ICCJ. Decizia nr. 170/2014. SECŢIA PENALĂ. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.). Apel
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 170/A/2014
Dosar nr. 238/43/2010
Şedinţa publică din 10 iunie 2014
Deliberând asupra apelului penal de faţă, constată:
Prin sentinţa penală nr. 4 din 27 ianuarie 2014 pronunţată în Dosar nr. 238/43/2010, Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a dispus următoarele:
Respinge, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul S.E., de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată, 17 acte materiale) în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, în formă continuată, prev. de art. 249 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În conformitate cu art. 11 pct. 2 lit. A) raportat la art. 10 lit. D) C. proc. pen., achită pe:
- inculpatul C.E. de sub acuza comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (23 de acte materiale);
- inculpatul R.I., de sub acuza comiterii infracţiunii de reţinere de înscrisuri (a II-a teză), în formă continuată, prev. de art. 272 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (111 de acte materiale);
- inculpatul S.E., de sub acuza comiterii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (17 de acte materiale).
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut:
Prin decizia nr. 1407 a secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în Dosarul nr. 498/43/2009 la data de 14 aprilie 2010, s-a dispus admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş împotriva sentinţei penale nr. 4 din 1 februarie 2010 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privindu-i pe inculpaţii C.E., S.E. şi R.I., casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei la Curtea de Apel Târgu-Mureş.
Instanţa supremă, soluţionând recursul promovat împotriva sentinţei penale nr. 4/2010 a Curţii de Apel Târgu-Mureş [hotărâre prin care, în baza art. 332 alin. (2) rap. la art. 209 C. proc. pen. cu referire la art. 27 alin. (2) din Legea nr. 218/2000 republicată, se dispusese restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, în vederea refacerii urmăririi penale în cauza privindu-i pe inculpaţii C.E., S.E. şi R.I.], a constatat că se impunea continuarea soluţionării cauzei de către Curtea de Apel Târgu-Mureş, deoarece:
În mod greşit instanţa a considerat că instituţia delegării de către procuror, a organelor de poliţie judiciară pentru efectuarea unor acte de urmărire penală a fost prevăzută de legiuitor doar pentru activitatea structurilor specializate ale parchetului (D.N.A., D.I.I.C.O.T.), iar nu şi pentru cele ordinare.
C. proc. pen. conţine dispoziţia de generală aplicabilitate potrivit căreia, în cauzele în care urmărirea penală se efectuează de către procuror, acesta poate dispune, prin ordonanţă, ca anumite acte de cercetare penală să fie efectuate de către organele poliţiei judiciare. În conformitate cu dispoziţiile acestui text de lege, de art. 217 alin. (4), prevăzut în partea specială a C. proc. pen., titlul I, urmărirea penală, procurorul a dispus în cauza de faţă ca anumite acte de urmărire penală, strict determinate, să fie efectuate de lucrători ai poliţiei judiciare.
Astfel, procurorul a delegat efectuarea audierii unor părţi vătămate, ale căror domicilii se aflau pe raza mai multor judeţe sau ale căror domicilii nu se cunoşteau, ca urmare a mutării la adrese necunoscute, urmărind efectuarea cu celeritate a actelor de cercetare penală, pe care el însuşi nu le putea îndeplini.
O parte a persoanelor vătămate fuseseră audiate, de către procuror, anterior începerii urmăririi penale în cauză. După acest moment, lucrătorii de poliţie au reaudiat aceste persoane, precum şi pe unii dintre martori, pe formular înseriat, consemnând poziţia lor, de menţinere a declaraţiilor date în faţa procurorului.
Înalta Curte a constatat că urmărirea penală s-a realizat însă, în principal, în mod direct şi nemijlocit, de către procuror, aşa cum a reieşit din rezoluţia de începere a urmăririi penale şi ordonanţa de schimbare a încadrării juridice, declaraţiile de făptuitor şi de învinuit ale inculpaţilor C.E., S.E. şi R.I., confruntări inculpaţi S.E.-R.I. şi C.E.-R.I., declaraţii de martor: A.A., M.A.V., C.F.D., T.O.C., C.I., F.R.D., U.V., S.V., M.I., M.A.V., D.V., M.M., F.G., S.C., B.E., C.M., C.M.V., P.O., C.M.A., B.N.M., A.I., C.I.A., B.L., declaraţiile de persoane şi părţi vătămate: S.D.I., N.B.G., F.E., P.L., R.S., M.V., G.A., P.J., M.I.A., F.I.E., E.J.M., M.E., D.G., B.Z., O.T.I., toate filele fiind din volumul I al dosarului de urmărire penală.
Pe de altă parte, Înalta Curte a mai constatat că în cauză nu există niciun impediment legal pentru care procurorul nu ar fi putut delega organele de poliţie judiciară, ale Direcţiei Generale Anticorupţie, pentru îndeplinirea actelor dispuse de el.
Legiuitorul nu specifică în niciun fel că, pentru anumite infracţiuni, pot fi delegate să efectueze acte de urmărire penală doar unele formaţiuni de poliţie, iar procurorul, fiind organul care realiza această activitate trebuia să se poată ajuta de lucrători de poliţie, desemnaţi în structura judiciară, indiferent dacă aparţineau unor direcţii specializate.
De altfel, în cauză, în legătură cu inculpatul C.E., s-au efectuat acte de cercetare în mai multe dosare înregistrate la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Târgu-Mureş, existând suspiciunea unor fapte de corupţie, ce puteau fi comise, în conexitate, cu faptele constatate în prezenta cauză, astfel că folosirea lucrătorilor de poliţie din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie a fost pe deplin justificată.
În consecinţă, Înalta Curte a reţinut că instituţia delegării organelor de poliţie judiciară, în vederea efectuării anumitor acte de urmărire penală, a fost folosită de procuror în conformitate cu dispoziţiile legale şi cu scopul acesteia, astfel că cenzurarea lor de către instanţa de fond, prin prisma dispoziţiilor art. 197 alin. (2) C. proc. pen. şi constatarea nulităţii absolute pentru argumentul analizat mai sus, a fost apreciată ca nefondată.
Constatarea de către instanţa de fond a nulităţii relative cu privire la actele întocmite de procuror cu încălcarea dreptului la apărare al inculpaţilor, a fost de asemenea, apreciată ca nefondată, pentru argumentele ce preced.
Astfel, instanţa de fond a ignorat condiţiile legale de constatare a nulităţii relative, respectiv dovada vătămării care nu putea fi altfel înlăturată, precum şi termenul în care încălcarea dispoziţiei legale poate fi invocată.
Pe de altă parte, instanţa nu a avut în vedere conţinutul concret al dreptului la apărare prevăzut de art. 172 alin. (1) C. proc. pen. şi posibilităţile efective de manifestare a acestuia în speţă, faţă de momentul angajării apărătorilor aleşi, intervenit ulterior efectuării majorităţii actelor de urmărire penală şi de lipsa oricărei cereri din partea acestora, de a-şi valorifica dreptul de a asista la îndeplinirea lor.
Potrivit motivării Deciziei nr. 1086/2007 a Curţii Constituţionale, apărătorul are dreptul de a asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală, nereieşind obligaţia procurorului de a-l înştiinţa, dacă avocatul nu a formulat cerere în acest sens. Dacă se face o astfel de cerere, dreptul este de asistenţă, iar nu de a participa la efectuarea actelor de urmărire penală.
Instanţa nu putea dispune restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, în temeiul art. 332 alin. (2) C. proc. pen., constatând caracterul ilegal al mijloacelor de probă pe baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată, întrucât instanţa se pronunţă asupra acestui aspect prin hotărâre, după efectuarea cercetării judecătoreşti şi după dezbatere.
Restituirea cauzei la procuror nu a avut în vedere pretinse elemente de neregularitate ale actului de sesizare, instanţa cenzurând însuşi materialul probator, în condiţiile în care cercetarea judecătorească nu a fost iniţiată prin citirea rechizitoriului.
Efectuarea în mod defectuos a unor acte de urmărire penală nu justifica restituirea cauzei la procuror, cât timp instanţa nu a administrat probe din care să fi reieşit că urmărirea penală nu ar fi putut fi completată în faţa sa.
Stabilirea existenţei, naturii şi cuantumului prejudiciului, calitatea persoanelor de martori sau părţi în cauză, necesitatea introducerii şi citării lor în cauză erau atribuţii ale instanţei, pe care aceasta trebuia să le exercite în timpul cercetării judecătoreşti, fără a se eluda obligaţiile care revin procurorului potrivit dispoziţiilor art. 263 raportat la art. 203 şi art. 260 C. proc. pen., şi pe care acesta şi le-a îndeplinit.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte a admis recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş şi, casând sentinţa atacată, a trimis cauza la Curtea de Apel Târgu-Mureş pentru continuarea judecăţii.
Reinvestită în acest mod cu soluţionarea cauzei, instanţa de fond reţine că prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, în Dosarul nr. 55/P/2009, la data de 12 noiembrie 2009, au fost trimişi în judecată inculpaţii:
- C.E. sub acuza săvârşirii faptei incriminate de disp. art. 246 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (23 acte materiale) abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată;
- R.I. acuzat de comiterea infracţiunii de reţinere de înscrisuri (teza a II-a) în formă continuată faptă prev. de art. 272 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (111 acte materiale);
- S.E. sub acuza săvârşirii faptei incriminate de art. 246 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (17 acte materiale), respectiv abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată.
În actul de învestire a instanţei, au fost expuse următoarele împrejurări:
La data de 4 martie 2009, efectuându-se un control al I.G.P.R., Direcţia de Control Intern la Poliţia municipiului G., s-au găsit, într-o geantă-tip pentru maşina de scris, aflată pe un fişet metalic, din biroul unde lucra şeful B.I.C., cms R.I., mai multe înscrisuri: plângeri penale, majoritatea având autori necunoscuţi, planşe fotografice de la cercetarea la faţa locului, adrese de la parchet, declaraţii ale unor persoane vătămate ce au reclamat diferite fapte prevăzute de legea penală, între anii 2001-2009 (excepţie făcând anul 2002 când nu s-au găsit lucrări), neînregistrate în evidenţa operativă a poliţiei municipiului G. şi lăsate în nelucrare. O parte a acestor lucrări erau rezoluţionate de şeful subunităţii, însă nu se regăseau în evidenţa operativă.
La data de 9 martie 2009, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., F.G., a fost sesizat de către jurnalistul S.C., din M.C., despre faptul că a intrat în posesia unor lucrări ce proveneau de la Poliţia municipiului G., ce nu prezentau număr de înregistrare, lucrări ce au fost predate, la data de 13 martie 2009, la Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., constatându-se că acestea au un statut similar celor găsite la controlul I.G.P.R. şi posibil au fost sustrase din cadrul aceluiaşi birou de investigaţii criminale.
Cercetările pentru identificarea autorului sustragerii înscrisurilor din sediul poliţiei s-au efectuat cu urmărirea penală începută „in rem” la data de 12 martie 2009, confirmată de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul H. S-a stabilit că posibilitatea sustragerii acestor înscrisuri a existat în perioada 6 februarie 2009-4 martie 2009 (unul dintre înscrisurile sustrase fiind întocmit la data de 6 februarie 2009), iar autor putea fi unul dintre lucrătorii din cadrul B.I.C, aceştia având, în principal, cunoştinţă despre existenţa înscrisurilor şi aveau acces în birou, iar sediul era păzit 24 ore din 24. Orice persoană străină ce intra în sediul acestei instituţii era condusă de ofiţerul de serviciu şi preluată de un alt lucrător de poliţie. De asemenea, nu se reclamase vreo efracţie la biroul B.I.C., de vreunul dintre cei care îşi desfăşurau activitatea în acest birou.
Tabelul nominal, actualizat, cu ofiţerii de poliţie ce făceau parte din structura poliţiei judiciare, trimis de Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., îi cuprindea pe comisarii C.E. şi R.I., iar, din adresele Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., a rezultat calitatea şi funcţia deţinută de S.E.
Comisarul de poliţie C.E., şef al Poliţiei municipiului G. (anterior anului 2000 fusese şef al structurii de investigaţii criminale), i-a urmat fostului şef de poliţie, S.E., care îndeplinea la acel moment funcţia de adjunct al poliţiei. Când S.E. a devenit şef al Poliţiei G., C.E. a fost numit adjunct al acestuia, iar când S.E. s-a pensionat, C.E. a fost investit ca şef al Poliţiei municipiului G. Din anul 2001 (data celui mai vechi înscris găsit neînregistrat, respectiv o sesizare ce relata comiterea infracţiunii de şantaj, rezoluţionată de C.E., adjunct al Poliţiei G.) până la 31 august 2007, şef al Poliţiei municipiului G. a fost S.E., timp în care adjunct al şefului Poliţiei era C.E., iar R.I. era şef al formaţiunii de investigaţii criminale.
Din luna septembrie 2007 a ocupat funcţia de şef al Poliţiei municipiului G. comisar C.E., iar comisarul R.I. avea aceeaşi funcţie de şef al B.I.C. (oficial din luna aprilie 2004), astfel că, în toată perioada în care nu s-au înregistrat înscrisurile (sesizările) găsite în biroul şefului B.I.C., inculpatul R.I. a fost la conducerea acestei formaţiuni de poliţie. Ultimele lucrări neînregistrate datau din luna februarie 2009. S-a menţionat faptul că, până în anul 2004, acesta a fost în fapt şefia investigaţii criminale, neavând însă, oficial, funcţia de conducere. De asemenea s-a reţinut că lucrările neînregistrate s-au găsit în biroul acestuia, fiind singurul cu posibilitate de dispoziţie în legătură cu înregistrarea acestora, dar atunci când s-a introdus numărul unic şi s-a dispus înregistrarea tuturor lucrărilor, cu A.N. la parchet, inculpatul R.I. avea cunoştinţă de existenţa acestor lucrări neînregistrate şi nu a efectuat niciun demers, pentru a fi înregistrate cu număr unic, dispoziţia în acest sens fiind încă din anul 2004.
