ICCJ. Decizia nr. 182/2014. SECŢIA PENALĂ. Conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.). Apel
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 182/A/2014
Dosar nr. 807/33/2013
Şedinţa publică din 13 iunie 2014
Deliberând asupra apelului penal de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 19 din data de 31 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a fost achitată inculpata L.R., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. anterior de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior şi, în temeiul art. 18 raportat la art. 91 C. pen. anterior i-a fost aplicată inculpatei sancţiunea amenzii administrative de 800 lei.
În temeiul art. 192 pct. 1 lit. d) C. proc. pen. anterior a fost obligată inculpata la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 500 lei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, dispus în Dosarul nr. 205/P/2013, a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi a fost trimisă în judecată inculpata L.R., pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese prev. şi ped. de art. 2531 alin. (1) C. pen. anterior.
S-a reţinut că, în calitate de primar al com. Dragu, jud. Sălaj, inculpata a încheiat contractul de arendă din data de 4 martie 2011, privind suprafaţa de 111 ha păşune din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, cu nora sa, L.A., afin gradul I, în calitate de arendaş, realizând un folos material pentru aceasta, constând în exploatarea bunurilor agricole şi obţinerea de plăţi din fonduri europene nerambursabile de la A.P.I.A., în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă, din care pentru campania 2011 (S.A.P.S. - Schemă de plată unică pe suprafaţă în cuantum de 100,65 euro/ha) a încasat efectiv suma totală de 21.179,06 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253 alin. (1) C. pen. anterior.
Analizând probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, curtea de apel a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Inculpata L.R. era primar al com. Dragu, jud. Sălaj din anul 2004 şi în perioada exercitării celor două mandate de primar, în perioada 2004 -2012, la nivelul autorităţii locale nu s-au stabilit condiţiile în care să fie date în arendă terenurile aflate în patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, fiind adoptată de către Consiliul Local doar o hotărâre cu caracter general, hotărârea din 21 martie 2008 privind măsurile în vederea bunei gospodăriri a păşunilor naturale în anul 2008, emisă în scopul de a se asigura o exploatare raţională şi o redistribuire echilibrată a suprafeţelor în raport de numărul animalelor (filele 37-38, hotărâre, proiect hotărâre).
În exercitarea mandatului de primar, ce-i conferea şi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale, inculpata L.R. a încheiat contracte de arendă cu persoanele fizice ce au solicitat arendarea unor suprafeţe din patrimoniul comunei, stabilind şi condiţiile concrete în care să se facă arendarea (suprafaţa, amplasamentul, perioada, nivelul arendei), invocând ca şi temei Legea arendării din 1994, iar ca şi împuternicire din partea Consiliului Local, hotărârea sus - amintită.
S-a reţinut, în sarcina inculpatei L.R., că, în calitate de reprezentant al primăriei com. Dragu, a încheiat 11 contracte de arendare în perioada 2008-2012, printre care figurează şi contractul de arendare din 04 martie 2011, semnat în calitate de arendaş cu L.A., nora inculpatei, situaţie de fapt care nu a fost contestată de inculpată.
Astfel cum a recunoscut şi inculpata şi cum a rezultat din menţiunile efectuate în declaraţiile de avere şi de interese, nora inculpatei împreună cu fiul acesteia L.C.I., desfăşurau activităţi ca şi producători agricoli, cultivând terenurile proprietatea inculpatei şi ocupându-se de creşterea animalelor.
Situaţia de fapt descrisă s-a coroborat cu declaraţia martorei L.A., care a susţinut că, în vederea accesării fondurilor europene avea nevoie de o suprafaţă de păşune, motiv pentru care a înregistrat o cerere prin care a solicitat arendarea unei suprafeţe de 111 ha păşune, pe o durată de 5 ani, pentru păşunarea bovinelor pe care le deţinea împreună cu membrii familiei sale.
