ICCJ. Decizia nr. 565/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr.565/2013
Dosar nr. 6633/55/2012
Şedinţa publică din 22 mai 2013
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 9924 din 1 noiembrie 2012 a Judecătoriei Arad, secţia civilă, s-a admis excepţia de necompetentă materială a acestei instanţe şi s-a declinat competenţa soluţionării cauzei privind cererea formulată de petenta H.M. în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Arad, secţia civilă, a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, la 03 mai 2012, petenta H.M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună radierea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului înscris în CF, situat în Arad, str. Aurel Vlaicu, jud. Arad; obligarea O.C.P.I. Arad să efectueze cuvenitele modificări în CF, cu cheltuieli de judecată în caz de opoziţie.
În motivarea acţiunii, petenta a arătat că a încheiat, în anul 2002, un contract de întreţinere cu numitul B.T., prin care, în schimbul întreţinerii ce urma a fi prestată, a transmis acestuia proprietatea imobilului situat în Arad, str. Aurel Vlaicu.
Prin sentinţa civilă nr. 8382/06.09.2011 pronunţată de Judecătoria Arad, rămasă irevocabilă, s-a dispus rezoluţiunea contractului de întreţinere încheiat cu întreţinătorul B.T., petenta redevenind astfel proprietară a imobilului.
Anterior pronunţării acestei hotărâri, prin încheierea de CF din 03 mai 2011, s-a dispus însă de către D.N.A., în cadrul unui dosar penal, înscrierea unui sechestru asigurător asupra acestui imobil, care la data respectivă era în proprietatea numitului B.T.
Acest sechestru se impune însă a fi radiat, în aplicarea principiului restabilirii situaţiei anterioare, având în vedere că prin sentinţa civilă nr. 8382 din 06 septembrie 2011 pronunţată de Judecătoria Arad, rămasă irevocabilă, s-a dispus rezoluţiunea contractului de întreţinere. Petenta a mai arătat că doreşte să încheie un nou contract de întreţinere cu o altă persoană, însă este împiedicată de acest sechestru.
În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 907 şi urm. C. civ. Intimata O.C.P.I. Arad a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive. în susţinerea excepţiei, s-a arătat că pentru a avea calitate procesuală pasivă ar trebui să existe identitate între pârâtul chemat în judecată şi persoana obligată în raportul obligaţional dedus judecăţii de reclamantă, respectiv persoana care neagă dreptul reclamantei, persoana faţă de care reclamanta doreşte să-şi stabilească existenţa unui drept real, sau persoana în patrimoniul căreia reclamanta doreşte să dovedească inexistenţa unui drept real, ori, în cauză, înscrierea măsurii sechestrului asigurător în CF, dacă nu ar corespunde situaţiei juridice reale, ar fi putut fi obiectul unei solicitări de rectificare a cărţii funciare, însă nu în contradictoriu cu O.C.P.I. Arad.
Intimata a mai arătat că solicitarea reclamantei de radiere a sechestrului asigurător a format obiectul încheierii de respingere nr. 9358 din 15 februarie 2012 a O.C.P.I. Arad - faţă de care petenta nu a uzitat de procedura privind plângerea împotriva încheierii de CF - iar prin înscrierea în CF a măsurii, intimata nu a fost prejudiciată, deoarece la data respectivă proprietarul imobilului era întreţinătorul, fiind dispusă de un organ de urmărire penală în cursul unui proces penal. Totodată, a menţionat că intimata, la data începerii procesului civil ce a avut ca obiect rezoluţiunea contractului de întreţinere, avea cunoştinţă de existenţa menţiunii privind sechestrul, însă nu a solicitat, o dată cu rezoluţiunea contractului, şi radierea menţiunii din CF a măsurii sechestrului asigurător.
Cu privire la solicitarea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată a arătat că este nefondată, fiind făcută cu rea credinţă, aceasta urmărind să dobândească un folos nelegitim ce tinde la o îmbogăţire fără just temei.
Intimata Direcţia Naţională Anticorupţie a depus întâmpinare prin intermediul căreia a solicitat respingerea plângerii ca netemeinică şi nelegală. S-a invocat excepţia inadmisibilităţii plângerii, menţionând că actul în baza căruia s-a înscris sechestrul asigurător a fost ordonanţa emisă la 21 aprilie 2011 în Dosarul cu nr. 269/P/2010 al D.N. A., dosar în care s-a finalizat urmărirea penală, fiind sesizată instanţa competentă cu soluţionarea cauzei penale, respectiv Curtea de Apel Timişoara, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 609/59/2011. Ca atare, prin prisma dispoziţiilor art. 168 alin. (1) C. proc. pen., competenţa soluţionării unei plângeri formulate împotriva măsurii instituirii sechestrului asigurător, în cazul de faţă, aparţine instanţei penale sesizate cu soluţionarea dosarului penal.