Din actele de constatare întocmite cu ocazia găsirii lucrărilor neînregistrate în biroul B.I.C., a predării unor lucrări purtătorului de cuvânt al Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., F.G., şi cu ocazia controlului dispus de conducerea Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., ce a început la data de 5 martie 2009, au rezultat următoarele sesizări cu aspect penal identificate ca neînregistrate:
I. Din B.I.C. al inculpatului R.I.:
2001 - 1 sesizare
- infracţiune de şantaj - 1
- reclamaţia numiţilor A.A.D. şi A.A.A. din G., din data de 2 aprilie 2001, rezoluţionată de cpt. C.E., fără număr de înregistrare (faptă prescrisă);
- 2003 - 1 sesizare
- infracţiune de furt - 1
- reclamaţia numitului P.G., din G., patron AF M. PP G., din data de 18 decembrie 2003, fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpat R.I. nu avea funcţie de conducere. Comisarul S.E. nu a rezoluţionat înscrisul, astfel că această faptă s-a apreciat a reprezenta o circumstanţiere, privind vechimea practicii neregulamentare. De asemenea, nefiind reţinută fapta în conţinutul infracţiunii continuate, s-ar fi împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale);
2004 - 3 sesizări
- infracţiuni de fort - 2
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit la data de 30 iulie 2004, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de fort a numitei K.E.H. din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 24 decembrie 2004, de către ag. şef adj. S.V., reprezentând reclamaţia de fort a numitului S.Z., din Austria, fără rezoluţie ori număr de înregistrare şi proces-verbal de cercetare la faţa locului, privind infracţiunea de fort din auto, sesizată la 24 decembrie 2004 de către S.Z., din com. D. întocmit de către ag. şef adj. S.V., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de distrugere - 1
- reclamaţia de distrugere a numitului S.I., consemnată la data de 3 decembrie 2004, vizată de insp. pr. I.I., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă ce a fost reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 2005 - 22 sesizări
- infracţiuni de fort - 17
- proces-verbal de începere a urmăririi penale, din 10 ianuarie 2005, întocmit de către insp. pr. I.I., prin care s-a dispus I.U.P. Privindu-l pe C.S., din com. E., jud. Mureş şi D.G.C., din loc. S.P., pentru infracţiunea de fort (inculpatul R.I. se afla în concediu la data începerii urmăririi penale, ulterior înscrisul găsindu-se în biroul său, inspector principal I.I. predând, ulterior, lucrarea la B.I.C.). A fost reţinut acest înscris în circumstanţierea practicii urmate de lucrătorii B.I.C.;
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 25 ianuarie 2005, de către insp. pr. I.I., reprezentând reclamaţia de fort a numitului C.S.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare, (faptă reţinută, de asemenea, în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 22 aprilie 2005 de către insp. pr. I.I., reprezentând reclamaţia de fort a numitului M.B., din com. L., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- planşa foto din 3 mai 2005, reprezentând aspecte din timpul cercetării, la faţa locului, la furtul comis de către A.N., la locuinţa numitului L.F., din G., la data de 19 aprilie 2005, a cărei adresă de înaintare a fost semnată de cms.şef S.E. (acest ofiţer S.E. nu a urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatului R.I. a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 16 mai 2005 de către insp. pr. I.I., reprezentând reclamaţia de furt a numitului M.J., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută tot în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 7 iunie 2005 de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului I.B.R., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt a numitului G.I.R., din jud. Vrancea, consemnată şi vizată la data de 8 iunie 2005, de către insp. pr. I.I., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt a numitului M.I.B., din G., consemnată la data de 5 octombrie 2005, vizată de ag. pr. F.D., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută, de asemenea, în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 19 octombrie 2005, de către ag. C.M.V., reprezentând reclamaţia de furt a numitei H.T., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 4 noiembrie 2005, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului V.I., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă, rezultă practica lucrătorilor B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 5 noiembrie 2005, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului M.I.B., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpatul R.I. se afla în efectuarea concediului de odihnă, rezultând astfel practica lucrătorilor B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 5 noiembrie 2005, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului B.Z., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpatul R.I. efectua atunci concediul de odihnă, rezultând practica lucrătorilor B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 3 decembrie 2005, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului F.C., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 8 decembrie 2005, de către ag. C.M.V., reprezentând reclamaţia de furt a numitei F.A., din G., angajată la SC B.F. SRL G., unde administrator şi asociat unic, numitul K.A., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 16 decembrie 2005, de către ag. şef adj. S.V., reprezentând reclamaţia de furt a numitului F.E., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- planşa fotografică din 16 decembrie 2005 reprezentând aspectele din timpul cercetării la faţa locului, privind furtul comis, de către A.N., din locuinţa numitului B.N., din mun. G., la data de 5 decembrie 2005, a cărei adresă de înaintare, către B.I.C., a fost semnată de cms. şef S.E. (comandantul S.E. nu a urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- planşă fotografică, din 16 decembrie 2005, reprezentând aspectele din timpul cercetării la faţa locului, privind furtul comis, de către A.N., din locuinţa numitei S.R., din G. la data de 5 decembrie 2005, a cărei adresă de înaintare către B.I.C. A fost semnată de cms. şef S.E. (comandantul S.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- declaraţia numitului K.A.A., din data de 28 noiembrie 2005, în care, a arătat că a fost victima unei infracţiuni de furt, din locuinţă, declaraţie vizată de ag. şef C.M. (declaraţie care în momentul inventarului efectuat nu a fost identificată şi evidenţiată, deoarece era alipită de alte înscrisuri, faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de complicitate la furt - 1
- adresa Parchetului de pe lângă Judecătoria G. din 24 februarie 2005, privind Dosarul penal nr. 399/P/2004 în care s-a dispus disjungerea cauzei, cu privire la numitul T.V. şi efectuarea de cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunilor de complicitate la furt calificat, cu termen de soluţionare a cauzei: 25 martie 2005, rezoluţionată la data de 7 martie 2005 de cms. şef S.E. cu menţiunea: B.I.C. (comandantul S.E. nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile zilnice de verificare a înregistrării, faptă reţinută şi în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de tâlhărie - 3
- sesizarea numitului R.S., din com. S., privind infracţiunea de tâlhărie, consemnată şi vizată, la 18 martie 2005, de către insp. pr. I.I. (faptă reţinută, de asemenea, în sarcina inculpatului R.I. ce a reţinut înscrisul, de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său şi inculpatul S.E., conform declaraţie părţii vătămate R.S. a avut cunoştinţă de faptă şi nu a rezoluţionat lucrarea, pentru a fi înregistrată în evidenţa operativă);
- reclamaţia de tâlhărie a numitului B.J., din mun. G., consemnată la data de 23 mai 2005 şi rezoluţionată la aceeaşi dată, de către cms. şef S.E., cu menţiunea „verificări, propuneri”, fără număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul, de pe circuitul de înregistrare, fiind găsit în biroul său. Declaraţia părţii vătămate susţinea reţinerea faptei în sarcina acestui inculpat R.I. Fapta s-a reţinut, de asemenea, în sarcina inculpatului S.E., pentru încălcarea atribuţiunilor de serviciu, în sensul că nu ar fi urmărit modul de soluţionare a cauzei, despre care avea cunoştinţă, respectiv o infracţiune de tâlhărie, care nu era o infracţiune comună în zonă, reprezenta un eveniment ce se impunea a fi urmărit la soluţionare);
- sesizarea numitului P.L. privind tâlhăria, din 14 octombrie 2005, consemnată şi vizată la data de 15 octombrie 2005 de către ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare, având anexat o copie a certificatul medico-legal din 18 octombrie 2005 în care erau recomandate 12-14 zile de îngrijiri medicale (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I. ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de distrugere - 1
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 25 mai 2005, de către subcomisar C.I., reprezentând reclamaţia numitului B.C., din G., pentru o faptă de distrugere - fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 2006 - 32 sesizări
- infracţiuni de furt - 26
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 3 ianuarie 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului I.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare şi planşa fotografică din data de 9 ianuarie 2006 privind cercetarea la faţa locului, cu ocazia furtului şi a distrugerii comise, de către A.N., în dauna SC B.C. SRL, din G., la data de 3 ianuarie 2006 (comandantul S.E. nu ar fi urmărit şi nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu, zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt a numitei L.G., din G., depusă la 7 februarie 2006 şi vizată de ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I. ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- sesizarea privind infracţiunea de furt, consemnată, la data de 8 martie 2006, de către H.I. din G., vizată de ag. şef C.M., la aceeaşi dată, fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt a numitului B.I., din G. consemnată, la data de 1 aprilie 2006 şi vizată de ag. şef S.V., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de flirt a numitului B.C.A., din oraşul Băile-Tuşnad, depusă la data de 3 aprilie 2006, rezoluţionată în aceeaşi zi de către cms. şef S.E., cu menţiunea „şef birou P.I.C., verificări, propuneri” fără număr de înregistrare (faptă ce a fost reţinută în sarcina inculpatului R.I. ce a reţinut înscrisul, de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Fapta s-a reţinut, de asemenea, şi în sarcina inculpatului S.E. pentru încălcarea atribuţiunilor de serviciu în sensul că nu a urmărit modul de soluţionare a cauzei, despre care avea cunoştinţă);
- planşa fotografică din 8 mai 2006, reprezentând aspecte de la cercetarea la faţa locului, privind tentativa de furt şi distragere comisă, de A.N., în dauna SC O.R.I. SRL G., restaurantul G., comisă la data de 27-28 martie 2006 (comandantul S.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul, de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 11 mai 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt a numitului S.M., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de a înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 4 iunie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului B.S., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 10 iunie 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului K.L., din com. J., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 1 iulie 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului S.E., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 14 iulie 2006, de către ag. şef C.M., reprezentând reclamaţia de furt, a numitei A.E., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 15 iulie 2006, de către ag. şef C.M., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului F.P., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 15 iulie 2006, de către ag. T.O.C., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului P.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 31 iulie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului L.D.G., din Ungaria, fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt a numitului A.A.B., consemnată la data de 30 august 2006, de către A.A.B., din com. S., rezolutionată de către cms. şef S.E., la aceeaşi dată, cu menţiunea „şef birou P.I.C., verificări, propuneri. Termen 5 zile”, fără număr de înregistrare (fapta s-a reţinut în sarcina inculpatului S.E. pentru încălcarea atribuţiunilor de serviciu, în sensul că nu a urmărit modul de soluţionare a cauzei despre care avea cunoştinţă. Inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 11 septembrie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului S.B., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 26 octombrie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului M.S., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă, de aici a rezultat practica lucrătorilor B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 29 octombrie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitei E.I., din com. S., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpatul R.I. se aflat în concediu de odihnă, de aici a rezultat practica lucrătorilor B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 8 noiembrie 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt, al numitei B.L.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 28 noiembrie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului M.C., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 2 decembrie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitei C.O., din G., fără, rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 6 decembrie 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului M.V., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 8 decembrie 2006, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt, a numitei C.A. din com. M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 8 decembrie 2006, de către ag. T.O.C., reprezentând reclamaţia de furt, a numitului C.E.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 14 decembrie 2006, de către scms. C.I., reprezentând reclamaţia de furt, a numitei S.E.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de tâlhărie - 2
- reclamaţia de tâlhărie a numitului V.N., din com. S., jud. Prahova, consemnată şi vizată la data de 22 februarie 2006 de către scms. R.I., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de tâlhărie a numitului C.S.B., din com. V., depusă la data de 28 februarie 2006, vizată de scms. C.I., fără număr de înregistrare, având ataşată o copie a unui certificat medico-legal cu 11-12 zile de îngrijiri medicale (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de şantaj - 1
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 9 martie 2006, de către ag. pr. P.O., reprezentând reclamaţia de şantaj a numitului M.A., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de înşelăciune - 1
- reclamaţia de înşelăciune a numitului Mark Vasile, din mun. G., consemnată la data de 20 decembrie 2006, vizată de scms. R.I. loan, fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de dispariţie - 2
- reclamaţia de dispariţie de la domiciliu a numitului S.L., de 16 ani, depusă de mama acestuia, Z.S.M., din mun. G., la data de 12 iunie 2006, vizată de către ag. pr. P.O., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de dispariţie a numitei C.E.B., de 18 ani, făcută de mama sa, C.M.B., la data de 26 octombrie 2006, vizată de ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare.
Ambele persoane dispărute au revenit, ulterior, la domiciliu, declarând că au plecat voluntar. S-a reţinut că se impunea înregistrarea şi clasarea lucrărilor (inculpatul R.I. era în concediu de odihnă, şi ar fi rezultat practica lucrătorilor B.I.C.).
Anul 2007, an în care nu au fost evidenţiate:
- infracţiuni de furt - 6
- reclamaţia de furt a numitului M.I.A., din G., depusă la data de 31 ianuarie 2007, vizată de către ag. şef C.M., rezoluţionată de cms. şef S.E., la data de 31 ianuarie 2007, cu menţiunea „şef birou P.I.C. Verificări, propuneri. Termen 30 de zile”, fără număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său.