În condiţiile expuse, inculpata L.R., în calitate de primar al com. Dragu, jud. Sălaj, a încheiat contractul de arendă din data de 4 martie 2011, privind suprafaţa de 111 ha păşune din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, cu nora sa, L.A., în calitate de arendaş, pe o durată de 5 ani, la un nivel al arendei de 15% din valoarea subvenţiei primite, iar plata urma să se facă în termen de 15 zile de la încasarea integrală a finanţării.
Totodată, s-a reţinut că erau net favorabile arendaşului L.A. clauzele, inclusiv sub aspectul modului de calcul şi de plată al arendei, condiţionat de nivelul şi data încasării integrale a subvenţiei agricole, ajungându-se la un cuantum al arendei plătite mai mic decât cel prevăzut în alte contracte. Astfel, pentru anul 2011, în baza acestui contract a fost plătită către Primăria com. Dragu suma de 6.275 lei (56,53 lei/ha), în timp ce pentru arendarea unor suprafeţe mult mai mici cuantumul arendei a fost stabilit la 100 lei/ha/an, începând cu 01 ianuarie 2011.
Depoziţia martorului S.I., viceprimarul localităţii în perioada în care a fost încheiat contractul a relevat însă că, deşi modalitatea de calcul a arendei a fost diferită în ceea ce priveşte acest contract suma încasată de primărie a fost cel puţin egală cu sumele încasate de primărie în cazul celorlalte contracte (fila 47 dosar instanţă).
Aşa fiind, s-a apreciat că starea de fapt reţinută în cauză a rezultat din: declaraţii inculpată L.R., declaraţii martori L.A., P.R.V., G.V., S.I., Hotărârea Consiliului local Dragu din 2008, proiectul hotărârii, în copie, certificat de producător L.A. din 09 mai 2011, certificat de căsătorie, paşapoarte bovine, cerinţe accesare fonduri europene, extras registre Primăria Dragu, declaraţii de avere şi interese L.R., L.C.I., contract de arendare, cerere, extras evidenţe Primăria Dragu, adresa de reziliere contract de arendare, cerere de reziliere, documente A.P.I.A., copii după alte contracte de arendă încheiate în 2011.
Prin urmare, pentru toate argumentele de fapt şi de drept expuse, Curtea a reţinut ca fiind dovedit faptul că, în ceea ce priveşte modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, precum şi împrejurările în care fapta a fost comisă, probele administrate au relevat că inculpata a încheiat contractul de arendă din data de 4 martie 2011, privind suprafaţa de 111 ha păşune din patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale, cu nora sa, L.A., în calitate de arendaş, pe o durată de 5 ani. Foloasele materiale realizate în baza acestui contract au constat în obţinerea spre exploatare agricolă a unei suprafeţe de 111 ha de teren din domeniul comunei şi încasarea fondurilor europene nerambursabile în sumă totală de 21.179,06 lei, acordate pentru suprafaţa arendată în cadrul schemelor de sprijin, pentru anul 2011.
Beneficiar al acestor foloase materiale a fost nora inculpatei, martora L.A., afin gradul I, iar din probatoriul administrat a rezultat că foloasele au profitat şi altor persoane şi anume, soţului martorei, L.C.I., fiul inculpatei, ţinând cont de implicarea comună a acestora în aspectele legate de obţinerea arendării, în exploatarea bunurilor agricole şi în crearea condiţiilor pentru accesarea fondurilor europene.
Contractul, încheiat iniţial pe o durată de 5 ani, a fost reziliat prin acordul părţilor începând cu luna februarie 2012.
În drept, s-a apreciat că faptele comise de inculpata L.R., întrunesc, atât sub aspect subiectiv, cât şi obiectiv, elementele constitutive a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 2531 C. pen. anterior, întrucât inculpata, primar al com. Dragu şi funcţionar public în sensul art. 147 alin. (1) C. pen. anterior, prin încheierea contractului de arendă a îndeplinit un act în exerciţiul atribuţiilor de serviciu. Conform art. 62 din Legea administraţiei publice nr. 215/2001, republicată, primarul reprezintă unitatea administrativ teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoane fizice şi juridice.
