ICCJ. Decizia nr. 962/2013. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 962/2013
Dosar nr. 9348/2/2012
Şedinţa publică din 19 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 99 din 8 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-au dispus următoarele:
"În baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Va dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 10 martie 2008 de către Judecătorul pentru Cercetări Preliminare din Tribunalul Modena, Italia, faţă de persoana solicitată V.A.C..
Va dispune predarea persoanei solicitate V.A.C., către autorităţile judiciare italiene, cu respectarea regulii specialităţii şi sub condiţia ca, în măsura în care se va dispune o pedeapsă sau o altă măsură privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea acesteia.
Va dispune arestarea persoanei solicitate V.A.C., în vederea predării, pe o perioadă de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.
Va dispune emiterea, de îndată a mandatului de arestare, în vederea predării.
Va constata că persoana solicitată a fost reţinută 24 ore la data de 13 decembrie 2012."
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
"Prin Adresa nr. 3660/II/5/2012 din data de 28 noiembrie 2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a sesizat această instanţă, conform art. 102 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, în vederea punerii în executare a semnalării autorităţilor judiciare italiene cu privire la mandatul european de arestare emis la data de 7 iulie 2007 de către G.I.P. Modena, pe numele cetăţeanului român V.A.C. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism şi încălcarea unui cod străin, prevăzute art. 10 P.C., art. 3, 4 din Legea 75/1958, art. 12 din Legea 286/98 C. pen. Italian.
Persoana solicitată a fost adusă în faţa Curţii în stare de reţinere, această măsură fiind dispusă de către un procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin Ordonanţa nr. 88 din 14 decembrie 2012, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 13 decembrie 2012, ora 22 şi până la data de 14 decembrie 2012, ora 2200.
Fiind prezentată personal, în faţa Curţii de Apel Bucureşti pe data de 14 decembrie, judecătorul a verificat identitatea persoanei solicitate, constatând că nu există obiecţiuni cu privire la acest aspect, după care i-a adus la cunoştinţa faptul că, pe numele său, a fost emis de către autorităţile judiciare din Italia, la data de 7 iulie 2007, un mandat european de arestare pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi încălcarea unui cod străin, comunicându-i, totodată, că respectivul mandat nu a fost transmis la dosar.
Asistenţa juridică a persoanei solicitate a fost asigurată de avocatul ales, L.L., în baza împuternicirii avocaţiale din 14 decembrie 2012, depusă la dosar.
Persoana solicitată a arătat că îşi menţine declaraţiile date în faţa procurorului şi nu are nimic de adăugat în faţa Curţii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că, în privinţa persoanei solicitate s-a introdus către autorităţile judiciare române o semnalare de către Biroul S. Italia cu privire la arestarea în vederea predării în baza unui mandat european de arestare, conform art. 95 din Convenţia de Aplicare a Acordului Schengen.
Pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a fost înregistrată lucrarea 3660/II/5/2012 privind semnalarea autorităţilor judiciare străine cu privire la mandatul european de arestare emis de către autorităţile judiciare din Italia, la data de 7 iulie 2007, un pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi încălcarea unui cod străin, iar prin Ordonanţa nr. 88 din 14 decembrie 2012 s-a dispus reţinerea persoanei solicitate pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 13 decembrie 2012, ora 22 şi până la data de 14 decembrie 2012, ora 22,00.
Prin încheierea pronunţată la data de 14 decembrie 2012, Curtea, în temeiul art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, raportat la art. 883 din Legea nr. 302/2004, a admis semnalarea transmisă prin Biroul S. şi dispune, faţă de persoana solicitată V.A.C., luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea pe o perioadă de 5 zile, respectiv 14 decembrie 2012 - 18 decembrie 2012, inclusiv.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată a fost obligată să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată.
b) să se prezinte la organul de poliţie din circumscripţia în care locuieşte conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemată.
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei.
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
Curtea a fixat un nou termen de judecată la data de 18 decembrie 2012 pentru prezentarea de către procuror a mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română, în conformitate cu art. 103 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, republicată. S-au depus diligente către autorităţile străine pentru a comunica situaţia juridică a persoanei solicitate raportat la faptul că prin Sentinţa nr. 5/2012, pronunţată de Curtea de Casaţie, secţia a III-a penală a Republicii Italia, a fost anulată sentinţa contestată şi s-a ordonat transmiterea tuturor actelor către judecătorul şedinţei preliminare a Tribunalului Modena, iar mandatul european de arestare a fost emis de către J.M.
La termenul de judecată din data de 18 decembrie 2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a înaintat la dosarul cauzei mandatul european de arestare emis la data de 7 iulie 2007 de către G.I.P. Modena, pe numele cetăţeanului român V.A.C. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism şi încălcarea unui cod străin, prevăzute art. 10 P.C. art. 3, 4 din Legea nr. 75/1958, art. 12 din Legea nr. 286/98 C. pen. Italian.