Fapta s-a reţinut, se de asemenea, şi în sarcină inculpatului S.E. pentru încălcarea atributiunilor de serviciu, în sensul că nu ar fi urmărit modul de soluţionare a cauzei despre care avea cunoştinţă);
- reclamaţia de furt a numitului M.I.C., din G., consemnată, la data de 6 februarie 2007, şi vizată de către ag. şef C.M., fără rezoluţie, ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt a numitei L.M.T., din G. consemnată, la data de 3 martie 2007, nevizată şi fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 30 iulie 2007, de către ag. şef S.V., reprezentând reclamaţia de furt a numitei O.T.I., din G., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (inculpatul R.I., se afla în concediu de odihnă, de aici, ar fi rezultat practica lucrătorilor B.I.C.);
- reclamaţia de furt a numitului B.C.F., din G., consemnată de acesta la data de 13 august 2007, fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- sesizarea numitului G.M., din G., făcută la data de 25 octombrie 2007, privind distrugere şi tentativă de flirt, fără a fi vizată sau înregistrată, având planşa foto criminalistică de cercetare la faţa locului din 31 octombrie 2007 (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de agresiune - 1
- sesizarea numitului G.A., din mun. G., privind agresiunea suferită la data de 1 iunie 2007, consemnată şi vizată la data de 4 iunie 2007, de către ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de înşelăciune - 1
- reclamaţia de înşelăciune a numitului O.M., din oraşul N.V., jud. Constanţa, consemnată şi vizată, la 29 mai 2007, de către ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare; (autor K.A.B.) (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de ameninţare - 1
- reclamaţia de ameninţare a numitului S.I.A., din G., consemnată şi vizată la 5 iunie 2007, de către ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de distrugere - 1
- reclamaţia de distrugere a numitului K.C., din G., consemnată de acesta şi vizată, de ag. şef adj. F.D., la data de 5 martie 2007, fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă ce a fost reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- raport de informare din 7 martie 2007 a ag. şef adj. G.C., din cadrul compartimentului Poliţiei de proximitate, adresat şefului Poliţiei comisar şef S.E., ulterior a fost înregistrat dosarul penal din 31 martie 2009, distrugere, B.I.C. (faptă ce a fost reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Fapta s-a reţinut, de asemenea, şi în sarcina coinculpatului S.E. pentru încălcarea atribuţiunilor de serviciu, în sensul că nu ar fi urmărit modul de soluţionare a cauzei despre care avea cunoştinţă);
- infracţiuni de dispariţie - 1
- sesizarea numitului F.C.Z., din mun. G., privind dispariţia cumnatului său S.J., consemnată şi vizată la 22 august 2007, de către ag. şef C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare; alarmă nejustificată, se impunea sancţionarea, înregistrarea şi clasarea lucrării (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său).
2008 - 2 sesizări
- infracţiuni de furt - 1
- reclamaţia de flirt a numitei A.E., din G., consemnată la 21 iulie 2008, vizată de scms. B.M., fără rezoluţie ori nr. înregistrare (faptă ce a fost reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare s-a reţinut această faptă şi în seama comandantului C.E. şi şefului de birou R.I. Inculpatul C.E. a luat la cunoştinţă despre faptă şi şi-a încălcat atribuţiunile de serviciu, prin aceea că nu ar fi dispus măsuri, în vederea înregistrării lucrării pe A.N. şi împreună cu coinculpatul R.I., nu au analizat activităţile desfăşurate de echipa de C.F.L.);
- infracţiuni de distrugere - 1
- reclamaţia de distrugere, depusă la 26 septembrie 2008, de către V.C., din G., vizată de ag. şef pr. C.M., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Cercetarea disciplinară, ce putea viza doar fapte comise cu un an, anterior datei cercetărilor şi eventualei sancţionări, a reţinut această faptă în seama comandantului C.E. şi şefului de birou R.I. Coinculpatul C.E. a luat la cunoştinţă despre faptă şi şi-a încălcat atribuţiunile de serviciu, prin aceea că nu a dispus măsuri în vederea cercetării la faţa locului. Lucrarea a fost găsită în biroul inculpatului R.I., ce nu a efectuat demersurile de înregistrare a lucrării cu A.N., având ca rezultat lipsa unei rezoluţii şi a solicitării nr. unic de la parchet).
2009 - 1 sesizare
- infracţiuni de furt - 1
- sesizarea privind un furt a numitei D.M., din G., consemnată la data de 19 februarie 2009, vizată la aceeaşi dată de ag. şef adj. T.O.C., fără rezoluţie ori număr de înregistrare (faptă reţinută în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Cercetarea disciplinară, a reţinut această faptă în seama comandantului C.E. şi şefului de birou R.I. Inculpatul C.E. a luat la cunoştinţă despre faptă şi şi-a încălcat atribuţiunile de serviciu, prin aceea că nu a dispus măsuri în vederea înregistrării lucrării cu A.N. şi nu a dispus cercetări în vederea identificării autorilor. Lucrarea a fost găsită în biroul coinculpatului R.I., ce nu a efectuat demersurile de înregistrare a lucrării cu A.N., ce a avut ca rezultat lipsa unei rezoluţii şi a solicitării nr. unic de la parchet); şi adresa parchetului de pe lângă Judecătoria G. cu privire la rechizitoriul, vizându-l pe numitul K.E., în Dosarul penal nr. 318/P/2006, pentru efectuarea punerii în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a susnumitului (fapta s-a reţinut în sarcina inculpatului R.I., ce a reţinut înscrisul găsit la control în biroul său, iar, adresa fiind rezolutionată de inculpatul S.E., la data de 29 martie 2007 către P.I.C., solicitând convorbiri, şi, ulterior nu a mai verificat şi nu a rezoluţionat pentru înregistrare la penal, s-a reţinut şi în seama acestuia).
Un număr de 5 declaraţii, astfel:
- G.B., din G., consemnată, la data de 4 decembrie 2006, de către ag. pr. T.O.C.;
- D.I.Z., din G., consemnată, la data de 4 decembrie 2006, de către ag. pr. T.O.C.;
- K.I., din G., consemnată, la data de 6 februarie 2007, de către ag. şef pr. C.M.;
- B.D., din com. J., jud. H., consemnată la data de 14 august 2007, de către cms. C.I.;
- S.S., din G., consemnată la data de 6 iunie 2008, de către ag. şef pr. C.M. (declaraţiile găsite în biroul inculpatului R.I. erau cu referire la lucrări din cadrul B.I.C. şi atestau, de asemenea, practica reţinerii înscrisurilor fără respectarea regulamentului intern).
II. Sesizări neînregistrate, descoperite cu ocazia controlului tematic pe anii 2007-2009, din verificarea registrelor de deplasare, la evenimente existente, la Biroul Criminalistic din cadrul Poliţiei mun. G.:
- Furt din locuinţă sau S.C., 10 lucrări, aferente anului 2008;
- 3 ianuarie 2008, furt de drujbe, parte vătămată N.G. din G., cercetare la faţa locului: scms B.M., ag. şef M.I., ag. şef M.A.V. (inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă, şi a rezultat practica lucrătorilor B.I.C.);
- 2 februarie 2008, flirt siglă, parte vătămată SC M.L. SRL G., cercetare la faţa locului: ag. şef A.I., ag. şef C.F.D. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar coinculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 7 februarie 2008, furt scânduri din gard, parte vătămată M.G., G., cercetare la faţa locului ag. şef M.I., ag. pr. A.O. (comandant C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 9 februarie 2008, furt găini, str. M., G., cercetare la faţa locului: ag. şef M.I., ag. pr. A.O. (comandant C.E. nu ar fi urmărit c. F. L, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 13 februarie 2008, furt motor electric, parte vătămată A.A.C., din G., cercetare la faţa locului: ag. şef A.I., ag. şef M.A.V. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F. L, nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar coinculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 3 martie 2008, furt, parte vătămată SC S. SRL G. (curte A.), cercetare la faţa locului: ag. şef M.I., ag. şef M.A.V. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar coinculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 7 aprilie 2008, furt, parte vătămată P.J., din G., cercetare la faţa locului: ag. şef M.I., ag. pr. C.M.C. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar coinculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 21 iulie 2008, fort, parte vătămată A.E., cercetare la faţa locului: scms B.M., ag. şef pr. C.M., ag. şef M.A.V. (fapta a fost reţinută anterior);
- 19 septembrie 2008, fort cablu, parte vătămată SC A.I. SRL, cercetare la faţa locului: cms. C.H., ag. şef adj. P.O., ag. A.O. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Cercetarea disciplinară a reţinut această faptă în seama şefului de birou R.I., care nu a înregistrat reclamaţia la penal, fiind necesară soluţie legală prin parchet, chiar dacă s-a susţinut că partea vătămată nu a intenţionat să depună plângere penală, însă fapta a fost constatată, în acest mod inculpatul R.I. ar fi reţinut, de la înregistrare, o lucrare privind o faptă care se cercetează din oficiu);
- 14 noiembrie 2008, fort, parte vătămată SC A.F. SRL din G. (administrator S.D.I.), cercetare la faţa locului: ag. şef M.I., ag. şef F.R.D., ag. şef C.F.D. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar coinculpatul R.I. a reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său.
Cercetarea disciplinară a reţinut această faptă în seama comandantului C.E. cât şi a şefului de birou R.I., care nu au rezoluţionat şi nu au dispus înregistrarea lucrării cu A.N.).
- infracţiuni de fort din auto - 3 lucrări (1 - 2007; 2 - 2008)
- 23 decembrie 2007, furt din auto, parte vătămată T.L., din G., cercetare la faţa locului: ag. şef T.O.C., ag. şef M.A.V. (comandantul C.E. nu a urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 7 februarie 2008, furt din auto, parte vătămată SC N.T. SRL G., cercetare la faţa locului: ag. şef M.I., ag. pr. A.O. (comandantul C.E. nu a urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- 22 mai 2008, furt din auto acte personale, parte vătămată A.S., cercetare la faţa locului: ag. şef M.I., ag. şef F.R.D., ag. pr. A.O. (comandantul C.E. nu a urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său).
