pe cineva, respectiv pe un bărbat care să îmi aducă un dispozitiv exploziv pe care să îl montăm sub maşina lui M.B.
Din câte îmi amintesc, cred la începutul lunii decembrie 2012, un bărbat pe care nu îl cunosc, a venit la mine acasă, avea un dispozitiv exploziv într-o sacoşă de culoare albastră, mi-a spus că este trimis de P. M. şi că acela este dispozitivul pe care trebuie să îl amplasez sub maşina lui M.B.
Persoana care mi-a adus dispozitivul exploziv era de sex masculin, are în jur de 35 de ani, slab, brunet, cu păr tuns scurt, fără mustaţă, fără barbă, fără semne particulare, nu cred că era din zona municipiului Piatra-Neamţ, deoarece vorbea literar ca în sudul ţării.
Precizez că acest bărbat a adus în sacoşă, dispozitivul exploziv învelit într-un naylon, gri, acoperit cu bandă scotch, eu am examinat acest pachet cu încărcătură explozivă, într-un colţ punga era ruptă, eu m-am uitat să văd ce este înăuntru, am constatat că este o substanţă solidă de culoare roşie. Bărbatul care mi-a adus acest pachet mi-a spus că este exploziv şi separat a adus o capsă cu 2 fire, aşezate într-un nailon şi un întrerupător cu un fir.
Persoana aceasta pe care nu o cunosc dar pe care o pot recunoaşte după planşă foto sau după un grup format mi-a arătat şi mi-a explicat cum se montează capsa, firele şi întrerupătorul pe dispozitivul exploziv pentru a declanşa explozia.
Această persoană a folosit mănuşi când a ţinut dispozitivul în mână şi când mi-a arătat cum funcţionează, însă nu mi-a spus de unde o are şi nici cât costă, dar mi-a precizat că prin declanşarea exploziei, efectul e puternic.
Reţin faptul că a doua zi după ce am primit dispozitivul exploziv, l-am sunat pe C. şi l-am chemat în municipiul Piatra Neamţ pentru a-i da dispozitivul exploziv.
L.I.C. a venit în Piatra Neamţ însoţit de doi bărbaţi, nu îmi amintesc momentan cum îi cheamă, m-am întâlnit cu aceştia în Galeria M.
Am plecat cu L. pe o străduţă retrasă, i-am arătat dispozitivul exploziv precum şi modalitatea cum se foloseşte pentru a deveni funcţional la amplasarea lui sub maşina lui M.B., acesta a înţeles, şi a luat cu el dispozitivul.
L.I.C. mi-a spus că rezolvă el treaba, a plecat la Tg. Ocna, eu i-am spus că îi voi da banii dar nu am pronunţat numele lui M. deoarece acesta îmi interzisese să spun cuiva că el a comandat atentatul. Cu această ocazie i-am spus lui L. că vreau să rezolve problema cât de repede, respectiv până la Revelion să fie rezolvată treaba.
Eu am plecat la fratele meu în Italia iar L. m-a sunat întrucât nu a putut să rezolve treaba întrucât a fost legitimat de poliţie şi s-a speriat.
M-am întâlnit în Italia cu L., acesta mi-a spus că nu mai poate face el treaba, că trebuie să rămână cu familia în Italia şi mi-a dat numărul de telefon al unui băiat C.
Eu l-am sunat pe C.E. după ce m-am întors din Italia şi l-am chemat în municipiul Piatra-Neamţ.
C.E. a venit în Piatra-Neamţ la cererea mea telefonică împreună cu P.O. şi un alt băiat blond, care nu prea vorbea şi care se află în prezent arestat.
Aceştia nu aveau asupra lor dispozitivul exploziv că era în Tg. Ocna şi au venit doar să discutăm şi să stabilim data când se va monta dispozitivul, precum şi persoana care va încasa banii.
L-am sunat pe L. care se afla în Italia şi l-am întrebat dacă dispozitivul este montat de Popa şi C. cine încasează banii, iar L.I.C. a spus ca banii să fie încasaţi de P.O.
Cred că această discuţie s-a întâmplat între Crăciun şi Revelion.
A doua zi, conform înţelegerii P.O., C.E. şi Jitaru au venit la Piatra Neamţ cu maşina lui E.C., împreună cu două fete, una dintre ele fiind prietena lui P.O. Eu le-am luat acestora cameră la o pensiune, pentru o noapte.
Timp de 3 zile E.C. şi P.O. au rămas în Piatra Neamţ şi au căutat maşina lui M.B. pentru a monta dispozitivul, nu au găsit autoturismul fapt pentru care s-au întors în Tg. Ocna.
Văzând că nu se întâmplă nimic eu l-am sunat pe C.L., el mi-a spus că băieţii s-au întors în Tg. Ocna deoarece au fost controlaţi de poliţie.
Pe 10 ianuarie 2013 L.I.C. a venit în ţară, a spus că va rezolva personal problema şi au montat dispozitivul sub autoturismul lui M.B.
Precizez că m-am întâlnit ultima dată cu M. înainte de Crăciun, când a venit la mine acasă pentru a-mi spune să urgentez uciderea lui M.B., iar eu i-am spus că se va rezolva, să mai aştepte puţin.
Urma ca M. după ce deceda M. să vină el sau o altă persoană în municipiul Piatra-Neamţ la domiciliul meu şi să aducă banii promişi, respectiv 30.000 euro.
Din câte cunosc cred că agresiunile ce au avut loc asupra lui M., respectiv atacul de la barieră şi cel din Bucureşti ar fi putut fi comandate de M.B. ca urmare a duşmăniei existente între M. şi M..
L-am perceput pe M. ca fiind foarte hotărât să îl ucidă cu orice preţ pe M.B. şi cred că M.B. este la fel de determinat să îl omoare pe M. mai ales după ce a aflat de atentatul cu bombă.”
Din declaraţia inculpatului L.C.I., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că a fost contactat de către inculpatul P.D. şi solicitat să monteze dispozitivul exploziv contra unei sume de bani. De asemenea, inculpatul a menţionat că el este persoana care i-a pus în legătură pe P.D. şi ceilalţi inculpaţi:
„În cursul lunii decembrie 2012, pe la jumătatea lunii, eu am fost contactat de către P.D. care m-a chemat în Piatra Neamţ, motivând că vrea să discute ceva cu mine. Acesta mi-a cerut să montez o bombă sub o maşină, marca jeep, care aparţinea unei persoane, care are mai multe baruri, era mic de statură, îndesat şi purta cioc. Pentru această activitate eu şi J.P. urma să primim suma de 30.000 Euro. La acea discuţie era şi J.P. însă el nu a auzit ce se discuta întrucât era în altă maşină. Iniţial am fost de acord să montez acel dispozitiv şi am primit de la P.D. un cilindru învelit în bandă scotch de culoare maro, o capsă detonantă cu două fire şi o sfoară cu un cârlig la capăt. El mi-a arătat cum trebuie asamblat dispozitivul pentru a fi funcţional. Eu am luat acel dispozitiv la mine acasă şi l-am ţinut în podul casei. Pe traseul spre casă eu i-am spus lui J.P. ce am vorbit cu P. şi faptul că trebuia să punem acea bombă sub maşină contra unei sume de bani. Auzind ce sumă de bani este în joc el mi-a spus că este ceva „fain” şi vrea să o facem.
Întrucât la data de 18 decembrie 2012 am plecat în Italia, l-am pus în legătură cu P.D. pe P.O.. Mai mult, eu m-am speriat când am auzit că acea bombă trebuia să se activeze la plecarea maşinii şi am decis să mă retrag.
În perioada cât am fost în Italia am ţinut legătura cu P.D. şi C.E., prieten cu P.O. În discuţii eu le-am spus că am vorbit ceva cu D. şi l-am rugat să rezolve treaba într-un mod sau altul, ori pun bomba ori o duc înapoi omului.
Pe data de 07 ianuarie 2013 eu am revenit în ţară şi am fost chemat la Piatra Neamţ de către P.. Am venit însoţit de către J.P. şi C.E. şi ne-am întâlnit cu P. la un Mall, la intrarea în oraş. D. mi-a reproşat că omul este neserios şi nu a rezolvat treaba, motiv pentru care mi-a cerut să vorbesc cu el şi să vedem ce facem, ori o pune ori o duc înapoi.
Când am venit la Piatra Neamţ, pe 10 ianuarie 2013, însoţit de către P.O. şi J.P., aveam stabilit să rezolvăm treaba în acea noapte, într-un mod sau altul. Întrucât tentaţia banului era prea mare, noi am decis să punem bomba fără să ne gândim la consecinţe.
Menţin declaraţiile anterioare privind modul în care a fost montat dispozitivul exploziv.
În maşina mea s-au găsit droguri de risc, eu fiind consumator din 2009. Drogurile găsite la C.E. nu proveneau de la mine şi nu înţeleg de ce acesta afirmă că i le-am dat să le ţină.
Cele 150 grame cannabis găsite în maşina mea au fost aduse din Italia, cînd am revenit în luna ianuarie 2013.”
Din declaraţia inculpatului P.O., dată în cursul urmăririi penale, rezultă că P.D. i-a comunicat că persoana vizată a „deranjat” foarte tare pe cineva din Bucureşti însă, pentru protecţia respectivului, nu-i poate oferi mai multe amănunte. Tot în cadrul discuţiilor dintre ei P.D. i-a spus că plata va fi făcută de persoana din Bucureşti, la circa o săptămână de la eveniment, întrucât nu poate risca să se afişeze pe raza municipiului Piatra Neamţ:
„În apropierea datei de 25 decembrie 2012, nu mai reţin cu exactitate data, un prieten de-al meu pe nume C.E., mi-a spus că s-a deplasat la Arad, de unde l-a adus pe un prieten de-al său I. şi o bombă pe care I. o deţinea ascunsă în podul casei. Mi-a spus că bomba a fost transportată într-un recipient tip instinctor de incendiu, pentru a nu fi depistat la graniţă. Nu l-am crezut pe C.E. Am considerat că e o glumă şi am solicitat să mi-o arate. Am mers împreună cu C.E. până în faţa porţii cu maşina până la casa lui I., pe care îl cunoşteam din vedere.
Eu am rămas în maşină şi E. a intrat în curtea prietenului său I. Am văzut că în curte erau două imobile. Unul în construcţie şi unul deja locuibil iar C. mi-a spus că urma să o ia din podul uneia dintre case, unde era ascunsă în fundul coşului de fum.
A venit C. după aproximativ 5 minute cu un rucsac de culoare verde şi mi-a arătat bomba. De fapt mi-a arătat un material solid de culoare roşiatică (gen plastic) şi o capsă din aluminiu de mărimea aproximativă a unei ţigări de care erau legate două fire. Materialul solid era parţial învelit în bandă scotch de două nuanţe (transparentă şi incoloră). Atât substanţa solidă roşiatică şi capsa erau învelite într-o altă pungă plastică de culoare verde. E. m-a întrebat dacă sunt de acord să-l însoţesc până la Piatra Neamţ pentru a preda acel colet unei persoane în judeţul Neamţ. Am fost de acord să-l însoţesc şi în aceeaşi zi, spre seară m-am deplasat spre Piatra Neamţ cu maşina lui E. şi cu încă o altă persoană, pe nume N.
E. deţine un O., de culoare vişinie cu nr. de înmatriculare x.
Odată ajunşi în municipiul Piatra Neamţ, ne-am întâlnit la barul Galeria M. cu un bărbat care ulterior am aflat că se numeşte P.D. În bar, ne-am comandat câte o cafea şi D. l-a întrebat pe E. dacă a adus „aia” spunându-i că trebuie să o ia să mai monteze ceva la ea. P.D. probabil considera că noi fusesem instruiţi pentru scopul cu care venisem. Am dedus asta, deoarece a început să ne transmită o serie de date de care eu nu aveam cunoştinţă până atunci.
Acesta ne-a transmis că se va deplasa cu noi pentru a ne arăta locaţia şi maşina unde urmează să fie montat dispozitivul exploziv.
Ne-am deplasat cu un autoturism de culoare verde, marca B., înmatriculat în Neamţ, condus de P.D. iar C. şi N. se deplasau separat cu maşina lui E. Ne-a arătat blocul în faţa căruia trebuia să fie parcată maşina sub care D. ne-a precizat anterior în barul Galeria M., unde ar fi urmat să fie montat dispozitivul exploziv. Maşina nu era în parcare, însă P. mi-a spus că e un autoturism marca R., de culoare verde, cu trei de M în finalul numărului de înmatriculare.
Cu aceeaşi ocazie, P.D. ne-a sugerat să incendiem alte două locaţii, pe care ni le-a arătat, respectiv un bar cu jocuri electronice, denumit 777 şi un magazin de haine.
P. ne-a spus că trebuie să incendiem barul de jocuri electronice, întrucât e o problemă de-a lui personală, mai veche.
Din discuţiile purtate cu P.D. am înţeles că dispozitivul trebuia amplasat sub R. cu nr. MMM şi magazinul de haine incendiat deoarece proprietarii supăraseră pe cineva de la Bucureşti. Am decis atunci când am discutat despre plată că cel care va plăti pentru amplasarea dispozitivului şi incendierea magazinului este o persoană din Bucureşti. P.D. mi-a transmis cu ocazia recunoaşterii zonei unde ar fi trebuit să fie maşina condiţiile de plată, respectiv faptul că plata pentru atingerea oricărei din ţinte respectiv amplasarea dispozitivului sau incendierea magazinului de haine se va face după o săptămână deoarece cel de la Bucureşti evită să vină spre Piatra Neamţ. În concret plata urma să se facă de P. într-un imobil din Moineşti. I-am lăsat coletul adus de C. de la casa lui I. lui P., după care ne-am întors spre Tg.Ocna. Ne înţeleseserăm cu P. ca în seara aceleiaşi zile să ne întoarcem la Piatra Neamţ. Întrucât C.E. a avut probleme cu maşina ne-am întors la Piatra Neamţ însoţiţi de două tinere, pe nume T.E. şi I. Ne-am întâlnit cu P. în Piatra Neamţ şi împreună am continuat drumul spre o pensiune denumită „A.”. De la barul Galleriei M. m-am urcat în maşina lui P. care mi-a spus că dispozitivul exploziv ce se afla în maşină va rămâne la noi. Mi l-a dat în acelaşi rucsac verde în care îl adusesem iniţial, însă când am ajuns la pensiune şi-a adus aminte că nu a fost montat declanşatorul dispozitivului şi mi l-a luat înapoi. D. P. a revenit la pensiune după aproximativ 2 ore jumătate şi mi-a dat dispozitivul gata asamblat. Cu aceeaşi ocazie P.D. mi-a prezentat dispozitivul exploziv în detaliu şi modul în care urma să fie amplasat. Am observat că de această dată materialul exploziv era învelit în totalitate în scoch netransparent. Dispozitivul în cauză era compus din următoarele elemente: batonul de exploziv învelit în scoch de care era ataşată o cutie de plastic alb gen întrerupător (declanşator). Separat de dispozitiv - capse detonatoare. Legat de cutia de plastic alb, o aţă de culoare albă de circa 2 metri lungime. De asemenea, de declanşator erau conectate 2 fire legate la celelalte capete de un bec stins care se aprindea în momentul când se trăgea de aţă. P. mi-a lăsat mie dispozitivul şi a plecat spre casă, spunându-mi să întrerupem legătura deoarece el îşi organizează acasă o petrecere pentru a avea un alibi în cazul în care noi am fi montat dispozitivul în acea seară. A doua zi am refăcut pe jos traseul cu locaţiile indicate de P.D. şi întrucât nu am identificat maşina în locaţia indicată ne-am deplasat la Tg.Ocna. În preajma revelionului P. m-a sunat şi mi-a spus că vom reveni după sărbători.
După revelion am fost sunat de P. pentru a veni la Piatra Neamţ şi i-am spus că s-a stricat maşina lui C., însă dacă insistă încerc varianta de a veni cu trenul.
C.E. mi-a transmis că acel I. pe care ulterior am aflat că-l cheamă L., urma să vină în ţară în data de 05 ianuarie 2013. Dispozitivul înmânat de P. a rămas vreo câteva ore în maşina lui C. însă după un telefon a lui C. m-am dus şi l-am luat. Pe 05 sau 06 ianuarie 2013 L.I. a venit în ţară din Italia. L.I. m-a contactat telefonic după intrarea în ţară, spunându-mi că a ajuns în România. Am stabilit cu C.E. să ne deplasăm spre Piatra Neamţ folosind o maşină a lui L.I., un V. de culoare albastră, cu numărul provizoriu. L.I. a stabilit cu P. ca acesta din urmă să închirieze un autoturism cu numere de Neamţ, însă L.I. a renunţat la această variantă spunând că se va merge cu maşina lui. Împreună cu L.I. şi un alt tânăr pe nume P. care trebuia să fie şofer, ne-am deplasat spre Piatra Neamţ, prin Moineşti, cu autoturismul lui L.I. Ne-am găsit cu P.D. la barul Galleriei M. unde am discutat detalii de final. Ne-a sugerat P.D. să stăm cât mai departe de ţintă şi să închidem telefoanele, decuplând şi sursele de alimentare. L.I. a discutat separat cu P.D. aproximativ 10 minute. Când au revenit i-am transmis lui P.D. că nu sunt de acord să incendiez magazinul pentru că este riscant şi am fi putut fi prinşi. L.I. urma să-i transmită lui P.D. un mesaj pe un număr cunoscut doar de cei doi prin care i-ar fi confirmat acestuia rezultatul acţiunii noastre. În timp ce aşteptam în maşină cu L.I. acesta mi-a solicitat telefonul mobil pentru a intra pe adresa lui de Facebook şi pentru a-mi prezenta un prieten de-al lui L.I. Mi-a spus că acest prieten al său e de profesie militar şi ar fi activat în legiunea Franceză. Am observat în fotografie un bărbat de circa 40 de ani ce se afla lângă un H. de culoare galbenă şi un câine rasa bulterier. Mi-a spus că acel prieten al lui îi este foarte apropiat şi că e o persoană care îi poate şi îi face rost de orice ar avea nevoie.
În jurul orei 21:00 ne-am întâlnit cu P.D. şi fiul acestuia al cărui nume mu mi-l aduc aminte care i-a înmânat lui L. o pungă cu droguri ce a fost identificată ulterior de organele de poliţie în maşină.
Din câte îmi aduc aminte din discuţiile dintre L. şi P. a rezultat că primul i-ar fi dat celui de-al doilea 1 kg. de droguri de tipul celor identificate în maşină luând la schimb alte droguri gen haşiş.
Cu ocazia livrării dispozitivului acesta mi-a comunicat că este foarte puternic şi poate arunca în aer şi un vagon de cale ferată. A fost clar pentru mine că nu îl interesau eventualele pierderi colaterale sau materiale, vieţi omeneşti, dat fiind amplasamentul într-o zonă locuită. L-am întrebat dacă maşina în cauză era condusă şi de alte persoane, altele decât proprietarul. P.D. mi-a răspuns că rareori este condus şi de soţie, însă nu îl interesează decât strict ca eu să montez dispozitivul, restul raportat la efectele deflagraţiei în ceea ce priveşte pierderile de vieţi omeneşti îl privea. Fac această precizare întrucât P.D. mi-a spus că voi primi suma de 15.000 de euro dacă în urma exploziei ar fi rezultat decesul persoanei vizate de către el iar dacă ar fi decedat o altă persoană (soţie, rudă, vecin, etc.) urma să primesc suma de 7.000 de euro.
Privitor la plată, P.D. mi-a spus că aceasta nu se poate face imediat, întrucât după eveniment va fi agitaţie în municipiul Piatra Neamţ iar persoana din Bucureşti va ezita să se întâlnească cu el.
Tot din discuţiile cu P.D. am înţeles că persoana vizată de atentat l-ar fi supărat foarte tare pe cel din Bucureşti, însă, eu nu cunosc alte detalii cu privire la identitatea acelei persoane.
Cunosc faptul că respectivul făcea presiuni asupra lui P.D. să amplaseze dispozitivul cât mai repede, întrucât trecuse ceva timp de la data convenită de către ei.
Din frânturile de discuţii purtate între P. şi L. am dedus că întârzierea amplasării dispozitivului i-ar fi supărat şi pe unii de la Iaşi, însă nu cunosc detalii cu privire la identitatea acestora.
Am dedus din discuţiile purtate de P. şi L. că cei care au comandat amplasarea dispozitivului făceau presiuni asupra finalizării amplasării acestuia. În urma presiunilor făcute de cei care au comandat amplasarea dispozitivului, L.I. a venit în România şi a insistat pentru a ne deplasa la Neamţ să amplasăm dispozitivul. Sunt convins că P.D. a luat în calcul şi pierderea altor vieţi omeneşti, decât cea a persoanei vizate, dat fiind natura încărcăturii explozive.
Din discuţiile purtate cu P.D. a rezultat că dacă amplasarea dispozitivului ar fi avut efectul scontat respectiv, moartea proprietarului sau al altui utilizator al maşinii urma să fie cooptat într-o echipă condusă de P.D. care ar fi săvârşit acte de violenţă pe teritoriul Italiei.
De asemenea, din discuţiile cu P. mi s-a spus că acesta are un prieten în Italia cu care au mai făcut alte infracţiuni. Prieten în care are încredere şi cu care ar fi urmat ca să fie comise şi alte infracţiuni. Precizez faptul că am acceptat sugestia lui P.D. de a amplasa dispozitivul exploziv din raţiuni financiare, fiind extrem de sărac.
Menţionez faptul că P.D. mi-a propus mai multe variante de executare a ţintei, respectiv decapitarea acestuia prin utilizarea unui cuţit în stradă sau amplasarea unui dispozitiv sub maşină. Prima variantă ar fi fost plătită dublu, respectiv 30.000 de euro. Nu am acceptat această variantă propusă de P. de a omorî cu cruzime ţinta.”
