ICCJ. Decizia nr. 1000/2014. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia penală nr. 1000/2014
Dosar nr. 25736/3/2013
Şedinţa publică din 20 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 710 din 01 octombrie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a ll-a penală, în baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a art. 74 alin. (2) C. pen., a art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi a art. 80 C. pen. a fost condamnată inculpata M.A. la 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc în stare de recidivă postcondamnatorie.
În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) cu excepţia dreptului de vot în cadrul alegerilor legislative, lit. b), d) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) cu excepţia dreptului de vot în cadrul alegerilor legislative, lit. b), d) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 864C. pen. a fost revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1453 din 08 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală şi dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare alăturat pedepsei aplicate prin prezenta sentinţă, inculpata urmând a executa în final 8 ani închisoare.
În baza art. 39 alin. (1) rap. la art. 35 alin. (2) C. pen. s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) cu excepţia dreptului de vot în cadrul alegerilor legislative, lit. b), d) C. pen. pe o perioadă de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale rezultante.
În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat alăturat pedepsei principale rezultante pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) cu excepţia dreptului de vot în cadrul alegerilor legislative, lit. b), d) C. pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatei M.A.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestului preventiv din 02 iulie 2013 la zi.
Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 23 iulie 2013 sub nr. 25736/3/2013 a fost trimisă în judecată, în stare de arest preventiv, inculpata M.A. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., constând în aceea că în data de 01 iulie 2013 a vândut prin intermediul inculpatului S.I. 5 doze de heroină martorului denunţător B.L. contra sumei de 100 RON.
Înainte de debutul cercetării judecătoreşti, la interpelarea instanţei, inculpaţii au precizat că doresc judecarea cauzei potrivit procedurii simplificate reglementate de disp. art. 3201C. proc. pen. S-a procedat la audierea inculpatei M.A., constatându-se faptul că aceasta nu recunoaşte comiterea faptei în modalitatea descrisă în cuprinsul actului de sesizare, motiv pentru care s-a constatat incidenţa în cauză a disp. art. 3201alin. (4) C. proc. pen., iar ulterior citirii actului de sesizare potrivit art. 322 C. proc. pen., Tribunalul a procedat la efectuarea cercetării judecătoreşti în ceea ce o priveşte pe inculpata M.A., fiind audiaţi martorul denunţător B.L. şi martorul L.B.F.
Analizând materialul probator administrat în cauză (procese-verbale de investigaţii, proces-verbal de constatare a săvârşirii infracţiunii flagrante, proces-verbal de înseriere a banilor însoţit de planşa fotografică aferentă, proces-verbal de constatare a efectuării unui control corporal, proces-verbal de efectuare a unei percheziţii domiciliare, declaraţii martori, raport de constatare tehnico-ştiinţifică din 01 iulie 2013, declaraţii inculpaţi S.I. şi M.A., declaraţii învinuit V.F.), prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 01 iulie 2013, martorul denunţător B.L. s-a deplasat în zona blocului din B-dul P., sector 5, la domiciliul numitului V.F., pentru a cumpăra 5 doze de heroină, sub atenta supraveghere a organelor de poliţie, şi ulterior efectuării unui control corporal în prezenţa martorului asistent L.B.F., i s-a înmânat suma de 125 RON, bancnote tratate cu praf fluorescent şi cu serii consemnate în cuprinsul unui procesului-verbal. Ajuns în faţa imobilului, martorul denunţător a fost abordat de inculpatul S.I. care i-a precizat că-i poate procura droguri. Martorul denunţător i-a solicitat 5 doze de heroină şi i-a înmânat suma de 125 RON după care au intrat împreună în imobil, martorul fiind lăsat să aştepte pe palier la etajul 4. Inculpatul S.I. a pătruns în apartamentul unde locuieşte numitul V.F. şi concubina acestuia, inculpata M.A., şi întrucât numitul V.F. dormea, a remis inculpatei M.A. suma de 100 RON (o bancnotă de 50 RON şi 5 de 10 RON), solicitându-i 5 doze de heroină. Inculpata a părăsit apartamentul, lăsându-l în interiorul acestuia pe inculpatul S.I., a ieşit pe palier închizând uşa de la holul palierului spre a obtura vederea martorului denunţător şi la scurt timp s-a întors cu cele 5 doze pe care Ie-a remis inculpatului S.I. Acesta a părăsit apartamentul, a dat martorului denunţător cele 5 doze, iar la ieşirea din imobil au fost imobilizaţi de către lucrătorii de poliţie. Asupra inculpatului S.I., cu ocazia efectuării controlului corporal a fost găsită suma de 25 RON formată dintr-o bancnotă de 10 RON şi trei bancnote de 5 RON. Martorul denunţător B.L. a predat cele 5 doze de heroină organelor de poliţie, cele 5 doze fiind sigilate şi predate laboratorului de analiză a drogurilor. Potrivit raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 01 iulie 2013 cele 5 doze conţin 0,12 grame heroină.