- Tentativă la infracţiunea de fort - 1 (2009);
- 11 ianuarie 2009, tentativă de furt, parte vătămată SC T. SRL din G. (administrator S.L.A.), cercetare la faţa locului: ag. şef F.R.D., ag. şef C.F.D. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Cercetarea disciplinară a reţinut această faptă în seama comandantului C.E., care nu a analizat activităţile echipei de c. F.L., nu a rezoluţionat şi nu a dispus înregistrarea lucrării cu A.N., şi a şefului de birou R.I., care nu a analizat activitatea echipei privind c. F. L. şi nu a înregistrat lucrarea la A.N.);
- Infracţiuni de distrugere - 2 (1 - 2007; 1- 2008)
- 21 decembrie 2007, distrugere, parte vătămată A. G. (responsabil M.E.), cercetare la faţa locului: scms. B.M., ag. şef M.A.V. (inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său; coinculpatul C.E. se afla în concediu de odihnă);
- 3 mai 2008, distrugere geam casa scării, a sesizat M.E.A. din G., cercetare la faţa locului: ag. şef S.V., ag. pr. C.M.C. (comandantul C.E. nu ar fi urmărit c. F.L., nu şi-ar fi îndeplinit atribuţiile de serviciu zilnice, iar inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
În legătură cu actele, predate de ziaristul S.C., acestea ar fi vizat infracţiuni de flirt - 30 (3 -2004, 5 - 2005, 2 - 2006, 5 - 2007, 13 - 2008, 2 -2009) şi erau constituite din:
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit la data de 10 august 2004 de către insp. B.M. reprezentând reclamaţia de furt, a numitei C.M.D., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. era în concediu de odihnă şi a rezultat practica lucrătorilor de la B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit la data de 30 noiembrie 2004 de către insp. B.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitei K.E.A., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- declaraţia lui G.D.I., din Constanţa privind furtul de telefon mobil, dată la 17 decembrie 2004, în faţa ag. şef adj. F.D., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt depusă de SC G.C.I. SRL, din Deva, la data de 5 ianuarie 2005, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă, dar ar fi rezultat practica lucrătorilor de la B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 25 ianuarie 2005, de către insp. B.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitului D.G., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 16 iulie 2005, de către ag. şef C.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitei B.A., din com. V., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, având colţul din dreapta sus rupt (inculpat R.I. se afla în concediu de odihnă, şi a rezultat practica lucrătorilor de la B.I.C.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 16 septembrie 2005, de către ag. şef C.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitului B.O., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 24 octombrie 2005, de către ag. şef C.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitului E.J.M., din S., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt depusă de O.K., din G., la data de 18 decembrie 2006, având rezoluţia „19 decembrie 2006 şef. P.I.C. verif. şi propuneri termen urgent semnătură indescifrabil” fără număr de înregistrare; declaraţie dată în faţa ag. Şef T.O.C. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Fapta s-a reţinut, de asemenea, şi în sarcina coinculpatului S.E. pentru încălcarea atributiunilor de serviciu în sensul că nu ar fi urmărit modul de soluţionare a cauzei despre care avea cunoştinţă);
- reclamaţia de furt depusă de S.M.A., din G., la data de 22 decembrie 2006, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 1 februarie 2007, de către ag. şef C.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitului P.L.A., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt depusă de S.M.B., din G., la data de 11 februarie 2007, rezoluţionată „B.I.C. 14 februarie 2007” cms. Semnătură indescifrabilă (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Fapta s-a reţinut, de asemenea, şi în sarcina coinculpatului S.E. pentru încălcarea atributiunilor de serviciu, în sensul că nu ar fi urmărit modul de soluţionare a cauzei despre care avea cunoştinţă);
- reclamaţia de furt depusă de T.M., din G., la data de 17 mai 2007, rezoluţionată de „B.I.C. L/AN 17 mai 2007, cms semnătură indescifrabilă” (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său, deşi comandantul subunităţii rezoluţionase regulamentar sesizarea);
- reclamaţia de furt depusă de B.K., din G., la data de 2 iunie 2007, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, pe una din declaraţii apărând semnătura şi numele, în clar, al ag. şef adj. P.O. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt depusă de T.E., din G., la data de 29 iunie 2007, rezoluţionată „L/AN 29 iunie 2007 şef birou B.I.C. verificări propuneri”, pe una din declaraţii apărând semnătura şi numele, în clar, al cms. R.I. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său, deşi comandantul subunităţii rezoluţionase, regulamentar, sesizarea);
- reclamaţia de furt depusă de G.F., din G., la data de 2 februarie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, declaraţie dată în faţa ag. şef C.M. (reţinută anterior);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 16 februarie 2008, de către ag. şef C.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitului B.C.A., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt, depusă de B.E.A., din G., la data de 26 februarie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, pe una din declaraţii apărând semnătura şi numele, în clar, al cms. R.I. (acest inculpat R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- declaraţia numitului H.A., din Braşov, privind furtul unor telefoane, dată la data de 28 martie 2008, în faţa ag. şef pr. C.M., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- declaraţia de furt, depusă de C.A.N., din G., la data de 21 aprilie 2008, având rezoluţia „B.I.C. L/AN 22 aprilie 2008 cms semnătură indescifrabil”, fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său, deşi comandantul subunităţii rezoluţionase, regulamentar, sesizarea);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 8 iunie 2008, de către scms B.M. reprezentând reclamaţia de furt a numitei S.E.A., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt depusă de L.E. din G., la data de 3 iulie 2008, având rezoluţia „B.I.C. 3 iulie 2008 cms semnătură indescifrabil”, fără număr de înregistrare; pe declaraţii apărând semnătura şi numele, în clar, al cms. R.I. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 9 septembrie 2008, de către ag. şef semnătură indescifrabilă, reprezentând reclamaţia de furt, a numitei G.M.A., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare s-a reţinut că acesta nu a luat măsuri de rezoluţionare şi de înregistrare a lucrării cu A.N.);
- reclamaţia de furt şi distrugere depusă de L.L., din G., la data de 25 septembrie 2008, având rezoluţia „L./A.N. B.I.C. 25 septembrie 2008 cms semnătură indescifrabil”, fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare s-a reţinut că acesta nu a înregistrat lucrarea rezoluţionată de şeful subunităţii);
- reclamaţia de furt depusă de L.L.A., din G., la data de 2 octombrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama coinculpatilor C.E. şi R.I., pe motiv că nu s-a dispus c. F.L., măsuri de rezoluţionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.);
- proces-verbal de consemnare a plângerii sau denunţului oral, întocmit, la data de 22 octombrie 2008, de către ag. şef pr. M.I., reprezentând reclamaţia de furt a numitului B.I.A., din G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. era în concediu de odihnă, a rezultat practica lucrătorilor B.I.C. Cercetarea disciplinară a reţinut fapta în seama comandantului C.E., întrucât nu analizat activităţile de la c. F.L. şi nu a dispus măsuri legale de rezoluţionare şi înregistrare a lucrării cu A.N.);
- reclamaţia de furt depusă de J.Z., din G., la data de 5 noiembrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. în urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama coinculpatilor C.E. şi R.I., pe motiv că nu s-a dispus c. F.L., măsuri de rezoluţionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.);
- reclamaţia de furt, depusă de M.A.A., din G., la data de 6 noiembrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- reclamaţia de furt depusă de B.E.B., din G., la data de 5 ianuarie 2009, având rezoluţia „B.I.C. L./A.N. 5 ianuarie 2009 cms. semnătură indescifrabil”, fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare s-a reţinut, în seama lui, aspectul că nu a procedat la înregistrarea sesizării în registrul cu A.N.);
- reclamaţia de furt depusă de M.V., din G., la data de 6 februarie 2009, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, declaraţie dată în faţa ag. şef pr. C.M. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. în urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama coinculpatilor C.E. şi R.I., pe motiv că nu s-a dispus c. F.L., măsuri de rezoluţionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.).
- infracţiuni de tentativă de furt - 1 (2006)
- declaraţia lui D.M.A., din G., privind tentativa de furt dată la 23 iulie 2006, în faţa ag. şef adj. F.D., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă, a rezultat practica lucrătorilor B.I.C.);
- infracţiuni de neglijenţă în serviciu - 1 (2007)
- sesizarea depusă de numitul K.P., director la Centru Cultural L., la data de 20 decembrie 2007, privind dispariţia şi, ulterior, găsirea unui tablou, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare. Au fost găsite mai multe declaraţii consemnate de ag. şef C.M. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de ameninţare - 1 (2006)
- reclamaţia de ameninţare, depusă de K.E.B., la data de 19 octombrie 2006, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său);
- infracţiuni de distrugere - 2 (1 - 2006,1 - 2008)
- planşa foto din 7 aprilie 2006, reprezentând aspecte din timpul cercetării la faţa locului, privind distragerea auto, comisă la data de 3 aprilie 2006, în dauna lui P.L.B., din G., întocmită, de ag. C.M.C. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Fapta s-a reţinut şi în seama coinculpatului S.E., care nu a analizat activitatea echipei de c. F.L., nu a dispus măsuri de rezolutionare şi înregistrare la lucrările cu AN);
- reclamaţia de distrugere depusă de B.I.B., din G., la data de 29 decembrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare, declaraţie dată în faţa ag. şef pr. C.M. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. în urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama coinculpaţilor C.E. şi R.I., pe motiv că nu s-a cercetat activitatea echipei de c. F.L., nu s-au dispus măsuri de rezolutionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.).
- infracţiuni de tâlhărie - 3 (1 - 2006, 2 - 2008)
- reclamaţia de tâlhărie sau furt depusă de S.C.A., din G., nedatată, având rezoluţia „6 februarie 2006 şef birou P.I.C. nu rezultă. Cercetări, propuneri semnătură indescifrabilă”, fără număr de înregistrare, declaraţii date în faţa ag. pr. P.O. (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. Fapta s-a reţinut şi în seama coinculpatului S.E., care nu a analizat activitatea echipei de c. F.L., nu a dispus măsuri de rezolutionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.);
- reclamaţia de tâlhărie depusă de L.E.A. din G., la data de 14 octombrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama inculpatului R.I., pe motiv că nu a dispus măsuri de rezolutionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.);
- reclamaţia de furt sau tâlhărie depusă de B.A.A., din I.M., la data de 27 octombrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I., ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama coinculpaţilor R.I. şi C.E., pe motiv că nu au dispus măsuri de rezolutionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.).
- infracţiuni de înşelăciune - 1 (2008)
- reclamaţia de înşelăciune depusă de C.E.C., din V., la data de 9 octombrie 2008, fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare (inculpatul R.I. ar fi reţinut înscrisul de pe circuitul de înregistrare, înscris găsit în biroul său. În urma cercetării disciplinare fapta s-a reţinut în seama atât a inculpatului R.I., cât şi a inculpatului C.E. pe motiv că nu au dispus măsuri de rezoluţionare şi înregistrare la lucrările cu A.N.; şi
- planşe foto ce se refereau la fapte de natură penală, ale căror sesizări se regăseau în categoria celor descoperite, neînregistrate de echipa de control pe timpul cât s-a desfăşurat această activitate la Poliţia Municipiului G.:
- planşa foto din 17 ianuarie 2008, reprezentând aspecte din timpul cercetării la faţa locului, privind furtul comis la data de 23 decembrie 2007, în dauna lui SC A.T. SRL, din G. întocmită de ag. M.A.V. (reţinută anterior);
- planşa foto din 13 ianuarie 2009 reprezentând aspecte din timpul cercetării la faţa locului, privind tentativa de furt comisă la data de 11 ianuarie 2009, la sediul SC T. SRL, din G., întocmită, de ag. şef C.F.D. (reţinută anterior);
- reclamaţia de furt depusă de numitul S.D.I., la data de 14 noiembrie 2008, director la SC A.F. SRL Cluj-Napoca, punct de lucrul G., fără rezoluţie şi fără număr de înregistrare. La cercetarea la faţa locului au participat ag. şef M.I. şi ag. şef F.D. (reţinută anterior).
Organul de cercetare penală a reţinut că nu se putea aprecia ca fiind comise din culpă faptele reţinute pe seama celor trei inculpaţi, pentru următoarele considerente:
- caracterul continuat al faptelor excludea culpa sub forma neglijenţei sau uşurinţei;
- toţi cei trei inculpaţi, C.E., R.I. şi S.E., au lucrat efectiv, iar apoi s-au succedat la şefia formaţiunii de investigaţii criminale, conducând şi controlând activitatea de investigaţie criminală. „Practica” neînregistrării lucrărilor, în majoritate cu autor necunoscut, s-a constatat că data cel puţin din anul 2001. Scopul a fost unul ce a ignorat total interesele justiţiabililor, urmărindu-se crearea unei statistici lejere, întrucât au fost reţinute, de la înregistrare, lucrări a căror cercetări preliminare previzionau o activitate complexă, greoaie pentru identificarea sau probarea autorilor faptelor sesizate, sau se aprecia o imposibilitate de identificare a autorilor. Se miza, în anumite situaţii, chiar pe o relatare, nereală, a faptei în cadrul sesizării justiţiabililor, presupunându-se din start lipsa caracterului penal al faptei reclamate. Chiar într-o atare situaţie, se impunea înregistrarea lucrării respective în registrul de petiţii;
- la mai multe lucrări s-a constat efectuarea unor cercetări la faţa locului, în echipă operativă complexă, criminaliştii întocmind planşe foto şi evidenţiind lucrările în registrele privind deplasările în teren. Aceste planşe foto se transmiteau la B.I.C., prin secretariatul unităţii, însoţite de adrese semnate de conducătorul unităţii;
- nicio deplasare în teren nu era posibilă fără dispoziţia şefului de unitate sau a celui aflat la continuitatea comenzii;
- la revenirea din teren se raporta (uneori şi de la faţa locului) conducătorului unităţii, rezultatul verificărilor, se prezenta lucrarea, în funcţie de caz, se întocmea buletin de eveniment, semnat de şeful unităţii ce dispunea transmiterea lui de către ofiţerul de serviciu la Dispeceratul Inspectoratul Judeţean de Poliţie H.;
- atribuţiile zilnice ale celor trei şefi sus-numiţi cuprindeau verificarea evidenţierii corecte a stării infracţionale reclamate şi verificarea rezultatelor cercetărilor din teren, a evenimentelor reclamate. Doar S.E., C.E. şi R.I. au dispus, de regulă, relativ la activitatea de investigare criminală, doar ei au fost implicaţi, direct ori indirect, în lucrările găsite neînregistrate şi au avut posibilitatea dispunerii reţinerii, de la evidenţierea oficială, a acestora, ori puteau depista o eventuală reţinere realizată de un alt lucrător din subordine, atâta timp cât vizau orice deplasare în teren şi li se raportau rezultatele unor astfel de verificări. Din fişa postului inculpatului R.I., ca şef al B.I.C., au rezultat ca atribuţii zilnice, efectuarea analizei lucrărilor şi cauzelor penale instrumentate sau în curs de instrumentare, studiul acestor lucrări în vederea corelării probelor şi documentării acestora, efectuarea activităţii de cercetare la faţa locului, având rol activ în redactarea proceselor-verbale, când făcea, parte din echipa operativă, evaluarea activităţii lucrătorilor din subordine şi aprobarea documentelor de lucru elaborate la nivelul B.I.C.;
- unele lucrări erau rezolutionate de conducerea unităţii, unele dintre aceste rezoluţii nefiind de natură a conduce la evidenţierea operativă a lucrării, întrucât nu erau concretizate cu privire la starea de fapt reclamată. Alte lucrări, ce aveau rezoluţia de înregistrare pusă de conducătorul unităţii, au fost reţinute de la înregistrare fiind găsite la B.I.C., în biroul 13 unde îşi desfăşura activitatea cms. R.I., ce le prelua, de regulă, de la conducerea unităţii. Aceste rezoluţii probau că lucrările s-au prezentat conducerii unităţii, ce astfel a luat la cunoştinţă despre producerea evenimentelor pe care aveau obligaţia, conform atribuţiilor de serviciu zilnice, să le urmărească în soluţionare.
În sensul aspectelor punctate au declarat lucrătorii cu funcţii de execuţie din cadrul B.I.C., Poliţia mun. G., ofiţerii de serviciu şi unele persoane vătămate audiate în prezenta cauză.
Procedura evidenţierii lucrărilor era una neregulamentară şi a fost remediată abia după constatarea oficială a lucrărilor neînregistrate, respectiv în luna martie 2009, când s-au şi înregistrat toate lucrările cu număr unic de parchet.
Majoritatea lucrătorilor din cadrul B.I.C. cunoşteau despre existenţa lucrărilor neînregistrate şi motivul neînregistrării acestora, acesta constând şi în încercarea de evitare a creşterii numărului de dosare cu autori necunoscuţi, cauze vizate de controalele ce se efectuau.
S-au efectuat şi confruntări între cei trei inculpaţi, culpa fiind pasată de la conducerea unităţii la conducerea B.I.C. şi în sens invers, precum şi către lucrătorii cu funcţii de execuţie din cadrul B.I.C., care nu aveau, însă, nicio putere de dispoziţie relativ la înregistrarea lucrărilor care se predau şefului B.I.C., după efectuarea preliminarelor, verificări dispuse după sesizare.
Având în vedere identificarea mai multor lucrări neînregistrate, în care s-au efectuat cercetări în echipă operativă complexă, nu s-a putut reţine un caracter accidental al neînregistrării acestor lucrări, raportat şi la media relativ scăzută a evenimentelor constatate pe perioade scurte de timp. S-a concluzionat, astfel, că aspectele reţinute constituiau o practică instituită sau cel puţin acceptată şi perpetuată, de conducerea unităţii cu atributiuni de verificare a B.I.C., precum şi de comisarul R.I., în toată perioada de referinţă.