Este de menţionat că trebuie înlăturată susţinerea inculpatului P.O., conform căreia dispozitivul exploziv a fost adus din Italia de către L.I. Din ansamblul probelor administrate în cauză rezultă, cu certitudine, faptul că acel dispozitiv exploziv a fost procurat de către M.I.D. de la o persoană necunoscută şi a fost predată inculpatului P.D. pentru a fi folosită la suprimarea vieţii lui M.B.
Din declaraţia martorului V.M. rezultă că l-a însoţit pe M.I.D. la domiciliul inculpatului P.D. însă nu a asistat la discuţiile dintre cei doi.
Din declaraţia martorului cu identitate protejată M.A., rezultă că inculpatul P.D. a fost un intermediar între cel care a dat comanda şi executanţi:
„Îi cunosc de mai mult timp pe L.I. şi P.D., mai exact de când aceştia s-au întâlnit în Italia. În cursul lunii decembrie 2012 am aflat de la L.I. că a fost solicitat de către P.D., din Piatra Neamţ, să monteze un dispozitiv exploziv sub o maşină dar nu mi-a spus care era motivul pentru care vroia să omoare acea persoană. Eu ştiam doar că pentru acest serviciu el urma să primească suma de 7.000 euro. Dispozitivul exploziv urma să fie pus la dispoziţie de către P.D., însă nu cunosc de unde era procurat. Înainte de Crăciunul din 2012 L.C.I. a venit la Piatra Neamţ ocazie cu care s-a întâlnit cu P.D. şi a primit un dispozitiv exploziv pe care trebuia să-l monteze sub un autoturism de teren. La discuţia respectivă a participat şi J.P., verişor cu L.I., cei doi convenind să monteze dispozitivul şi să încaseze banii. Întrucât L. a plecat în Italia, ei nu au mai dus la îndeplinire acest plan.
În perioada 26-27 decembrie 2012 L.I., fiind în Italia, l-a contactat pe P.D. şi i-a spus că va găsi pe cineva care să monteze dispozitivul exploziv. În acest sens el l-a contactat pe C.E., despre care am înţeles că era un prieten foarte bun, şi i-a cerut să găsească persoane dispuse să facă asta. C.E. a contactat mai multe persoane care ar fi fost predispuse la comiterea acelui atentat, sens în care a vorbit cu P.O. şi un alt băiat N. Aceştia au mers la Piatra Neamţ unde s-au întâlnit cu P.D. la o cafenea ocazie cu care el le-a dat un dispozitiv exploziv foarte puternic. Ei au vrut să monteze acel dispozitiv dar nu au găsit maşina respectivă. Ulterior cele trei persoane au mai mers la Piatra Neamţ unde s-au întâlnit cu P.D. care le-a arătat unde este parcată maşina respectivă, cum trebuie montat dispozitivul cât şi alte amănunte pe care eu nu le cunosc însă. De la cei trei am aflat că P.D. le-a cerut să incendieze şi două magazine din Piatra Neamţ dar nu ştiu care sunt acestea şi nici cine erau proprietarii.
Din discuţiile cu P.O. am înţeles că totul era organizat foarte bine de către P.D. care urma să-i şi plătească după două săptămâni de la eveniment, când ar fi primit şi el banii, însă nu a spus niciodată de la cine trebuia să primească acea sumă de bani.
După data de 05 ianuarie 2013 L.C.I. a venit în ţară şi el ţinea legătura cu P.D., stabilind când şi cum să fie asasinat proprietarul acelei maşini.
La data de 11 ianuarie 2013 am auzit la televizor despre evenimentele din Piatra Neamţ şi mi-am dat seama că persoanele menţionate au dat curs solicitării formulată de către P.D. şi au montat dispozitivul exploziv.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată P.A., rezultă că între inculpatul M.I.D. şi familia M. era o relaţie tensionată şi fiecare vroia să-şi elimine rivalul. Mai mult, în cursul lunii decembrie 2012 M.I.D., ca răspuns la tentativa de asasinat din Vitan, căuta persoane dispuse să-l elimine fizic pe M.B.A. sau alt membru al familiei sale:
„Locuiesc în municipiului Piatra Neamţ şi prin intermediul unor prieteni l-am cunoscut pe M.I.D., cunoscut ca şi fost bodyguard al fraţilor M., până în anul 2005. Aceştia s-au certat datorită unor orgolii întrucât amîndoi se ocupau de camătă şi îşi disputau supremaţia în oraş. După discuţiile dintre ei s-a ajuns la incidente violente, împuşcături, incendierea unor maşini, bătăi cât şi alte acţiuni violente. În oraş se discuta că toate acţiunile violente îl aveau în spate pe M.I.D., care îşi manifesta public intenţia de a se răzbuna pe familia M. Acesta nu mai avea nici o reţinere în a spune că vrea să omoare tot ceea ceea ce „începe cu litera M” făcând referire în mod direct la membrii familiei M. Mai mult, acesta spunea că vrea să-i execute şi pe copii familiei M. întrucât şi aceştia pot reprezenta un ponteţial pericol.
În luna noiembrie 2012, după atentatul din Vitan, am auzit că M.I.D. afirma că el era ţinta vizată şi că acţiunea a fost planificată de către fraţii M. După acest incident el a luat decizia de a-l lichida pe M.B.A. întrucât era conştient că cine va acţiona primul, va trăi.
De fiecare dată când venea în oraş, M.I.D. nu vorbea la telefon şi, dacă vroia să caute pe cineva, discuta de pe telefonul prietenei sale sau prin intermediul prietenului său V.M. Dacă ieşea în oraş, M. nu lua la el telefonul mobil pentru a nu fi localizat de către anchetatori, şi legat de ceea ce se întâmpla în Piatra Neamţ.
M.I.D. era prieten cu P.D., faţă de care avea o influenţă foarte mare şi pe care şi l-a apropiat prin oferirea sub formă de împrumut a unor sume de bani, fără să ceară vreo camătă, lucru pe care în mod normal nu-l făcea.
În cursul lunii decembrie 2012, la nivelul oraşului se auzise că M.I.D. vrea să-l execute pe M.B., însă nimeni nu a ştiut în ce mod anume. Cert era faptul că M. căuta pe cineva care să- i suprime viaţa lui M.B., în schimbul unei sume de bani. De asemenea el vroia să se răzbune şi pe alte persoane cu care era în conflict, fie prin incendierea unor spaţii comerciale, fie prin aplicarea unor corecţii fizice. Când se întâlnea cu o persoană cunoscută despre care ştia că este în duşmănie cu familia M., îl întreba dacă nu vrea să îl execute pe M., contra unei sume de bani.
Acesta vroia, în acelaşi timp, să se răzbune şi pe cei din anturajul lui M.B.A., zis Ţ.
În perioada 23 - 27 decembrie 2012 M.I.D. a fost pe raza municipiului Piatra Neamţ şi s-a afişat în locuri publice cu prietenul său V.M., de fiecare dată deplasarea fiind făcută cu maşina lui V. Deşi era sunat pe telefonul mobil, M. nu răspundea şi nici nu cred că avea aparatul la el.
Cunosc faptul că la data de 24 decembrie 2012 M. a fost acasă la P., însoţit de V.M., dar nu pot oferi alte date întrucât aceştia se fereau să discute în public despre ceea ce vroiau să facă.
În perioada cât M. era în Piatra Neamţ, respectiv 23 decembrie - 27 decembrie 2012, acesta spunea că se va întâmpla ceva „urât” în oraş, fără însă să ofere amănunte. Din modul în care vorbea M. şi cunoscând duşmănia pe care o purta faţă de familia M., mi-am imaginat că va face ceva împotriva acestora. El era foarte rezervat şi nu vroia să discute foarte multe amănunte ci doar arunca anumite vorbe, ca să înţelegem ceea ce vrea el să facă.
După incidentul din ianuarie 2013 la nivelul oraşului se ştia cu siguranţă faptul că cel care a sponzorizat şi iniţiat acţiunea de suprimare a vieţii lui M.B. era M.I.D.
Nici o persoană din anturajul lui M.I.D. nu a crezut că este în stare să ajungă la acel nivel de răzbunare, să accepte posibila moarte a unor copii din familia M. Prin acest gest el a dus la o formă extremă dorinţa de răzbunare, dând dovadă de un cinism fantastic.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată, L.I., rezultă că M.I.D. era dispus să facă tot ceea ce era posibil pentru a-l elimina pe M.B.A.:
„Locuiesc în municipiului Iaşi şi de mai mulţi ani sunt prietenă cu C.T. şi am avut o relaţie de amiciţie cu V.O., din municipiul Piatra Neamţ.
În timp eu l-am cunoscut pe M.I.D., din municipiul Piatra Neamţ, bun prieten cu C.T. Acest M. când venea la Iaşi spunea că este în conflict deschis cu familia M. întrucât avea de primit o sumă de bani de la M.G.. În mod repetat M. afirma că autorul moral al tentativei de asasinat din 2006 este M.G. şi din acest motiv vroia să se răzbune. L-am auzit pe M.I.D. când a afirmat că: „vrea să omoare tot ceea ce începe cu litera M”, făcând referire în mod direct la membrii familiei M. El spunea că în municipiul Piatra Neamţ nu este loc pentru amândoi (el şi M.G.) motiv pentru care unul dintre ei trebuie să moară şi „decât să plângă mama, mai bine plânge măsa”. În discuţii am auzit când făcea referire la racheţi din Republica Moldova, arme de foc, explozibil, ceva care să ducă în mod cert la decesul lui M.G.
Din discuţiile la care am asistat eu, l-am perceput pe M.I.D. ca fiind o persoană psihopată, dacă a luat decizia de a se răzbuna pe cineva îşi ducea planul la capăt indiferent de consecinţele faptelor sale sau de cine ar fi avut de suferit de pe urma activităţilor sale. Mai mult, acesta nu ar fi acţionat în mod direct ci ar fi pus pe cineva să comită fapta.
Acesta are o minte diabolică şi este în măsură să sacrifice orice pentru răzbunarea sa. El are o influenţă foarte mare asupra celor din cercul de prieteni şi, prin ceea ce le spunea, îi făcea să creadă că activităţile lor ilicite sunt justificate de suferinţa sa, de comportamentul familiei M. De asemenea eu am văzut că celor din anturajul său le era teamă de M.I.D. întrucât acesta era cunoscut ca o persoană foarte violentă. Din comportamentul acestuia se putea deduce, chiar şi de către o persoană care nu-l cunoştea, că a făcut o obsesie din dorinţa de răzbunare faţă de familia M. În cadrul unei convorbiri cu cei apropiaţi, la câteva cuvinte aducea vorba şi de răzbunarea faţă de M.
Am auzit că în momentul incendierii unui hotel al fraţilor M., M. era plecat undeva într-o staţiune şi se uita la ştiri să audă că a ars acel imobil.
M.I.D. venea foarte des la Iaşi şi se întâlnea cu C. la M., unde mai erau şi alte persoane de faţă. L-au auzit pe M.I.D. când îi cerea lui C. să-i caute un om care să-l omoare pe M.G., însă acesta a refuzat să fie implicat şi îl sfătuia să plece din Piatra Neamţ pentru a pune capăt acelui conflict însă M. nu vroia acest lucru ci doar să se răzbune.
De asemenea M. dădea bani cu camătă şi apela la datornici pentru a-i găsi un om care să-i ducă la îndeplinire planul de răzbunare, respectiv să-i execute pe fraţii M. În cazul în care acel debitor ar fi găsit pe cineva care să execute asasinatul, datoria era ştearsă.
M.I.D. trăia doar din camătă şi nu avea altă sursă de venit.
După un timp am vorbit pe mess cu O.V. şi aceasta mi-a spus că i-au fost incendiate cafeneaua şi un magazin însă nu se cunosc autorii, dar în oraş se discuta că în spate ar fi M.I.D. Tot ea mi-a spus că a fost împuşcat rivalul lui M.I.D. de către un apropiat al acestuia, care a şi fost arestat. Privitor la acest incident se discuta că instigator ar fi M.I.D. întrucât C. era omul său de încredere şi făcea orice îi cerea M.
După incidentul din ianuarie 2013 eu am auzit de la O.V. că urma să-i fie şi ei incendiat un spaţiu comercial însă nu cunosc din ce motiv.
Când am auzit despre montarea acelui dispozitiv exploziv sub maşina lui M.B. m-am gândit că în spatele acestei tentative poate fi M.I.D., lucru care s-a şi confirmat.
Aşa cum am precizat, M.I.D. este o persoană răzbunătoare, care poate aştepta şi plănui răzbunarea chiar şi câţiva ani pentru a avea garanţia că şi-a dus planul la bun sfârşit şi a atins scopul urmărit. Dacă a luat decizia de a suprima viaţa cuiva, acel lucru va fi ţelul său în viaţă şi nu va precupeţi nici un efort pentru a-l atinge. În mE.ul frecventat de el se cunoştea faptul că ţelul său în viaţă era să-i omoare pe cei din familia M., indiferent dacă urma să stea sau nu la puşcărie, şi tot ceea ce-l motiva era doar dorinţa de răzbunare.
El vroia să-i lichideze pe toţi cei din familia M., pe cei trei fraţi, soţiile lor şi copii acestora. Fiind întrebat ce vină au acei copii el spunea, râzând, că: „ce se naşte din pisică şoareci mănâncă” motiv pentru care trebuie să moară şi aceştia.
Nu ştiu dacă M. stabilise un preţ pentru uciderea familiei M. însă, era atât de înverşunat încât era în stare să facă orice pentru a-i vedea pe aceştia morţi, motiv pentru care în cercul său de prieteni se spunea că „nu are mamă sau tată când vine vorba de familia M.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată I.M. rezultă, cu certitudine, faptul că înculpatul M.I.D. este cel care a dat comanda pentru atentat, a procurat materialul exploziv şi asigura finanţarea necesară:
„Locuiesc în municipiul Piatra Neamţ şi, printr-un prieten comun, l-am cunoscut pe M.I.D. Din discuţiile avute cu acesta am aflat că între el şi familia M. era o stare conflictuală mai veche legată de anumite sume de bani. În timp, între M.I.D. si M. au fost mai multe incidente violente soldate cu omorârea lui M.G. La nivelul oraşului se discuta că uciderea lui M.G. a fost pusă la cale de M.I.D. însă eu nu cunosc amănunte.
Între prietenii foarte buni ai lui M.I.D. ştiu că era P.D., persoană faţă de care acesta avea un ascendent şi care era dispus să facă compromisuri datorită prieteniei cât şi pentru bani.
La începutul lunii noiembrie 2012 M.I.D. căuta persoane care să fie dispuse să comită fapte penale, respectiv să incendieze mai multe spaţii comerciale cât şi să execute pe cineva. El nu spunea pe cine vrea să omoare însă, datorită stărilor conflictuale dintre el şi M.B.A., pentru toată lumea era clar că pe acesta intenţiona să-l lichideze. Din ceea ce am auzit eu M.I.D. căuta pe cineva care să împuşte o persoană, fără a pronunţa vreun nume.
Întrucât M. credea că este vizat de M.B. şi, că acesta îl vroia mort, intenţiona să-l asasineze el pe rivalul său. Între cei doi era un război deschis, ambii fiind conştienţi că unul dintre ei trebuie să moară.
Negăsind pe cineva care să ducă la îndeplinire planul de asasinare a lui M.B.A., P.M. a plecat la Bucureşti, urmând să caute un puşcăriaş în vederea suprimării vieţii lui M.
Deoarece am fost plecat din Piatra Neamţ, eu nu l-am mai văzut pe M.I.D. şi nici nu am mai auzit discuţii privitor la acesta sau la omorârea lui M.B.
În cursul lunii ianuarie 2013, după ce a fost montat acel dispozitiv exploziv sub maşina lui M., în oraş se discuta că P.D. şi ceilalţi ar fi acţionat la comanda lui M.I.D. Cert este faptul că P.D. nu avea relaţiile necesare şi nici bani pentru a achiziţiona exploziv. Dispozitivul cred că i-a fost pus la dispoziţie de M.I.D. care, este posibil, să-l fi achiziţionat fie prin intermediul lui C.T. fie de la clanul Sportivilor, din capitală.
M.I.D. este cunoscut ca o persoană răzbunătoare, foarte violentă, care „îşi plăteşte” datoriile fie în mod direct fie prin folosirea unor persoane din anturajul său. Mai mult, acesta intenţiona să-i suprime viaţa lui M. într-un mod care ar fi creat panică în oraş dar şi care ar fi transmis un mesaj pentru alte persoane din lumea interlopă că nu este bine să-i conteste supremaţia.
După evenimentele din ianuarie 2013 la nivelul comunităţii se discuta că P.D., cunoscut ca fiind locotenent a lui M.I.D., a fost convins de acesta să caute persoane care să-l omoare pe M.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată P.V., rezultă că în luna decemrie 2012 a aflat de intenţia lui M.I.D. de a-i suprima viaţa lui M.B.A.:
„ ... Locuiesc în municipiul Iaşi şi, printr-un prieten comun, l-am cunoscut pe P.D. Din discuţiile avute cu P.D. am înţeles că acesta practica sportul la o sală din Piatra Neamţ, fiind foarte bun prieten cu M.I.D.. Între P.D., M.I.D. şi fraţii M. era o stare conflictuală mai veche dar eu nu cunosc din ce motive si nici nu l-am întrebat pe P.D. de asta. Acesta mi-a povestit că M. a fost bodyguardul lui M.G. şi s-au certat de la bani după care între ei a apărut o stare conflictuală care a culminat cu omorârea lui M.G. şi tentativa de asasinat asupra lui M. pe raza municipiului Bacău.
Întrucât eu nu-i cunosc pe cei implicaţi în conflict, nu am dat importanţă celor spuse de P.D.
În luna decembrie 2012 P.D. mi-a spus că M.I.D. este nebun şi vrea să-l facă pe M.B. să zboare, fără să-mi ofere alte amănunte. Eu, ştiind că între cei doi, respectiv M. şi M. era acea stare conflictuală, care de altfel era cunoscută la nivelul oraşului Piatra Neamţ, mi-am dat seama că se va întâmpla ceva rău dar nu am vrut să solicit amănunte şi nici nu m-a interesat.”
Curtea, faţă de poziţia procesuală adoptată de P.O. şi C.E., în sensul că aceştia înţeleg să uzeze de procedura simplificată a recunoaşterii vinovăţiei, aşa cum este ea reglementată de prevederile art. 3201 C. proc. pen., prin recunoaşterea săvârşirii infracţiunilor reţinute în actul de sesizare al instanţei, dar şi pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, reţine că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de cei doi inculpaţi.
Probele administrate în cursul urmăririi penale prin care este dovedită vinovăţia inculpaţilor sunt: proces verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, planşa fotografică, procesele verbale de percheziţie domiciliară, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică (vol. III, filele 79 - 122), raportul de expertiză tehnică preliminară, declaraţiile martorilor, procesele verbale de transcriere a declaraţiilor martorilor cu identitate protejată, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice ale inculpaţilor, planşele fotografice cu monitorizarea inculpaţilor, procesul verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi declaraţiile inculpaţilor.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor astfel cum au fost reţinute, instanţa apreciază că acestea se circumscriu noţiunii de acte de terorism, fiindu-le aplicabile prevederile Legii nr. 535/2004, atât sub aspectul infracţiunii de sine-stătătoare, prevăzută de art. 35, alin. (2), cât şi ca element circumstanţial agravant al infracţiunilor C. pen., potrivit dispoziţiilor art. 32.
În literatura de specialitate şi practica judiciară s-a apreciat că infracţiunile de terorism cât şi iniţierea şi constituirea unei asocieri în vederea săvârşirii de acte de terorism prezintă un grad ridicat de pericol social datorită gravelor urmări pe care le produc, constituind adevărate atacuri la democraţie şi statul de drept, astfel încât aceasta justifică dispunerea de măsuri preventive faţă de cei care sunt implicaţi în săvârşirea sau sprijinirea în săvârşirea unor astfel de infracţiuni.
Terorismul înseamnă violenţă premeditată îndreptată împotriva unor ţinte necombatante, făptuită de grupuri sau agenţi clandestini, menită să influenţeze un public. Principala caracteristică a terorismului este intiM.I.D.area prin violenţă, mijloacele folosite fiind extrem de variate, incluzând răpirea de persoane, asasinatul, producerea de explozii etc, aşa cum este cazul speţei la care facem referire, în care inculpaţii au ales să suprime viaţa unei persoane ori a mai multora, victime colaterale, într-o manieră în care să intiM.I.D.eze să producă distrugerea unor bunuri materiale importante şi să producă în rândul opiniei publice un puternic ecou. Faţă de aceste aspecte se poate constata că activităţile desfăşurate de către M.I.D. şui ceilalţi inculpaţi se circumscriu terorismului simbolic, în care victima ce trebuie eliminată reprezintă un simbol pentru partea adversă şi, prin a cărei eliminare, se obţine un avantaj la nivelul comunităţii locale.
Terorismul este o tactică de luptă neconvenţională folosită pentru obţinerea unor obiective individuale sau de grup. El se bazează pe acte de violenţă spectaculară ce au ca obiectiv acţiuni de „pedepsire” şi răzbunare pentru nedreptăţi reale ori imaginare. În accepţiunea inculpaţilor actul de violenţă avea ca scop transmiterea unui mesaj ferm către persoanele din anturajul părţii vătămate cât şi către populaţia civilă, neimplicată în acest conflict, din care să rezulte că ei controlează oraşul şi vor acţiona în mod similar faţă de orice persoană cu care sunt în conflict sau care nu le recunosc supremaţia. Finalizarea activităţilor infracţionale, respectiv suprimarea vieţii părţii vătămate, ar fi creat un puternic impact psihologic asupra populaţiei şi ar fi creat o stare de insecuritate în rândul acesteia.
