ICCJ. Decizia nr. 1952/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Uzul de fals (art. 291 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1952/2014

Dosar nr. 13044/62/2012

Şedinţa publică din 06 iunie 2014

Deliberând asupra recursurilor penale de faţă, constată şi reţine următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 49 din 25 februarie 2013 a Tribunalului Braşov s-a dispus:

1. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. condamnarea inculpatului B.R.G. domiciliat în sat Cuciulata, comuna Hoghiz nr. 202, judeţul Braşov, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-a constatat că obiectul ridicat de la inculpatul B.R.G., respectiv un card B. M. constituie mijloc material de probă şi a rămas ataşat dosarului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosar, reprezentând adeverinţă de salariu, fişa fiscală, contract individual de muncă.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile S.C. K.I. S.R.L. suma de 17.500 RON cu titlu de despăgubiri civile.

2. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. condamnarea inculpatului B.G. domiciliat în comuna Recea, sat Gura Văii, judeţul Braşov, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească S.C. C.B. suma de 18.828,4 RON reprezentând despăgubiri civile, la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 5 septembrie 2011 până la plata integrală a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile de la dosar urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală şi contract individual de muncă folosite de inculpat la comiterea faptei. S-a anulat contractul de credit încheiat de C.B. cu inculpatul la data de 5 septembrie 2011.

3. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului B.G.D. domiciliat în comuna Recea, sat Gura Văii, judeţul Braşov, la pedeapsa de 300 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiţionat pedeapsa aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-a constatat că următoarele obiecte ridicate de la inculpatul B.G.D. constituie mijloace materiale de probă şi rămân ataşate dosarului: un card U.Ţ.B. V.E., valid 07/2013, şi un înscris olograf conţinând datele S.C. "G." S.R.L. data angajării, calitatea, vechime, salariu, - obiecte aflate în plicul de la camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul B.G.D. să plătească părţii civile U.C.F. suma de 16.347 RON cu titlu de despăgubiri civile la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 12 iulie 2011 până la data plăţii integrale a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosar, reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă. S-a anulat contractul de credit încheiat de inculpat cu U.C.F. IFN la data de 12 iulie 2011.

4. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. condamnarea inculpatei F.B. domiciliată în comuna Tărlungeni, judeţul Braşov, la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de "uz de fals".

S-a pus în vedere inculpatei dispoziţiile art. 63¹ C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosar, respectiv adeverinţă de salariu, carte muncă.

S-a respins cererea de acordare a despăgubirilor civile formulată de I.B. N.V. Amsterdam faţă de inculpata F.B.

5. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. condamnarea inculpatului H.R.C. domiciliat în Braşov, judeţul Braşov, la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 9 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiţionat pedeapsa aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 9 luni.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile B. S.A. suma de 29.551,17 RON euro cu titlu de despăgubiri civile, la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 5 august 2011 şi până la plata integrală a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile de la dosar reprezentând acte false - adeverinţă de salariu şi fişa fiscală. S-a anulat contractul de credit X din data de 5 august 2011 încheiat de partea civilă B. - agenţia B. Braşov cu inculpatul.

6. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei L.I. domiciliată în sat Dumbrăviţa, comuna Dumbrăviţa, la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceleiaşi inculpate la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. a suspendat condiţionat pedeapsa aplicată pe durata termenului de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligată inculpata să plătească părţii civile B. suma de 15.150 RON cu titlu de despăgubiri civile la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 23 martie 2012 şi până la data plăţii integrale a debitului.

S-au anulat înscrisurile false de la dosarul de urmărire penală, reprezentând adeverinţa de salariu, fişa fiscală, contract individual de muncă. S-a anulat contractul de credit încheiat de partea civilă B. - agenţia G. Braşov cu inculpata la data de 23 martie 2012 - nr. X.

7. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen. condamnarea inculpatei L.C.M. domiciliată G., judeţul Braşov, la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de "uz de fals".