Raportându-se la circumstanţele în care au fost comise faptele, Curtea a subliniat că acestea prezintă o atingere minimă adusă valorilor apărate de lege, deoarece în concret sunt lipsite în mod vădit de importanţă, în sensul art. 181 C. pen. anterior.
La individualizarea judiciară a pedepsei, în raport de criteriile prevăzute de art. 71 C. pen. anterior, prima instanţă a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei comise, dedus din circumstanţele cauzei, calitatea de primar al inculpatei, consecinţele produse, încasarea fondurilor europene nerambursabile în sumă totală de 21.179,06 lei. Pe de altă parte, au fost luate în considerare şi datele personale ale inculpatei, constând în buna reputaţie dobândită anterior trimiterii în judecată, nefiind cunoscută cu antecedente penale, dar şi vârsta acesteia de 66 de ani, căsătorită, având doi copii majori, în prezent pensionară şi care a invocat în apărare faptul că nu a cunoscut prevederile art. 2531 C. pen. anterior.
Împotriva acestei sentinţe penale a declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la data de 03 martie 2014.
Criticile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj au vizat latura penală a cauzei.
Prin motivele de apel formulate în scris şi modificate oral cu ocazia dezbaterilor, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în esenţă, a criticat netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei achitări a inculpatei L.R. în sensul că fapta săvârşită de aceasta nu prezintă gradul de pericol social al infracţiunii prevăzute de art. 253 alin. (1) C. pen. anterior, considerând că fapta a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de lege şi justifică aplicarea unei pedepse.
Pe de altă parte, a mai susţinut că decizia de arendare şi condiţiile în care s-a încheiat contractul, i-au aparţinut exclusiv inculpatei, care a avut în vedere, cu prioritate, interesul de a asigura familiei fiului său posibilitatea de a accesa fonduri europene nerambursabile prin utilizarea terenului arendat, folosindu-se de funcţia publică pentru a acţiona în interesul familiei sale.
Clauzele contractuale erau net favorabile arendaşului, inclusiv sub aspectul modului de calcul şi de plată a arendei, condiţionat de nivelul şi data încasării integrale a subvenţiei agricole, ajungându-se la un cuantum al arendei plătite mai mic decât cel prevăzut în alte contracte. Astfel, pentru anul 2011, în baza acestui contract, a fost plătită către Primăria com. Dragu, suma de 6.275 lei (56,53 lei/ha), în timp ce pentru arendarea unei suprafeţe mai mici, cuantumul arendei a fost stabilit la 100 lei/ha, începând cu data de 01 ianuarie 2011.
Lipsa de transparenţă la încheierea contractului prin ascunderea existenţei acestuia faţă de unii angajaţi ai primăriei (martora P.R., secretarul comunei a confirmat că nu a cunoscut existenţa contractului decât ulterior) şi înregistrarea tardivă a actului de arendare în evidenţele cerute de lege, deşi viza administrarea unui teren din domeniul primăriei (doar după ce a fost folosit la A.P.I.A.), actul figurând ulterior contractelor de arendă încheiate în perioada aprilie - iunie 2011, dovedeşte din perspectiva procurorului că inculpata a acţionat în mod deliberat fiind conştientă de încălcarea îndatoririlor sale publice.
Totodată, în susţinerea apelului, a afirmat că foloasele materiale realizate în baza acestui contract au constat în obţinerea spre exploatare agricolă a unei suprafeţe de 111 ha teren din domeniul com. Dragu şi încasarea fondurilor europene nerambursabile în sumă totală de 21.179,06 lei acordate pentru anul 2011, creându-se în mod artificial toate condiţiile necesare pentru încheierea contractului în detrimentul altor producători agricoli din comună. In legătură cu acest aspect, a făcut trimitere la declaraţia martorului G.V.
Sub aspectul laturii subiective, procurorul a considerat că inculpata a acţionat cu intenţia frauduloasă de a-şi avantaja propria familie în obţinerea de foloase materiale din exploatarea bunurilor aflate în patrimoniul comunei şi-a folosit funcţia publică pentru a acţiona în interesul familiei sale.