Din această perspectivă, activităţile infracţionale din prezenta cauză, prin raportare la modalitatea concretă de comitere, perseverenţa infracţională a membrilor grupării, folosirea unor materiale explozive de mare putere, amplasarea acestora în perimetre publice (zona unor blocuri de locuinţe), cu acceptarea suprimării vieţii nu doar a victimei vizate, ci a oricăror persoane ce s-ar fi putut afla în zona deflagraţiei, constituie în mod categoric activităţi de natură teroristă aşa cum sunt ele definite de legea specială şi reprezintă, din nefericire, cvasipremiere judiciare, atât din punct de vedere al cazuisticii dar şi in plan investigativ-operativ.
Este de menţionat că autoturismul persoanei vizate era parcat în apropierea unor blocuri cât şi la o distanţă de maxim 5 metri de coloana de gaz metan, ceea ce făcea ca efectul unei eventuale explozii să fie amplificat de posibilitatea de a sări în aer conducta de gaz.
Latura obiectivă a terorismului se realizează prin provocarea unor explozii, incendieri sau prin săvârşirea altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave, dacă aceste acţiuni sunt săvârşite în scopul de a submina securitatea publică, de a intiM.I.D.a populaţia sau de a impune autorităţilor publice sau persoanelor fizice luarea unor decizii, sau ameninţarea săvârşirii unor astfel de acţiuni în aceleaşi scopuri. Putem conchide că latura obiectivă se poate realiza prin două forme:
1) săvârşirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni, care periclitează viaţa oamenilor sau cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave;
2) ameninţarea săvârşirii unor asemenea acţiuni. Latura obiectivă a eventualei infracţiuni ce urmează fi comisă în formă ideală se creează în conştiinţa persoanei, iar apoi, într-o formă sau alta, se realizează în realitate.
Alegerea obiectului de atentare, a timpului, a locului săvârşirii faptei şi a mijloacelor de realizare a scopului de către infractor, determină în întregime latura obiectivă de comportament a acestuia. Latura obiectivă apare ca o realizarea intenţiilor subiectului. Îndeosebi aceasta se observă în infracţiunile comise premeditat. O astfel de infracţiune este şi terorismul. Practic este imposibilă comiterea unui act de terorism fără o pregătire anterioară. Un element obligatoriu al laturii obiective a terorismului este crearea pericolului pentru viaţa oamenilor, cauzarea daunei în proporţii mari sau provocării altor urmări grave.
De aceea, în baza art. 334 C. proc. pen. se va dispune pentru inculpatul P.O. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37, lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 35, alin. (2) din Legea nr. 535/2004, infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen. şi infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen., totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. Acesta este inculpatul care a realizat toate infracţiunile în calitate de autor şi care a avut curajul infracţional de a monta sub maşina părţii vătămate M.B.A. dispozitivul exploziv primit de la inculpatul P.D.. Faptele au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în timpul liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 81 zile, rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 431 din 16 iunie 2009 a Judecătoriei Oneşti, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 373/ A din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 21 din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău, fiind eliberat din penitenciar cu doar două luni înainte, la data de 06 noiembrie 2012.
În ceea ce priveşte pe inculpatul C.E., în baza art. 334 C. proc. pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen. şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen. şi deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 2, alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 35, alin. (2) din Legea nr. 535/2004, infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 26 C. pen, art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175, alin. (1), lit. a) şi e) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 26 C. pen., art. 20 C. pen., raportat la art. 217, alin. (1) şi (4) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280 alin. (1), (3) şi (4) C. pen. şi deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. Acesta inculpat nu a participat la activitatea de montare sub maşina părţii vătămate M.B.A. a dispozitivului exploziv primit de la inculpatul P.D., însă i-a sprijinit anterior pe ceilalţi prin transportarea lor la Piatra-Neamţ şi chiar prin ascunderea bombei la domiciliul său, unde a fost văzută de soţia sa, C.R. Prin urmare, activitatea sa infracţională se circumscrie participaţiei penale sub forma complicităţii faţă de acţiunea inculpatului P.O., în ceea ce priveşte infracţiunile de rezultat, ce puteau avea urmări din cele mai grave, dar rămase în faza de tentativă după intervenţia organelor de urmărire penală. În sfârşit, fapta inculpatului C.E. de a deţine, fără drept, cantitatea de 47,5 grame cannabis, în vederea consumului propriu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc, faptă prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
La individualizarea juridică a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului P.O., instanţa va avea în vedere criteriile generale arătate de art. 72 C. pen., respectiv, limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare, rezultat al reducerii cu o treime potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., de persoana inculpatului care are antecedente penale şi a comis infracţiunile în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în timpul liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 81 zile, rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 431 din 16 iunie 2009 a Judecătoriei Oneşti, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 373/ A din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 21 din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău, fiind eliberat din penitenciar cu doar două luni înainte, la data de 06 noiembrie 2012. Totodată, gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite care poate fi apreciat ca unul extrem de ridicat, atât prin prisma contribuţiei sale efective la succesul operaţional al grupării constituite, respectiv prin asumarea rolului cel mai periculos, acela de a monta bomba, după ce a învăţat modalitatea concretă de asamblare de la inculpatul P.D. În cursul numeroaselor deplasări anterioare la Piatra-Neamţ, totul din dorinţa de a fi plătit cu sume importante de bani, în euro, iar asta indiferent de consecinţele devastatoare ale deflagraţiei ce se preconiza a avea loc într-o zonă urbană, extrem de locuită. Astfel, toate circumstanţele şi împrejurările care pot influenţa cuantumul pedepselor pentru P.O. îi sunt defavorabile şi îl orientează spre maximul special, aşa cum a rezultat el prin aplicarea singurei cauze de reducere a pedepsei, cu o treime, respectiv recunoaşterea vinovăţiei, potrivit art. 3201 C. proc. pen.
La individualizarea juridică a pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpatului C.E., instanţa va avea în vedere criteriile generale arătate de art. 72 C. pen., respectiv, limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare, rezultat al reducerii cu o treime potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., de persoana inculpatului care nu are antecedente penale. Totodată, gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite care poate fi apreciat, raportat la participaţia inculpatului P.O., drept unul mai redus, prin prisma contribuţiei sale efective de complicitate anterioară la succesul operaţional al grupării constituite, respectiv de deţinător al dispozitivului exploziv la domiciliu. Astfel, Curtea urmează să orienteze cuantumul pedepselor pentru C.E. spre minimul special, aşa cum a rezultat el prin aplicarea cauzei de reducere a pedepsei, cu o treime, respectiv recunoaşterea vinovăţiei, potrivit art. 3201 C. proc. pen.
II. Împotriva acestei sentinţe penale au declarat recurs inculpaţii P.O. şi C.E., criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
În recursul declarat de inculpatul C.E. s-a susţinut că în mod nelegal, instanţa de fond, a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, tentativă la distrugere, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen.şi nerespectarea regimului materiilor explozive, prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen. şi deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 535/2004, infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 26 C.pen, art. 20 C. pen., raportat la art. 174, 175 alin. (1) lit. a) şi e) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. c), alin. (2) lit. a) şi alin. (4) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la complicitate la tentativă la distrugere, prevăzută de art. 26 C. pen., art. 20 C. pen., raportat la art. 217 alin. (1) şi (4) C. pen., infracţiunea prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 535/2004, cu referire la art. 2 lit. a) din Legea nr. 535/2004, raportat la nerespectarea regimului materiilor explozive prevăzută de art. 280, alin. (1), (3) şi (4) C. pen. şi deţinere de droguri de risc, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a menţionat că inculpatul nominalizat nu a participat la activitatea de montare sub maşina părţii vătămate M.B.A. a dispozitivului exploziv primit de la inculpatul P.D., ci doar i-a transportat la Piatra-Neamţ, şi chiar dacă inculpatul nu s-a desistat în sensul legii penale, inculpatul s-a retras din activităţile infracţionale din data de 3 ianuarie 2013.
Se pretinde că, prin urmare, activitatea sa infracţională se subsumează infr. prevede art. 8 din Legea nr. 39/2003, nu celei prev.de art. 35 din Legea nr. 535/2004, nu au existat entităţi teroriste şi s-a intenţionat să suprime viaţa unei singure persoane, apreciind că ceea ce se reţine în rechizitoriu este o simplă supoziţie.
Concomitent, în recursul declarat de inculpatul P.O. s-a arătat similar că în mod nelegal, instanţa de fond, a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, în cea de acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004.
S-a arătat că în mod greşit s-au aplicat dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 535/2004, întrucât nu este faptă teroristă şi nu poate fi vorba de obiective de natură politică.
Cu privire la critica de netemeinicie, ambii recurenţi nominalizaţi au solicitat reducerea pedepselor cu închisoarea stabilite, apreciate ca fiind excesiv de severe; iar, în raport de datele personale favorabile s-a pretins în consecinţa şi reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen.
Examinând actele şi lucrările dosarului, sentinţa penală sus-menţionată recurată, în raport de motivele de critică deja expuse de ambii recurenţi inculpaţi nominalizaţi; cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, pentru considerentele ce vor prezenta în continuare, are în vedere că recursurile de faţă, declarate de inculpaţii P.O. şi C.E. se privesc ca nefondate şi vor fi respinse ca atare, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
a) Cu referire la primul motiv comun de critică din recursurile de faţă declarate de inculpaţii P.O. şi C.E., prin care se tinde în esenţă la statuarea ca nelegală a schimbării încadrării juridice din infracţiunea de aderare la o asociere infracţională, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. b) pct. 1 din Legea nr. 39/2003, în cea de acte de terorism, prevăzută de art. 32 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 535/2004, Înalta Curte are în vedere nepertinenţa acestuia.
Cu titlu de premisă, subsumat efectului devolutiv total în fapt şi în drept al ambelor recursuri de faţă, ce vizează o hotărâre care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel şi în consecinţă, nu sunt limitate la motivele de casare prevăzute la art. 3859C. proc. pen., aşa cum prevăd expres dispoziţiile art. 3856 alin. (3) teza I C. proc. pen.; Înalta Curte are în vedere că în faţa instanţei de fond a Curţii de Apel Bacău, ambii recurenţi inculpaţi deja indicaţi au declarat până la începerea cercetării judecătoreşti de către această instanţă că înţeleg să facă uz de procedura simplificată a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei reglementată prin dispoziţiile art. 3201 alin. (1) C. proc. pen., sens în care au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare al instanţei şi au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Cu această proiecţie, Înalta Curte are în vedere că probele administrate în cursul urmăririi penale prin care este dovedită vinovăţia inculpaţilor sunt: proces verbal de sesizare din oficiu, procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante, planşa fotografică, procesele verbale de percheziţie domiciliară, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică (vol. III, filele 79 - 122), raportul de expertiză tehnică preliminară, declaraţiile martorilor, procesele verbale de transcriere a declaraţiilor martorilor cu identitate protejată, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice ale inculpaţilor, planşele fotografice cu monitorizarea inculpaţilor, procesul verbal de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi declaraţiile inculpaţilor.
Din oficiu, Înalta Curte are în vedere că instanţa de fond a Curţii de Apel Bacău, examinând coroborat totalitatea probelor descrise mai sus şi administrate în cursul urmăririi penale în cauză, a reţinut corect situaţia de fapt imputată în sarcina ambilor recurenţi inculpaţi P.O. şi C.E., constând în esenţă, în aceea că la data de 02 ianuarie 2013 D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Neamţ a fost sesizat cu privire la faptul că inculpatul M.l.D., pe fondul unor conflicte mai vechi cu familia M., s-a decis să se răzbune pe M.B.A., în sensul suprimării vieţii acestuia.
Verificările efectuate de procuror după înregistrarea sesizării au relevat mai multe aspecte de natura a justifica o atare ameninţare, elemental motivaţional pentru realizarea unor aspecte de acest gen fiind real, crE.bil si iminent.
Istoricul relaţiilor dintre inculpatul M.l.D. si familia M., a cunoscut etape si modalităţi de exprimare total diferite, de la relaţii de prietenie, la ignorare reciprocă şi contrareactii de o violentă exacerbată, toate acestea generate de dorinţa ambelor grupări infracţionale de recunoaştere şi impunere a autorităţii în plan infracţional pe raza municipiului Piatra-Neamţ, în principal, în materia acordării şi recuperării împrumuturilor unor mari sume de bani cu camătă.
Evoluţia acestor relaţii cunoscută opiniei publice şi autorităţilor publice locale, a făcut ca altercaţiile din urmă cu 7-8 ani de zile să cunoască o progresie incontrolabilă, ajungând ca în ultimii 2 ani de zile aceste conflicte să capete forma unor adevărate lupte de stradă, care, pe de o parte, au depăşit limitele teritoriale ale municipiului Piatra-Neamţ (incidente similare au avut loc şi în municipiul Bucureşti), iar pe de altă parte, ca mod concret de execuţie, au pus in pericol nu doar exponenţii celor două grupări infracţionale, ci şi populaţia din jur, terţi fără nicio apartenenţă la activităţile infracţionale ale inculpaţilor.
În propriul demers analitic, Înalta Curte are în vedere că, din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul M.I.D. zis P. şi fraţii M. (M.B.A., M.R.N. şi M.G.C., cel din urmă fiind în prezent decedat), se cunosc de mai mulţi ani având iniţial o relaţie de prietenie. Fraţii M. se ocupau cu cămătăria, oferind cu împrumut diverse sume de bani persoanelor interesate, iar datorită performanţelor sale sportive şi a constituţiei impresionante, M.I.D. zis P. a fost recrutat de fraţii M. şi folosit ca şi recuperator de bani şi bodyguard personal.
Pe fondul unor dispute de ordin financiar, relaţiile dintre aceştia s-au alterat, în final iremE.abil, si au cunoscut diferite forme de manifestare, astfel:
1. În anul 2005, în anturajul lui M.I.D. zis P. se afla numitul C.C. zis F., cu care acesta se cunoştea de peste 20 de ani, care era practicant de box şi se antrena pentru a participa la concursuri.
Totodată, acesta lucra ca bodyguard la o discotecă din localitatea Piatra-Neamţ frecventată de fraţii M. Numitul C.C. luase o sumă de bani cu camătă de la fraţii M., bani pe care acesta nu i-a mai restituit şi în luna septembrie 2005, a fost apelat pe telefonul mobil de un individ pe care nu îl cunoştea şi care i-a cerut ajutorul, spunând că a avut probleme la clubul unde acesta era bodyguard.
Astfel, sus-numitul C.C. a coborât din apartamentul său în faţa blocului pentru a vedea despre ce este vorba, moment în care a fost atacat de cinci indivizi cu bâte şi răngi, iar după aceasta agresiune, C.C. s-a recuperat cu greutate după mai multe săptămâni de spitalizare şi în urma acestui incident a rămas cu o tija metalică în mână. Acesta a fost vizitat la spital de M.I.D. zis P. care i-a spus că ştie sigur că a fost bătut din comanda lui G.M.
2. În noaptea de 22 din 23 noiembrie 2005 a fost incendiat pe raza municipiului Piatra-Neamţ autoturismul marca A., cu numărul de înmatriculare x, iar în noaptea de 07/ 08 februarie 2006 autoturismul marca P., cu numărul de înmatriculare X, ambele aparţinând numitului M.G.C., care îi considera vinovaţi de comiterea faptei pe C.C. şi M.l.D. (Dosarele penale nr. 4733/P/2005 şi 521/P/2006 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ).
3. La sfârşitul anului 2005 sau începutul anului 2006, M.G.C. a fost agresat de către un individ necunoscut în scara blocului. Cu toate că acesta nu a formulat plângere pentru acest incident, i-a considerat responsabili pe sus-numiţii M.I.D. şi C.C.
4. În luna februarie 2006, M.I.D. zis P. a fost urmărit prin oraşul Piatra-Neamţ de mai mulţi indivizi, a fost prins şi împuşcat, de la mică distanţă, în cap şi în picior, cu un pistol cu glonţ şi, doar datorită hazardului şi a constituţiei acestuia, glonţul a ricoşat din cutia craniană şi nu i-a provocat răni grave, reuşind să se recupereze.
M.I.D. zis P. a declarat că nu ştie cine l-a împuşcat, însă portretul robot întocmit după relatările acestuia semăna foarte bine cu M.B.A. Dosarul penal privind acest incident se află în lucru la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ, cu autor necunoscut. Ulterior comiterii acestui atentat atât inculpatul M.I.D. cât şi C.C. au declarat că autorul moral este M.G. şi că pe raza municipiului Piatra Neamţ a început războiul: „Veţi vedea în Piatra Neamţ bombe ... le dăm foc O.B.L. o să fie în Piatra Neamţ”. (Dosar penal nr. 283/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ).
5. La data de 24 mai 2006 autori necunoscuţi au incendiat un imobil aparţinând fraţilor M., situat în Piatra Neamţ. Dosarul de urmărire penală a fost finalizat prin trimiterea în judecata a numitului Păduraru D., apropiat al sus-numitului M.I.D., ulterior dispunându-se achitarea acestuia. (Dosar nr. 824/279/2008 al Judecătoriei Piatra Neamţ).
6. În luna mai 2006 autori necunoscuţi au incendiat un autoturism marca M. aparţinând lui M.B. Cu acea ocazie, M.G.C. a oferit o recompensă de 20.000 euro pentru cel care îl va prinde pe autor şi a declara în mass-mE.a că: „E răzbunare clar! Isi vor drepturile de şmecheri!Despre cine e vorba ? Un taximetrist pe care-l ştie poliţia. A făcut karate şi acum e mare şmecher. A fost împuşcat de alţii de la care voia banii”, făcând referire în mod direct la M.I.D., în cauză fiind înregistrat Dosarul penal nr. 1999/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ şi în acest dosar a fost arestat şi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate C.C.. (Dosar nr. 2585/279/2007 al Judecătoriei Piatra Neamţ).
7. În data de 14 noiembrie 2010, la barul „C.” din municipiul Piatra-Neamţ, numitul M.G. a fost împuşcat mortal, iar fratele acestuia M.B.A. a fost rănit de către C.C., zis F., care a fost reţinut şi arestat preventiv.
Cu referire la această faptă există suspiciunea că a fost comandată de către M. Ioan Dumitru, persoană care este cercetată pentru complicitate la omor calificat şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
Ulterior asasinatului, familia M. a oferit o recompensă de 1.000.000 de euro pentru informaţii care să conducă la prinderea lui C. cât şi date care sa confirme că M. era cel care a comandat uciderea lui M.G.C. (Dosar nr. 1574/103/2011 al Tribunalului Neamţ).
8. La data de 14 februarie 2011 inculpatul M.l.D. a fost victima unei tentative de asasinat pe raza municipiului Bacău, agresiune comisă de mai multe persoane din anturajul numitului M.B.A.. Pentru acest incident M.l.D. l-a considerat responsabil pe M.B.A. şi V.O. (Dosar nr. 4625/110/2011 al Tribunalului Bacău).
Ulterior incidentelor din 2011, membrii familiei M. au căutat pe orice cale să-i suprime viaţa lui M.I.D. În toamna anului 2012, pe fondul unui conflict mai vechi, inculpaţii M.R.N. şi M.B.A., prin intermediari, l-au angajat pe inculpatul P.V. (cetăţean al Republicii Moldova, asasin profesionist) pentru a-l ucide pe M.I.D.
În acest scop, inculpatului P.V. i-a fost asigurată deplasarea în România, unde a intrat în data de 14 noiembrie 2012, prin vama Sculeni din judeţul Iaşi. Totodată, instigatorul M.B.A., în activitatea de premE.tare a faptei, încă din septembrie 2012, a solicitat unui cunoscut să caute un autoturism care urma a fi achiziţionat la momentul oportun.
Persoana vizată de inculpaţii M.R.N. şi M.B.A. şi, în consecinţă, de inculpatul P.V., a fost M.I.D. şi nu partea vătămată Isăilă M.R.N.
Confuzia s-a bazat pe o serie de elemente care i-au creat inculpatului P.V. convingerea că persoana vizată este partea vătămată Isăilă M.R.N.. Aceste elemente sunt următoarele:
- locuinţa părţii vătămate Isăilă M.R.N. este situată foarte aproape de locuinţa lui M.I.D., practic simetric de o parte si de cealaltă a Căii Vitan. in zone aglomerate. Blocurile sunt similare ca arhitectură (fiind construite în aceeaşi perioadă, de acelaşi constructor), colorit (galben cu unele tronsoane albe), garaje amplasate în acelaşi stil cu uşi identice, ferestre din PVC maro cu aceleaşi compartimentări şi dimensiuni. Autoturismele celor doi prezintă, de asemenea, similarităţi în ceea ce priveşte marca, modelul, anul de fabricaţie si culoarea. Partea vătămată Isăilă M.R.N. folosea autoturismul M.. fabricaţie 2006. negru, cu nr. de înmatriculare X. iar M.I.D. deţinea un autoturism Mercedes, similar ca model, an de fabricaţie şi culoare.
De asemenea, M.I.D. a avut anterior autoturisme înmatriculate cu numere cu terminaţia MYR (care în mod evident este legată de numele său).
Persoana vizată, M.I.D., si partea vătămată Isăilă M.R.N. prezintă asemănări fizice, cu atât mai apte de a crea confuzie cu cât partea vătămată a fost urmărită de inculpatul Proca în perioade ale zilei când afară era deja întuneric. Astfel, ambii au constituţie atletică, cu musculatură dezvoltată, frecventând săli de forţă.
Aspectele expuse, coroborate cu conflictul dintre fraţii M. si M.I.D., conduc la concluzia certă că partea vătămată Isăilă M.R.N. a fost confundată de către P.V. cu M.I.D., adevărata „ţintă” vizată de M.R.N. şi M.B.A. (Dosar penal nr. 5184/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti).