În baza autorizaţiei din data de 25 iunie 2013 emise de Tribunalul Bucureşti, lucrătorii de poliţie au intrat în apartamentul în care locuiau inculpata M.A. şi numitul V.F., găsindu-l pe acesta din urmă dormind, iar pe inculpată întinsă în pat. Sub perna pe care stătea aceasta a fost găsită suma de 100 RON formată dintr-o bancnotă de 50 RON şi 5 bancnote de 10 RON ale căror serii corespundeau întocmai seriilor notate în procesul-verbal întocmit anterior flagrantului.
Tribunalul a înlăturat ca nesinceră poziţia inculpatei M.A. potrivit căreia în timp ce dormea a fost trezită de inculpatul S.I. care se afla deja în apartamentul acesteia, inculpata cerându-i să plece fără a purta alte discuţii cu acesta, ulterior fiind trezită de lucrătorii de poliţie care au venit spre a percheziţiona apartamentul.
Astfel, potrivit procesului-verbal de percheziţie domiciliară a fost găsită în pat, sub perna pe care se sprijinea inculpata M.A. suma de 100 RON compusă din 6 bancnote purtând seriile menţionate în cuprinsul procesului-verbal întocmit de lucrătorii de poliţie anterior remiterii banilor martorului denunţător. În cuprinsul aceluiaşi înscris este consemnată poziţia iniţială a numitului V.F. care a precizat faptul că suma în cauză a fost adusă de numitul B., drept preţ al unui telefon pe care i l-a dat anterior, banii fiind luaţi de către cei trei copii minori aflaţi în apartament şi puşi pe pat. În cuprinsul declaraţiei date de inculpata M.A. şi aflate la dosarul de urmărire penală se menţionează faptul că inculpata ar fi găsit 5 doze de heroină pe scara blocului în care locuieşte, motiv pentru care i-a solicitat inculpatului S.I. să-i găsească cumpărători contra sumei de 100 RON, ascunzând dozele lângă ghena de gunoi situată pe palier. Potrivit aceleiaşi inculpate, în data de 01 iulie 2013, a fost căutată de inculpatul S.I. la domiciliu, acesta spunându-i că a găsit un cumpărător pentru dozele de heroină, motiv pentru care după ce a luat suma de 100 RON, a ieşit pe palier, a luat dozele de la ghena de gunoi şi i Ie-a dat inculpatului, la uşa sa prezentându-se în scurt timp organele de poliţie. Aceeaşi situaţie de fapt este relevată şi de inculpatul S.I. Ulterior, în faţa instanţei, inculpata M.A. revine asupra poziţiei sale iniţiale precizând faptul că deşi l-a rugat pe inculpatul S.I. să-i găsească cumpărători pentru 5 doze conţinând heroină pe care Ie-a găsit în holul blocului de domiciliu, în data de 01 iulie 2013 în timp ce dormea a fost trezită de inculpatul S.I. care se afla deja în apartamentul acesteia, inculpata cerându-i să plece fără a purta alte discuţii cu acesta, ulterior fiind trezită de lucrătorii de poliţie care au venit spre a percheziţiona apartamentul. Inculpata nu-şi explică cum a ajuns suma de 100 RON sub pernă, iar faptul că martorul denunţător a observat o femeie ieşind din apartamentul său îl explică prin aceea că, neasigurând uşa de acces în apartament, multe persoane de sex femeiesc, vecine de imobil, puteau intra şi ieşi din apartamentul său.
Având în vedere materialul probator administrat în cauză, precum şi poziţia contradictorie a inculpatei M.A., s-a apreciat ca fiind dovedită implicarea inculpatei în activitatea infracţională dedusă judecăţii în modalitatea descrisă în cuprinsul actului de sesizare şi enunţată anterior.
Tribunalul a reţinut incidenţa în cauză a disp. art. 37 lit. a) C. pen. în cazul inculpatei M.A. întrucât infracţiunea dedusă judecăţii a fost comisă în cursul termenului de încercare de 6 ani stabilit în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1453 din 08 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
La individualizarea pedepsei aplicate s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., şi anume dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă stabilite de lege, gradul de pericol social al faptelor, circumstanţele personale ale inculpaţilor.
Instanţa de fond a ţinut seama de datele personale ale inculpatei, şi anume inculpata M.A. este recidivistă, are trei copii minori, are o sănătate precară.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpata M.A.
Prin decizia penală nr. 355/A din data de 27 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală, a fost respins, ca nefondat, apelul inculpatei.