Din perspectiva procurorului, modalitatea şi împrejurările concrete în care inculpata a comis fapta, corelate cu scopul urmărit prin incriminarea conflictului de interese şi anume acela de a asigura o comportare corectă a funcţionarului public în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în afara unor interese private, conduc la concluzia că fapta prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
La termenul de judecată din 13 iunie 2014, conform art. 420 alin. (4) raportat la art. 374 alin. (2), art. 378, art. 108 şi urm. C. proc. pen., Înalta Curte a procedat la audierea inculpatei L.R., declaraţia acesteia fiind ataşată la dosar.
Analizând apelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în raport cu motivele invocate şi din oficiu, conform ort 417 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, înalta Curte constată următoarele:
Prioritar, Înalta Curte apreciază că potrivit dispoziţiilor art. 9 din Legea nr. 255/2013, sentinţele supuse căilor de atac ordinare potrivit legii vechi, cu privire la care termenul de declarare a căii ordinare de atac nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi, sunt supuse apelului.
Având în vedere că sentinţa penală nr. 19 din 31 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a fost pronunţată anterior intrării în vigoare, la data de 1 februarie 2014 a noului C. proc. pen. dispoziţia tranzitorie menţionată este aplicabilă în cauză, iar calea de atac ordinară este apelul şi nu recursul cum s-a stipulat în sentinţa atacată.
Înalta Curte, reexaminând ansamblul probatoriu în virtutea efectului integral devolutiv al apelului declarat, în urma propriului examen al materialului probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, în conformitate cu dispoziţiile art. 420 alin. (8) C. proc. pen., constată că săvârşirea de către inculpata L.R. a faptei deduse judecăţii (conflict de interese) în modalitatea reţinută prin hotărârea instanţei de fond, este confirmată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, de probe certe şi legal administrate.
La reţinerea situaţiei de fapt s-a ţinut seama de conţinutul probelor administrate în faza de urmărire penală şi în prima instanţă, anume de declaraţiile de recunoaştere ale inculpatei care se coroborează cu cele ale martorilor martori L.A., P.R.V., G.V., S.I., hotărârea din 2008 emisă de Consiliul Local Dragu, proiectul hotărârii, în copie, certificat de producător L.A. din 09 mai 2011, certificat de căsătorie, paşapoarte bovine, cerinţe accesare fonduri europene, extras registre Primăria Dragu, declaraţii de avere şi interese L.R., L.C. - Iuliu, contract de arendare, cerere, extras evidenţe Primăria Dragu, adresa de reziliere contract de arendare, cerere de reziliere, documente A.P.I.A., copii după alte contracte de arendă încheiate în 2011.
În contextul acestui material probator, prima instanţă a reţinut, în mod corect, că inculpata se face vinovată de comiterea infracţiunii de conflict de interese pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Instanţa de fond a analizat temeinic probele administrate în cauză în faza de urmărire penală, precum şi cele administrate în faţa primei instanţe şi a reţinut o situaţie de fapt concordantă sub toate aspectele împrejurărilor ce rezultă din aceste mijloace de probă.
Astfel, pe baza analizei coroborate a întregului material probatoriu administrat în cursul urmăririi penale şi în prima instanţă, instanţa de fond a reţinut, în mod corect, situaţia de fapt dedusă judecăţii, constând în aceea că inculpata, în calitate de primar al com. Dragu, jud. Sălaj, a încheiat cu nora sa, L.A., afin de gradul I, în calitate de arendaş, contractul de arendă din 04 martie 2011 având ca obiect obţinerea spre exploatare agricolă a unei suprafeţe de 111 ha păşune din patrimoniul unităţii administrativ teritoriale, în urma căruia a încasat fonduri europene nerambursabile în sumă totală de 21.179,06 lei acordate pentru anul 2011.
Situaţiei de fapt anterior descrise, i s-a dat, în drept, o justă încadrare juridică, însă instanţa de fond raportându-se la circumstanţele în care a fost comisă fapta, a apreciat ca aducând o minimă atingere valorilor apărate de lege, fiind în concret lipsită de importanţă, în sensul art. 181 C. pen. anterior, motiv pentru care a dispus achitarea acesteia.