Prin încheierea din data de 18 decembrie 2012, Curtea, în baza art. 90 din Legea nr. 302/2004 a menţinut măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată faţă de persoana solicitată V.A.C. prin încheierea din data de 14 decembrie 2012.
Pe durata măsurii, persoana solicitată a respectat următoarele obligaţii:
a) se va prezenta la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată;
b) se va prezenta la organul de poliţie din circumscripţia în care locuieşte conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemată;
c) nu-şi va schimba locuinţa decât cu încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
Curtea a fixat termen de fond la data de 9 ianuarie 2013 în vederea depunerii relaţiilor solicitate de către autorităţile italiene.
La termenul de judecată din data de 9 ianuarie 2013, Curtea a luat act că nu au fost înaintate relaţiile solicitate de către autorităţile italiene şi a amânat cauza la data de 16 ianuarie 2013 în vederea respectării principiului continuităţii completului de judecată.
Prin încheierea din data de 9 ianuarie 2013, în temeiul art. 90 din Legea nr. 302/2004, raportat la art. 883 din Legea nr. 302/2004, a menţinut măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată faţă de persoana solicitată V.A.C. prin încheierea din data de 14 decembrie 2012 şi menţinută prin încheierea din data de 18 decembrie 2012.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată a fost obligată să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată;
b) să se prezinte la organul de poliţie din circumscripţia în care locuieşte conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemată;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme.
S-a revenit cu adresă către Tribunale Corso Canal Grande 77 Mondena - în atenţia judecătorului pentru cercetări preliminare din Tribunalul Modena, Ester Russo, fixând termen de judecată la data de 13 februarie 2013.
Prin încheierea din data de 13 februarie 2013, Curtea, în temeiul art. 90 din Legea nr. 302/2004, raportat la art. 883 din Legea nr. 302/2004, a menţinut măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată faţă de persoana solicitată V.A.C. prin încheierea din data de 14 decembrie 2012 şi menţinută prin încheierile din data de 18 decembrie 2012 şi data de 16 ianuarie 2013.
Pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, persoana solicitată a fost obligată să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată;
b) să se prezinte la organul de poliţie din circumscripţia în care locuieşte conform programului de supraveghere întocmit de acesta sau ori de câte ori este chemată;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme. Cu drept de recurs.
S-a revenit cu adresă către Tribunale Corso Canal Grande 77 Mondena - în atenţia judecătorului pentru cercetări preliminare din Tribunalul Modena, Ester Russo, fixând termen de judecată la data de 8 martie 2013.
La termenul de judecată din data 8 martie 2013, Tribunale Corso Canal Grande 77 Modena a înaintat informaţiile solicitate, prin adresa depusă la dosarul cauzei.
Curtea a audiat persoana solicitată V.A.C. cu privire la acordul de a fi predat autorităţilor judiciare italiene, declaraţia acesteia, fiind consemnată în scris, semnată şi ataşată la dosarul cauzei. În declaraţia dată, persoana solicitată a arătat că nu este de acord să fie predată autorităţile judiciare italiene, iar dacă va fi predat a înţeles să se prevaleze de regula specialităţii.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că, în privinţa persoanei solicitate a fost emis de către autorităţile judiciare din Italia, la data de 7 iulie 2007, un mandat european de arestare pentru săvârşirea infracţiunilor de proxenetism şi încălcarea unui cod străin.
Curtea mai constată că mandatul european de arestare prezentat de către autorităţile italiene îndeplineşte condiţiile de formă şi de conţinut prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004 republicată, cuprinde toate informaţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată prin Legea nr. 222/2008 care reglementează conţinutul mandatului european de arestare, în sensul că în cuprinsul acestuia sunt menţionate identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate (aspect cu privire la care de altfel nu a fost formulată nicio obiecţiune), este indicată hotărârea judecătorească în baza căreia a fost emis mandatul european de arestare, se precizează încadrarea juridică a infracţiunilor ce au dat curs emiterii mandatului european de arestare, sunt descrise circumstanţele săvârşirii faptelor şi sunt specificate şi pedepsele prevăzute de legislaţia statului italian pentru aceste infracţiuni.
Potrivit acestui mandat european de arestare, faptele pentru care se solicită de către statul italian arestarea şi predarea persoanei solicitate V.A.C. constau în aceea că, în concurs cu I.E., C.C., C.N., M.L., a facilitat şi a exploatat prostituarea numitei B.M. şi, în particular. I. şi V., folosind ameninţarea şi bătaia, au constrâns-o să se prostitueze în apartamentul din Modena. I. şi V. intrau în posesia câştigurilor acesteia şi ulterior i-au mutat domiciliul la Modena în via S.F., pentru a continua exercitarea prostituţiei, transferând-o apoi la B. şi S. În perioada decembrie 2004 şi 2005, I. şi V. au repatriat-o de trei ori pe B. în România, suportând cheltuielile de transport, ca apoi s-o aducă din nou în Italia, unde au constrâns-o să se prostitueze la B.