S-a dedus durata prevenţiei la zi şi a fost menţinută starea de arest preventiv a acesteia.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata M.A., care a depus motive scrise de recurs, cu depăşirea termenului legal prevăzut de art. 38510 C. proc. pen.
Prin recursul declarat, a solicitat aplicarea disp. art. 5 din Noul C. pen., sub aspectul limitelor de pedeapsă reduse în noua lege şi reţinerea dispoziţiilor art. 3201C. proc. pen.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este fondat, în parte, raportat la intrarea în vigoare a Noului C. pen. la data de 01 februarie 2014 şi, în consecinţă, a incidenţei instituţiei aplicării legii penale mai favorabile, prevăzută de art. 5 din Noul C. pen.
Examinând cauza, în raport cu succesiunea de legi penale intervenite de la săvârşirea infracţiunii de către inculpată, instanţa de recurs constată că se impune aplicarea legii penale mai favorabile, cu privire la pedeapsa principală, complementară şi cea accesorie, astfel cum sunt reglementate în noua lege.
Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în M. Of. nr. 757/12.11.2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.
În raport cu pedeapsa principală aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi a art. 74 alin. (2)-(76) C. pen. se constată că limitele de pedeapsă prevăzute în noua lege (modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012), sunt reduse faţă de cele din legea veche, astfel că se impune aplicarea legii noi mai favorabile.
În condiţiile noii reglementări, se constată că limitele de pedeapsă sunt pentru alin. (1) de la 2 la 7 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, iar pentru alin. (2) de la 5 la 12 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, iar în reglementarea anterioară erau de la 3 ani la 15 ani închisoare şi, respectiv, 10 ani - 20 ani închisoare.
Raportat la dispoziţiile legale mai sus-menţionate şi având în vedere situaţia faptică reţinută de cele două instanţe, precum şi proporţionalitatea pedepsei, instanţa de recurs constată că se impune casarea în parte a ambelor hotărâri, cu reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatei, în mod corespunzător, la un cuantum situat către minimul special prevăzut de lege, în raport cu normele de încriminare actuale.
În ce priveşte pedeapsa complementară, din reglementarea Noului C. pen., se constată că are corespondent în legea veche, sub aspectul conţinutului şi a caracterului obligatoriu de aplicare pentru săvârşirea infracţiunii, însă legiuitorul a prevăzut expres limitele de executare a acesteia, pe o perioadă de la 1 la 5 ani, situaţie în care legea nouă cuprinde dispoziţii mai favorabile.
În ce priveşte circumstanţele atenuante reţinute în favoarea inculpatei, prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. anterior, acestea vor fi înlăturate, întrucât nu se mai regăsesc în actuala reglementare.
Cât priveşte solicitarea inculpatei, de reţinere a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., aceasta nu mai poate fi primită în prezenta fază procesuală, instituţia procedurii simplificate având incidenţă doar în situaţia recunoaşterii integrale înainte de începerea cercetării judecătoreşti, a acuzaţiilor din rechizitoriu. Or, în faţa primei instanţe, inculpata M.A. nu a recunoscut fapta reţinută în sarcina sa, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare a instanţei, situaţie în care instanţa de fond a soluţionat în mod corect cauza în condiţiile procedurii obişnuite.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat de recurenta inculpată M.A. împotriva deciziei penale nr. 355/A din data de 27 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală.
Va casa în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 710 din 01 octombrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală şi rejudecând:
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată inculpatei M.A. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor:
Va reduce pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. anterior, cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen., va aplica inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Va face aplicarea disp. art. 65-66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Va menţine dispoziţia de revocare a beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1453 din 08 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare alăturat pedepsei aplicate prin prezenta decizie, inculpata M.A. urmând a executa în final pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Va face aplicarea disp. art. 65-66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Va deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatei durata reţinerii şi arestării preventive de la 02 iulie 2013 la 20 martie 2014.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurenta inculpată M.A. împotriva deciziei penale nr. 355/A din data de 27 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală.
Casează în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 710 din 01 octombrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, şi rejudecând:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată inculpatei M.A. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor:
Reduce pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012, cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. anterior, cu referire la art. 5 C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 cu referire la art. 5 C. pen., aplică inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Face aplicarea disp. art. 65-66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Menţine dispoziţia de revocare a beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 989 din 27 noiembrie 2009 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1453 din 08 mai 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, şi dispune executarea pedepsei de 2 ani închisoare alăturat pedepsei aplicate prin prezenta decizie, inculpata M.A. urmând a executa în final pedeapsa de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
Face aplicarea disp. art. 65-66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatei durata reţinerii şi arestării preventive de la 02 iulie 2013 la 20 martie 2014.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 802/2014. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1001/2014. Penal → |
|---|