De altfel, inclusiv persoana vizată în realitate de atacul armat, M.I.D., s-a exprimat în acest sens într-o convorbire telefonică purtată în data de 24 ianuarie 2013, interceptată în baza autorizaţiei nr. 43/AI/2013 a Tribunalului Bucureşti. Astfel:
(…) M.I.D.: Acu o trebuit să mă mut că.o făcut ăştia nu ştiu ce legături la televizor că o tras în ăla din Vitan aicea ştii.
M.: Da, ştiu.
M.I.D.: şi în maşină..
M.: Ştiu, ştiu că am văzut la ştiri, ştiu, ştiu.
M.I.D.: Avea şi MIR la maşină nu cu Y.
M.: Da MIR, avea MIR la maşină şi culoare albastră exact ca a ta, identică, identică şi MIR.
M.I.D.: .. şi m-am mutat, am două săptămâni de când m-am mutat.(…)
Urmare a acestei tentative de asasinat inculpatul M.I.D. a decis să-i suprime viaţa lui M.B.A. într-un mod similar, care să creeze o stare de panică şi să aibă un impact deosebit în rândul opiniei publice.
Elementele esenţiale ale modului de operare folosit în general la comiterea unei astfel de fapte (omor la comandă) se regăsesc în cauza de faţă, iar mijloacele de probă administrate conduc la concluzia certă că instigatorul (cel care a dat comanda sau beneficiarul) este inculpatul M.I.D.
Înalta Curte, analizând în continuare modul de operare - de la comandă la execuţia propriu-zisă şi la fuga autorului are în vedere următoarele caracteristici:
a. Spre deosebire de alte tipuri de omor, acesta este un omor comis de către executanţi (autorii propriu-zişi) angajaţi de instigator (beneficiarul) prin intermediari. (Dat fiind acest mecanism, probatoriul comportă un anumit specific, inclusiv tehnic, aşa cum se va arăta în continuare.).
b. În acest scop persoana care dă comanda (instigatorul) procedează în aşa fel încât să nu poată fi legată de executant (autorul) şi de execuţia propriu-zisă a faptei şi de aceea, pentru a se delimita cât mai mult de victimă şi de locul faptei, instigatorul, angajează un ucigaş din altă localitate (astfel încât, odată fugit de la locul faptei, identificarea şi depistarea acestuia să fie extrem de dificile) şi, pe de altă parte, stabileşte un loc pentru comiterea faptei la distanţă de el însuşi. Se încearcă astfel imposibilitatea stabilirii vreunei legături între instigator şi faptă şi între executant şi victimă, pe de altă parte. Contactele dintre instigator şi intermediar sunt minime, iar cele dintre instigator şi executant sunt inexistente.
În cauză, inculpatul (instigator) M.I.D. a solicitat intermediarului P.D. să-i găsească executanţi din altă localitate, care să nu aibă nici o legătură cu victima şi să nu spună executanţilor că este cel care finanţează activităţile, pentru a nu se putea face legătura dintre el şi atentat şi ca atentatul să aibă loc în perioada în care este în Bucureşti, astfel încât să nu poată fi legat de eveniment.
Instigatorul nominalizat, prin intermediul lui P.D., a pus la dispoziţia executantului date despre locaţia unde era parcat autoturismul victimei, dispozitivul exploziv, autoturism pentru deplasare.
În cauză, inculpatul (instigator) M.I.D. i-a remis lui P. D. acel dispozitiv exploziv, tot printr-un intermediar, care s-a preocupat de căutarea unui autoturism înmatriculat pe raza judeţului Neamţ, pe care executanţii să-l folosească în momentul acţiunii, dar a renunţat la această idee întrucât era necesar prezentarea unui act de identitate la închirierea maşinii.
Ulterior, acesta a decis că este mult mai sigur să se folosească un autoturism înmatriculat provizoriu pe teritoriul României deoarece era mai greu de reţinut numărul acestuia.
O altă premisă necesară a fi menţionată este aceea că, palierul de execuţie este format din persoane necunoscute în aria geografică unde urmau să acţioneze violent, cu nevoi materiale majore, dispuse la riscuri si expunere publica totală.
Totodată, modalitatea de comitere a faptei în cauză prezintă similarităţi cu cele folosite în alte situaţii în contextul aceluiaşi conflict dintre familia inculpatului (instigator) M.I.D. şi M.R.N. şi M.B.A., expus mai sus.
În scopul aducerii la îndeplinire a acestei rezoluţii, inculpatul M.I.D., în cursul lunii noiembrie 2012, s-a deplasat în municipiul Piatra-Neamţ unde s-a întâlnit cu P.D. şi i-a propus să-i suprime viaţa lui M.B.A., contra sumei de 30.000 euro.
Iniţial, P.D. a refuzat însă, având o datorie de 5.000 euro la M.I.D., a fost constrâns de acesta să caute persoane care să-l execute pe M. şi conform convenţiei dintre cei doi inculpaţi, la începutul lunii decembrie 2012, la domiciliul lui P.D. s-a deplasat o persoană necunoscută care i-a pus la dispoziţie un dispozitiv exploziv artizanal care urma să fie montat sub maşina părţii vătămate, în vederea distrugerii autoturismului cât şi suprimării vieţii pasagerilor.
Inculpatul P.D. l-a contactat pe inculpatul L.I.C. şi i-a cerut să se deplaseze în Piatra-Neamţ pentru a-i propune o afacere.
În momentul în care inculpaţii L.C.I. şi J.P. au venit în Piatra Neamţ P.D. le-a propus să monteze dispozitivul exploziv sub autoturismul părţii vătămate în schimbul sumei de 30.000 euro, iar auzind care este suma pusă în joc pentru suprimarea vieţii părţii vătămate, cei doi au fost de acord să monteze dispozitivul exploziv motiv pentru care P.D. le-a prezentat bomba, le-a explicat cum trebuie activata cât şi cine este persoana vizată de atentat.
Ulterior, cei doi au revenit în comuna Pîrgăreşti, sat Bahna, judeţul Bacău şi au ascuns dispozitivul în podul locuinţei lui L.I.C. şi, deoarece la data de 18 decembrie 2012, L.C.I. a plecat în Italia, cei doi inculpaţi nu au mai dus la îndeplinire planul convenit cu inculpatul P. D.
Pe de altă parte se reţine că, întrucât planul de asasinare nu a fost executat de către coinculpatul P. D., la data de 23 decembrie 2012 inculpatul M.I.D. a venit în municipiul Piatra-Neamţ pentru a pregăti în detaliu asasinarea lui M.R.N. sau alt membru al familiei sale şi pentru a face presiuni faţă de coinculpat să grăbească suprimarea vieţii lui M.B.A. şi până în luna decembrie 2012 inculpatul M.I.D. a folosit postul telefonic cu numărul telefonic xxx, iar concubina acestuia, M.A.M., folosea postul telefonic cu nr. xxx. Înainte de a face această deplasare, inculpatul M.I.D. şi-a activat o altă cartelă telefonică cu nr. x, al cărui număr nu l-a comunicat decât prietenilor foarte apropiaţi, iar pentru alte convorbiri inculpatul folosea telefonul concubinei sale. Mai mult, în momentul în care pleca de acasă, inculpatul M.I.D. nu avea asupra sa telefonul mobil pentru a nu fi localizat de către organele de cercetare penală.
La data de 24 decembrie 2012 inculpatul M.I.D., folosind postul telefonic aparţinând lui M.A.M., l-a contactat pe V.M. şi i-a solicitat să-l ducă prin oraş, pentru a se întâlni cu cineva, fără să-i spună cu cine anume.
În jurul orelor 15:50 ei l-au observat pe H.E., fiul inculpatului P. D. şi, întrucât M.I.D. nu avea asupra sa telefonul mobil, i-a cerut lui V.M. să-l apeleze pe acesta întrucât intenţionează să discute ceva cu el, lucru pe care martorul l-a făcut.
Inculpatul M.I.D. l-a întrebat pe H.E. unde este coinculpatul P.D. şi, aflând că acesta era la domiciliu în comuna Alexandru cel Bun, i-a cerut lui V.M. să-l ducă până acolo. Ajungând în faţa locuinţei lui P.D., inculpatul M.I.D. a coborât din autoturism şi a mers în curtea casei, timp în care V.M. a aşteptat în autoturism circa 20 de minute. M.I.D. i-a comunicat lui P.D. că-i va trimite, printr-o persoană de încredere, un dispozitiv exploziv care să fie montat sub autoturismul părţii vătămate. Tot atunci inculpatul i-a solicitat lui P.D. să incendieze şi două spaţii comerciale de pe raza municipiului Piatra-Neamţ, spaţii care aparţin unor persoane cu care acesta era în conflict de mai mulţi ani. Pentru a nu fi asociat cu uciderea lui M.B.A., inculpatul M.I.D. i-a solicitat lui P.D. să nu spună nimănui că el este cel care a comandat şi finanţat tentativa de ucidere a părţii vătămate, să nu-l contacteze prin telefon sau alt sistem de comunicare.
În perioada cât îl aştepta pe inculpatul M.I.D., martorul V.M. a utilizat telefonul mobil, având numărul X şi la momentul iniţierii acelor apeluri, martorul V.M. era pe raza comunei Alexandru cel Bun, judeţul Neamţ şi, în una din convorbiri a afirmat că „aştept pe P.”.
Inculpatul P.D., fiind de acord cu solicitarea lui M.I.D., l-a contactat pe inculpatul L.C.I., persoană de încredere, solicitându-i să vină până în Piatra-Neamţ întrucât vrea să-i propună o afacere foarte profitabilă.
În urma acestei discuţii, la începutul lunii decembrie 2012 inculpatul L.C.I., însoţit de către coinculpatul J.P., s-au deplasat în municipiului Piatra Neamţ unde s-au întâlnit cu P.D. Cu această ocazie inculpatul P.D. le-a propus coinculpaţilor să monteze un dispozitiv exploziv sub autoturismul părţii vătămate, urmând să fie retribuiţi cu suma de 30.000 euro şi auzind care este suma vehiculată, cei doi inculpaţi au fost de acord să monteze acel dispozitiv.
Inculpatul P.D. i-a dus pe cei doi în recunoaştere, arătându-le locaţia în care poate fi găsită maşina pe timpul nopţii, după care le-a pus la dispoziţie dispozitivul şi le-a arătat cum trebuie asamblat şi montat sub autoturism.
Cei doi inculpaţi nu au mai dus la îndeplinire activităţile menţionate, iar la data de 18 decembrie 2012 L.C.I. a plecat în Italia, de unde a revenit la data de 07 ianuarie 2013. După plecarea în Italia, inculpatul L.C.I. l-a pus în legătură pe P.D. cu inculpaţii recurenţi P.O. şi C.E.
Totodată, din actele de urmărire penală rezultă că la data de 27 decembrie 2013, la solicitarea inculpatului L.C.I., inculpatul C.E. împreună cu inculpatul P.O. s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ unde s-au întâlnit cu inculpatul P.D. şi au discutat cu privire la modalitatea concretă de ucidere a părţii vătămate M.B.A. prin amplasarea unui dispozitiv exploziv artizanal, sub autoturismul acesteia.
Inculpaţii recurenţi P.O. şi C.E. au fost de acord să pună în practică propunerea de suprimare a vieţii părţii vătămate în maniera propusă de inculpatul P.D., în schimbul primirii sumei de 7.000 euro, suma ce era majorata la 15.000 euro dacă se producea decesul lui M.B.A.. Suma în cauză urma a fi plătită celor doi de către inculpatul P.D. după ce avea loc explozia şi în funcţie de rezultatul obţinut.
Cu aceeaşi ocazie inculpatul P.D. le-a cerut inculpaţilor să procedeze şi la incendierea a două spaţii comerciale din municipiul Piatra-Neamţ, ce aparţineau unor cunoscuţi ai părţii vătămate M.B.A., iar pentru aceste activităţi infracţionale inculpaţii P.O. şi C.E. urmau să fie remuneraţi separat cu suma de 1.000 euro, plătită tot de inculpatul P.D.
Astfel, având în vedere că, inculpaţii recurenţi P.O. şi C.E. au fost de acord să amplaseze dispozitivul exploziv şi să incendieze spaţiile comerciale, acceptând să comită aceste infracţiuni de o gravitate sporită, în realizarea acestor rezoluţii infracţionale, inculpatul P.D. i-a condus pe cei doi coinculpaţi recurenţi sus-menţionaţi prin municipiul Piatra-Neamt si le-a arătat locaţia unde staţionează de obicei autoturismul părţii vătămate, locul unde putea fi găsit parcat pe timp de noapte, cât şi modul în care urma să fie asamblat şi armat dispozitivul exploziv, spunându-le că este foarte puternic şi, pe lângă distrugerea maşinii părţii vătămate, va avea ca rezultat uciderea pasagerilor.
Cu privire la incendierea celor două spaţii comerciale P.D. le-a spus inculpaţilor recurenţi nominalizaţi că vor avea nevoie de un ciocan cu care să spargă geamul de la vitrină, cât şi de cantitatea de 5 litri benzină pe care să o arunce în interior pentru a avea garanţia că spaţiul va fi distrus de flăcări şi le-a cerut ca în noaptea în care vor monta dispozitivul să-şi închidă telefoanele mobile şi să evite zona centrală a oraşului pentru a nu fi filmaţi de camerele de supraveghere. După ce le-a făcut acest instructaj şi le-a dat acel dispozitiv inculpatul P.D. i-a dus pe inculpaţi la o pensiune din municipiul Piatra-Neamţ şi le-a plătit camera.
În perioada 28-30 decembrie 2012 inculpaţii recurenţi P.O. şi C.E. s-au deplasat în mai multe rânduri în municipiul Piatra-Neamţ pentru a identifica maşina părţii vătămate, pentru a supraveghea zona, în vederea punerii în practică a celor solicitate de inculpatul P.D.
La data de 30 decembrie 2012 cei doi inculpaţi recurenţi sus-indicaţi, având asupra lor dispozitivul exploziv, s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ cu intenţia de a-l monta sub maşina părţii vătămate şi au mers în zona unde locuieşte partea vătămată, însă au fost nevoiţi să amâne punerea în practică a amplasării dispozitivului întrucât autoturismul vizat nu era în parcare, hotărând în aceste condiţii să revină după Anul Nou.
În intervalul de timp 30 decembrie 2012 - 09 ianuarie 2013 inculpaţii recurenţi P.O. şi C.E., s-au deplasat de mai multe ori în municipiul Piatra-Neamţ din oraşul Tg. Ocna, judeţul Bacău, pentru a se întâlni cu inculpatul P.D. ocazie cu care au discutat în detaliu modul de punere în aplicare a rezoluţiei infracţionale privitor la amplasarea dispozitivului exploziv sub autoturismul părţii vătămate în scopul suprimării vieţii acesteia. In intervalul 08 ianuarie 2013 - 10 ianuarie 2013 la aceste întâlniri au participat şi inculpaţii L.I. şi J.P. şi este de precizat faptul că inculpatul C.E. nu a mai participat la aceste întâlniri întrucât avea probleme cu soţia sa, care văzuse dispozitivul şi l-a ameninţat că va anunţa organele de poliţie.
Înalta Curte reţine că, din redarea în formă scrisă a convorbirilor telefonice interceptate autorizat în condiţiile legiipurtate de inculpaţi în perioada 02 ianuarie 2013 - 09 ianuarie 2013 rezultă că persoana care urma să amplaseze dispozitivul, având cunoştinţele necesare, era inculpatul recurent P.O. şi, mai mult, acesta fusese instruit de către P.D. cu privire la modul în care trebuiau interconectate elementele dispozitivului exploziv improvizat, modalitatea în care trebuia amplasat sub autoturism pentru a se activa şi a produce rezultatul scontat.
În continuare, respectiv în zilele de 09 şi 10 ianuarie 2013 inculpaţii L.C.I., P.O. şi J.P. s-au deplasat în Piatra-Neamţ unde s-au întâlnit cu inculpatul P.D., convenind ca în cursul nopţii de 10/ 11 ianuarie 2013, să instaleze dispozitivul exploziv întrucât între timp identificase autoturismul părţii vătămate parcat în locaţia indicată de către inculpatul P.D. şi au discutat cu privire la închirierea unui autoturism pe care să-l folosească în noaptea comiterii atentatului pentru a nu fi identificaţi de organele de urmărire penală.
Inculpatul P.D. a contactat mai multe persoane cu scopul de a închiria o maşină însă acest lucru nu s-a realizat deoarece preţul era foarte mare şi trebuiau să lase garanţie un act de identitate.
Conform convenţiei dintre inculpaţi, la data de 10 ianuarie 2013, în jurul orelor 16:00, inculpaţii P.O., J.P. şi L.C.I. s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ, având asupra lor dispozitivul exploziv, pentru a duce la îndeplinire activităţile infracţionale. Cei trei s-au întâlnit cu inculpatul P.D., care le-a comunicat că nu a putut face rost de un autoturism, conform promisiunii făcute şi au stabilit ca deplasarea la comiterea atentatului să se realizeze cu maşina aparţinând inculpatului L.C.I.
În aceleaşi împrejurări, inculpatul Păduraiu le-a cerut, coinculpaţilor să nu staţioneze anterior comiterii faptei în apropierea locuinţei părţii vătămate, întrucât ar fi putut crea suspiciuni acesteia, iar M.B.A. şi-ar fi luat măsuri de precauţie. Cei trei inculpaţi s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul L.C.I. în apropierea gării din Piatra-Neamţ, o zonă intens circulată şi unde prezenţa lor nu ar fi putut crea suspiciuni. În noaptea de 10/ 11 ianuarie 2013, în jurul orelor 23:30 inculpaţii P.O., L.C.I. şi J.P. s-au deplasat cu autoturismul marca V. cu numărul de înmatriculare provizoriu X, pe str. Privighetorii, unde locuieşte partea vătămată, parcându-l la circa 500 metri de autoturismul vizat cu numărul de înmatriculare X.
Pentru a nu fi observaţi şi identificaţi inculpaţii au oprit motorul autoturismului şi nu s-au mişcat din maşină până în jurul orei 01:30.
La această oră, inculpatul P.O. a coborât din maşină şi a mers pe strada menţionată pentru a supraveghea zona şi a vedea dacă amplasarea dispozitivului se poate face fără a fi văzuţi de locatari, iar după supravegherea maşinii inculpatul P.O. a revenit la autoturism şi le-a comunicat celorlalţi doi cele constatate în teren. În jurul orelor 02:00 inculpatul P.O. a mai verificat încă odată zona pentru a se asigura că nu va fi observat de nimeni.
Astfel, asigurându-se că nu se află nimeni care l-ar fi putut identifica şi împiedica să pună în practică activitatea infracţională pentru care se afla în zonă, în jurul orei 02:20 inculpatul recurent P.O., având asupra sa dispozitivul exploziv pus la dispoziţie de inculpatul P.D., s-a deplasat la maşina părţii vătămate cu intenţia de a-l monta.
Inculpatul recurent P.O. a mers la autoturismul părţii vătămate şi a montat acel dispozitiv legând un fir textil la roata faţă dreapta a maşinii. După montarea dispozitivului el s-a deplasat spre maşina în care îl aşteptau ceilalţi doi inculpaţi care-i asigurau paza şi părăsirea în grabă a locului faptei după comiterea infracţiunii. Imediat aceştia au fost imobilizaţi de organele de urmărire penală.
Înalta Curte mai are în vedere că, din raportul de expertiză tehnică efectuată în cauză, rezultă că sistemul exploziv, era format dintr-o încărcătura explozivă sub forma unui pachet de formă cilindrică, fixat de caroseria maşinii şi din aceasta ieşeau mai mulţi conductori, unii ajungeau la un cleşte de rufe, fixat şi el de caroseria autovehiculului, ce avea două lamele metalice dispuse pe partea interioară a cleştelui; lamelele erau despărţite de o placă subţire nemetalică legată prin intermediul unui fir textil la o ancoră înfiptă în cauciucul din faţă a autoturismului. Celelalte fire făceau legătura între capsa detonantă electrică - aflată în încărcătura explozivă - şi sursa de alimentare cu energie electrică dispusă pe exteriorul încărcăturii. Ansamblul încărcătură, capsă detonantă electrică, sursă electrică de curent era înfăşurat în hârtie şi asigurat cu bandă adezivă din material plastic.
La punerea în mişcare a mijlocului auto, indiferent de sensul de mişcare, firul textil smulgea placa nemetalică dintre lamelele metalice de pe faţa interioară a cleştelui de rufe şi permitea astfel realizarea contactului între aceste lamele, deci a continuităţii circuitului prin care energia electrică debitată de baterie se descărca pe filamentul capsei detonante care, la rândul ei, iniţia încărcătura explozivă.
Detonaţia încărcăturii explozive produce unde de şoc de mare intensitate care, la interferenţa cu organismele vii, produc răniri grave sau letalitate şi, de asemenea, aceste unde pot produce şi accidente indirecte ca urmare a spargerii geamurilor şi punerii în mişcare a cioburilor sau a antrenării unor corpuri dure ce pot impacta oamenii aflaţi ocazional în zonă.
Deoarece dispozitivul sus-menţionat prezenta un nivel de risc deosebit de ridicat datorat cantităţii de exploziv estimat iniţial pe baza dimensiunilor sale de gabarit (4 kg) precum şi a poziţionării maşinii faţă de locuinţele din zonă, s-a hotărât disruperea lui (lovirea cu un jet de apă concentrat în vederea spargerii, ruperii, fărâmiţării lui, fără iniţierea capsei detonante electrice sau încărcăturii de exploziv). În urma acestei activităţi s-a desprins dei-ul din locul unde a fost fixat, a fost neutralizat şi au rezultat:
- capsa detonantă electrică (mijlocul de iniţiere);
- încărcătura explozivă propriu-zisă (încărcătura de bază), apreciată la circa 1000 g funcţie de dimensiunile de gabarit;
- lamelele metalice de pe cleştele de rufe;
- fragmente de exploziv din încărcătura de bază;
- alte fragmente nemetalice şi metalice (banda adezivă, hârtia care ambala explozivul, bucăţi din reofori etc).