Nu ar fi fost posibilă urmarea neînregistrării acestui număr mare de lucrări fără o acţiune coroborată a şefului formaţiunii de investigaţie criminală şi şefului de poliţie pe întreaga perioadă 2001-2009, aspect ce a rezultat din întregul probatoriu administrat în cauză, inclusiv din atribuţiile de serviciu individuale ale celor trei sus-numiţi.
S-a solicitat I.G.P.R., Direcţia Control Intern, efectuarea unor verificări suplimentare pe linia aspectelor constatate şi descrise anterior, pentru a cunoaşte şi opinia ierarhică asupra situaţiei de fapt.
La data de 26 iunie 2009, s-a întocmit un raport privind rezultatul controlului tematic efectuat de colectivul din cadrul Direcţiei Control Intern. În acest raport s-a concluzionat că, în afara lucrărilor prezentate ca fiind identificate neînregistrate la Poliţia municipiului G., s-au constatat şi un număr de alte 14 sesizări ale cetăţenilor, prin intermediul „S.N.U.A.U. 112” privind fapte de natură penală, ce nu au fost înregistrate în evidenţele Poliţiei municipiului G., sesizările fiind din perioada 24 iulie 2008-20 mai 2009. Din verificările documentelor existente la subunitatea de poliţie G., a rezultat că pentru 13 din aceste sesizări s-au întocmit fişe de intervenţie pe care s-au făcut aprecieri cu plivire la solicitarea echipei operative care se impunea a confirma sau nu evenimentul. Aceste sesizări (cuprinse în anexa raportului: 6 sesizări de infracţiuni de furt, una de lovire şi una de viol în anul 2008 şi 5 sesizări de infracţiuni de furt şi una de tâlhărie în anul 2009) nu au fost clarificate prin întocmirea unor acte premergătoare, astfel fiind încălcate prevederile art. 28 din dispoziţia I.G.P.R. din 10 aprilie 2006 pentru punerea în aplicare a concepţiei unitare privind modul de acţiune al efectivelor de poliţie pentru preluarea şi rezolvarea evenimentelor semnalate prin S.N.U.A.U.: „şefii unităţilor de poliţie teritoriale sunt direct răspunzători de modul de pregătire a efectivelor de poliţie privind preluarea şi transmiterea evenimentelor precum şi de modul în care se realizează intervenţia efectivelor de poliţie pentru soluţionarea acestora”.
S-a apreciat astfel, în concluziile raportului, că şeful Poliţiei municipiului G. nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiunile de serviciu pe această linie de muncă. Şi acest aspect a circumstanţiat modul neregulamentar de lucru la subunitatea de poliţie. Ca urmare a tuturor constatărilor, inculpaţii C.E. şi R.I. au fost cercetaţi disciplinar, fiind sancţionaţi cu înlăturarea din funcţiile deţinute. Şi alţi lucrători au fost cercetaţi disciplinar, pentru modul neregulamentar în care şi-au desfăşurat activitatea la Poliţia G.
Sancţiunile disciplinare aplicate inculpaţilor nu s-au suprapus pe starea de fapt infracţională a acestui act de inculpare, iar aceste sancţiuni s-au aplicat doar faptelor comise în anul anterior cercetării disciplinare şi priveau aspecte de ordin procedural, încălcări de regulament în desfăşurarea activităţii, nu şi rezultatul implicit, respectiv lezarea intereselor colaterale, încălcarea dispoziţiilor interne, reţinute ca abatere disciplinară constituind starea premisă a comiterii infracţiunilor reţinute în cauză, context favorabil reţinerii lucrărilor de la înregistrare.
Persoanele ce au formulat actele de sesizare la Poliţia mun. G. au exercitat un drept constituţional de petiţionare ce s-a apreciat a fi lezat, prin aceea că nu s-a înregistrat respectiva petiţie ce se impunea a fi repartizată unui lucrător de poliţie care urma a efectua cercetări pentru stabilirea faptelor sesizate. Acest fapt nu s-a realizat însă datorită modului coroborat şi succesiv în care au acţionat inculpaţii.
Între lucrările neînregistrate existau sesizări pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie, persoanele vătămate suferind atât vătămări ale integrităţii corporale, cât şi prejudicii materiale. Aceste suferinţe se încadrau în noţiunea de „vătămare a intereselor legale ale unei persoane”, întrucât aceste persoane au reclamat, legal, o faptă, având interes în soluţionarea acesteia şi, în plus, interesul în baza dreptului legal de petiţionare. Aceeaşi era situaţia şi a persoanelor vătămate ce au manifestat un interes legitim când au sesizat organelor de cercetare penală, fapte a căror victime au fost, indiferent dacă au fost fapte de sustragere, distrugere, înşelăciune, ori alte fapte prevăzute de legea penală.
Totodată, rezultatul constatat nu a părut a fi cel real, având în vedere declaraţiile unor lucrători de poliţie (C.I., T.O.C., U.V.), în sensul că ar fi existat mai multe sesizări decât cele identificate în cauză.
Documentele analizate au reliefat că la Poliţia municipiului G., activităţile de control/evaluare nu au fost efectuate corespunzător, aspect ce a denotat lipsa de preocupare a conducătorului unităţii în cunoaşterea situaţiei operative şi, implicit, în coordonarea şi sprijinul efectivelor pentru adoptarea măsurilor necesare în vederea eficientizării muncii.
Extrapolând concluziile situaţiei constatate în urma controlului pentru anul 2008 şi anul 2009, până la momentul verificărilor, s-a observat că aceeaşi acuză putea fi reţinută şi în sarcina inculpatului S.E., ce a fost comandant al Poliţiei municipiului G., anterior coinculpatului C.E., când s-au reţinut aceleaşi aspecte de fapt, în cadrul cercetărilor din prezenta cauză.
Întrucât între declaraţiile persoanelor interesate în cauză au existat discrepanţe majore, s-au efectuat confruntări între inculpaţi şi s-a solicitat, atât acestora, cât şi lucrătorilor din cadrul B.I.C., Poliţia mun. G., acordul în vederea testării poligraf. S-a urmărit la testare inclusiv identificarea lucrătorului care a sustras înscrisurile neînregistrate ce au ajuns, în final, la jurnalistul S.C., care le-a returnat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., de unde au revenit în subunitatea de poliţie de unde au fost luate, au fost înregistrate şi s-au efectuat cercetări pentru lămurirea aspectelor sesizate.
Prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 3 iunie 2009, întocmit la Institutul de Criminalistică al I.G.P.R., Serviciul de expertize criminalistice s-a concluzionat că:
- pentru răspunsurile inculpatului C.E., la întrebările relevante cauzei, au fost evidenţiate reacţii specifice comportamentului simulat;
- pentru răspunsurile inculpatului R.I. la întrebări relevante cauzei s-au evidenţiat modificări parţiale, care au fost interpretate ca imposibilitate a pronunţării asupra comportamentului simulat al subiectului. R.I. a avut şi răspunsuri ce au denotat că a spus adevărul.
Numiţii T.O.C., C.I. şi U.V. au refuzat testul poligraf, iar numiţii B.N.M., M.I., A.I., P.O. şi S.V. au spus de asemenea adevărul, fiind inapţi testării, inculpatul S.E. şi numiţii C.F.D., F.S.D., C.M. şi P.N.L.
Din declaraţiile persoanelor care au depus sesizări la Poliţia municipiului G., sesizări ce au fost constatate neînregistrate şi lăsate în nelucrare, a rezultat că, în urma sesizării, s-au deplasat echipe operative ce au efectuat verificări preliminare, moment de la care nu au mai avut nici o informaţie. Ulterior, persoanele vătămate nu au mai fost informate despre stadiul cercetărilor şi, în general, acestea nu au mai cerut informaţii. Datorită trecerii timpului acestea au declarat că nu au pretenţii în prezenta cauză relativ la organele de poliţie, dorind totuşi să primească o soluţie la sesizarea, constatată neînregistrată. Majoritatea acestor persoane şi-au exprimat dezamăgirea, neîncrederea în organele de poliţie zonale, aşa justificându-şi şi pasivitatea ulterioară sesizării. Majoritatea nu şi-au exprimat nici un fel de pretenţii, în prezenta cauză, nu şi-au arogat calitatea procesuală de părţi vătămate (putând avea calitatea de martori atât relativ la infracţiunea prev. de art. 272, cât şi cea prev. de art. 246 C. pen.).
Numitul R.S. a declarat că, în anul 2005, a sesizat la Poliţia G. referitor la faptul că a fost tâlhărit, însă plângerea a depus-o a doua zi după agresiune şi nu s-a prezentat la o constatare medico-legală. Comandantul Poliţiei G., inculpatul S.E., l-ar fi apostrofat, mai ales că se cunoşteau, pe motiv că nu a anunţat imediat după faptă, în acest mod fiind mai uşor de identificat agresorii.
Numitul M.V. a sesizat, în anul 2006, că a fost înşelat, arătând inculpatului R.I. că exista şi o cameră video, care prezenta o înregistrare, după care putea fi identificat autorul. A avut discuţia, direct, cu inculpatul menţionat care, ulterior în anul 2007, fiind întâlnit pe stradă de către M.V., i-a spus acestuia că nu are nici o informaţie recentă.
Relativ la sustragerea înscrisurilor din B.I.C. s-au efectuat cercetări preliminare, s-au verificat pistele indicate de inculpatul C.E., constatându-se că această faptă, a fost posibil să fie comisă doar de către unul dintre lucrătorii de poliţie în perioada premergătoare controlului I.G.P.R. din luna martie 2009, urmărindu-se administrarea unor probe certe privind autorul faptei.
Întrucât în acest birou se perindau toţi lucrătorii de la B.I.C., precum şi alţi lucrători din cadrul Poliţiei municipiului G., sustragerea fiind constatată după trecerea unei perioade de timp, nu s-a putut dovedi, cu certitudine, cine era autorul sustragerii, însă din coroborarea întregului material probator administrat în cauză s-a putut concluziona, mod cert, scopul acestei fapte. Testul poligraf solicitat, coroborat cu listingurile telefonice şi aspectele de fapt reţinute din cercetări, au restrâns cercul suspecţilor foarte mult, însă nu a fost indubitabil probat autorul, ci doar cei care au avut un interes direct în descoperirea situaţiei cu caracter nelegal constatată la B.I.C. din cadrul Poliţiei municipiului G.
Au fost efectuate mai multe controale tematice de către lucrători din Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., fără a se constata situaţia prezentată, aspect care a cauzat o neîncredere în sensul ca pe linie internă se va reglementa situaţia, astfel că, posibil, s-a considerat că prin intermediul mass-mediei se putea atrage atenţia în aşa fel încât se va impune luarea unor măsuri pentru intrarea în ordine. Numai în acest mod s-a explicat cursul documentelor sustrase, respectiv că acestea au revenit la locul iniţial unde s-au înregistrat şi au fost demarate cercetări sub aspectul faptelor reclamate.
Reinvestită cu soluţionarea cauzei, după ce a constatat că nu au fost invocate neregularităţi ale actului de investire, instanţa a procedat la luarea punctului de vedere a fiecărui inculpat, cu privire la audierea sa. La termenul de judecată din data de 8 noiembrie 2010, fiecare dintre cei trei inculpaţi, a înţeles să se prevaleze de dreptul la tăcere conferit de art. 70 alin. (2) C. proc. pen.
Prima instanţă a precizat că la soluţionarea cauzei au fost avute în vedere nu doar declaraţiile de inculpaţi în cursul urmăririi penale, declaraţiile martorilor şi ale părţilor vătămate audiate în cauză, dar şi aspectele reieşite din proba cu înscrisuri şi procesele-verbale de confruntare între inculpaţi şi între inculpaţi şi unii dintre martori.
S-a impus ca, în cazul anumitor martori, audiaţi în această calitate sau în calitate de parte vătămată în faza urmăririi penale, să se dea eficienţă prevederilor art. 327 alin. (3) vechiul C. proc. pen. Instanţa a procedat la citirea declaraţiilor date de martori sau părţi vătămate în faza de urmărire penală a prezentei cauze, în situaţia acelor persoane care datorită vârstei şi afecţiunilor prezentate nu au putut fi audiate, în mod direct şi nemijlocit, în şedinţă publică sau în cazul celor care au decedat sau care, cu toate eforturile depuse de către instanţă, nu au putut fi localizate în vederea audierii lor.
De asemenea, au fost solicitate informaţii de la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie H., cu privire la stadiul cercetărilor în cazul plângerilor formulate de către terţi, respectiv de către persoanele vătămate din prezenta cauză, plângeri ce nu au urmat circuitul normal la nivelul Poliţiei municipiului G. Instanţa a apreciat necesar, să solicite, în mod periodic, furnizarea unor astfel de informaţii, în contextul în care, în actul de investire al instanţei, respectiv în rechizitoriul întocmit în data de 12 noiembrie 2009 de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, s-a învederat că faptele penale presupus comise de către inculpaţi (unele dintre aceste fapte fiind compuse din acte materiale comise de inculpatul R.I. împreună cu coinculpatul S.E. sau cu coinculparul C.E.), s-ar situa la numărul 111 (este vorba despre acte materiale vizând un număr egal de persoane vătămate), dar, din lista olografa depusă de către reprezentantul Ministerului Public la dosar, rezulta că, în cauză, ar avea calitatea de părţi vătămate un număr de 123 persoane, iar din adresele de răspuns ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie H., rezulta că ar avea calitatea de părţi vătămate un număr de 131 de persoane.