S-a pus în vedere inculpatei dispoziţiile art. 63¹ C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false aflate la dosarul de urmărire penală, reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă.

În baza art. 346 C. proc. pen. s-a respins ca nefondată cererea părţii civile C.B. de obligare a inculpatei la plata despăgubirilor civile.

8. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului B.I. domiciliat în comuna Recea, sat Gura Văii, judeţul Braşov, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile B. sumele de 17.843,94 RON şi suma de 1.741 RON cu titlu de despăgubiri civile, la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 20 septembrie 2011 şi până la data plăţii integrale a debitului.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false aflate la dosar urmărire penală, înscrisuri utilizate de inculpat la solicitarea de credite şi reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală, fluturaşi salariu lunile iulie - august 2011, contract individual de muncă. S-au anulat contractele de credit încheiate de partea civilă B. - agenţia V. cu inculpatul la data de 20 septembrie 2011 - nr. 9674317 şi contractul de garanţie reală mobiliară nr. 113852.

9. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului D.Ş.O. domiciliat în Codlea, str. Lungă, în prezent fără locuinţă stabilă la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile E.R.S. suma de 6.060 RON cu titlu de despăgubiri civile la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 13 august 2012.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală. S-au anulat contractele de creditare aferente tranzacţiilor din datele de 13 august 2012 şi din data de 20 august 2012 încheiate de partea civilă S.C. E.R.S. prin magazinele S.C.A. Braşov şi magazinul R.al Braşov cu inculpatul.

10. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului M.F., domiciliat în comuna Lisa, sat Breaza, judeţul Braşov, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 20 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în forma tentativei.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă.

S-a constatat că nu există pretenţii solicitate faţă de acest inculpat din partea B.

11. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului A.T.M. domiciliat în comuna Farcaşa, sat Farcaşa, judeţul Neamţ, la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de "uz de fals".

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63¹ C. pen.

În baza art. 346 C. proc. pen. s-a respins ca nedovedită cererea părţii civile C.B. de obligare a inculpatului la plata despăgubirile civile.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţa de salariu, fisa fiscală, contract individual de muncă.

12. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului Ş.D. domiciliat în Braşov, str. Castelului, judeţul Braşov, la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare:

- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu;

- să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţe de salariu, fişe fiscale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile O.F. suma de 16.241, 77 RON cu titlu de despăgubiri civile.

13. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului C.M. domiciliat în Braşov, str. Macului, judeţul Braşov, fără locuinţă stabilă, la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus şi s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi s-a stabilit termen de încercare de 4 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false de la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţă de salariu, contract individual de muncă, factură de utilităţi. S-a anulat contractul de creditare încheiat de partea civilă B. cu inculpatul la data de 21 decembrie 2011.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească suma de 22472, 44 RON părţii civile S.C. K.I. S.R.L. cu titlu de despăgubiri civile.

14. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.C.B. domiciliat în comuna Recea, sat Dejani, judeţul Braşov, la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi stabileşte termen de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile S.C. K.I. S.R.L. suma de 21.351 RON cu titlu de despăgubiri civile.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţe de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă, factură de utilităţi. S-a anulat contractul de creditare încheiat de partea civilă B. cu inculpatul la data de 31 octombrie 2011.

15. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei G.I.E. domiciliată în comuna Recea, sat Dejani, judeţul Braşov, la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceleiaşi inculpate pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatei şi s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi stabileşte termen de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală şi contract individual de muncă. S-a anulat contractul de creditare încheiat de partea civilă B. cu inculpata la data de 5 octombrie 2011.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligată inculpata să plătească părţii civile E.K. suma de 26.667, 82 RON cu titlu de despăgubiri civile.

16. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului G.T. domiciliat în G., judeţul Braşov, la pedeapsa de 1.000 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63¹ C. pen.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţe de salariu.