În scopul verificării dacă substanţa de culoare roşiatică era sau nu exploziv s-a prelevat pe o bucată de hârtie specială o mostră care a fost analizată cu trusa colorimetrică din dotarea SRI şi reacţia de culoare a transformat supoziţia de posibilă materie explozivă în certitudine, întrucât ea indică prezenţa nitroglicerinei şi a azotatului de amoniu (cele două substanţe chimice constituie componenţii bază a unor amestecuri explozive cu destinaţie civilă şi militară).
După analizarea dispozitivului s-a constatat că era un dispozitiv exploziv improvizat, (Dei), perfect funcţional şi apt de a detona şi conţinea ca încărcătură de bază un amestec de produse chimice organice şi anorganice care intră în categoria materiilor explozive şi amestecurilor explozive, iar cele aproximativ 1000 grame de exploziv, dacă ar fi detonat, ar fi putut vătăma grav sau omorî, ca urmare a efectelor directe sau indirecte a undelor de şoc, personalul aflat în maşină sau în zona adiacentă acestuia.
În acelaşi plan de analiză, Înalta Curte reţine că, din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 martie 2013 al Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciu Expertize Fizico-Chimice, rezultă că dispozitivul exploziv improvizat era sub forma unui obiect cilindric cu înveliş exterior din bandă adezivă tip scotch de culoare maro şi transparent, precum şi un fragment de bandă adezivă de culoare neagră. Obiectul era decupat longitudinal, astfel încât se observa în interior un recipient de tip PET, de 0,5 litri, care conţine o substanţă de culoare cărămizie. In urma analizelor de laborator s-a constat că substanţa de culoare cărămizie aflată în interiorul obiectului cilindric, este constituită din nitroglicerină, azotat de amoniu, rumeguş şi un alt compus - posibil nitrat.
Amestecul de nitroglicerină şi azotat de amoniu se regăseşte în mod uzual, singur sau alături de alţi compuşi, în compoziţia explozivilor de tipul dinamitelor şi atralitelor. Rumeguşul este considerat ca agent de afânare a amestecului.
Or, din rapoartele de expertiză din 14 ianuarie 2013 şi din 22 ianuarie 2013 ale Institutului Naţional de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică (vol. III dos.urm.pen., filele 80 - 114), rezultă că pe probele înaintate spre analiză, au fost puse în evidenţă profilele ADN ale inculpaţilor P.O., L.C.I. şi P.D., după cum urmează:
Pe materialul exploziv s-a pus în evidenţă o urmă biologică ce este identică cu profilul genetic al inculpatului P.D.;
Pe mănuşile chirurgicale şi becul de 24W au fost puse în evidenţă urme biologice ce sunt identice cu profilurile genetice ale inculpaţilor L.C.I. şi P.O.
Cu ocazia depistării în flagrant si verificării autoturismului cu care inculpaţii s-au deplasat pe raza municipiului Piatra-Neamt, au fost găsite două pungi conţinând o substanţă vegetală, de culoare verde oliv.
Din raportul de constatare rezultă că proba ridicată de la inculpatul L.C.I. era constituită din 175,3 grame, iar proba ridicată de la C.E. era constituită din 47,5 grame.
În urma analizelor de laborator, în probele menţionate s-a pus în evidenţă THC, substanţă biosintetizată din planta Cannabis, ce fac parte din tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.
Cu privire la drogurile de risc, inculpatul L.C.I. a declarat că au fost aduse de el din Italia pentru consum propriu.
Inculpatul C.E. a declarat că drogurile le-a primit de la L.C.I., aspect ce nu se poate confirma prin alt mijloc de probă.
Din notele de redare a convorbirilor şi comunicaţiilor efectuate prin telefon de către inculpaţi, anterior comiterii faptei, rezultă că aceştia au organizat cu minuţiozitate modul de comitere al faptei, astfel încât să producă rezultatul scontat, respectiv suprimarea vieţii părţii vătămate M.B.A. şi să nu fie identificaţi pentru a fi traşi la răspundere penală.
De asemenea, aceştia au acceptat şi faptul că prin detonarea dispozitivului cu încărcătură explozivă, prin punerea în mişcare a autoturismului părţii vătămate, s-ar fi putut produce victime colaterale, fie din membrii familiei persoanei vizate, cât şi alte persoane aflate întâmplător prin zonă dar şi bunuri materiale aflate în apropierea autoturismului ţintă şi important de subliniat este faptul că prin natura materialului exploziv folosit s-a pus în pericol viaţa şi integritatea corporală a mai multor persoane, respectiv a celor aflate pe o rază de circa 300 metri pătraţi cât şi toate bunurile materiale aflate în acest perimetru.
Mai mult, din convorbirile telefonice interceptate autorizate şi aflate la dosarul cauzei, rezultă că inculpaţii deja nominalizaţi nu foloseau nume reale sau date care să permită localizarea, identificarea sau stabilirea cu certitudine a legăturilor dintre ei şi inculpatul P.D., cel care a comandat acest atentat, sens în care discutau codificat.
Din notele de supraveghere a activităţii infracţionale a inculpaţilor rezultă că aceştia s-au întâlnit în mod repetat în locaţii publice, în perioada 02 ianuarie - 10 ianuarie 2013, după ce şi-au luat toate măsurile de precauţie, făcând verificări repetate atât a traseului parcurs cât şi a zonelor de întâlnire, încercând să creeze aparenţa că sunt prieteni care s-au întâlnit la o cafea.
Astfel, în ziua de 02 ianuarie 2013, la ora 13:24:49, P.O. aflat la postul telefonic x, ia legătura cu C.E. aflat la postul telefonic x şi poartă următoarea discuţie:
O.: M-o sunat D. acuma, dimineaţă.
E.:Ă..
O.:Acuma, pe la 1 m-o sunat..Şi o zis ce facem..I-am zis că poate ajungem diseară acolo, ştii?
E.:Da, da.
O.:I-am zis că noi plecăm mai târziu, pe la 8-9.. 10, ştii?
E.:Da..
O.:Aşa am zis.pe la 9 jumate -10, plecăm încolo..facem o oră jumate pe drum, m-ai înţeles?
E.:Da..
O.:Şi rezolvăm treaba, şi ne întoarcem..nu mai stăm a w proşti ore întregi..
E.: Corect, corect.
O.:Da, hai că-l sun şi pe V., să nu-şi facă planuri pe diseară..Nu mai lua pe C...
E.:Nu, băip
O.:Merg eu..tu şi V., atât.
E.:Da.
O.:3 inşi.nici P., nici nimeni.
E.:Da, bă.
O.:Bine băi, hai.
Ulterior, în ziua de 03 ianuarie 2013, la ora 14:34:43, P.O. aflat la postul telefonic x, ia legătura cu C.E. aflat la postul telefonic x şi poartă următoarea discuţie:
E.:Da.
O.: Ce faci, băietu?
E.:Uite-s la Bacău.
O.:Ce dracu faci la Bacău?
E.:Is la un unchi de-al meu, tai nişte lemne.
O.:Ce facem.facem vreun drum diseară încolo?
E.:Păi nu ştiu, na, vedem.
O.:M-o sunat ăsta iar.
E.:Ă..
O.:Da.i-am zis că n-ai putut tu să mergi, c-ai avut nişte treabă acasă, cu femeia..
E.:Da?Păi stai oleacă.nu ştiu dacă merge maşina.eu-s W aicea.nici nu ştiu cum plec.
O.:Na, i-am zis că n-avem maşină.
E.:Mi s-o f..t radiatorul de tot, ştii?
O.:A..I-am zis şi Iu ăsta de maşină, şi o zis că-l sună pe I. să ne dea maşina lui din service.
E.:Da, da.
O.:I-am zis că are I. o maşină în service..
E.:Da..
O.:Ar fi bun a dracu aia.
E.:Da.Trebuie 6 milioane jumate s-o scoată..
O.:Corect.
E.:Hai.ne auzim.să văd cum dracu.că am dat să urc aici, sus, şi mi-o bubuit radiatorul.
O.:Bine, băietu, hai.
E.:Hai.
La aceeaşi dată de 03 ianuarie 2013, la ora 14:38:04, C.E. aflat la postul telefonic x, este contactat de un DOMN (din probatoriul administrat în cauză a rezultat că postul telefonic este folosit de către inculpatul L.C.I.) aflat la postul telefonic xx (număr de Italia) şi poartă următoarea discuţie:
E.:Da, mă.
DOMNUL: Ce faci, mă?
E.: Uite, tai nişte lemne.
DOMNUL: Băi.da acolo.la Braşov…ce-o făcut...m-o sunat D., băi.
E.:N-am făcut nic, ăi.
DOMNUL: Băi..
E.: E vorba să mergem diseară.acuma să vedem, că mie mi s-o f..t motorul..ăsta, radiatorul la maşină..
DOMNUL: Băga-mi-aş p..a să-mi bag eu..
E.: Na.să vedem dacă găsesc deschis azi, să-mi schimb radiatorul,să-mi facă dracu ceva.
DOMNUL: Băi.să-mi bag p..a, ..măcar dacă-ţi dădea banii ăla, scoteai pe-a mea, mergeai cu a mea ... până veneam eu acasă.că duminică plec şi eu…Chestia că rămân de c…t, .. unde-i de mâncat.noi rămânem de c…t, ... fii atent..acuma am vorbit ceva cu el..unde-i de mâncat, unde avem de muncă..rămânem de c...t. S-a plâns mie..că aşa..că nu ştiu ce..că au venit pe aici.s-au dus pe dincolo..p.a mea..
E.: M-o sunat şi pe mine acuma, O., şi.
DOMNUL: Ă?
E.: Acuma m-o sunat şi pe mine O., şi o zis că să mergem diseară încolo..acuma să vedem cu ce dracu mergem.
DOMNUL: Bă…da bă E. mă duc eu acasă…am să-ţi explic..acolo-i de mâncat…nu o pâine…50 de pâini.
E.: Ştiu bă, ştiu şi eu.
DOMNUL: Băga-mi-aş p.a să-mi bag.., îmi stric relaţiile şi eu, unde este de mâncat. De ce ţi-am zis ţie...eu ţie ţi-am zis să mâncăm o pâine, nu? Vezi cum faceţi.măcar sună-l.nu ştiu.
E.: Da, vorbim..acuma l-o sunat pe ăsta.pe O...
DOMNUL: Da?
E.: Că m-o sunat acuma O...şi mi-o zis că m-o sunat ~ ăsta..aşa..aşa..şi mi-o zis să mergem diseară încolo..păi mergem.da cu ce să mergem..
DOMNUL: Aha, no, bun..Mă duc şi eu..duminică plec şi eu acasă.Bine.
E.: Bine bă.
DOMNUL: Păi după aia.mă duc duminică acasă..duminic plec..marţi când ajung..să duc maşina astalaltă..şi s-o scot pe aialaltă..
E.: Da, da.
DOMNUL: Bine, ne mai auzim, că mi s-au terminat banii, da?
E.: Bun, ăi, hai, pa.
În ziua de 03 ianuarie 2013, la ora 14:28:56, P.O. aflat la postul telefonic x, este contactat de P.D. aflat la postul telefonic x (cartelă prepaid) şi poartă următoarea discuţie:
O.: Da, D.
D.: Alo.
O.: Ce faci, barosane?
D.: Mai mergi la Târgu Mureş?
O.: Da băietu, da.
D.: Da pe când?
O.: Şi aseară. Frate..am mers până la C.E. ăsta s-o sucit…că o zis că nu ştiu ce.treabă are…că până acolo am mers normal…să mergem doar noi doi…după aia o zis să o lăsăm pe mine, că nu ştiu ce treabă are dimineaţă, şi nu ajunge înapoi..s-o sucit…
D.: Atunci, pe când o rămas?
O.: Păi şi azi am vrut să vin încolo. da. na…eu vin oricând. Dacă nu, cum să fac, D.? Eu iau un tren…vin cu-n tren până la Piatra Neamţ.
D.: Bun vezi oleacă…
O.: Da, da.
D.: Poţi mâine?
O.: Şi azi aş vrea.cum pot să plec încolo, te anunţ pe tine..cum vine maimuţoiul ăsta.ca şi ieri, m-am rugat de el toată ziua..l-am prins 10 minute prin oraş, şi atunci era cu fimei-sa.hai frate că mergem.nu ştiu ce.o venit fără fimei-sa pe la 8 jumate.
D.: Cu altcineva, n-ai cu cine?
O.: Nu ştiu nimic. D. că trebuie să fie un om…
D.: Cu C...să vorbesc cu el?
O.: C.?. .Na.
D.: Hai că-i dau un telefon lui C.
O.: El are...are C. o maşină?
D.: Are C. o maşină..are maşina lui, da-i în service, ai înţeles?
O.: A…
D.: Ar fi bun a dracu.e cu numere roşii.Hai că-l sun acum pe C.
În baza autorizaţiei nr. 8/UI/2013 din 05 ianuarie 2013, emisă de către Tribunalul Neamţ privind interceptarea şi înregistrarea pe bandă magnetică sau pe orice alt tip de suport a convorbirilor telefonice efectuate de P.D., utilizator al postului telefonic x, au rezultat următoarele aspecte relevante ce interesează dosarul cauzei:
În ziua de 07 ianuarie 2013, la ora 10:18:03, P.D., la postul telefonic cu nr. x,este contactat de L.C.I., aflat la postul telefonic x si poarta următoarea discuţie:
P.D.: - Alo?
L.C.I.: - Ei, ciao!
P.D.: - Mâi ..(..?) ce faci? Cum e vremea pe-acolo? E ninsoare?
L.C.I.: - Băi, bine. Bine, bine! Uite, sunt în Oradea, să fiu al dracului dacă nu bate un soare de.. Băi LUCIAN, dă puţin mai încet, mă!
P.D.: - La noi e ninsoare..
L.C.I.: - Ei! Da’ uite..
P.D.: -..(.?)
L.C.I.: - C., dă mai încet bă! Aşa, un pic de respect!
P.D.: - Pe unde vii acuma?
L.C.I.: - Da, e cald aici, e soare! Ninge la noi, ăă?
P.D.: - Da, da. Ninge.
L.C.I.: - Ce dracu’ să faci, asta este!
P.D.: - Asta e, na’!
L.C.I.: - în rest, totul bine?
P. D.: - Da’ tot cu.. sau mergi altă rută?
L.C.I.: - Cum?
P. D.: - Treci prin Piatra acasă sau mergi altă rută? Pe unde mergi tu?
L.C.I.: - Nu, păi vin pe-aici, pe la Braşov.
P. D.: - Aaa, pe la Braşov vii!
L.C.I.: - Da! Da, da, da, da, da, da, da..oricum ajung târziu în seara asta.
P. D.: - îmm..
L.C.I.: - Da..
P. D.: - Că mai încolo e nins şi..
L.C.I.: - Păi asta e! Tocmai că l-am sunat pe şoferul Iu’ nevastă-sa şi cică e.. ninge, că-s cu microbuzul, ştii?
P. D.: - Aha!
L.C.I.: - Da. Oricum mâine, mâine mă duc şi eu Incolo,spre tine. Bem o cafea, aa?
P. D.: - Da, da, da, da! Eu îs acasă.
L.C.I.: - Da, da, îţi dai seama. Da.
P. D.: - Bun atunci, frate!
L.C.I.: -..(..?) şi eu. Da?
P. D.: - îhÎ!
L.C.I.: - Bun maestre, te-am salutat! Ai grijă!
P. D.: - Drum bun şi..(..?)
L.C.I.: - Pa, pa! Pa, pa! Pa, pa, pa, pa!
Astfel, în ziua de 09 ianuarie 2013, au fost interceptate convorbirile telefonice efectuate de P.D. de la postul telefonic x, rezultatul fiind după cum urmează:
În ziua de 09 ianuarie 2013, la ora 11:35:03, P.D., la postul telefonic x, este contactat de L.C.I. aflat la postul telefonic x si poarta următoarea discuţie:
P.D.- Alo.
L.C.I.- Da domnul D.
P.D.- Salut! Uite te-am sunat mai devreme un pic.
L.C.I.- Am văzut, am văzut şi eram.. telefonul în maşină .am băut şi eu o cafea.
P.D.- Ăă . am vorbit acolo şi.. când vii tu încoace?
L.C.I.- (..?) Ştii când.
P.D.- Adică na … îi şi pozitiv şi negativ într-un fel.
L.C.I.- Da (?)
P.D.- Adică să vedem dacă.
L.C.I.- Vorbim mâine.
P.D.- Da, da. în rest, tu ce faci?
L.C.I.- Cum?
P.D.- în rest, tu ce faci?
L.C.I.- Bă, bine, bine, chiar foarte bine, chiar foarte bine,începe să fie şi la mine mai bine.
P.D.- îi bun. Bun, vorbim când vii tu încoace. L.C.I.- Ne vedem mâine, da?
P.D.- Da, da.
L.C.I.- Baftă!
P.D.- Hai! Numai bine! Noroc! Pa, pa.
Anterior, în ziua de 08 ianuarie 2013, la ora 11:05:15, P.D., de la postul telefonic x, ia legătura cu L.C.I. aflat la postul telefonic x si poarta următoarea discuţie:
L.C.I. Da,maestru’!
P.D. - Ce faci, dom’ director?
L.C.I. - Uite acuma am plecat, mă duc încolo.
P.D. - Aha. Foarte bine.
L.C.I. - Da?
P.D. - Ai luat şi pe văru’ de la…
L.C.I. - Da, da, da.
P.D. - Aha. Bun, tată.
L.C.I. - Da?
P.D. - Bun. Hai. Ne auzim când ajungi. L.C.I. - (..?) Când ajung, înainte s-ajung, cu 10 minute te sun. Da?
P.D. - OK. Bine.
L.C.I. - Te-am salutat! Pa, pa!
P.D. - Pa, pa! Pa, pa!
La aceeaşi dată de 08 ianuarie 2013, la ora 14:05:16, P.D. de la postul telefonic x, ia legătura cu L.C.I. aflat la postul telefonic x. L.C.I. - Da.
P.D. - Da unde eşti? Că nu te văd în bar acolo jos.
L.C.I. - Păi io-s aicea, acuma-s la. în faţa barului. Eşti înăuntru?
P. D. - Da eu m-am dus la maşină din nou. Că am lăsat telefonu-n maşină, ştii?
L.C.I. -A. (..?) Hai.
P.D. - (l-am uitat?) în maşină. Hai că vin acuma încolo.
L.C.I. - Bun.
În ziua de 08 ianuarie 2013, la ora 14:29:57, P. D., la postul telefonic x, este contactat de E. (fiul său), aflat la postul telefonic: x si poarta următoarea discuţie:
P.D.: - E.
E.: - Ăăă!
P.D.: - Ia zi-mi oleacă, cum îi cu închirierile la Ş., aicea, cu maşinile?
E.: - Habar n-am, nu ştiu.
P.D.: - Tre’ să ai cont la ei, tre’ să ai ceva sau nu ştiu cum.
E.: - La Ş.?
P.D.: - Da, măi, la Ş., unde se închiriază maşini.
E.: - Nu’ş, parcă cu buletinul.
P.D.: - Ştiu, buletinul, buletinul, normal că cu buletinul, dar…tre’ să laşi vreo garanţie sau plăteşti pe zilele care ai tu nevoie?
E.: - Nu ştiu dacă tre’ să laşi garanţie.
P.D.: - Am înţeles.
E.: - S-ar putea să trebuiască garanţie. Am impresia că-ti cere garanţie.
P.D.: - Da, ăăă?
E.: - Da.
P.D.: - Bun, hai, lasă că mă duc eu şi întreb eu.
E.: - Ştii cu cine? D. avea un prieten de-al lui care închiriază maşini şi tot aşa, dar fără garanţie.
P.D.: - Da?
E.: - Da. Un milion pe zi.
P.D.: - Care D.?
E.: - D. taximetristul.
P.D.: - Aha, lasă că, dacă e, îţi spun eu să-l suni oleacă şi mă găsesc eu cu el.
E.: - Bun, bun, bun, hai.
P.D.: - Bine, hai, pa, pa.
E.: - Hai.
După tentativa eşuată de asasinat, inculpatul M.I.D. vroia să afle ce s-a întâmplat şi care sunt reacţiile în municipiul Piatra-Neamţ, omul de legătură fiind martorul V.M. şi martorul menţionat, în cuprinsul convorbirilor telefonice ce se prezintă în continuare, a lăsat de înţeles că cel din spatele atentatului este M.I.D.:
Astfel, în ziua de 11 ianuarie 2013, la ora 12:06:42, V.M. aflat la postul telefonic x (cartelă prepaid), ia legătura cu o DOAMNĂ (posibil M.A.) aflată la postul telefonic x (cartelă prepaid) şi poartă următoarea discuţie:
A.: Alo?
V.:Sărut mâna!
A.: Bună, M.! îi spun eu să te sune, că sunt la sală şi n-o ieşit din duş.
V.: Aaa, da?
A.: Da, da.
V.: Păi nu-i nici o urgenţa. Nu. Voiam să văd ce faceţi. Nu-i nici o urgenţă.
A.: Nimica. La sală şi.. îl aştept să iese de la duş că eu am terminat.
V.: Da, da, da.
A.: Da, îi spun eu să te sune. R. cum e? Mai bine?
V.: R.-i mai bine, da.
A.: Bun, mă bucur atunci.
V.: V-aţi uitat la televizor?
A.: Mda! (n.i. - oftează)
V.: Ei, scriau acolo că…
A.: (n.i. - neinteligibil)
V.: … posibil un partener. N-ai văzut?
