ICCJ. Decizia nr. 527/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 527/2013
Dosar nr. 1036/1/2013
Şedinţa publică din 13 mai 2013
Prin cererea transmisă la data de 12 februarie 2013, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 14 februarie 2013, petiţionarul S.Z. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 37188/281/2012 al Judecătoriei Ploieşti la o altă instanţă egală în grad, din circumscripţia unei curţi de apel învecinate Curţii de Apel Ploieşti, susţinând că există unele împrejurări speciale în baza cărora imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită, în situaţia în care soluţionarea dosarului s-ar realiza la Tribunalul Prahova, respectiv la Curtea de Apel Ploieşti.
În cuprinsul cererii de strămutare, petiţionarul a arătat că are în vedere două ipoteze prevăzute de art. 55 alin. (1) C. proc. pen., respectiv împrejurările speciale ale acestei cauze şi duşmăniile locale, relaţiile de adversitate existente între el, magistraţii şi organele judiciare de la nivelul instanţelor prahovene.
A mai arătat petiţionarul că a fost pus sub acuzare pentru infracţiunea de complicitate la dare de mită de către D.N.A. Bucureşti, prin Rechizitoriul nr. 207/P/2009, prin care a fost trimis în judecată împreună cu fostul judecător - şef al Secţiei Penale din cadrul Tribunalului Prahova, R.D., P.V.I. - avocat în cadrul Baroului Prahova, ulterior fiind condamnat la o pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, prin Sentinţa penală nr. 81 din 23 februarie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în Dosarul nr. 11924/2/2009.
Totodată, se mai arată în cuprinsul cererii de strămutare că, inculpatul R.D. - în calitate de judecător la Tribunalul Prahova, a pretins prin intermediul inculpatei P.V.I. - avocat în Baroul Prahova, suma de 25.000 de Euro şi a acceptat promisiunea oferirii sumei de 3.000 de Euro de la inculpaţii S.I. şi S.Z., iar din folosul pretins a primit în perioada iulie-octombrie 2009, prin intermediul aceluiaşi complice, în două tranşe, suma de 21.000 Euro, în scopul facilitării punerii în libertate a inculpatului S.Z., cercetat în stare de arest preventiv, în Dosarul nr. 6419/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, pe rolul căreia s-a format Dosarul de fond nr. 14870/281/2009.
În acest sens, la data de 30 septembrie 2009, cu ocazia judecării recursului declarat împotriva menţinerii stării de arest preventiv, completul de judecată format din R.D. - preşedinte de complet, P.P.A. - judecător şi S.A. - judecător, a decis în majoritate, admiterea recursului promovat şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara.
în dosarul instrumentat de D.N.A. Bucureşti, au fost audiaţi, în calitate de martori, o serie de magistraţi din cadrul Secţiei Penale a Tribunalului Prahova, grefieri de la nivelul acestei instanţe, cât şi avocaţi din cadrul Baroului Prahova care-i asigurau asistenţa juridică la acel moment.
De asemenea, petiţionarul a apreciat că această situaţie a creat un climat extrem de nefavorabil în privinţa dosarelor în care era cercetat, apărând şi numeroase articole tendenţioase în presa locală, aducând atingere obiectivităţii şi imparţialităţii magistraţilor învestiţi cu soluţionarea cauzelor, cât şi actului de justiţie în general, prin prisma respectării dreptului la un proces echitabil.
De altfel, petiţionarul a mai arătat că în data de 4 noiembrie 2009, împotriva judecătorului R.D. , s-a luat măsura reţinerii şi, ulterior, cea a arestării preventive, considerându-se că există indicii şi probe din care rezultă faptul că, împreună cu soţia lui, ar fi remis acestuia o sumă de bani, în schimbul obţinerii unei soluţii favorabile.
A mai arătat că, deşi soluţia de condamnare a fostului magistrat la o pedeapsă de 7 (şapte) ani închisoare, cât şi a lui şi a soţiei sale pentru fapte de corupţie, nu are caracter definitiv, fiind recurată de toate părţile din proces, aceasta a avut o rezonanţă deosebită la nivelul instanţelor de judecată şi organelor judiciare din judeţul Prahova, în condiţiile în care nu mai puţin de 5 magistraţi (dintre care 3 au făcut parte din completul de judecată care a dispus punerea sa în libertate) şi 5 grefieri din cadrul Secţiei Penale a Tribunalului Prahova au fost audiaţi cu privire la împrejurările acestei cauze.
Petiţionarul a mai precizat faptul că domnul judecător G.A.R., vicepreşedintele Curţii de Apel Ploieşti, este naşul de cununie al fostului magistrat R.D., aspect care, în mod evident, este de natură să aducă atingere imparţialităţii şi obiectivităţii magistraţilor de la nivelul instanţei ierarhic superioare Tribunalului Prahova.
În legătură cu existenţa unor relaţii de adversitate între el şi organele judiciare din judeţul Prahova, a arătat că acestea sunt de notorietate publică, fiind ţinta unor atacuri dure din partea organelor de politie, realizate prin articole de presă şi chiar emisiuni TV la posturile locale la ore de maximă audienţă, subliniind faptul că, inclusiv dosarul a cărui strămutare o solicită, a fost „fabricat", prin practici abuzive, cu încălcarea unor norme elementare procesual penale.
Astfel, a mai arătat că, dând dovada de un exces de zel nemaiîntâlnit, organele de urmărire penală, în dorinţa exacerbată de a insera cât mai multe fapte în actul de acuzare, au procedat la redeschiderea unei cauze penale soluţionate cu neînceperea urmăririi penale de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi în urmă cu doi ani, în legătură cu pretinsa parte vătămată L.N., la solicitarea DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi dispunând infirmarea soluţiei procurorului de caz şi trimiterea cauzei la DIICOT pentru continuarea cercetărilor.
În concluzie, petiţionarul a apreciat că prin campania de presă agresivă la adresa membrilor familiei sale s-a creat o ambianţă procesuală total neprielnică judecării obiective a cauzei, fiind pusă o presiune importantă pe umerii magistraţilor învestiţi cu soluţionarea dosarului în care este cercetat, împreună cu membrii familiei sale.
În final, a arătat că, până în prezent, pentru considerente aproape identice, instanţa suprema a dispus strămutarea altor trei cauze penale în care era trimis în judecată, prin încheierile pronunţate în Dosarele nr. 94/1/2010, nr. 507/1/2010 şi nr. 5749/1/2012 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, iar motivarea soluţiilor dispuse în acele cauze, este aplicabilă conform principiului „mutandi mutandis" şi în prezenta speţă.
A mai arătat ca nu a mai fost solicitată până în prezent strămutarea acestei cauze.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că pe rolul Judecătoriei Ploieşti a fost înregistrat Dosarul nr. 37188/281/2012, prin Rechizitoriul nr. 295/P/2011 fiind trimis în judecată inculpatul S.Z. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
În informaţiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de către Tribunalul Prahova, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că în urma verificărilor efectuate, s-a constatat că susţinerile petiţionarului nu sunt întemeiate.
În final, s-a lăsat la aprecierea Înaltei Curţi în sensul dacă sunt îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea cererii şi strămutarea judecării cauzei la o altă instanţă.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În speţă, Înalta Curte constată că motivele invocate de petiţionar nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi, în consecinţă, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. 2 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiţionarul S.Z. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul Dosarului nr. 37188/281/2012 al Judecătoriei Ploieşti.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 526/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 528/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
---|