Aşa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, evaluat în mod corespunzător de către prima instanţă, inculpata, a prevăzut clauze net favorabile nurorii sale, atât sub aspectul modului de calcul şi de plată al arendei, condiţionat de nivelul şi data încasării integrale a subvenţiei agricole, ajungându-se la un cuantum al arendei plătite mai mic decât cel prevăzut în alte contracte, 56,53 lei/ha faţă de 100 lei/ha/an, reţinându-se că s-a urmărit obţinerea de fonduri europene nerambursabile.
Analizând, în concret, criticile formulate de parchet în cuprinsul motivelor de apel, în sensul că inculpata a acţionat cu intenţia frauduloasă de a-şi avantaja propria familie în obţinerea de foloase materiale, din exploatarea bunurilor aflate în patrimoniul comunei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată justeţea aprecierii de către instanţa fondului asupra gravităţii faptei săvârşite de inculpată, prin raportare la valorile sociale atinse prin încheierea contractului de arendă, dovedită prin declaraţiile coroborate ale inculpatei cu cele ale martorilor audiaţi în faţa instanţei.
Astfel, în declaraţia dată, viceprimarul S.l. a afirmat că, „nu s-a încercat ascunderea încheierii respectivului contract şi că era absolut normală încheierea contractului cu nora inculpatei, L.A. care deţinea animale astfel că era normal să beneficieze şi de păşune" şi în ceea ce priveşte controversa cuantumului arendei de plată, martorul a afirmat ca „ a fost cel puţin egal sau mai mare decât suma stabilită iniţial de Consiliul Local", coroborate cu declaraţia martorului L.A. care a precizat că „în privinţa altor contracte de arendă, nivelul arendei era de 35 lei/ha", arătând că nu a obţinut vreun profit, fiind chiar în minus, acesta fiind motivul pentru care a fost reziliat contractul după numai un an, aspect confirmat şi de martorul P.R.V.
De altfel, situaţia de fapt concretă a fost recunoscută de către inculpata L.R., a cărei atitudine nu a fost una de negare a încheierii contractului de arendare cu nora sa, L.A., precizând că terenul solicitat de nora sa nu era revendicat şi nici înscris la A.P.I.A. de vreo altă persoană, astfel a considerat că legea îi permite închirierea nurorii sale ca oricărui cetăţean a unei suprafaţe de teren necesară pentru păşunarea bovinelor pe care le deţinea.
În acest sens, instanţa de judecată trebuie să evalueze, pe de o parte, aspectele ce ţin de materialitatea faptei în sine, iar, pe de altă parte, elementele referitoare la persoana inculpatei, numai examinate împreună acestea putând conduce la stabilirea în concret a pericolului social al faptei.
Astfel, Înalta Curte reţine că sancţiunea administrativă aplicată inculpatei este corect individualizată şi proporţională cu gradul de pericol social redus produs prin fapta săvârşită şi de natură să satisfacă cerinţele prevăzute de legea penală.
Din această perspectivă, fapta săvârşită de inculpata L.R., prin natura ei şi consecinţele produse, prezintă un grad redus de pericol social, iar datele ce caracterizează persoana acesteia care, până în prezent şi-a conformat atitudinea exigenţelor legii penale, bucurându-se de apreciere la locul de muncă şi în comunitatea din care face parte, având, totodată o atitudine procesuală corespunzătoare, inculpata dovedind interes pentru rezolvarea situaţiei sale juridice, se înfăţişează în opinia Înaltei Curţi, ca împrejurări suficient de relevante care sunt în măsură să inducă instanţei convingerea că fapta săvârşită de aceasta, ce constituie obiectul prezentei cauze, este lipsită de pericolul social al unei infracţiuni.
Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, ulterior pronunţării deciziei în apel, 31 ianuarie 2014 a intrat în vigoare, la data de 01 februarie 2014, Legea nr. 286/2009 privind C. pen., care impune o analiză a incidenţei dispoziţiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile.