A.: Nu. Nu, că pe la 9…
V.: Un asociat, un partener. Da. Eu am tot urmărit.
A.: Da? Păi bine că i-o prins pe ăia, măcar să..
V.: O prins trei de la Târgu Ocna şi unu din Piatra.
A.: (n.i. - neinteligibil)
V.: Patru. Da. M-a sunat o ziaristă şi mi-a zis.
A.: Mda.
V.: Unu’ P. de aicea şi trei de la Târgu Ocna.
A.: Mda, da, da. Păi bine că i-o prins…
V.: Da. M-a sunat C.M...
A.: Aaa!
V.:... de la Ceahlăul şi ea mi-a zis.
A.: Da, da, da. Păi, îţi dai seama c-o să scrie ea.
V.: Da, că deocamdată nu-s oficiale.
A.: Mda, mda. Ei, asta e!
V.: Da.
A.: Ce să-i faci? (ni. - oftează) îi bun.
V.: Mda, bine, atunci.
A.: îi spun eu să te sune.
V.: Aaa, nu neapărat! Voiam sa văd ce faceţi. Atâta tot. Nuuuu…
A.: Da, da.
V.: Te pup!
A.: Te pup! Te pup!
V.: Pa, pa!
Ulterior, în ziua de 11 ianuarie 2013, la ora 11:42:57, V.M. aflat la postul telefonic x (cartelă prepaid), ia legătura cu o DOAMNĂ (posibil o anume R., concubina lui) aflată postul telefonic x (cartelă prepaid) şi poartă următoarea discuţie:
R.: Da?
V.: Da. Am aflat! Pe D., pe D. H. l-au prins în flagrant şi încă trei de la Târgu Ocna. I-au şi filmat.
R.: Belea!
V.: M-o sunat CRISTINA M. şi mi-o zis.
R.: O supt-o ăsta!
V.: Si cică nu ştiu cine, că zice că încă.. deci.. celuilalt sau altuia, zice că, din câte am înţeles, de data asta chiar îi vun brăţări.
R.: Mmm… Adică lui P. cred că…
V.: Ei nu ştiu dacă la P., nu ştiu la cine s-o referit si nu vreau să speculez că nici nu.. Da. (n.l. - oftează).
R.: Bine.”
Înalta Curte are în vedere că, încă din anul 2012 inculpatul M.I.D. afirma că la nivelul municipiului Piatra-Neamţ vor fi evenimente deosebite, inclusiv bombe şi din acest punct de vedere este relevant că, la data de 03 aprilie 2012, cu ocazia unui control efectuat de către lucrătorii de poliţie din cadrul I.P.J. Neamţ, în baza autorizaţiei nr. 20/U/2012 emisă de Tribunalul Neamţ, a fost înregistrată o convorbire în mediul ambiental, între inculpat şi lucrătorii de poliţie:
„V.G. - Bună seara, de la Serviciul Arme, nişte documente dacă îmi permiteţi.
M.I.D.: - Pentru ce anume?
V.G.: - Prezentaţi documentele domnului de la Circulaţie.
M.I.D.: - Dar de ce tocmai pe mine?
V.G.: - De la I.P.J. Neamţ, Serviciul Arme. S-a eliberat o rezoluţie prin care se va face o percheziţie la autoturismul dumneavoastră.
M.I.D.: - Aşa, da…
V.G.: - Se pare că în autoturism s-ar afla un pistol. Este înregistrată lucrare, trebuie să facem o verificare la autoturism.
M.I.D.: - Da, dar al cui e autoturismul ăsta?
V.G.: - Deci noi avem., pe autoturismul respectiv.
M.I.D.: - Dar de cine e făcută?
V.G.: - Mai multe detalii o sa aflaţi. înţelegeţi?
M.I.D.: - Da, stai să îmi sun avocatul.
V.G.: - Sunaţi, nu e nici o problemă.
M.I.D.: - Si.. altceva ce trebuie?
V.G.: - Să facem o verificare la maşină. Dacă deţineţi acest…dumneavoastră, ce declaraţi. Aveţi sau nu aveţi?
M.I.D.: - Eu? Da, am două bătăi. Am două bătăi.
V.G.: - De mişto, de…
M.I.D.: - Păi da’ nu, da’ nu vă e ruşine? Chiar aşa?
V.G.: - Dar cine sunteţi dumneavoastră de…
M.I.D.: - Cine? Sunt exact cine sunt eu!
V.G.: - Ne-am legitimat..
M.I.D.: - Ia sa vad legitimaţia, că mi-ai spus, nu..
V.G.: - Păi v-am arătat-o o data, domnule, dar dacă dumneavoastră vă uitaţi.. eu vă arăt legitimaţia şi vă uitaţi în altă parte, îmi pare rău. Vântu am spus.
M.I.D.: - V.C., da?
V.G.: - Deci.
M.I.D.: - Da şi acuma ce trebuie, să ... (neinteligibil) maşina?
V.G.: - Da
M.I.D.: - Da? Hai, ia treceţi la treabă!
V.G.: - Dar trageţi-o un pic mai.. că încurcăm aici.
M.I.D. - Cine pune mâna pe maşină, dumneavoastră, atâta, da?
V.G.: - Pai da…
M.I.D.: - Atâta, hai, daţi jos bagajele noastre.. Deci unul singur pune mâna pe maşină, da?
V.G.: - Da, nu facem noi…
M.I.D.: - Deci pistol cu glonţ, nu?
V.G.: - .. vă daţi seama..
M.I.D.: - Deci e lucrare. E lucrare asta, da?
V.G.: - Deci eu v-am spus… Prima data ne uitam în torpedo.
M.I.D.: - Hai.
V.G.: - Haideţi pe partea asta. Deci dumneavoastră deschideţi, eu nu..
M.I.D.: - Dar, nu chiar… Eu asta am vrut să vad, dacă aveţi dumneavoastră curajneinteligibil…
V.G.: - Numai ăsta, cum îi zice.. torpedoul
M.I.D.: - A, torpedoul
V.G.: - Dracu’ ştie şi cum se deschide…
M.I.D.: - Da, poftiţi.
V.G.: - Uşor, nu trebuie să…
M.I.D.: - Chiar dacă înresistrezi, cum v-am spus, am bombe, am.. (neintelisibil)
V.G.: - Dar eu n-am zis că aveţi bombe…
M.I.D.: - Am bombe.. certificatul nu e aici…
V.G.: - Nu, nu, vi-l dă, vi-l dă, vi-l dă, nu facem noi.. Actele, va daţi seama. Da, vi-l dă. Vi-l dă înapoi. Aşa…
M.I.D.: - Uitaţi-vă unde vreţi.
V.G.: - în portbagaj.
M.I.D.: - ..neinteligibil.. Dar când v-a dat exact lucrarea, unde?
V.G.: - Haideţi, că…
M.I.D.: - Haideţi că am făcut planul şi ..(neinteligibil)… pe toate jos.
V.G.: - Mama mia, ce e aicea…
M.I.D.: - Daţi-le dumneavoastră jos.. şi eu n-am chef să..(neinteligibil) Unde credeţi..
V.G.: - Păi doar nu vi le las aici.
M.I.D.: - O scoţi aşa..
V.G.: - Ca să nu fac ceva.. E bine, acolo, nu?
M.I.D.: - Aproape bine. Caută bine, vezi acolo,ridică tot.
V.G.: - Asta se ridică în sus, nu?
M.I.D.: - Da, da, dacă tragi.
V.G.: - Să mă uit un piculeţ aşa. .E bine aşa?
M.I.D.: - E bine aşa.. Lasă la mine, faceţi voi ce aveţi de făcut…
V.G.: - Ne mai uitam un pic în maşină după asta şi gata.
M.I.D.: - Dacă tot ai pus mâna, pune tu mâna pe cauciuc şi pune-l înapoi, că…
M.I.D.: - Da’ ce căutaţi, pistol sau mitralieră? Pistol, nu mitralieră, da? A, m-am liniştit!
V.G.: - Dacă era de aia nu…
M.I.D.: - Da, zi unde vrei, faţă, spate? Uită-te, fără nici o problemă, uită-te. Îmi dai şi mie un proces-verbal, pentru verificarea asta?
V.G.: - II întocmesc dar nu pot să ţi-l dau, că... Gata, să urce domnii în maşină.
M.I.D.: - Gata, urcaţi în maşină.
V.G.: - Şi aici un pic?
M.I.D.: - Da, deschide, deschide!
V.G.: - Hai, urcaţi, urcaţi!
M.I.D.: - Ee? L-ai găsit? La motor ? E la motor?
V.G.: - Nu, n-am căutat să deschidem.
M.I.D.: - Hai că-ţi dau eu drumul.
V.G.: - Fiecare cu scula lui, ştie ce are.. Da, puteţi să închideţi.
M.I.D.: - Da’ numai mie sau mai faceţi aşa? .. (neinteligibil)..Buna seara, domnul avocat, ce faceţi?
M.I.D.: - E lucrare? Si cine se ocupă, cum aţi spus, Vântu, nu?
V.G.: - Eu numai am venit aicea, nu mă ocup eu.
M.I.D.: - Si cine a dat dispoziţie, T.?
V.G.: - Nu, dom’ le.
M.I.D. - Să-i transmit şi eu ceva…
V.G.: - Nu nu nu…
M.I.D. - Aaaa, şefii..maaamă, ce..
V.G.: - Nu, asta a venit la Serviciu Arme.
M.I.D.: - (către altă persoană) dar cum daca mă deranjează.. vii şi..(neinteligibil) şi nici măcar nu e maşina mea. Asta e vrăjeală. Dar nu, uite vin, că am stat două ore în aeroport că a întârziat avionul acum mai stau şi aici, am stat jumătate de oră până acum…
V.G. - Parcă mie îmi face plăcere să…
M.I.D. - Dar nu, dar sincer îţi spun, chiar aşa de prost şi de idiot nu sunt încât să.. Alea-s ascunse, stai cuminte, pistoale, grenăzi, îs ascunse, când o să apară, o să apară la ştiri, crede-mă. Poţi să îi spui lui T., când i-o fi lumea mai dragă o să aibă o surpriză. Când cred cu că e şmecher. Dar de ce nu îl căutaţi pe „Ţ.”? Aia nu au arme? Aia numai cu răngi şi cu bâte? Aia nu au pistoale? Domnul Vântu.. Nu vă înconoştiinţează la şedinţe, nu vă spun şefii ierarhici superiori ?
Înalta Curte conchide că, din analiza mijloacelor de probă administrate în cauză, în raport situaţia de fapt reţinută, rezultă următoarele:
- Inculpatul M.I.D., după atentatul eşuat din Vitan, s-a deplasat la domiciliul inculpatului P.D. şi i-a solicitat să găsească executanţi care să monteze dispozitivul exploziv;
- La data de 20 decembrie 2012 inculpatul M.I.D. şi-a activat cartela telefonică cu nr. x, al cărui număr nu l-a comunicat decât prietenilor foarte apropiaţi;
- Până la data menţionată inculpatul M.I.D. a folosit postul telefonic cu numărul telefonic x;
- Pentru convorbiri cu persoane din anturaj şi pentru a nu fi localizat, inculpatul folosea telefonul concubinei sale, M.A.M., cu numărul x. Mai mult, în momentul în care pleca de acasă, inculpatul M.I.D. nu avea asupra sa telefonul mobil;
- Deplasarea la locuinţa lui P.D. s-a făcut cu autoturismul aparţinând martorului V.M.;
- În perioada anterioară atentatului inculpatul M.I.D. nu l-a contactat telefonic pe P.D. în ideea de a nu se face legătura dintre el şi atentat;
- Conform solicitării inculpatului M.I.D., executanţii nu cunoşteau identitatea instigatorului.
- Persoana de legătură dintre executanţi şi inculpatul (instigator) M.I.D. era coinculpatul P.D.;
- În mod cert inculpatul M.I.D. i-a pus la dispoziţie inculpatului P.D. (printr-un intermediar) dispozitivul exploziv improvizat şi l-a asigurat de finanţarea integrală a atentatului;
- După ce inculpatul P.D. le-a predat coinculpaţilor L.C.I., P.O. şi C.E. dispozitivul exploziv, le-a arătat locaţia unde este parcată pe timp de noapte maşina persoanei vizate;
- Inculpaţii L.C.I., J.P., P.O. şi C.E. s-au deplasat în mai multe rânduri pe raza municipiului Piatra Neamţ pentru a executa „contractul”, conform celor stabilite cu P.D.;
- Inculpatul (intermediar) P.D. s-a întâlnit cu inculpaţii (executanţi) L.I.C. I. şi J.P. şi, după ce i-a condus în teren să le arate locul unde era parcată maşina, le-a predat dispozitivul exploziv pentru a fi montat sub autoturismul persoanei vizate;
- În continuare, inculpaţii L.C.I. şi J.P. se deplasează la Piatra-Neamţ pentru a monta dispozitivul exploziv dar renunţă întrucât nu au găsit maşina persoanei vizate;
- După plecarea în Italia inculpatul L.C.I. l-a contactat pe C.E. şi i-a solicitat să ducă el l-a îndeplinire „contractul”, comunicându-i faptul că dispozitivul era ascuns la el acasă;
- În perioada 27 decembrie - 30 decembrie 2012 inculpaţii C.E. şi P.O., având la ei dispozitivul exploziv, au intenţionat să-l monteze sub autoturismul persoanei vizate dar nu au reuşit întrucât maşina nu era în parcare;
- În perioada 02 ianuarie 2013 - 10 ianuarie 2013 P.D. a făcut presiuni asupra coinculpaţilor ca să respecte „contractul” şi să ducă la îndeplinire obligaţiile asumate;
- În noaptea de 10/ 11 ianuarie 2013 inculpaţii L.C.I., P.O. şi J.P. s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ şi execută tentativa de omor propriu-zisă, prin montarea acelui dispozitiv exploziv improvizat;
- Inculpatul (instigator) M.I.D., pe fondul unui conflict anterior, cât şi urmare a atentatului eşuat din Vitan, a luat hotărârea să îl ucidă pe M.B.A. şi pentru a nu se face legătura între el şi agresiunea propriu-zisă asupra persoanei vizate, inculpatul M.I.D. a luat decizia de a angaja în acest scop persoane necunoscute, domiciliate în alt judeţ faţă de Neamţ;
- În consecinţă, l-a mandatat pe intermediarul P.D. să caute executanţi, să le comunice faptul că pentru această activitate vor fi renumeraţi cu o sumă de maxim 30.000 euro, în funţie de rezultatul produs - decesul lui M.B.A. sau decesul unei persoane din familia acestuia;
- Totodată, pentru a pregăti sub aspect „logistic” comiterea faptei, inculpatul M.I.D. a procurat, de la o persoană necunoscută, dispozitivul exploziv improvizat pe care i l-a trimis lui P.D., în cursul lunii noiembrie 2012. în momentul primirii acelui dispozitiv exploziv improvizat, P.D. a fost instruit cu privire la modalitatea de interconectare a elementelor ce compunea dispozitivul exploziv pentru ca acesta să fie funcţional, modalitatea în care trebuia amplasat sub autoturism pentru a produce rezultatul scontat, respectiv suprimarea vieţii persoanei vizate şi a pasagerilor din autoturism;
- Inculpatul (intermediar) P.D., l-a solicitarea lui M.I.D. a căutat persoane dispuse să suprime viaţa lui M.B.A., contra unei sume de 30.000 euro. Este de precizat că inculpatul nu dispunea de această sumă de bani în momentul iniţierii demersurilor pentru racolarea executanţilor, banii urmând să-i fie remişi de către M.I.D. după producerea atentatului;
- Inculpatul (intermediar) P.D. s-a întâlnit cu inculpaţii (executanţi) L.I.C.I., J.P., P.O. şi C.E. stabilind modalitatea concretă de punere în aplicare a atentatului;
- În noaptea de 10/ 11 ianuarie 2013 inculpaţii L.C.I., P.O. şi J.P. s-au deplasat în municipiul Piatra-Neamţ şi execută tentativa de omor propriu-zisă, prin montarea acelui dispozitiv exploziv improvizat.
Înalta Curte are în vedere că din declaraţiile inculpatului P.D. rezultă, cu certitudine, faptul că cel care a dat comanda, a procurat dispozitivul exploziv şi asigura finanţarea atentatului, este inculpatul M.I.D.
Totodată, din declaraţia inculpatului L.C.I. dată în faza de urmărire penală, rezultă că a fost contactat de către inculpatul P.D. şi solicitat să monteze dispozitivul exploziv contra unei sume de bani şi a menţionat că el este persoana care i-a pus în legătură pe P.D. şi ceilalţi inculpaţi:
„În cursul lunii decembrie 2012, pe la jumătatea lunii, eu am fost contactat de către P.D. care m-a chemat în Piatra Neamţ, motivând că vrea să discute ceva cu mine. Acesta mi-a cerut să montez o bombă sub o maşină, marca jeep, care aparţinea unei persoane, care are mai multe baruri, era mic de statură, îndesat şi purta cioc. Pentru această activitate eu Şi J.P. urma să primim suma de 30.000 euro. La acea discuţie era şi J.P. însă el nu a auzit ce se discuta întrucât era în altă maşină. Iniţial am fost de acord să montez acel dispozitiv şi am primit de la P.D. un cilindru învelit în bandă scotch de culoare maro, o capsă detonantă cu două fire şi o sfoară cu un cârlig la capăt. El mi-a arătat cum trebuie asamblat dispozitivul pentru a fi funcţional. Eu am luat acel dispozitiv la mine acasă şi l-am ţinut în podul casei. Pe traseul spre casă eu i-am spus lui J.P. ce am vorbit cu P. şi faptul ca trebuia să punem acea bomba sub maşina contra unei sume de bani. Auzind ce sumă de bani este în joc el mi-a spus că este ceva „fain” şi vrea să o facem.
Întrucât la data de 18 decembrie 2012 am plecat în Italia, l-am pus în legătură cu P.D. pe P.O. Mai mult, eu m-am speriat când am auzit că acea bombă trebuia să se activeze la plecarea maşinii şi am decis să mă retrag.
În perioada cât am fost în Italia am ţinut legătura cu P.D. şi C.E., prieten cu P.O.. In discuţii eu le-am spus că am vorbit ceva cu D. şi l-am rugat să rezolve treaba într-un mod sau altul, ori pun bomba ori o duc înapoi omului.
Pe data de 07 ianuarie 2013 eu am revenit în ţară şi am fost chemat la Piatra Neamţ de către P.. Am venit însoţit de către J.P. si C.E. şi ne-am întâlnit cu P. la un Mall, la intrarea în oraş. D. mi-a reproşat că omul este neserios şi nu a rezolvat treaba, motiv pentru care mi-a cerut să vorbesc cu el şi să vedem ce facem, ori o pune ori o duc înapoi.
Când am venit la Piatra Neamţ, pe 10 ianuarie 2013, însoţit de către P.O. şi J.P., aveam stabilit să rezolvăm treaba în acea noapte, într-un mod sau altul. întrucât tentaţia banului era prea mare, noi am decis să punem bomba fără să ne gândim la consecinţe.
Menţin declaraţiile anterioare privind modul în care a fost montat dispozitivul exploziv.
În maşina mea s-au găsit droguri de risc, eu fiind consumator din 2009. Drogurile găsite la C.E. nu proveneau de la mine şi nu înţeleg de ce acesta afirmă că i le-am dat să le ţină.
Cele 150 grame cannabis găsite în maşina mea au fost aduse din Italia, cînd am revenit în luna ianuarie 2013.”
Înalta Curte are în vedere că, din examinarea declaraţiei inculpatului recurent P.O., rezultă că P.D. i-a comunicat că persoana vizată a „deranjat” foarte tare pe cineva din Bucureşti însă, pentru protecţia respectivului, nu-i poate oferi mai multe amănunte şi că plata va fi făcută de persoana din Bucureşti, la circa o săptămână de la eveniment, întrucât nu poate risca să se afişeze pe raza municipiului Piatra Neamţ.
„În apropierea datei de 25 decembrie 2012, nu mai reţin cu exactitate data, un prieten de-al meu pe nume C.E., mi-a spus că s-a deplasat la Arad, de unde l-a adus pe un prieten de-al său I. şi o bombă pe care I. o deţinea ascunsă în podul casei. Mi-a spus că bomba a fost transportată într-un recipient tip instinctor de incendiu, pentru a nu fi depistat la graniţă. Nu l-am crezut pe C.E. Am considerat că e o glumă şi am solicitat să mi-o arate. Am mers împreună cu C.E. până în faţa porţii cu maşina până la casa lui I., pe care îl cunoşteam din vedere.
Eu am rămas în maşină şi E. a intrat în curtea prietenului său I. Am văzut că în curte erau două imobile. Unul în construcţie şi unul deja locuibil iar C. mi-a spus că urma să o ia din podul uneia dintre case, unde era ascunsă în fundul coşului de fum.
A venit C. după aproximativ 5 minute cu un rucsac de culoare verde şi mi-a arătat bomba. De fapt mi-a arătat un material solid de culoare roşiatică (gen plastic) şi o capsă din aluminiu de mărimea aproximativă a unei ţigări de care erau legate două fire. Materialul solid era parţial învelit în bandă scotch de două nuanţe (transparentă şi incoloră). Atât substanţa solidă roşiatică şi capsa erau învelite într-o altă pungă plastică de culoare verde. E. m-a întrebat dacă sunt de acord să-l însoţesc până la Piatra Neamţ pentru a preda acel colet unei persoane în judeţul Neamţ. Am fost de acord să-l însoţesc şi în aceeaşi zi, spre seară m-am deplasat spre Piatra Neamţ cu maşina lui E. şi cu încă o altă persoană, pe nume N.