De asemenea, numitul V.A.C. în concurs cu I.E. şi cu alte persoane ce operează pe teritoriul României, cu scopul de a favoriza şi exploata prostituţia, au comis fapte directe pentru a facilita intrarea pe teritoriul statului italian a numitei B.M., încălcând dispoziţiile Legii nr. 286/98, în particular organizând de trei ori călătoriile acesteia din România în Italia.
Totodată numitul V.A.C. împreună cu I.E. şi M.L., au facilitat şi au exploatat prostituarea numitei P.C.E., M. punând la dispoziţie propriul apartament în acest sens, iar V. şi I. luând câştigurile obţinute de aceasta.
Sub aspectul încadrării juridice, faptele respective constituie potrivit legislaţiei penale a statului italian, infracţiunile de proxenetism şi încălcarea unui cod străin, prevăzute art. 10 P.C., art. 3, 4 din Legea nr. 75/1958, art. 12 din Legea nr. 286/98 C. pen. Italian.
În raport cu actele şi lucrările dosarului, Curtea apreciază că cererea, privind punerea în executare a mandatului european de arestare emis de către autorităţile judiciare italiene pe numele cetăţeanului român V.A.C. şi de predare a acestuia în vederea efectuării urmăririi penale, este întemeiată.
Astfel, Curtea constată că este îndeplinită cerinţa dublei incriminări, în sensul că faptele pentru care persoana solicitată este urmărită penal în Italia constituie infracţiunea de proxenetism, fiind incriminate în art. 329 din C. pen. român.
De asemenea, Curtea constată că persoana solicitată a precizat că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii.
În consecinţă, având în vedere şi adresa transmisă de Ministerul Justiţiei - Departamentul pentru Afaceri de Justiţie - Direcţia Generală pentru Justiţie Penală, prin care judecătorul pentru Investigaţii Preliminare de la Tribunalul din Modena a comunicat că se confirmă eficienţa actuală a mandatului european de arestare, ce se întemeiază pe ordonanţa de arestare preventivă emisă la data de 7 iulie 2006, Curtea, potrivit dispoziţiilor art. 103 alin. (6) şi art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, va admite sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, dispunându-se, printr-o hotărâre definitivă, punerea în executare a mandatului european de arestare prezentat, în sensul predării persoanei solicitate V.A.C. către autorităţile italiene, cu respectarea regulii invocate şi, de asemenea, al arestării sale, în vederea acestei predării, pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare.
În ceea ce priveşte măsura arestării, Curtea constată că aceasta este intrinsecă punerii în executare a mandatului european de arestare şi că, potrivit dispoziţiilor legale anterior menţionate, predarea persoanei solicitate către autorităţile italiene, în baza mandatului respectiv, nu se poate realiza decât în stare de arest, astfel că solicitarea apărării, ca în baza art. 52 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 republicată să se respingă cererea formulată de autorităţile Republicii Italia de extrădarea persoanei solicitate, întrucât nu sunt întrunite dispoziţiile art. 21 - 22 din Legea nr. 302/2004 republicată, în condiţiile în care a durat mai bine de o lună şi jumătate corespondenţa parţială, neautentificată, apreciind că motivările depuse la dispoziţia instanţei de judecată într-o interpretare reală nu vin să susţină viabilitatea unui mandat din anul 2006, nu este admisibilă."
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs persoana transferabilă, care a invocat că mandatul european ar fi caduc, datând din anul 2007.
Examinând recursul declarat prin raportare la dispoziţiile art. 385 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru cele ce succed:
În primul rând, se constată că, în raport de data pronunţării hotărârii atacate, sunt aplicabile dispoziţiile actuale ale C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.
Potrivit art. 38510 alin. (1) şi (2) din C. proc. pen., recursul trebuie să fie motivat prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.
Conform art. 38510 alin. (21) din C. proc. pen., în cazul în care nu sunt respectate condiţiile de mai sus, instanţa de recurs ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) din C. proc. pen., trebuie avute în vedere din oficiu.
În speţă, recursul nu a fost motivat în scris în termenul prevăzut de lege şi, cu ocazia dezbaterilor, nu s-a invocat nici un caz de casare.
Trebuie însă precizat că judecarea prezentului recurs se realizează şi din perspectiva soluţiei pronunţate prin sentinţa recurată, prin prisma efectului integral devolutiv prevăzut de art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., reţinând, în ce priveşte invocarea caducităţii mandatului european de arestare emis în anul 2006, că această aserţiune nu subzistă, în lipsa unui temei legal care să o susţină.
În consecinţă, recursul promovat va fi respins ca nefondat, conform prevederilor art. 38515 pct. I lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată V.A.C. împotriva Sentinţei penale nr. 99 din 8 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 360 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 160 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 martie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 956/2013. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 4079/2013. Penal. Extrădare pasivă (Legea... → |
|---|