În adresa din 18 noiembrie 2013 a Inspectoratului Judeţean de Poliţie H., s-a invederat faptul că sunt în evidenţele operative ale acestei instituţii, pentru perioada de timp vizată în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, un număr de 127 de cauze ce vizează un număr egal de persoane vătămate şi un număr de 4 cauze înregistrate la lucrări cu caracter general. În adresa anterior menţionată emisă de Inspectoratul Judeţean de Poliţie H. s-a făcut menţiune, pentru fiecare caz, în parte, cu privire la soluţia adoptată de către organele abilitate, expunându-se precis, care dintre aceste cauze au fost clasate (soluţiile fiind confirmate de către Parchetul de pe lângă Judecătoria G.), care au fost trecute în evidenţă pasivă şi care au primit soluţie de neîncepere a urmăririi penale, şi în aceste cazuri, soluţia astfel propusă de către organul de poliţie, fiind confirmată de către aceeaşi unitate teritorială a Ministerului Public, respectiv de Parchetul de pe lângă Judecătoria G.
Instanţa a găsit necesar să facă aceste precizări în considerentele sentinţei, în contextul în care, iniţial, la sesizarea sa, a constatat că actul de învestire nu corespunderea exigenţelor art. 263 rap. la art. 264 C. proc. pen., deoarece, deşi se susţinea că inculpaţii, cel puţin doi dintre ei (S.E. şi C.E.), ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată, deşi în rechizitoriu figura o singură parte vătămată, procurorul de şedinţă a indicat ca existând în cauză un număr de 123 de părţi vătămate, iar Inspectoratul Judeţean de Poliţie H. a indicat un număr total de 131 de astfel de părţi, pentru intervalul de timp în care acuzarea susţinea că fiecare dintre cei trei inculpaţi şi-ar fi desfăşurat activitatea infracţională imputată.
Analizând întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, instanţa de fond reţine următoarea stare de fapt:
Poliţia mun. G. a fost condusă până în data de 31 august 2007, de către inculpatul S.E., adjunctul său fiind coinculparul C.E. Inculpatul R.I. era şeful formaţiunii de investigaţii criminale la aceeaşi instituţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar după ce inculpatul S.E. s-a pensionat, şef al Poliţiei mun. G. a devenit inculpatul C.E., inculpatul R.I. continuând să ocupe aceeaşi funcţie, de şef al B.I.C., funcţie ce o ocupa din luna aprilie a anului 2004.
La nivelul colectivului ce îşi desfăşura activitatea în cadrul Poliţiei mun. G., în timp s-au acumulat tensiuni care vizau două grupuri, unul fidel comandantul acestei unităţi, inculpatul C.E., celălalt fidel unui alt lucrător de poliţie din această instituţie, respectiv lui U.V. Evaluând declaraţiile lucrătorilor de poliţie ce îşi desfăşurau activitatea la nivelul Poliţiei mun. G., se constată faptul că între C.E. şi numitul U.V. existau relaţii tensionate, generate de comportamentul manifestat de către inculpat în exercitarea atribuţiilor de serviciu cu diferiţi agenţi economici, ce îşi desfăşurau activitatea la nivelul municipiului G. De altfel, existenţa acestor tensiuni a rezultat nu doar din aspectele expuse personal de către numitul U.V. în declaraţia de martor, dar şi din declaraţia dată sub prestare de jurământ de către D.R. şi din sesizarea adresată de martorul U.V. eşaloanelor superioare, sesizare în urma căreia la sediul Poliţiei mun. G. a fost declanşat controlul de către Inspectoratul General al Poliţiei Române (I.G.P.R.), în luna martie a anului 2009.
Fiind la Poliţia mun. G. la momentul menţionat (martie 2009), unul dintre ofiţerii din cadrul organelor de control intern al I.G.P.R., respectiv D.R., a fost abordat la un moment dat de U.V., care i-a relatat aspecte legate de faptul că în biroul 13 din cadrul B.I.C. exista un loc unde se depozitau lucrări cu caracter penal, ce fie erau neînregistrate, fie erau înregistrate, rezoluţionate, dar lăsate în nelucrare. Primind această informaţie, devoalată în cadru neoficial, martorul D.R., alături de colegul său P.I., au demarat procedura necesară pentru identificarea acestor lucrări, ce au fost găsite în biroul 13 din clădirea în care funcţiona Poliţia mun. G., puse într-o husă de maşină de scris, ce se găsea pe un dulap din această încăpere. Aceşti doi martori, ce aveau calitatea de ofiţeri în cadrul Direcţiei de Control a I.G.P.R., au înţeles, cu ocazia controlului ce îl desfăşurau la sediul Poliţiei mun. G., să verifice nu doar aspectele din petiţia adresată I.G.P.R.-ului de către U.V., dar şi aspectele noi, expuse de către acest martor la momentul deplasării lor la obiectiv, context în care, respectând strict procedura, au identificat în birou husa în care erau depozitate astfel de lucrări cu caracter penal şi au procedat la inventarierea lor.
Instanţa de fond face referiri şi la alte împrejurări care converg către starea de spirit şi modalitatea de lucru existente la nivelul colectivului de la Poliţia mun. G., pentru a determina procedura de lucru preexistentă la nivelul acestei instituţii anterior anului 2009, şi anume, modul în care eşaloanele ierarhice superioare acestui colectiv îşi exercitau atribuţiile de control şi coordonare vis-a-vis de activitatea colectivului de la această instituţie şi modul în care Parchetul de pe lângă Judecătoria G. înţelegea să-şi exercite şi el atribuţiile de coordonare şi control a activităţii de urmărire penală.
Astfel, prima instanţă reţine că în luna martie 2009, corpul de control al I.G.P.R. declanşase o acţiune specifică pentru verificarea modului în care colectivul de la nivelul Poliţiei mun. G. îşi desfăşura atribuţiile de serviciu. Paralel, tot în prima decadă a lunii martie 2009, ziaristul S.C., prin intermediul unui funcţionar al unui cabinet parlamentar din raza judeţului H. (este vorba despre martorul C.I.A., declaraţie din al doilea volum al instanţei), primeşte un set de înscrisuri care proveneau de la Poliţia mun. G., înscrisuri care vizau diferite plângeri formulate de persoane vătămate.
Toate eforturile depuse de către organele de urmărire penală în prezenta cauză, pentru a depista persoana care, ducându-se la cabinetul parlamentar din raza judeţului H., a predat aceste înscrisuri şi modalitatea în care aceste înscrisuri au fost sustrase din sediul Poliţiei mun. G., s-au soldat cu un eşec constant, o parte dintre persoanele care au intrat în contact cu numitul C.I.A., invocând confidenţialitatea profesiei pe care o exercitau. Nici reprezentantul mass-media din judeţul H. (martorul S.C.) şi nici lucrătorii de poliţie din cadrul Poliţiei mun. G., nu au putut oferi informaţii suficiente, pertinente pentru identificarea persoanei care a predat aceste înscrisuri martorului C.I.A. şi pentru determinarea modului în care au fost sustrase astfel de acte dintr-o instituţie a statului în care securitatea înscrisurilor constituie o atribuţie principală de serviciu.
Ceea ce este cert, în legătură cu acest al doilea moment al declanşării urmăririi penale în cauză, este faptul că ziaristul S.C., aproximativ la data de 4-5 martie 2009, a primit un set de înscrisuri ce proveneau de la Poliţia mun. G., set pe care l-a predat în jurul datei de 8 martie 2009, purtătorului de cuvânt al Inspectoratul Judeţean de Poliţie H., respectiv numitului F.G., martor audiat sub prestare de jurământ la termenul de judecată din 3 octombrie 2011. Intervalul de timp scurs de la momentul în care ziaristul S.C. a primit aceste înscrisuri, până la momentul la care le-a predat lucrătorui de poliţie F.G., a fost explicat de către S.C. prin aceea că a fost nevoit să ia legătura cu şefii săi de la Bucureşti, pentru a se hotărî modul în care urmau să fie folosite aceste informaţii rezultate din înscrisurile ce îi fuseseră înmânate.
Certă este şi următoarea împrejurare: înscrisurile cu caracter penal au fost sustrase din sediul Poliţiei municipiului G., pe fondul disensiunilor existente la nivelul colectivului din această instituţie. Această sustragere de acte a avut loc la începutul lunii martie 2009, într-un moment apropiat celui în care, la sediul instituţiei anterior amintite, se desfăşura un control al I.G.P.R.-ului, control ce avea ca obiectiv verificarea aspectelor reclamate de martorul U.V. în sesizarea formulată.
Cu această ocazie, a ieşit la iveală că în cadrul Poliţiei municipiului G., mai precis la nivelul B.I.C., era „împământenită” de la începutul anilor 2000 următoarea practică: o parte a plângerilor sau denunţurilor formulate de către diferite persoane (fizice şi juridice), după înregistrarea lor la ofiţerul de serviciu, erau puse într-o husă a unei maşini de scris, ce se afla pe un dulap din biroul cu numărul 13 al Poliţiei municipiului G. Parte a acestor plângeri sau denunţuri erau deja rezoluţionate de comandatul acestei instituţii, respectiv purtau semnătura inculpatul S.E. ori a inculpatului C.E. Lucrătorii de poliţie din cadrul instituţiei mai sus amintite obişnuiau să plaseze în husa maşinii de scris, la care s-a făcut referire mai sus, nu doar astfel de plângeri, respectiv denunţuri, ci şi alte lucrări cu caracter penal, ca de exemplu: procese-verbale de cercetare la faţa locului, planşe foto, etc. Această practică era binecunoscută la nivelul colectivului ce îşi desfăşura activitatea la nivelul Poliţiei municipiului G., aspect dovedit nu doar prin cele expuse în sesizările adresate eşaloanelor superioare de către unii lucrători de poliţie ai instituţiei menţionate, dar şi din declaraţiile martorilor C.F.D., F.R.D., C.I., U.V., P.O., C.M., D.V., S.V., P.I., D.R., B.N.M. Aspecte legate de această practică (a depunerii unor lucrări cu caracter penal în husa maşinii de scris, aflată pe unul din dulapurile amplasate în biroul Poliţiei municipiului G.) au reieşit şi din lecturarea conţinutului rapoartelor de evaluare întocmite pe seama celor trei inculpaţi de eşaloanele ierarhic superioare în intervalul 2001-2010.
La nivelul B.I.C. din cadrul Poliţiei municipiului G. se utiliza această practică, care, însă era dublată de o alta, ce a rezultat din aspectele expuse de martorii menţionaţi, ce aveau calitatea de lucrători de poliţie la această instituţie: în momentul în care, în legătură cu fapta penală reclamată, se descopereau informaţii noi, pertinente, care, prin valorificarea lor puteau permite identificarea autorului infracţiunii, înscrisurile erau luate din respectiva husă, erau înregistrate (în cazul în care acest fapt nu fusese realizat anterior) şi soluţionate, conform legii. Prin urmare, practica depunerii lucrărilor cu caracter penal în respectiva husă a maşinii de scris, era dublată de cea potrivit căreia, în momentul obţinerii unor informaţii de natură a permite identificarea autorului respectivei fapte, lucrarea respectivă primea dezlegarea legală.
Martorii audiaţi în cauză, angajaţi ai Poliţiei mun. G., au expus în mod clar faptul că, de la începutul anului 2000-2001, se practica acest procedeu în două faze, procedeu ce se împământenise şi care era cunoscut la nivelul respectivei instituţii. De subliniat faptul că, la începutul lunii martie 2009, cu ocazia controlului realizat la nivelul acestui obiectiv de către ofiţeri ai Direcţiei de Control din cadrul I.G.P.R., s-au descoperit în biroul Poliţiei mun. G., în husa unei maşini de scris situată pe unul dintre dulapurile aflate în această încăpere, lucrări cu caracter penal dar lucrări ce reprezentau o parte din lucrările evidenţiate în activitatea acestei unităţi de poliţie.
Evaluând conţinutul acestor lucrări raportat la aspectele relatate de toate părţile vătămate audiate în cauză, dar şi cu referire la dispoziţiile legale ce incriminează infracţiunile reţinute în sarcina fiecăruia dintre cei trei inculpaţi, instanţa de fond a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptelor penale, presupus săvârşite de fiecare inculpat, pentru următoarele considerente:
- Atât inculpatul C.E., cât şi inculpatul S.E. au fost acuzaţi, prin actul de inculpare, că, în exercitarea atribuţiilor de comandant al Poliţiei mun. G., au comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă continuată, prev. de art. 246 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în sarcina inculpatului C.E. s-a reţinut comiterea a 23 de acte materiale, iar în sarcina inculpatului S.E. au fost reţinute 17 astfel de acte materiale.
Analizând atribuţiile de serviciu ce le reveneau fiecăruia dintre aceşti doi inculpaţi, în perioada în care au exercitat funcţia de comandă la nivelul Poliţiei mun. G., potrivit fişei postului depusă la dosarul cauzei, prima instanţă constată că latura subiectivă, voliţională a acestei infracţiuni nu este întrunită, în cazul niciuna dintre aceştia. Atât inculpatul C.E., cât şi inculpatul S.E. au fost acuzaţi de comiterea unei infracţiuni de serviciu în formă continuată care se săvârşeşte cu forma de vinovăţie a intenţiei, astfel cum este ea definită de art. 19 pct. 1 lit. a) sau lit. b) C. pen. (intenţie directă sau indirectă).