E. deţine un O., de culoare vişinie cu nr. de înmatriculare X.
Odată ajunşi în municipiul Piatra Neamţ, ne-am întâlnit la barul Galeria M. cu un bărbat care ulterior am aflat că se numeşte P.D. În bar, ne-am comandat câte o cafea şi D. l-a întrebat pe E. dacă a adus „aia” spunându-i că trebuie să o ia să mai monteze ceva la ea. P.D. probabil considera că noi fusesem instruiţi pentru scopul cu care venisem. Am dedus asta, deoarece a început să ne transmită o serie de date de care eu nu aveam cunoştinţă până atunci.
Acesta ne-a transmis că se va deplasa cu noi pentru a ne arăta locaţia şi maşina unde urmează să fie montat dispozitivul exploziv.
Ne-am deplasat cu un autoturism de culoare verde, marca B., înmatriculat în Neamţ, condus de P.D. iar C. şi N. se deplasau separat cu maşina lui E. Ne-a arătat blocul în faţa căruia trebuia să fie parcată maşina sub care D. ne-a precizat anterior în barul Galeria M., unde ar fi urmat sa fie montat dispozitivul exploziv. Maşina nu era în parcare, însă P. mi-a spus că e un autoturism marca R., de culoare verde, cu trei de M în finalul numărului de înmatriculare.
Cu aceeaşi ocazie, P.D. ne-a sugerat să incendiem alte două locaţii, pe care ni le-a arătat, respectiv un bar cu jocuri electronice, denumit 777 şi un magazin de haine.
P. ne-a spus că trebuie să incendiem barul de jocuri electronice, întrucât e o problemă de-a lui personală, mai veche.
Din discuţiile purtate cu P.D. am înţeles că dispozitivul trebuia amplasat sub R. cu nr. MMM şi magazinul de haine incendiat deoarece proprietarii supăraseră pe cineva de la Bucureşti. Am decis atunci când am discutat despre plată că cel care va plăti pentru amplasarea dispozitivului şi incendierea magazinului este o persoană din Bucureşti. P.D. mi-a transmis cu ocazia recunoaşterii zonei unde ar fi trebuit să fie maşina condiţiile de plată, respectiv faptul că plata pentru atingerea oricărei din ţinte respectiv amplasarea dispozitivului sau incendierea magazinului de haine se va face după o săptămână deoarece cel de la Bucureşti evită să vină spre Piatra Neamţ. In concret plata urma să se facă de P. într-un imobil din Moineşti. I-am lăsat coletul adus de C. de la casa lui I. lui P., după care ne-am întors spre Tg.Ocna. Ne înţeleseserăm cu P. ca în seara aceleiaşi zile să ne întoarcem la Piatra Neamţ. întrucât C.E. a avut probleme cu maşina ne-am întors la Piatra Neamţ însoţiţi de două tinere, pe nume T.E. şi Ioana. Ne-am întâlnit cu P. în Piatra Neamţ şi împreună am continuat drumul spre o pensiune denumită „A.”. De la barul Galleriei M. m-am urcat în maşina lui P. care mi-a spus că dispozitivul exploziv ce se afla în maşină va rămâne la noi. Mi l-a dat în acelaşi rucsac verde în care îl adusesem iniţial, însă când am ajuns la pensiune şi-a adus aminte că nu a fost montat declanşatorul dispozitivului şi mi l-a luat înapoi. D. P. a revenit la pensiune după aproximativ 2 ore jumătate şi mi-a dat dispozitivul gata asamblat. Cu aceeaşi ocazie P.D. mi-a prezentat dispozitivul exploziv în detaliu şi modul în care urma să fie amplasat. Am observat că de această dată materialul exploziv era învelit în totalitate în scoch netransparent. Dispozitivul în cauză era compus din următoarele elemente: batonul de exploziv învelit în scoch de care era ataşată o cutie de plastic alb gen întrerupător (declanşator). Separat de dispozitiv - capse detonatoare. Legat de cutia de plastic alb, o aţă de culoare albă de circa 2 metri lungime. De asemenea, de declanşator erau conectate 2 fire legate la celelalte capete de un bec stins care se aprindea în momentul când se trăgea de aţă. P. mi-a lăsat mie dispozitivul şi a plecat spre casă, spunându-mi să întrerupem legătura deoarece el îşi organizează acasă o petrecere pentru a avea un alibi în cazul în care noi am fi montat dispozitivul în acea seară. A doua zi am refăcut pe jos traseul cu locaţiile indicate de P.D. şi întrucât nu am identificat maşina în locaţia indicată ne-am deplasat la Tg.Ocna. In preajma revelionului P. m-a sunat şi mi-a spus că vom reveni după sărbători.
După revelion am fost sunat de P. pentru a veni la Piatra Neamţ şi i-am spus că s-a stricat maşina lui C., însă dacă insistă încerc varianta de a veni cu trenul.
C.E. mi-a transmis că acel I. pe care ulterior am aflat că-l cheamă L., urma să vină în ţară în data de 05 ianuarie 2013. Dispozitivul înmânat de P. a rămas vreo câteva ore în maşina lui C. însă după un telefon a lui C. m-am dus şi l-am luat. Pe 05 sau 06 ianuarie 2013 L.I. a venit în ţară din Italia. L.I. m-a contactat telefonic după intrarea în ţară, spunându-mi că a ajuns în România. Am stabilit cu C.E. să ne deplasăm spre Piatra Neamţ folosind o maşină a lui L.I., un V. de culoare albastră, cu numărul provizoriu. L.I. a stabilit cu P. ca acesta din urmă să închirieze un autoturism cu numere de Neamţ, însă L.I. a renunţat la această variantă spunând că se va merge cu maşina lui. împreună cu L.I. şi un alt tânăr pe nume P. care trebuia să fie şofer, ne-am deplasat spre Piatra Neamţ, prin Moineşti, cu autoturismul lui L.I. Ne-am găsit cu P.D. la barul Galleriei M. unde am discutat detalii de final. Ne-a sugerat P.D. să stăm cât mai departe de ţintă şi să închidem telefoanele, decuplând şi sursele de alimentare. L.I. a discutat separat cu P.D. aproximativ 10 minute. Când au revenit i-am transmis lui P.D. că nu sunt de acord să incendiez magazinul pentru că este riscant şi am fî putut fi prinşi. L.I. urma să-i transmită lui P.D. un mesaj pe un număr cunoscut doar de cei doi prin care i-ar fi confirmat acestuia rezultatul acţiunii noastre. In timp ce aşteptam în maşină cu L.I. acesta mi-a solicitat telefonul mobil pentru a intra pe adresa lui de Facebook şi pentru a-mi prezenta un prieten de-al lui L.I.. Mi-a spus că acest prieten al său e de profesie militar şi ar fi activat în legiunea Franceză. Am observat în fotografie un bărbat de circa 40 de ani ce se afla lângă un H. de culoare galbenă şi un câine rasa bulterier. Mi-a spus că acel prieten al lui îi este foarte apropiat şi că e o persoană care îi poate şi îi face rost de orice ar avea nevoie.
În jurul orei 21:00 ne-am întâlnit cu P.D. şi fiul acestuia al cărui nume nu mi-l aduc aminte care i-a înmânat lui L. o pungă cu droguri ce a fost identificată ulterior de organele de poliţie în maşină.
Din câte îmi aduc aminte din discuţiile dintre L. şi P. a rezultat că primul i-ar fi dat celui de-al doilea 1 kg. de droguri de tipul celor identificate în maşină luând la schimb alte droguri gen haşiş.
Cu ocazia livrării dispozitivului acesta mi-a comunicat că este foarte puternic şi poate arunca în aer şi un vagon de cale ferată. A fost clar pentru mine că nu îl interesau eventualele pierderi colaterale sau materiale, vieţi omeneşti, dat fiind amplasamentul într-o zonă locuită. L-am întrebat dacă maşina în cauză era condusă şi de alte persoane, altele decât proprietarul. P.D. mi-a răspuns că rareori este condus şi de soţie, însă nu îl interesează decât strict ca eu să montez dispozitivul, restul raportat la efectele deflagraţiei în ceea ce priveşte pierderile de vieţi omeneşti îl privea.
Fac această precizare întrucât P.D. mi-a spus că voi primi suma de 15.000 de euro dacă în urma exploziei ar fi rezultat decesul persoanei vizate de către el iar dacă ar fi decedat o altă persoană (soţie, rudă, vecin, etc.) urma să primesc suma de 7.000 de euro.
Privitor la plată, P.D. mi-a spus că aceasta nu se poate face imediat, întrucât după eveniment va fi agitaţie în municipiul Piatra Neamţ iar persoana din Bucureşti va ezita să se întâlnească cu el.
Tot din discuţiile cu P.D. am înţeles că persoana vizată de atentat l-ar fi supărat foarte tare pe cel din Bucureşti, însă, eu nu cunosc alte detalii cu privire la identitatea acelei persoane.
Cunosc faptul că respectivul făcea presiuni asupra lui P.D. să amplaseze dispozitivul cât mai repede, întrucât trecuse ceva timp de la data convenită de către ei.
Din frânturile de discuţii purtate între P. şi L. am dedus că întârzierea amplasării dispozitivului i-ar fi supărat şi pe unii de la Iaşi, însă nu cunosc detalii cu privire la identitatea acestora.
Am dedus din discuţiile purtate de P. şi L. că cei care au comandat amplasarea dispozitivului făceau presiuni asupra finalizării amplasării acestuia. In urma presiunilor făcute de cei care au comandat amplasarea dispozitivului, L.I. a venit în România şi a insistat pentru a ne deplasa la Neamţ să amplasăm dispozitivul. Sunt convins că P.D. a luat în calcul şi pierderea altor vieţi omeneşti, decât cea a persoanei vizate, dat fiind natura încărcăturii explozive.
Din discuţiile purtate cu P.D. a rezultat că dacă amplasarea dispozitivului ar fi avut efectul scontat respectiv, moartea proprietarului sau al altui utilizator al maşinii urma să fie cooptat într-o echipă condusă de P.D. care ar fi săvârşit acte de violenţă pe teritoriul Italiei.
De asemenea, din discuţiile cu P. mi s-a spus că acesta are un prieten în Italia cu care au mai făcut alte infracţiuni. Prieten în care are încredere şi cu care ar fi urmat ca să fie comise şi alte infracţiuni. Precizez faptul că am acceptat sugestia lui P.D. de a amplasa dispozitivul exploziv din raţiuni financiare, fiind extrem de sărac.
Menţionez faptul că P.D. mi-a propus mai multe variante de executare a ţintei, respectiv decapitarea acestuia prin utilizarea unui cuţit în stradă sau amplasarea unui dispozitiv sub maşină. Prima variantă ar fi fost plătită dublu, respectiv 30.000 de euro. Nu am acceptat această variantă propusă de P. de a omorî cu cruzime ţinta.”
Totodată, din declaraţia martorului V.M. rezultă că acesta l-a însoţit pe M.I.D. la domiciliul inculpatului P.D. însă nu a asistat la discuţiile dintre cei doi:
„La data de 24 decembrie 2012 am mers la pub-ul D. unde m-am întâlnit cu M.I.D., care era împreună cu administratorul de acolo, pe nume de C. În jurul orelor 15:50 am mers cu autoturismul meu, însoţit de M.I.D., să ne plimbăm prin oraş. In zona barului Toniq, eu l-am văzut pe trotuarul de vis-a-vis pe H. E., fiul lui P.D. L-ara sunat pe acesta pe telefonul mobil şi i-am cerut să vină în zona trecerii de pietoni de la T. Acesta a venit la autoturism, la geamul din dreapta faţă, unde stătea M. După ce l-am salutat, M.I.D. l-a întrebat ce face tatăl său Şi dacă este acasă. E. H. i-a spus lui M. că tatăl său este bine şi este acasă, după care a plecat. M.I.D. mi-a cerut să-l duc până la P. acasă, în comuna Alexandru cel Bun, lucru pe care l-am făcut. Am mers cu maşina mea la P.D. acasă, M.I.D. a intrat în curte discutând cu acesta iar eu am rămas în autoturism, motiv pentru care nu ştiu ce anume au discutat. M.I.D. a revenit la autoturism după circa 20 de minute. M.I.D., când a intrat în curte la P.D. nu avea nimic asupra sa. Eu nu am văzut ca M. să fi avut asupra sa telefonul mobil atunci. Cât timp l-am aşteptat în maşină pe M.I.D. eu am avut o convorbire telefonică cu o cunoştinţă, la care i-am şi trimis un mesaj. Atât în mesaj cât şi în convorbirea telefonică eu i-am spus lui, că sunt cu P. Şi nu pot vorbi prea mult.”
Concomitent, din declaraţia martortului cu identitate protejată M.A., rezultă că inculpatul P.D. a fost un intermediar între cel care a dat comanda şi executanţi:
„Îi cunosc de mai mult timp pe L.I. şi P.D., mai exact de când aceştia s-au întâlnit în Italia. In cursul lunii decembrie 2012 am aflat de la L.I. că a fost solicitat de către P.D., din Piatra Neamţ, să monteze un dispozitiv exploziv sub o maşină dar nu mi-a spus care era motivul pentru care vroia să omoare acea persoană. Eu ştiam doar că pentru acest serviciu el urma să primească suma de 7.000 euro. Dispozitivul exploziv urma să fie pus la dispoziţie de către P.D., însă nu cunosc de unde era procurat. înainte de Crăciunul din 2012 L.C.I. a venit la Piatra Neamţ ocazie cu care s-a întâlnit cu P.D. Şi a primit un dispozitiv exploziv pe care trebuia sa-l monteze sub un autoturism de teren. La discuţia respectivă a participat şi J.P., verişor cu L.I., cei doi convenind să monteze dispozitivul şi să încaseze banii. întrucât Lăcătuş a plecat în Italia, ei nu au mai dus la îndeplinire acest plan.
În perioada 26-27 decembrie 2012 L.I., fiind în Italia, l-a contactat pe P.D. şi i-a spus că va găsi pe cineva care să monteze dispozitivul exploziv. În acest sens el l-a contactat pe C.E., despre care am înţeles că era un prieten foarte bun, şi i-a cerut sa găsească persoane dispuse să facă asta. C.E. a contactat mai multe persoane care ar fi fost predispuse la comiterea acelui atentat, sens în care a vorbit cu P.O. şi un alt băiat N. Aceştia au mers la Piatra Neamţ unde s-au întâlnit cu P.D. la o cafenea ocazie cu care el le-a dat un dispozitiv exploziv foarte puternic. Ei au vrut să monteze acel dispozitiv dar nu au găsit maşina respectivă. Ulterior cele trei persoane au mai mers la Piatra Neamţ unde s-au întâlnit cu P.D. care le-a arătat unde este parcată maşina respectivă, cum trebuie montat dispozitivul cât şi alte amănunte pe care eu nu le cunosc însă. De la cei trei am aflat că P.D. le-a cerut să incendieze şi două magazine din Piatra Neamţ dar nu ştiu care sunt acestea şi nici cine erau proprietarii.
Din discuţiile cu P.O. am înţeles că totul era organizat foarte bine de către P.D. care urma să-i şi plătească după două săptămâni de la eveniment, când ar fi primit şi el banii, însă nu a spus niciodată de la cine trebuia să primească acea sumă de bani.
După data de 05 ianuarie 2013 L.C.I. a venit în ţara şi el ţinea legătura cu P.D., stabilind când şi cum să fie asasinat proprietarul acelei maşini.
La data de 11 ianuarie 2013 am auzit la televizor despre evenimentele din Piatra Neamţ şi mi-am dat seama ca persoanele menţionate au dat curs solicitării formulată de către P.D. şi au montat dispozitivul exploziv.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată P.A., rezultă că între inculpatul M.I.D. şi familia M. era o relaţie tensionată şi fiecare vroia să-şi elimine rivalul. Mai mult, în cursul lunii decembrie 2012 M.I.D., ca răspuns la tentativa de asasinat din Vitan, căuta persoane dispuse să-l elimine fizic pe M.B.A. sau alt membru al familiei sale:
„Locuiesc în municipiului Piatra Neamţ şi prin intermediul unor prieteni l-am cunoscut pe M.I.D., cunoscut ca şi fost bodyguard al fraţilor M., până în anul 2005. Aceştia s-au certat datorită unor orgolii întrucât amîndoi se ocupau de camătă şi îşi disputau supremaţia în oraş. După discuţiile dintre ei s-a ajuns la incidente violente, împuşcături, incendierea unor maşini, bătăi cât şi alte acţiuni violente. În oraş se discuta că toate acţiunile violente îl aveau în spate pe M.I.D., care îşi manifesta public intenţia de a se răzbuna pe familia M. Acesta nu mai avea nici o reţinere în a spune că vrea sa omoare tot ceea ceea ce „începe cu litera M” făcând referire în mod direct la membrii familiei M. Mai mult, acesta spunea că vrea să-i execute şi pe copii familiei M. întrucât şi aceştia pot reprezenta un ponteţial pericol.
În luna noiembrie 2012, după atentatul din Vitan, am auzit că M.I.D. afirma că el era ţinta vizată şi că acţiunea a fost planificată de către fraţii M.. După acest incident el a luat decizia de a-l lichida pe M.B.A. întrucât era conştient că cine va acţiona primul, va trăi.
De fiecare dată când venea în oraş, M.I.D. nu vorbea la telefon şi, dacă vroia să caute pe cineva, discuta de pe telefonul prietenei sale sau prin intermediul prietenului său V.M.. Dacă ieSea în oraS, M. nu lua la el telefonul mobil pentru a nu fi localizat de către anchetatori, şi legat de ceea ce se întâmpla în Piatra Neamţ.
M.I.D. era prieten cu P.D., faţă de care avea o influenţă foarte mare şi pe care şi l-a apropiat prin oferirea sub formă de împrumut a unor sume de bani, fără să ceară vreo camătă, lucru pe care în mod normal nu-l făcea.
În cursul lunii decembrie 2012, la nivelul oraşului se auzise că M.I.D. vrea să-l execute pe M.B., însă nimeni nu a ştiut în ce mod anume. Cert era faptul că M. căuta pe cineva care să- i suprime viaţa lui M.B., în schimbul unei sume de bani. De asemenea el vroia să se răzbune şi pe alte persoane cu care era în conflict, fie prin incendierea unor spaţii comerciale, fie prin aplicarea unor corecţii fizice. Când se întâlnea cu o persoană cunoscută despre care ştia că este în duşmănie cu familia M., îl întreba dacă nu vrea să îl execute pe M., contra unei sume de bani.
Acesta vroia, în acelaşi timp, să se răzbune şi pe cei din anturajul lui M.B.A., zis Ţ.
În perioada 23 - 27 decembrie 2012 M.I.D. a fost pe raza municipiului Piatra Neamţ şi s-a afişat în locuri publice cu prietenul său V.M., de fiecare dată deplasarea fiind făcută cu maşina lui V. Deşi era sunat pe telefonul mobil, M. nu răspundea Şi nici nu cred că avea aparatul la el.
Cunosc faptul că la data de 24 decembrie 2012 M. a fost acasă la P., însoţit de V.M., dar nu pot oferi alte date întrucât aceştia se fereau să discute în public despre ceea ce vroiau să facă.
În perioada cât M. era în Piatra Neamţ, respectiv 23 decembrie - 27 decembrie 2012, acesta spunea că se va întâmpla ceva „urât” în oraş, fără însă să ofere amănunte. Din modul în care vorbea M. si cunoscând duşmănia pe care o purta faţă de familia M., mi-am imaginat că va face ceva împotriva acestora. El era foarte rezervat şi nu vroia să discute foarte multe amănunte ci doar arunca anumite vorbe, ca să înţelegem ceea ce vrea el să facă.
După incidentul din ianuarie 2013 la nivelul oraşului se ştia cu siguranţă faptul că cel care a sponzorizat şi iniţiat acţiunea de suprimare a vieţii lui M.B. era M.I.D.
Nici o persoană din anturajul lui M.I.D. nu a crezut că este în stare să ajungă la acel nivel de răzbunare, să accepte posibila moarte a unor copii din familia M. Prin acest gest el a dus la o formă extremă dorinţa de răzbunare, dând dovadă de un cinism fantastic.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată, Lungu Ionela, rezultă că M.I.D. era dispus să facă tot ceea ce era posibil pentru a-l elimina pe M.B.A.:
„Locuiesc în municipiului Iaşi şi de mai mulţi ani sunt prietenă cu C.T. si am avut o relaţie de amiciţie cu V.O., din municipiul Piatra Neamţ.
În timp eu l-am cunoscut pe M.I.D., din municipiul Piatra Neamţ, bun prieten cu C.T. Acest M. când venea la Iaşi spunea că este în conflict deschis cu familia M. întrucât avea de primit o sumă de bani de la M.G.. In mod repetat M. afirma că autorul moral al tentativei de asasinat din 2006 este M.G. şi din acest motiv vroia să se răzbune. L-am auzit pe M.I.D. când a afirmat că: „vrea să omoare tot ceea ce începe cu litera M”, făcând referire în mod direct la membrii familiei M. El spunea că în municipiul Piatra Neamţ nu este loc pentru amândoi (el şi M.G.) motiv pentru care unul dintre ei trebuie să moară şi „decât să plângă mama, mai bine plânge masa”. In discuţii am auzit când făcea referire la racheţi din Republica Moldova, arme de foc, explozibil, ceva care să ducă în mod cert la decesul lui M.G.
Din discuţiile la care am asistat eu, l-am perceput pe M.I.D. ca fiind o persoană psihopată, dacă a luat decizia de a se răzbuna pe cineva îşi ducea planul la capăt indiferent de consecinţele faptelor sale sau de cine ar fi avut de suferit de pe urma activităţilor sale. Mai mult, acesta nu ar fi acţionat în mod direct ci ar fi pus pe cineva să comită fapta.
