ICCJ. Decizia nr. 867/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 867/2013
Dosar nr. 14929/325/2013
Şedinţa publică din 8 octombrie 2013
Asupra cauzei penale de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 30 mai 2013 sub nr. 14929/325/2013, condamnatul B.I. a solicitat să fie liberat condiţionat în executarea pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 195 din data de 10 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.
Prin sentinţa penală nr. 1763 din 5 iulie 2013 pronunţată de Judecătoria Timişoara în dosarul nr. 14929/325/2013, în baza dispoziţiilor art. 450 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 42 C. proc. pen., s-a declinat competenţa teritorială de soluţionare a cauzei având ca obiect cerere de liberare condiţionată, formulată de condamnatul B.I., în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Ulterior, prin sentinţa penală nr. 585 din 22 august 2013 pronunţată de Judecătoria Găeşti în dosarul nr. 14929/325/2013 s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, declinându-se competenţa de soluţionare a cererii de liberare condiţionată formulată de condamnatul B.I. în favoarea Judecătoriei Timişoara.
S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, s-a suspendat judecarea cauzei şi, având în vedere că instanţa ierarhic superioară comună a instanţelor aflate în conflict este înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 29 pct. 5 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus înaintarea cauzei la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru stabilirea instanţei competente a se pronunţa asupra conflictului de competenţă. Examinând cauza sub toate aspectele de fapt şi de drept.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că pe rolul Judecătoriei Timişoara a fost înregistrată, sub numărul de dosar nr. 14929/325/2013, cererea formulată de către condamnat pentru liberarea sa condiţionată din executarea pedepsei de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 195 din data de 10 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa sub Numărul de dosar nr. 3647/120/2013, condamnatul a formulat o nouă cerere de liberare condiţionată, instanţa menţionată declinând, de asemenea, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Găeşti.
Cele două cereri au fost conexate pe rolul Judecătoriei Găeşti sub numărul de dosar nr. 149292/325/2013.
În vederea soluţionării cererii de liberare condiţionată, Judecătoria Găeşti a solicitat Penitenciarului Găeşti procesul verbal întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
La această solicitare a răspuns, însă Penitenciarul Timişoara, prin adresa din data de 19 august 2005, aducând la cunoştinţa instanţei că petentul a fost analizat în cadrul Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate şi propuneri pentru liberare condiţionată din cadrul Penitenciarului Timişoara la data de 30 iulie 2013, fiind amânat până la data de 29 august 2013, iar ulterior, Judecătoria Timişoara, prin sentinţa penală nr. 2038 din 16 august 2013, a respins contestaţia condamnatului, stabilind termen de rediscutare după data de 16 noiembrie 2013.
În adresa anterior menţionată se mai precizează că situaţia condamnatului urmează să fie analizată în cadrul aceleiaşi Comisii, la data de 19 noiembrie 2013.
Potrivit prevederilor art. 450 alin. (1) C. proc. pen., „liberarea condiţionată se dispune, la cererea sau la propunerea făcută, potrivit dispoziţiilor legii privind executarea pedepselor, de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, iar in cazul prevăzut de art. 62 alin. (3) C. pen. de către tribunalul militar în a cărui circumscripţie se află închisoarea militară".
Se instituie astfel competenţa de soluţionare a cererilor de liberare condiţionată a judecătoriei în a cărei raza teritorială se află locul de deţinere al condamnatului.
Având în vedere că locul de deţinere al condamnatului este Penitenciarul Timişoara, aşa cum rezultă din informaţiile comunicate de această instituţie prin adresa din 19 august 2013. competenţa teritorială de soluţionarea a cauzei, potrivit dispoziţiilor art. 450 alin. (1) C. proc. pen., aparţine Judecătoriei Timişoara.
Faţă de considerentele expuse. înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 29 pct. 5 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 450 alin. (1) C. proc. pen., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe privind pe condamnatul B.I. în favoarea Judecătoriei Timişoara, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul B.I. în favoarea Judecătoriei Timişoara, instanţă căreia i se va trimite dosarul. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 08 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 860/2013. Penal. Conflict de competenţă... | ICCJ. Decizia nr. 905/2013. Penal. Conflict de competenţă... → |
---|