Or, aspectele relatate în prezenta cauză de către părţile vătămate şi de către lucrătorii de poliţie ce-şi desfăşurau activitatea la această instituţie în intervalul de timp critic, permit stabilirea faptului că niciunul dintre aceşti doi inculpaţi nu au acţionat cu intenţie directă şi nici cu intenţie indirectă, în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Nici inculpatul S.E. şi nici inculpatul C.E., în legătură cu părţile vătămate faţă de care se reţine comiterea infracţiunii, nu a acţionat cu bună-ştiintă, în sensul că îndeplinind în mod necorespunzător sau neîndeplinind atribuţiile de serviciu care îi revenea, a vătămat interesele legale ale fiecărei părţi vătămate.
Nu este dovedit în cazul niciunuia dintre aceşti inculpaţi că au urmărit ca, prin conduita lor, liber manifestată, să prejudicieze interesele legale ale persoanelor vătămate indicate în actul de acuzare. Aceasta cu atât mai mult cu cât, dacă se analizează rapoartele de evaluare ale acestor doi inculpaţi, în intervalul anilor 2001-2007, respectiv 2001-2009, se constată că, pentru deficienţele înregistrate în activitatea profesională desfăşurată, de fiecare dintre aceştia, aceştia au fost supuşi sancţiunilor disciplinare prevăzute de legea specială care guvernează statutul profesional de poliţist, aşa încât conduita astfel desfăşurată de către fiecare dintre aceşti doi inculpaţi, în intervalul de timp vizat, nu poate fi circumscrisă sferei ilicitului penal.
Instanţa a apreciat că sancţionarea disciplinară la care se face referire în rechizitoriu nu conduce la concluzia că deficienţele constatate îmbracă forma infracţiunii incriminate de art. 246 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece, aşa cum s-a mai arătat, lipseşte elementul subiectiv.
Nu se poate reţine incidenţa principiului „ne bis in idem”. Deşi în opinia acuzării, activitatea infracţională presupus desfăşurată de fiecare dintre cei doi inculpaţi anterior menţionaţi, îmbrăca toate elementele constitutive ale acestei infracţiuni incriminate de art. 246 C. pen., or, aşa cum s-a arătat, din evaluarea echilibrată şi echidistantă a vastului probatoriu administrat în cauză, rezultă că fiecare dintre doi inculpaţi era perceput la nivelul colectivităţii la care lucra ca fiind un profesionist, un poliţist ce respecta legea şi niciuna dintre persoanele vătămate audiate în cauză, în legătură cu fiecare dintre aceşti doi inculpaţi, nu a înţeles să formuleze pretenţii în legătură cu prejudiciul pe care l-ar fi încercat prin conduita necorespunzătoare adoptată de fiecare dintre aceştia.
În ceea ce priveşte cererea formulată de inculpatul S.E. de a se proceda la schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea prev. de art. 246 C. pen. cu aplic. art. 41 C. pen., în infracţiunea incriminată de disp. art. 249 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prima instanţă a constatat că este nefondată, deoarece rapoartele de evaluare a activităţii profesionale a acestui inculpat, pentru intervalul de timp critic, demonstrează că deficienţele manifestate de acest inculpat în exercitarea atribuţiilor lui de serviciu, au fost corijate de-a lungul timpului de către eşaloanele ierarhic superioare, iar pe de altă parte, nici din punct de vedere obiectiv şi nici din punct de vedere subiectiv, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de neglijenţă în serviciu.
- În ceea ce priveşte infracţiunea imputată inculpatului R.I. şi care ar consta din 111 acte materiale, pe baza considerentelor cu caracter general anterior expuse, se constată că nici în cazul acestui inculpat nu se poate reţine existenţa elementului subiectiv, voliţional, presupus de această faptă penală. S-a demonstrat cu certitudine că, la nivelul colectivului ce îşi desfăşura activitatea la Poliţia mun. G., exista practica împământenită, ca anumite lucrări, cu caracter penal, rezoluţionate sau nu de către comandatul acestei instituţii, să fie puse în husa maşinii de scris situată pe unul din dulapurile ce se aflau în biroul acestui post de poliţie. Aceste lucrări, ca şi cele găsite în biroul acestui ofiţer de poliţie erau „activate” în momentul în care informaţiile primite din diferite surse, în faza actelor premergătoare, de către lucrătorii de poliţie din cadrul B.I.C., permiteau identificarea prezumtivului făptuitor şi tragerea lui la răspundere penală. Aceste înscrisuri nu erau dosite, închise sub cheie, ci erau puse într-un loc la îndemâna oricărui lucrător de poliţie, care putea să valorifice informaţiile obţinute, în timp, cu privire la respectiva faptă şi la respectivul făptuitor, şi să întreprindă demersurile necesare pentru soluţionarea respectivei cauze, cu stricta respectare a legii. Nu s-a demonstrat, în legătură cu acest inculpat, că ar fi dorit să nu fie soluţionate, conform dispoziţiilor legale incidente, lucrările cu caracter penal, găsite în respectiva husă a maşinii de scris sau în biroul său şi că acesta, prin acţiunile întreprinse, în fiecare caz în parte, ar fi asigurat ascunderea, într-un loc numai de el ştiut, a acestor lucrări.
Prima instanţă constată şi faptul că o parte a actelor materiale presupus comise de inculpatul R.I., au fost săvârşite în perioada în care acesta se afla în efectuarea concediului legal de odihnă, de către alţi poliţişti. Se au în vedere aici actele materiale referitoare la neînregistrarea reclamatiei de furt a numitului V.I., din G. (ce a fost consemnată la data de 4 noiembrie 2005 de către agentul principal P.O.), reclamaţia de furt a numitului A.A.B., întocmită la data de 30 august 2006 de către acesta şi care era rezoluţionată de către coinculpatul S.E., dar la data menţionată (30 august 2006) inculpatul R.I. se afla în efectuarea concediului de odihnă aferent respectivului an; procesul-verbal de consemnare, la data de 16 octombrie 2006, a plângerii lui M.S. din G., de către agentul şef S.V., dar la data menţionată inculpatul R.I. era în concediu de odihnă; proces-verbal de consemnare, la data de 29 octombrie 2006, a plângerii numitei E.I., întocmit de către agentul şef S.V., dar respectiva lucrare a fost întocmită la o dată la care inculpatul R.I. îşi efectua concediul de odihnă; reclamaţia de dispariţie a numitei C.E.B., făcută de mama acesteia C.M.B., vizată la data de 16 octombrie 2006 de către agentul şef C.M., dar la data menţionată inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă, procesul-verbal de consemnare a plângerii numitei O.T.I., întocmit la data de 30 iulie 2007 de către agentul şef S.V., în contextul în care inculpatul R.I. se afla în concediu de odihnă; lucrarea cu caracter penal întocmită la data de 3 ianuarie 2008 de către subcomisarul B.N.M., agentul şef M.I., agentul şef M.A.V., referitoare la sustragerea a 3 drujbe, dar în data respectivă inculpatul R.I. era în efectuarea concediului de odihnă; reclamaţia de furt formulată de SC G.C.I. SRL Deva, din data de 5 ianuarie 2005, când inculpatul menţionat era în concediu de odihnă; procesul-verbal de consemnare, la data de 16 iulie 2005 a plângerii formulate de B.A., întocmit de către agentul şef C.M., dar în acea perioadă inculpatul R.I. efectua o parte a concediului său de odihnă; procesul-verbal de consemnare a plângerii numitului B.I.A. din G., din data de 22 octombrie 2008, întocmit de către agentul şef principal M.I., în condiţiile în care inculpatul R.I., la data respectivă efectua o parte din concediul său de odihnă, aferent anului 2008.
Drept urmare, se constată că în sarcina acestui inculpat au fost reţinute acte materiale ce au fost comise de alţi lucrători de poliţie, fapt care, în opinia instanţei, constituie o evidentă încălcare a principiului referitor la „caracterul personal al răspunderii penale”.
Prima instanţă subliniază şi faptul că, în legătură cu plângerile formulate de către numitele Z.S.M. şi C.M.B. (în cursul anului 2006), cu privire la dispariţia de la domiciliu a copiilor lor minori, aceştia au revenit acasă la foarte scurt timp, iar neînregistrarea altor lucrări nu a fost de natură a prejudicia cercetarea penală în fiecare cauză, în parte.
Niciuna dintre părţile vătămate audiate în cauză nu a înţeles să exercite acţiunea civilă împotriva vreunuia dintre cei trei inculpaţi, iar dacă se are în vedere natura infracţiunii reţinute în sarcina inculpaţilor S.E. şi C.E., ce este una de rezultat, se constată că deşi în sarcina fiecăruia s-a reţinut incidenţa disp. art. 41 alin. (2) C. pen., în rechizitoriu a fost indicată o singură persoană vătămată. Dacă, prin faptele reclamate, părţile vătămate sufereau prejudicii măcar însemnate, acestea nu doar că manifestau interes faţă de modul şi intervalul de timp în care plângerile sau denunţurile ce le-au formulat sunt soluţionate, dar formulau acţiuni civile măcar cu ocazia audierii lor de către instanţă.
În final, instanţa de fond remarcă faptul că parchetul a considerat ca acte materiale ce intră în componenţa acuzaţiei reţinută în sarcina inculpaţilor, şi plângerile formulate de:
- partea vătămată B.E.B., pentru fiica sa majoră, căreia i se sustrăsese portmoneul;
- partea vătămată B.I., ce a reclamant furtul unor bunuri din locuinţă, dar care a învederat că, de fapt, acestor bunuri li se schimbase poziţionarea iniţială;
- partea vătămată L.D.G., care reclama un furt a cărei victimă fusese pe când se afla pe teritoriul României, fratele său, dar cu toate că victime erau terţe persoane, procurorul de caz a înţeles să confere calitatea de parte vătămată denunţătorului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, criticând-o pentru nelegalitate, sub aspectul greşitei achitări a inculpaţilor în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., solicitându-se condamnarea acestora pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.
În dezvoltarea motivelor de apel se reiau susţinerile din cuprinsul actului de sesizare şi, în esenţă, se arată că din probele administrate rezultă că atât inculpatul S.E. (în exerciţiul funcţiei de şef de subunitate de Poliţie G., deţinută în perioada 2004-martie 2007), cât şi inculpatul C.E. (în exerciţiul funcţiei de şef de subunitate de Poliţie G., deţinută în perioada octombrie 2007-februarie 2009), cu ştiinţă, nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu prin aceea că, deşi au luat la cunoştinţă de comiterea unor fapte cu caracter penal, la unele dispunând echipă de cercetare la faţa locului, nu au analizat activităţile efectuate, nu au rezoluţionat aceste lucrări (sesizări ale justiţiabililor), ori le-au îndeplinit în mod defectuos, rezoluţionându-le în aşa fel încât nu puteau fi evidenţiate operativ pentru a li se da număr de înregistrare la penal, lucrări ce astfel au rămas în nelucrare, în acest mod fiind lezate interesele legale ale justiţiabililor.
Se susţine că inculpatul R.I. (şef de formaţiune investigaţii criminale în perioada iulie 2004-februarie 2009) a împiedicat înregistrarea la organul de urmărire penală a mai multor sesizări aparţinând persoanelor fizice sau juridice, prin aceea că a reţinut mai multe sesizări rezoluţionate regulamentar de conducătorul unităţii pentru evidenţă operativă la penal şi repartizate în lucru, altele rezoluţionate pentru verificare în vederea înregistrării ulterioare, fie a reţinut înscrisuri ce nu au fost prezentate conducerii unităţii pentru a fi rezoluţionate şi care erau destinate organelor de urmărire penală, fiind necesare soluţionării cauzelor respective.
Se mai susţine că, aşa cum rezultă din fişa postului, atribuţiile zilnice ale celor trei şefi: C.E., S.E. şi R.I., cuprindeau verificarea evidenţierii corecte a stării infracţionale reclamate şi a rezultatelor cercetărilor din teren, precum şi a evenimentelor reclamate. Inculpaţii au avut posibilitatea de a dispune reţinerea lucrărilor găsite neînregistrate în evidenţa oficială sau ar fi putut depista o eventuală reţinere realizată de un alt lucrător din subordine, atâta timp cât cei trei vizau orice deplasare în teren şi li se raportau rezultatele acestor verificări.
Din fişa postului inculpatului R.I., ca şef al B.I.C., rezultă ca atribuţii zilnice efectuarea analizei lucrărilor şi cauzelor penale instrumentate sau în curs de instrumentare, studiul acestor lucrări în vederea corelării probelor şi documentării acestora, efectuarea activităţii de cercetare la faţa locului, având rol activ în redactarea proceselor-verbale când făcea parte din echipa operativă.
Parchetul susţine că nu ar fi fost posibilă o activitate atât de vastă de neînregistrare a unui număr atât de mare de lucrări, fără o acţiune strâns legată între şeful formaţiunii de investigare criminală şi şefii de poliţie pe întreaga perioadă a anilor 2001-2009.
Părţile vătămate nu au mai fost informate despre stadiul cercetărilor şi, în general, acestea nu au mai cerut informaţii, iar datorită trecerii timpului nu au formulat pretenţii în cauza de faţă, precizând că doresc să primească o soluţie la sesizarea depusă. Plângerile şi sesizările depuse de persoanele vătămate la sediul Poliţiei mun. G. au fost soluţionate pe parcursul derulării cercetării judecătoreşti, situaţia soluţionării acestor sesizări fiind comunicată în mod periodic de către I.P.J. H. la solicitarea instanţei de judecată.
În concluzie, Parchetul susţine că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor şi că vinovăţia acestora nu poate fi înlăturată prin reţinerea culpei sub forma neglijenţei sau a uşurinţei, având în vedere caracterul continuat al faptelor comise de aceştia precum şi scopul urmărit, respectiv acela de a ignora în totalitate interesele justiţiabililor prin reţinerea sesizărilor de la înregistrare ori prin lăsarea lor în nelucrare o perioadă îndelungată de timp.