S-a constatat că partea civilă U.C.F.I. nu a formulat pretenţii faţă de inculpat.

17. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus, s-a condamnarea inculpatului B.A. domiciliat în Braşov, judeţul Braşov, la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa de 1 an închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi stabileşte termen de încercare de 3 ani.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

În baza art. 346 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să plătească părţii civile B. suma de 37.674,15 RON la care se adaugă dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 3 aprilie 2012 până la data achitării integrale a debitului cu titlu de despăgubiri civile.

S-au anulat înscrisurile false reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă. S-a anulat contractul de credit încheiat de inculpat cu unitatea bancară B. la data de 3 aprilie 2012.

18. În baza art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului H.I. domiciliat în sat Gura Văii, judeţul Braşov, la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune în forma tentativei.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare.

Cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 348 C. proc. pen. s-au anulat înscrisurile false existente dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţe de salariu, fişe fiscale.

S-a constatat că partea civilă U.C.F. nu a formulat pretenţii civile faţă de acest inculpat.

19. În baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului N.V.B. domiciliat în G., judeţul Braşov, la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals.

S-a pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 63¹ C. pen.

S-au anulat înscrisurile false existente la dosarul de urmărire penală, înscrisuri reprezentând adeverinţă de salariu, fişă fiscală.

S-a constatat că B. nu a formulat pretenţii civile faţă de inculpat.

Următoarele obiecte constituie mijloc material de probă au rămas ataşate dosarului: 1 DVD marca T., numerotat 25, conţinând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. şi L.C.M.; 1 DVD marca T., numerotat 26, conţinând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. şi L.C.M.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că:

La data de 26 februarie 2010 inculpatul G.T., potrivit propriilor declaraţii de la urmărire penală, intră în legătură cu două femei - identificate ca fiind D.D. şi C.N. care i-au pus la dispoziţie acte - adeverinţă de salariu - în care se consemna în mod nereal că este angajat în calitate de dulgher, deşi la acea dată nu desfăşura activităţi lucrative la nici o societate comercială. Cu actele primite, inculpatul a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 8.000 euro de la U.C.F. - Sucursala G., încercând să inducă în eroare banca că este angajat la S.C. "Y." S.R.L. Creditul a fost respins de bancă.

Declaraţiile inculpatului se coroborează cu restul materialului probatoriu administrat în cauză, inclusiv declaraţiile numitelor D.D. şi C.N.

În drept, fapta inculpatului G.T. care în data de 26 februarie 2010, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 8.000 euro de la U.C.F. - Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "Y." S.R.L. în calitate de dulgher, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu), credit respins de instituţia de credit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere modalitatea de comitere a faptei precum şi persoana inculpatului. Astfel, instanţa a apreciat că inculpatul a acceptat cu uşurinţă să uzeze de acte false, iar neproducerea consecinţelor juridice ale faptei comise, care s-ar fi circumscris unei alte infracţiuni - reţinută însă doar pentru alţi inculpaţi din prezenta cauză - s-a datorat unor aspecte independente de atitudinea inculpatului.

Instanţa a reţinut în acelaşi timp că inculpatul este în vârstă de 48 de ani, că debutul infracţional s-a produs la o vârstă care, departe de a crea suspiciuni cu privire la înţelegerea consecinţelor faptelor sale, determină aprecierea că săvârşirea faptei a fost un incident izolat în viaţa inculpatului. Aşa fiind, s-a reţinut faţă de inculpat dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen. şi ca sancţiune pedeapsa închisorii; date fiind dispoziţiile art. 76 lit. e) teza finală C. pen. şi ţinând seama de faptul că limita minimă de pedeapsă redusă potrivit art. 320¹ C. proc. pen. este de 2 luni, s-a aplicat inculpatului sancţiunea amenzii penale în cuantum de 1.000 RON. La individualizarea sancţiunii instanţa a avut în vedere că inculpatul este un artist liber profesionist, care a comis fapta cel mai probabil ca urmare a lipsei resurselor financiare.