Acesta are o minte diabolică si este în măsură să sacrifice orice pentru răzbunarea sa. El are o influenţă foarte mare asupra celor din cercul de prieteni şi, prin ceea ce le spunea, îi făcea să creadă că activităţile lor ilicite sunt justificate de suferinţa sa, de comportamentul familiei M. De asemenea eu am văzut că celor din anturajul său le era teamă de M.I.D. întrucât acesta era cunoscut ca o persoană foarte violentă. Din comportamentul acestuia se putea deduce, chiar şi de către o persoană care nu-l cunoştea, că a făcut o obsesie din dorinţa de răzbunare faţă de familia M. În cadrul unei convorbiri cu cei apropiaţi, la câteva cuvinte aducea vorba şi de răzbunarea faţă de M.
Am auzit că în momentul incendierii unui hotel al fraţilor M., M. era plecat undeva într-o staţiune şi se uita la ştiri să audă că a ars acel imobil.
M.I.D. venea foarte des la Iaşi şi se întâlnea cu C. la Mall, unde mai erau şi alte persoane de faţă. L-au auzit pe M.I.D. când îi cerea lui C. să-i caute un om care să-l omoare pe M.G., însă acesta a refuzat să fie implicat şi îl sfătuia să plece din Piatra Neamţ pentru a pune capăt acelui conflict însă M. nu vroia acest lucru ci doar să se răzbune.
De asemenea M. dădea bani cu camătă şi apela la datornici pentru a-i găsi un om care să-i ducă la îndeplinire planul de răzbunare, respectiv să-i execute pe fraţii M.. In cazul în care acel debitor ar fi găsit pe cineva care să execute asasinatul, datoria era ştearsă.
M.I.D. trăia doar din camătă şi nu avea altă sursă de venit.
După un timp am vorbit pe mess cu O.V. şi aceasta mi-a spus că i-au fost incendiate cafeneaua şi un magazin însă nu se cunosc autorii, dar în oraş se discuta că în spate ar fi M.I.D. Tot ea mi-a spus că a fost împuşcat rivalul lui M.I.D. de către un apropiat al acestuia, care a şi fost arestat. Privitor la acest incident se discuta că instigator ar fi M.I.D. întrucât C. era omul său de încredere şi făcea orice îi cerea M.
După incidentul din ianuarie 2013 eu am auzit de la O.V. că urma să-i fie şi ei incendiat un spaţiu comercial insa nu cunosc din ce motiv.
Când am auzit despre montarea acelui dispozitiv exploziv sub maşina lui M.B. m-am gândit că în spatele acestei tentative poate fi M.I.D., lucru care s-a şi confirmat.
Aşa cum am precizat, M.I.D. este o persoană răzbunătoare, care poate aştepta şi plănui răzbunarea chiar şi câţiva ani pentru a avea garanţia că şi-a dus planul la bun sfârşit şi a atins scopul urmărit. Dacă a luat decizia de a suprima viaţa cuiva, acel lucru va fi ţelul său în viaţă şi nu va precupeţi nici un efort pentru a-l atinge. În mediul frecventat de el se cunoştea faptul că ţelul său în viaţă era să-i omoare pe cei din familia M., indiferent dacă urma să stea sau nu la puşcărie, şi tot ceea ce-l motiva era doar dorinţa de răzbunare.
El vroia să-i lichideze pe toţi cei din familia M., pe cei trei fraţi, soţiile lor şi copii acestora. Fiind întrebat ce vină au acei copii el spunea, râzând, că: „ce se naşte din pisică şoareci mănâncă” motiv pentru care trebuie să moară şi aceştia.
Nu ştiu dacă M. stabilise un preţ pentru uciderea familiei M. însă, era atât de înverşunat încât era în stare să facă orice pentru a-i vedea pe aceştia morţi, motiv pentru care în cercul său de prieteni se spunea că „nu are mamă sau tata când vine vorba de familia M.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată I.M. rezulta, cu certitudine, faptul că înculpatul M.I.D. este cel care a dat comanda pentru atentat, a procurat materialul exploziv şi asigura finanţarea necesară:
„Locuiesc în municipiul Piatra Neamţ şi, printr-un prieten comun, l-am cunoscut pe M.I.D. Din discuţiile avute cu acesta am aflat că între el şi familia M. era o stare conflictuală mai veche legată de anumite sume de bani. În timp, între M.I.D. si M. au fost mai multe incidente violente soldate cu omorârea lui M.G.. La nivelul oraşului se discuta că uciderea lui M.G. a fost pusă la cale de M.I.D. însă eu nu cunosc amănunte.
Intre prietenii foarte buni ai lui M.I.D. ştiu că era P.D., persoană faţă de care acesta avea un ascendent şi care era dispus să facă compromisuri datorită prieteniei cât şi pentru bani.
La începutul lunii noiembrie 2012 M.I.D. caută persoane care să fie dispuse să comită fapte penale, respectiv să incendieze mai multe spaţii comerciale cât şi să execute pe cineva. El nu spunea pe cine vrea să omoare însă, datorită stărilor conflictuale dintre el şi M.B.A., pentru toată lumea era clar că pe acesta intenţiona să-l lichideze. Din ceea ce am auzit eu M.I.D. căuta pe cineva care să împuşte o persoană, fără a pronunţa vreun nume.
Întrucât M. credea că este vizat de M.B. şi, că acesta îl vroia mort, intenţiona să-l asasineze el pe rivalul său. Între cei doi era un război deschis, ambii fiind conştienţi că unul dintre ei trebuie să moară.
Negăsind pe cineva care să ducă la îndeplinire planul de asasinare a lui M.B.A., P. M. a plecat la Bucureşti, urmând să caute un puşcăriaş în vederea suprimării vieţii lui M.
Deoarece am fost plecat din Piatra Neamţ, eu nu l-am mai văzut pe M.I.D. şi nici nu am mai auzit discuţii privitor la acesta sau la omorârea lui M.B.
În cursul lunii ianuarie 2013, după ce a fost montat acel dispozitiv exploziv sub maşina lui M., în oraş se discuta că P. D. şi ceilalţi ar fi acţionat la comanda lui M.I.D. Cert este faptul că P. D. nu avea relaţiile necesare şi nici bani pentru a achiziţiona exploziv. Dispozitivul cred că i-a fost pus la dispoziţie de M.I.D. care, este posibil, să-l fi achiziţionat fie prin intermediul lui C.T. fie de la clanul Sportivilor, din capitală.
M.I.D. este cunoscut ca o persoană răzbunătoare, foarte violentă, care „îşi plăteşte” datoriile fie în mod direct fie prin folosirea unor persoane din anturajul său. Mai mult, acesta intenţiona să-i suprime viaţa lui M. într-un mod care ar fi creat panică în oraş dar şi care ar fi transmis un mesaj pentru alte persoane din lumea interlopă că nu este bine să-i conteste supremaţia.
După evenimentele din ianuarie 2013 la nivelul comunităţii se discuta că P. D., cunoscut ca fiind locotenent a lui M.I.D., a fost convins de acesta să caute persoane care sa-l omoare pe M.”
Din declaraţia martorului cu identitate protejată P.V., rezultă că în luna decemrie 2012 a aflat de intenţia lui M.I.D. de a-i suprima viaţa lui M.B.A.:
„Locuiesc în municipiul Iaşi şi, printr-un prieten comun, l-am cunoscut pe P. D.. Din discuţiile avute cu P. D. am înţeles că acesta practica sportul la o sală din Piatra Neamţ, fiind foarte bun prieten cu M.I.D.. Intre P. D., M.I.D. şi fraţii M. era o stare conflictuală mai veche dar eu nu cunosc din ce motive si nici nu l-am întrebat pe P. D. de asta. Acesta mi-a povestit că M. a fost bodyguardul lui M.G. şi s-au certat de la bani după care între ei a apărut o stare conflictuală care a culminat cu omorârea lui M.G. şi tentativa de asasinat asupra lui M. pe raza municipiului Bacău.
Întrucât eu nu-i cunosc pe cei implicaţi în conflict, nu am dat importanţă celor spuse de P. D.
În luna decembrie 2012 P.D. mi-a spus că M.I.D. este nebun şi vrea să-l facă pe M.B. să zboare, fără să-mi ofere alte amănunte. Eu, ştiind că între cei doi, respectiv M. şi M. era acea stare conflictuală, care de altfel era cunoscută la nivelul oraşului Piatra Neamţ, mi-am dat seama că se va întâmpla ceva rău dar nu am vrut să solicit amănunte şi nici nu m-a interesat.”
Înalta Curte are în vedere că în raport de incidenţa în cauză, faţă de declaraţiile ambilor recurenţi inculpaţi C.E. şi P.O., a procedurii de judecată simplificată de recunoaştere a vinovăţiei prevăzute de art. 3201 alin. (1), (7) C. proc. pen., la termenul de judecată din data de 17 iunie 2013, în instanţa de fond a Curţii de Apel Bacău, în baza dispoziţiilor art. 3201 alin. (4) C. proc. pen. şi art. 38 C. proc. pen., s-a dispus disjungerea soluţionării cauzei şi judecarea separată a celor doi inculpaţi recurenţi sus-nominalizaţi.
Cu o premisă secundă pentru stabilirea ca fiind legală a operaţiunii de schimbare a încadrării juridice dată faptelor imputate ambilor recurenţi inculpaţi nominalizaţi şi în consecinţă a aplicabilităţii în cauză, aşa cum judicios a statuat instanţa de fond a Curţii de Bacău a prevederilor Legii nr. 535/2004, atât sub aspectul infracţiunii de sine-stătătoare, prevăzută de art. 35 alin. (2), cât şi ca element circumstanţial agravant al infracţiunilor C. pen., potrivit dispoziţiilor art. 32, Înalta Curte are în vedere că terorismul desemnează violenţă premeditată îndreptată împotriva unor ţinte necombatante, făptuită de grupuri sau agenţi clandestini, menită să influenţeze un public.
Principala caracteristică a terorismului este intimidarea prin violenţă, mijloacele folosite fiind variate, incluzând răpirea de persoane, asasinatul, producerea de explozii etc, aşa cum este cazul speţei, în care inculpaţii au ales să suprime viaţa unei persoane ori a mai multora, victime colaterale, într-o manieră în care să intimideze să producă distrugerea unor bunuri materiale importante şi să producă în rândul opiniei publice un puternic ecou.
În consecinţă, se are în vedere că activităţile desfăşurate de către M.I.D. şi ceilalţi inculpaţi se circumscriu terorismului simbolic, în care victima ce trebuie eliminată reprezintă un simbol pentru partea adversă şi, prin a cărei eliminare, se obţine un avantaj la nivelul comunităţii locale.
Terorismul este o tactică de luptă neconvenţională folosită pentru obţinerea unor obiective individuale sau de grup şi se bazează pe acte de violenţă spectaculară ce au ca obiectiv acţiuni de „pedepsire” şi răzbunare pentru nedreptăţi reale ori imaginare. În accepţiunea inculpaţilor sus-indicaţi actul de violenţă avea ca scop transmiterea unui mesaj către persoanele din anturajul părţii vătămate cât şi către populaţia civilă, neimplicată în acest conflict, din care să rezulte că aceştia controlează oraşul şi vor acţiona în mod similar faţă de orice persoană cu care sunt în conflict ori care nu le recunosc supremaţia.
Aşadar, finalizarea activităţilor infracţionale, respectiv suprimarea vieţii părţii vătămate, ar fi creat un puternic impact psihologic asupra populaţiei şi ar fi creat o stare de insecuritate în rândul acesteia.
În această perspectivă, activităţile infracţionale din prezenta cauză, prin raportare la modalitatea concretă de comitere, perseverenţa infracţională a membrilor grupării, folosirea unor materiale explozive de mare putere, amplasarea acestora în perimetru public (zona unor blocuri de locuinţe), cu acceptarea suprimării vieţii nu doar a victimei vizate, ci a oricăror persoane ce s-ar fi putut afla în zona deflagraţiei, constituie în mod categoric activităţi de natură teroristă aşa cum sunt definite de legea specială şi reprezintă, din nefericire, o cvasipremieră judiciară, atât din punct de vedere al cazuisticii.
Este de menţionat că autoturismul persoanei vizate era parcat în apropierea unor blocuri cât şi la o distanţă de maxim 5 metri de coloana de gaz metan, ceea ce făcea ca efectul unei eventuale explozii să fie amplificat de posibilitatea de a sări în aer conducta de gaz.
Latura obiectivă a infracţiunii de acte de terorism se realizează prin provocarea unor explozii, incendieri sau prin săvârşirea altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave, dacă aceste acţiuni sunt săvârşite în scopul de a submina securitatea publică, de a intimida populaţia sau de a impune autorităţilor publice sau persoanelor fizice luarea unor decizii, sau ameninţarea săvârşirii unor astfel de acţiuni în aceleaşi scopuri.
Astfel, se conchide că latura obiectivă a infracţiunii sus-menţionate se poate realiza prin două forme:
1) săvârşirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni, care periclitează viaţa oamenilor sau cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave;
2) ameninţarea săvârşirii unor asemenea acţiuni. Latura obiectivă a eventualei infracţiuni ce urmează fi comisă în formă ideală se creează în conştiinţa persoanei, iar apoi, într-o formă sau alta, se realizează în realitate.
Alegerea obiectului de atentare, a timpului, a locului săvârşirii faptei şi a mijloacelor de realizare a scopului de către infractor, determină latura obiectivă în cazul infracţiunilor comise premE.tat şi o astfel de infracţiune este şi terorismul, fiind imposibilă comiterea unui act de terorism fără o pregătire anterioară.
Un element obligatoriu al laturii obiective a infracţiunii de acte de terorism este crearea pericolului pentru viaţa oamenilor, cauzarea daunei în proporţii mari sau provocării altor urmări grave.
În consecinţa celor mai sus expuse apare ca judicioasă schimbarea încadrării juridice, în sensul deja iterat, întrucât pe de o parte, recurentul inculpat P.O. este cel care a realizat toate infracţiunile în calitate de autor şi care a avut curajul infracţional de a monta sub maşina părţii vătămate M.B.A. dispozitivul exploziv primit de la inculpatul P.D.
Pe de altă parte se are în vedere că, faptele au fost comise în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în timpul liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 81 zile, rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 431 din 16 iunie 2009 a Judecătoriei Oneşti, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 373/ A din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 21 din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău, fiind eliberat din penitenciar cu doar două luni înainte, la data de 06 noiembrie 2012.
Concomitent, apare ca justificată şi legală aceeaşi operaţiune a schimbării încadrării juridice în acelaşi sens deja menţionat şi pentru recurentul inculpat C.E., care deşi nu a participat la activitatea de montare sub maşina părţii vătămate M.B.A. a dispozitivului exploziv primit de la inculpatul P.D., însă i-a sprijinit anterior pe ceilalţi prin transportarea lor la Piatra-Neamţ şi chiar prin ascunderea bombei la domiciliul său, unde a fost văzută de soţia sa, C. R.
Prin urmare, activitatea sa infracţională se circumscrie participaţiei penale sub forma complicităţii faţă de acţiunea inculpatului recurent P.O., în ceea ce priveşte infracţiunile de rezultat, ce puteau avea urmări grave, dar rămase în faza de tentativă după intervenţia organelor de urmărire penală .
a) Pe de altă parte, este nefondată şi critica secundă devoluată prin ambele recursuri de faţă promovate de inculpaţii C.E. şi P.O., prin care se tinde, urmare a reţinerii şi a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., la reducerea pedepselor principale rezultante cu închisoarea stabilite de prima instanţă, de cincisprezece ani pentru inculpatul P.O. şi, respectiv, de şapte ani pentru inculpatul C.E.
Aceasta întrucât, pedepsele cu închisoarea aplicate în regim de închisoare cu detenţie în cuantumurile deja indicate pentru ambii inculpaţi sunt apte în totalitate să satisfacă scopurile şi finalităţile definite prin dispoziţiile art. 52 C. pen.
Din acest ultim punct de vedere, cu titlu de premisă în propriul său demers analitic, Înalta Curte are în vedere că infracţiunile comise, imputate ambilor recurenţi inculpaţi C.E. şi P.O. şi aflate în stare de concurs real trebuie a fi analizate prin prisma a trei elemente care produc modificări în exterior şi anume: a)în sfera juridică fiind cauzată o tulburare a echilibrului juridic proteguit;
b) în sfera morală fiind produs un sentiment de revoltă, care se concretizează în dezaprobarea faptului comis şi în nevoia de a reacţiona contra făptuitorilor;
c) în sfera socială întrucât infracţiunile comise generează o nelinişte, o temere pentru viitor, o bănuială că actul comis este simptomul care indică că noi fapte vor putea fi săvârşite de acelaşi autor.
În consecinţă, se vor avea în vedere în acest sens natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite şi puse în pericol prin acţiunile ilicite, caracterul şi gravitatea urmărilor, precum şi forma şi gradul de vinovăţie.
Or, în raport de cele arătate este fără dubiu că pedepsele cu închisoare aplicate de instanţa de fond recurenţilor inculpaţi nominalizaţi, vor constitui reale măsuri de constrângere şi reeducarea lor; cât şi vor asigura prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de o gravitate extremă şi o violenţă sporită îndreptate împotriva ordinii de drept şi constituţionale şi care, pun în pericol vieţile mai multor persoane într-o anume comunitate locală.
Concomitent, este primordial pentru ca pedepsele aplicate să atingă scopurile mai sus-menţionate, ca ele să respecte limitele stabilite de legiuitor în norma de incriminare, precum şi să îndeplinească deopotrivă, mai multe calităţi, respectiv, să fie proporţionale cu infracţiunea, divizibile, moralizatoare, sigure.
Lipsa uneia sau alteia dintre calităţile enunţate face ca pedeapsa să nu-şi atingă scopul.
În ceea ce priveşte proporţionalitatea pedepsei, aceasta trebuie să fie întotdeauna raţională, adică potrivită cu gravitatea extremă a infracţiunilor săvârşite de fiecare din recurenţii inculpaţi C.E. şi P.O.
Din acest ultim punct de vedere, Înalta Curte reţine că la individualizarea judiciară a pedepselor cu închisoarea aplicate celor doi recurenţi inculpaţi sus-indicaţi, prima instanţă a avut în vedere în mod corespunzător totalitatea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.
Primele două criterii de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. - dispoziţiile părţii generale, respectiv limitele de pedeapsă fixate în partea specială - sunt criterii de drept, iar ultimele trei criterii sunt criterii de fapt - gradul de pericol social, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Totodată, criteriile generale de individualizare trebuie examinate prin prisma pluralităţii lor şi nu independent, ele fiind cumulative.
Cercetarea şi evaluarea elementelor ce caracterizează persoana inculpaţilor este esenţială, pentru că, cu cât s-a făcut o adaptare a pedepsei mai adecvată, cu atât sunt create condiţiile realizării scopurilor pedepselor, astfel cum sunt reglementate de art. 52 C. pen.
Aşadar, în raport de toate consideraţiile metateoretice deja indicate, se reţine că în mod judicios instanţa de fond a Curţii de Apel Bacău a avut în vedere în cazul recurentului inculpat P.O. limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare, rezultat al reducerii cu o treime potrivit art. 3201, alin. (7) C. proc. pen., de persoana inculpatului care are antecedente penale şi a comis infracţiunile în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., în timpul liberării condiţionate pentru restul de pedeapsă de 81 zile, rămas de executat din pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 431 din 16 iunie 2009 a Judecătoriei Oneşti, aşa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 373/ A din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 21 din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău.
Totodată, gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite apreciat ca unul extrem de ridicat, atât prin prisma contribuţiei sale efective la succesul operaţional al grupării constituite, respectiv prin asumarea rolului cel mai periculos, acela de a monta bomba, după ce a învăţat modalitatea concretă de asamblare de la inculpatul P.D. în cursul numeroaselor deplasări anterioare la Piatra-Neamţ, totul din dorinţa de a fi plătit cu sume importante de bani, în euro; indiferent de consecinţele devastatoare ale deflagraţiei ce se preconiza a avea loc într-o zonă urbană, extrem de locuită. Astfel, toate circumstanţele şi împrejurările care pot influenţa cuantumul pedepselor pentru P.O. îi sunt defavorabile şi îl orientează spre maximul special, aşa cum a rezultat el prin aplicarea unicei cauze de reducere a pedepsei, cu o treime, respectiv recunoaşterea vinovăţiei, potrivit art. 3201 C. proc. pen.
Tot astfel, şi în cazul operaţiunii de individualizare juridică a pedepselor ce au fost stabilite a fi examinare de către recurentul inculpat C.E. se are în vedere că aceeaşi primă instanţă a avut în vedere criteriile generale arătate de art. 72 C. pen., respectiv, limitele de pedeapsă stabilite de textele incriminatoare, rezultat al reducerii cu o treime potrivit art. 3201, alin. (7) C. proc. pen., de persoana inculpatului care nu are antecedente penale; iar gradul de pericol social concret al faptelor sale a fost judicios apreciat, raportat la participaţia inculpatului P.O., ca mai redus, prin prisma contribuţiei sale efective de complicitate anterioară la succesul operaţional al grupării constituite, respectiv de deţinător al dispozitivului exploziv la domiciliu.
Urmează ca în baza art. 38516 alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 381 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen., să se compute pentru ambii recurenţi inculpaţi P.O. şi C.E. durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 ianuarie 2013 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii P.O. şi C.E. împotriva sentinţei penale nr. 70 din 25 iunie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Deduce din cuantumul pedepselor aplicate inculpaţilor P.O. şi C.E., durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 ianuarie 2013 la 11 decembrie 2013.
Obligă recurentul inculpat P.O., la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul inculpat C.E., la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 decembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3954/2013. Penal. Purtarea abuzivă (art. 250... | ICCJ. Decizia nr. 400/2013. Penal → |
|---|