Cu privire la mecanismul de aplicare a legii penale mai favorabile, Curtea Constituţională, sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 C. pen. din 17 iulie 2009 (Legea nr. 286/2009), a pronunţat Decizia nr. 265 din 06 mai 2014, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, prin care a statuat aplicarea globală a legii penale mai favorabile.
Determinarea legii penale mai favorabile şi alegerea acesteia dintre legile succesive implică, în prealabil, evaluarea, prin comparare, a dispoziţiilor penale din legi succesive care îşi găsesc aplicarea în speţă.
Utilizând aşadar criteriul aprecierii in concreto vor fi examinate aspectele privind modificarea condiţiilor de incriminare şi a tratamentului sancţionator.
Pentru a deveni aplicabile dispoziţiile mai favorabile din legile succesive, în afara condiţiei de existenţă a unei situaţii tranzitorii, care a fost anterior constatată în cuprinsul acestor considerente, mai este necesar ca fapta ce face obiectul acuzaţiei să fie infracţiune atât potrivit legii sub imperiul căreia a fost comisă, cât şi conform legii în vigoare la data judecării cauzei, iar dintre legile penale succesive una să fie mai favorabilă.
Examinând cauza din perspectiva îndeplinirii condiţiilor de incriminare, se constată următoarele:
Prin dispoziţiile art. 2531 C. pen. anterior era incriminată fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între 6 luni şi 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă.
Astfel, pentru infracţiunea de conflict de interese i-a fost aplicată inculpatei L.R. sancţiunea amenzii administrative de 800 lei, în temeiul art. 181 raportat la art. 91 C. pen. anterior.
În prezent, infracţiunea de conflict de interese incriminează în art. 301 C. pen. fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, limitele de pedeapsă fiind cuprinse între un an şi 5 ani închisoare şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Din analiza comparativă a celor două texte de lege din perspectiva acuzaţiilor concrete aduse inculpatei în cauză, respectiv că, în calitate de reprezentant al primăriei com. Dragu, a încheiat 11 contracte de arendare în perioada 2008-2012, printre care figurează şi contractul de arendare din 04 martie 2011, semnat în calitate de arendaş cu L.A., nora inculpatei constând în obţinerea spre exploatare agricolă a unei suprafeţe de 111 ha teren din domeniul com. Dragu şi încasarea fondurilor europene nerambursabile în sumă totală de 21.179,06 lei acordate pentru anul 2011, creându-se în mod artificial toate condiţiile necesare pentru încheierea contractului în detrimentul altor producători agricoli din comună, se constată că faptele continuă să fie incriminate în Ieşea nouă, fiind realizată condiţia continuităţii incriminării.
Examinând regulile de aplicare în timp a legii penale cu privire la faptele ce nu prezintă o gravitate care să justifice stabilirea unei pedepse, dispoziţiile legale aflate în succesiune sunt art. 181 C. pen. anterior şi art. 80 C. pen. Având în vedere condiţiile de aplicare şi regimul sancţiunii aplicabile, comparând prevederile art. 181 C. pen. anterior cu cele ale art. 80 C. pen., instanţa apreciază că reglementarea mai favorabilă este art. 181 C. pen. anterior.
Dispoziţiile art. 80 C. pen. apar ca fiind mai aspre prin prisma dispoziţiilor art. 82 C. pen.
În consecinţă, având în vedere toate aceste aspecte, Înalta Curte constată că legea care conduce, în concret, la un rezultat mai blând pentru inculpata L.R. este C. pen. anterior care, în ansamblul dispoziţiilor sale, creează acesteia o situaţie mai avantajoasă.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor arţ 421 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinţei penale nr. 19 din data de 31 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea apelului declarat de Parchet vor rămâne în sarcina starului.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată L.R. în sumă de 50 lei se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj împotriva sentinţei penale nr. 19 din data de 31 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea apelului declarat de Parchet rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată L.R. în sumă de 50 lei se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 170/2014. SECŢIA PENALĂ. Abuz în serviciu... | ICCJ. Decizia nr. 189/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de... → |
|---|