Pe fond, a arătat că atâta timp cât actul generator al instituirii măsurii sechestrului şi înregistrarea lui în CF este valabil, de vreme ce ordonanţa de instituire a sechestrului nu a fost infirmată, iar sechestrul asigurător cu privire la imobilul în speţă nu a fost revocat, iar părţile interesate nu l-au contestat în temeiul prevederilor Codului de procedură penală, acţiunea de faţă este nelegală şi netemeinică, solicitând să fie respinsă ca atare.
Faţă de starea de fapt prezentată, precum şi în raport de dispoziţiile art. 168 C. proc. pen. („în contra măsurii asigurătorii luate şi a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum şi orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanţei de judecată, în orice fază a procesului penal. Hotărârea instanţei de judecată poate fi atacată separat cu recurs. Recursul nu suspendă executarea. După soluţionarea definitivă a procesului penal, dacă nu s-a făcut plângere împotriva aducerii la îndeplinire a măsurii asigurătorii, se poate face contestaţie potrivit legii civile”), Judecătoria Arad, secţia civilă, a constatat că în prezenta cauză competenţa de soluţionare revine Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Prin sentinţa penală nr.21/ PI din 31 ianuarie 2013, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 42 C. proc. pen. a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă, iar în temeiul art. 43 C. proc. pen. a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, a constatat că cererea dedusă judecăţii este întemeiată pe dispoziţiile art. 907 şi următoarele din Noul Cod Civil, fiind concepută ca o acţiune civilă de rectificare a cărţii funciare în contradictoriu cu Oficiul de cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad şi nu ca o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 168 C. proc. pen. Conform art. 129 C. proc. civ. în cadrul procesului civil funcţionează principiul disponibilităţii, potrivit căruia părţile pot determina conţinutul procesului prin stabilirea cadrului procesual în privinţa obiectului şi a participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul civil le poate parcurge. Faţă de conţinutul cererii de chemare în judecată, Curtea de Apel a constatat că aceasta nu are natura unei plângeri în sensul art. 168 C. proc. pen., prin sesizarea instanţei civile petenta uzând de o altă procedură care atrage competenţa instanţei civile.
Analizând actele şi lucrările dosarului, înalta Curte constată că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad, secţia civilă, la 03 mai 2012, petenta H.M. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună radierea sechestrului asigurător instituit asupra imobilului înscris în CF, situat în Arad, str. Aurel Vlaicu, jud. Arad; obligarea O.C.P.I. Arad să efectueze cuvenitele modificări în CF, cu cheltuieli de judecată în caz de opoziţie. în drept, a invocat dispoziţiile art. 907 şi urm. C. civ.
Din conţinutul cererii de chemare în judecată şi din motivarea în drept a cererii de chemare în judecată formulată de către petenta H.M., Înalta Curte constată că aceasta nu este o plângere de natură penală în sensul art. 168 C. proc. pen. ci, este o acţiune civilă de rectificare a cărţii funciare în contradictoriu cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad, întemeiată pe dispoziţiile art. 907 şi urm. C. civ.
Corect precizează Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, că în cadrul procesului civil, potrivit art. 129 C. proc. civ., funcţionează principiul disponibilităţii, conform căruia părţile pot determina conţinutul procesului prin stabilirea cadrului procesual în privinţa obiectului şi a participanţilor la proces, a fazelor şi etapelor pe care procesul civil le poate parcurge.
În atare situaţie, instanţa nu poate modifica conţinutul sau temeiul de drept al unei cereri dedusă judecăţii, în condiţiile în care petenta a înţeles să uzeze de mijloacele procesuale civile pentru apărarea dreptului său subiectiv astfel încât, competenţa de soluţionare revine instanţei civile.
Faţă de aceste considerente, potrivit art. 43 C. proc. pen., Înalta Curte, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind cererea formulată de petenta H.M. în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta H.M., în favoarea Judecătoriei Arad, secţia civilă, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 22 mai 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 513/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 512/2013. Penal → |
---|