Cu ocazia dezbaterilor, reprezentantul Parchetului a precizat că apelul vizează doar aprecierea asupra unei chestiuni de drept, fără să fie contestată situaţia de fapt reţinută de către prima instanţă şi că se solicită condamnarea inculpaţilor la pedeapsa închisorii cu suspendarea condiţionată a acesteia.
Dată fiind situaţia tranzitorie generată de intrarea în vigoare la 1 februarie 2014 a noului C. proc. pen., mai înainte de soluţionarea prezentei căi de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat incidente disp. art. 10 alin. (2) din Legea nr. 255/2013 potrivit cărora: „Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului, se soluţionează de către aceeaşi instanţă, conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel”.
Astfel, sentinţa penală atacată a fost pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş în data de 27 ianuarie 2014, iar potrivit C. proc. pen. în vigoare la acel moment, era atacabilă numai cu recurs. Calea de atac a fost exercitată de către Parchet la 30 ianuarie 2014, fără a fi soluţionată până la intrarea în vigoare a Noului C. proc. pen., instanţa de control ierarhic fiind sesizată cu judecarea prezentei cauze la data de 26 martie 2014.
Drept urmare, Înalta Curte a constatat că este învestită cu calea de atac a apelului, judecata fiind supusă regulilor prev. de art. 408 şi urm. Noul C. proc. pen.
În faţa instanţei de apel, inculpaţii au invocat dreptul la tăcere şi nu au fost administrare alte probe, având în vedere poziţia Parchetului care nu a contestat situaţia de fapt şi nu a formulat cereri de probe.
Examinând cauza în temeiul art. 417-art. 419 C. proc. pen., Înalta Curte constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Aşa cum s-a arătat, situaţia de fapt stabilită de prima instanţă nu a fost contestată de către Parchet şi acuzarea nu a solicitat probe în susţinerea căii de atac promovate, aşa încât analiza cauzei în apel se realizează fără reevaluarea materialului probator şi are drept obiect doar corectitudinea aprecierii primei instanţe cu privire la lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care cei trei inculpaţi au fost trimişi în judecată, în special, a intenţiei, ca formă de vinovăţie necesară pentru reţinerea respectivelor infracţiuni, examen care se bazează pe situaţia de fapt stabilită de prima instanţă.
Astfel, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.I., se constată că a fost cercetat şi trimis în judecată pentru infracţiunea de reţinere sau distrugere de înscrisuri, infracţiune care se regăseşte în C. pen. anterior la Titlul VI - „Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege”, Capitolul II – „Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei”. Această infracţiune îşi găseşte corespondent în Noul C. pen. în disp. art. 275 – „Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri”, fiind reglementată în aceeaşi categorie de „Infracţiuni care împiedică înfăptuirea justiţiei” (Titlul IV).
Potrivit art. 272 teza a II-a C. pen. anterior (varianta alternativă reţinută de acuzare pentru inculpatul R.I.), elementul material constă în împiedicarea în orice mod ca un înscris destinat unuia dintre organele de urmărire penală, instanţei de judecată sau unui alt organ de jurisdicţie să ajungă la acestea.
În speţă, plângerile şi documentele se aflau deja în posesia organelor de poliţie, căci în sarcina inculpatului R.I. se reţine comiterea faptei în exercitarea atribuţiilor de şef al B.I.C. Pe de altă parte, se constată că actele materiale comise de inculpatul R.I. sunt mai reduse decât activitatea reţinută în sarcina acestuia conform acuzaţiei penale, deoarece, aşa cum a stabilit prima instanţă, unele din aceste acte au fost comise în perioada în care inculpatul R.I. se afla în concediul legal de odihnă, de către alţi poliţişti, tocmai în baza cutumei unanim acceptată şi aplicată la Poliţia G. în legătură cu înregistrarea lucrărilor cu autor necunoscut.
În mod corect a stabilit instanţa de fond, că nu se poate aprecia că inculpatul R.I. a acţionat cu intenţie, deoarece acesta nu a urmărit să reţină înscrisurile sau să împiedice ca plângerile, sesizările şi celelalte documente să ajungă la organul de urmărire penală, din moment ce respectivele lucrări nu au fost ascunse, despre existenţa acestora având cunoştinţă toţi lucrătorii de poliţie din cadrul B.I.C., fiind puse în mapa/cutia/husa maşinii de scris, la care avea acces orice poliţist din cadrul acestui birou, fără să fi fost la dispoziţia exclusivă a inculpatului R.I.
Mai mult, pentru motivele ce vor fi expuse în continuare, valabile şi pentru inculpaţii C.E. şi S.E., Înalta Curte constată că nu se poate reţine că inculpatul R.I. a urmărit sau a acceptat zădărnicia înfăptuirii justiţiei, element esenţial pentru a putea fi reţinută infracţiunea prev. de art. 272 C. pen. anterior.
Astfel, aşa cum a reţinut prima instanţă, din probele administrate rezultă că practica uzitată la nivelul B.I.C. era cunoscută, acceptată şi urmată de toţi lucrătorii din Poliţia mun. G., fiind tolerată şi de structurile ierarhic superioare, procedura neregulamentară de evidenţiere a lucrărilor fiind remediată abia după controlul I.G.P.R. din luna martie 2009, când toate lucrările au fost înregistrate cu număr unic de Parchet.
Practica deloc lăudabilă şi contrară dispoziţiilor regulamentare şi atribuţiilor de serviciu ale inculpaţilor a debutat în anii 2000-2001 (şi s-a manifestat până în anul 2009), deci cu mult înaintea perioadei avută în vedere la formularea acuzaţiilor penale în cauza de faţă, respectiv 2004-2009.
Pe de altă parte, contrar celor menţionate în rechizitoriu referitor la lăsarea în nelucrare a sesizărilor, instanţa de fond reţine ca situaţie de fapt, de asemenea, necontestată de către Parchet cu ocazia apelului, împrejurarea că practica depunerii lucrărilor cu caracter penal în respectiva husă a maşinii de scris, era dublată de cea potrivit căreia, în momentul în care, în legătură cu fapta penală reclamată se descopereau informaţii noi, pertinente, care prin valorificarea lor permiteau identificarea autorului infracţiunii, înscrisurile erau luate din respectiva husă, erau înregistrate (dacă acest fapt nu fusese realizat anterior) şi soluţionate, conform legii.
Nu s-a dovedit un interes specific al inculpaţilor (nici măcar în legătură cu anumite cauze), în scopul de a nu desfăşura acte de cercetare. Dimpotrivă, deficienţele constatate vizează un aspect formal: în anumite cazuri, neaplicarea rezoluţiilor pe actele de sesizare, respectiv omisiunea înregistrării sesizărilor cu autor necunoscut în scopul neevidenţierii acestor cauze în evidenţele operative, dar fără să se constate producerea altor urmări, deoarece inculpaţii nu urmăreau nerezolvarea lucrărilor, ci, în concret, se desfăşurau activităţi de cercetare. Efectuarea actelor de cercetare reiese din probele administrate şi sunt evidenţiate atât în rechizitoriu, cât şi în motivele scrise de apel, fiind vorba despre deplasarea echipei operative pentru efectuarea verificărilor preliminare, întocmirea fişelor de intervenţie, după caz, efectuarea cercetării la faţa locului şi audierea unor persoane, în funcţie de specificul faptelor sesizate.
Cu ocazia dezbaterilor în apel, reprezentantul Parchetului a sintetizat în mod corect situaţia de fapt, în sensul că „există o practică la nivelul Poliţiei oraşului G., prin care, odată ce anumite persoane făceau plângeri penale sau odată ce anumiţi ofiţeri sau agenţi de poliţie consemnau plângerile, acestea erau depozitate într-o mapă aflată în biroul în care îşi desfăşura activitatea şi inculpatul R.I., care era şef al B.I.C. Aceste înscrisuri erau extrase din acea mapă numai în măsura în care, în timp, existau şi alte indicii care ar fi putut determina o soluţie sau continuarea în vreun fel a dosarului, şi nu o soluţie de neîncepere a urmăririi penale ca urmare a unui autor necunoscut. Practica era determinată nu de obţinerea vreunui folos, ci pur şi simplu de raţiuni statistice, în sensul că aceşti ofiţeri de poliţie urmăreau ca prin neînregistrarea lucrărilor să nu figureze cu cauze cu autori necunoscuţi.”
Rezultă, aşadar, că deşi inculpaţii şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, nu au acţionat cu intenţia specifică infracţiunilor pentru care au fost cercetaţi şi trimişi în judecată.
Şi în motivarea scrisă a apelului, se acceptă scopul în care au acţionat inculpaţii, şi anume „încercarea de evitare a creşterii numărului de dosare cu autor necunoscut”, ceea ce exclude comiterea faptelor cu intenţie directă.
Nu poate fi reţinută nici săvârşirea faptelor cu intenţie indirectă. Luând în considerare pregătirea profesională a inculpaţilor şi funcţiile deţinute de aceştia, se poate conchide că au avut posibilitatea să prevadă rezultatul, însă, din probele administrate reiese că nu l-au urmărit şi nici nu l-au acceptat.
Opinia Parchetului privind imposibilitatea comiterii în formă continuată a unei infracţiuni din culpă nu poate constitui, de plano, un impediment pentru constatarea lipsei intenţiei. Pe de o parte, forma de vinovăţie se stabileşte prin evaluarea elementelor de fapt, iar pe de altă parte, în cazul în care se constată lipsa uneia din condiţiile cumulative referitoare la caracterul continuat al infracţiunii, se poate dispune schimbarea încadrării juridice prin reţinerea unei pluralităţi de infracţiuni, desigur, dacă sunt întrunite toate cerinţele normei de incriminare.
În speţă, pe baza situaţiei de fapt stabilită şi în acord cu instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că inculpaţii nu au acţionat cu intenţie ci au comis faptele în forma culpei cu prevedere, fără să accepte producerea urmărilor specifice, din moment ce scopul urmărit a fost doar de a evita evidenţierea cauzelor cu autor necunoscut, şi nu obstracţionarea justiţiei sau neefectuarea lucrărilor.
Pornind de la forma de vinovăţie a culpei, instanţa de fond a analizat şi posibilitatea încadrării juridice a faptelor comise de inculpaţi în infracţiunea de neglijenţă în serviciu, stabilind că nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Şi în opinia instanţei de control ierarhic, în sarcina inculpaţilor nu poate fi reţinută nici infracţiunea de neglijenţă în serviciu: pe de o parte, cu ocazia soluţionării apelului, Parchetul nu a solicitat schimbarea încadrării juridice, iar pe de altă parte, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de norma de incriminare (art. 249 C. pen. anterior, respectiv art. 298 C. pen. în vigoare), referitoare la urmări.
Este adevărat că, adresându-se organelor de poliţie, persoanele respective au dobândit dreptul la corecta soluţionare a plângerilor şi sesizărilor formulate, însă, aşa cum a reţinut instanţa de fond, din probele administrate nu a rezultat că aceste sesizări erau lăsate în totală nelucrare, rezultând doar existenţa unei practici care implica neînregistrarea lucrărilor, nu şi nerezolvarea acestora, ceea ce conduce la concluzia lipsei vătămării.
În acest sens, trebuie reţinută şi atitudinea persoanelor care au adresat plângeri, sesizări sau alte cereri adresate Poliţiei oraşului G., atitudine care, fără a fi avută în vedere singular, dobândeşte importanţă în contextul cauzei şi conduce la concluzia lipsei vătămării: aceste persoane nu au manifestat interes faţă de timpul şi modalitatea în care plângerile sau denunţurile au fost soluţionate, niciuna dintre ele nu a formulat pretenţii civile cu ocazia audierii de către instanţă în cauza de faţă, în legătură cu conduita necorespunzătoare a inculpaţilor. De asemenea, se constată că aceste persoane nu au atacat nici soluţia de achitare pronunţată de instanţa de fond.
La analiza existenţei vătămării, prima instanţă a avut în vedere şi faptul că o parte din sesizări nu au necesitat acte de cercetare, deoarece persoanele a căror dispariţie a fost reclamată au fost găsite la scurt timp, respectiv în alte cazuri bunurile reclamate ca fiind furate au fost găsite, sau că multe dintre sesizări nu se refereau la fapte cu caracter penal, aspecte ce rezultă şi din situaţia transmisă de I.P.J. H. primei instanţe, din care reiese că un procent covârşitor al sesizărilor a fost finalizat prin clasare sau prin neînceperea urmăririi penale.
În concluzie, instanţa de fond a constatat în mod justificat că faptele reţinute în sarcina celor trei inculpaţi nu întrunesc toate elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, dar şi că nu se încadrează în rigorile normelor de incriminare specifice ilicitului penal şi nu constituie infracţiuni.
Soluţia de achitare dispusă prin sentinţa atacată nu poate fi modificată, deoarece corespunde situaţiei de fapt stabilită prin administrarea probelor, ce a rămas neschimbată în urma soluţionării căii de atac. Deşi faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, astfel cum au fost dovedite, prezintă o gravitate ce nu poate fi contestată şi au atras aplicarea unor sancţiuni disciplinare, acestea nu întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni. În concluzie, nu sunt îndeplinite condiţiile pentru tragerea la răspundere penală şi nu se poate dispune condamnarea inculpaţilor.
Drept urmare, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchet, urmând ca, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.
Onorariile parţiale ale apărătorului desemnat din oficiu se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş împotriva sentinţei penale nr. 4 din 27 ianuarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pe intimaţii inculpaţi C.E., R.I. şi S.E.
Cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea apelului, declarat de Parchet rămân în sarcina statului.
Onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de 100 RON, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1657/2014. SECŢIA PENALĂ | ICCJ. Decizia nr. 182/2014. SECŢIA PENALĂ. Conflict de... → |
|---|