Dat fiind sancţiunea aplicată, împrejurarea că inculpatul trebuie conştientizat asupra celor petrecute, că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor viitor, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 63¹ C. pen.

Totodată instanţa a anulat înscrisurile false utilizate de inculpat la unitatea bancară.

Inculpatul Ş.D. susţine că o ştia pe numita A.U.A.M. întrucât aceasta fusese colegă de serviciu cu soţia sa. În anul 2010, întrucât avea unele probleme financiare, inculpatul a acceptat să figureze în calitate de angajat al societăţii S.C. N.C. S.R.L., deşi recunoaşte că nu a desfăşurat nicio activitate pentru această societate.

Deşi susţine, în declaraţia de la urmărire penală, că ar fi primit salariu de la societatea S.C. N.C. S.R.L. pentru o perioadă de timp relativ scurtă, inculpatul nu a putut dovedi acest lucru. Dată fiind modalitatea de acţionare şi de recrutare a tuturor persoanelor din prezenta cauză, coroborat cu declaraţia inculpatului dată potrivit art. 320¹ C. proc. pen., instanţa a apreciat că motivul principal pentru care inculpatul s-a angajat fictiv în cadrul societăţii administrate de numita A.U.A.M. a fost acela de a obţine în mod fraudulos sume de bani pentru sine şi alte persoane prin intermediul creditelor bancare.

Astfel, la data de 26 aprilie 2010 inculpatul Ş.D. prin intermediul S.C. N.C. S.R.L., de la care obţine acte necorespunzătoare realităţi - adeverinţă de salariu, fişă fiscală - în care se consemna în mod nereal că este angajat al acestei societăţi, solicită un credit de nevoi personale în valoare de 32.000 RON de la U.C.F., Sucursala R., credit ce a fost respins de bancă.

După doar două luni, la data de 8 iunie 2010, inculpatul Ş.D. utilizează din nou documente nereale - adeverinţa de salariu şi fişa fiscală - în care se consemnează de data aceasta că este angajat în calitate de director producţie la S.C. N.C. S.R.L. Cu aceste acte, inculpatul solicită un credit de nevoi personale în valoare de 7.698 RON de la U.C.F., prin magazinul A. Braşov - C. MG, credit ce a fost respins de bancă. Inculpatul susţine că actele false ar fi fost întocmite de numita A.U.A.M. la solicitarea sa.

Declaraţiile de recunoaştere ale inculpatului se coroborează cu înscrisurile de la dosar - adeverinţe aparent emise de S.C. N.C. S.R.L., precum şi cu depoziţia de la urmărire penală a persoanei la care acesta face referire: A.U.A.M.

Pentru aceea că în perioada august 2010 - februarie 2011 inculpatul ar fi deţinut formal calitatea de asociat la S.C. N.C. nu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. La data de 23 iunie 2010, prin intermediul numitei A.U.A.M., inculpatul Ş.D. a contractat la rândul său o limită descoperire cont în valoare de 10.800 RON de la O.B., pe care a accesat-o şi nu a mai restituit-o.

În drept faptele inculpatului Ş.D. care la data de 26 aprilie 2010, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 32.000 RON de la U.C.F. - Sucursala R., inducând în eroare instituţia că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de director tehnic, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita A.U.A.M. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală), credit respins de instituţia de credit; care la data de 08 iunie 2010, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 7698 RON de la U.C.F., prin magazinul A. Braşov - C. MG, inducând în eroare instituţia că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de director producţie, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita A.U.A.M. documente false (adeverinţă de salariu, fişă fiscală), credit respins de instituţia de credit; care la data de 23 iunie 2010 a indus în eroare O.B. că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. şi a contractat o facilitate de overdraft în limită de 10.800 RON, pe care a accesat-o şi nu a mai restituit-o realizează elemente constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanţiere ale faptei şi apoi aspectele de ordin personal ale inculpatului. Astfel instanţa a constatat că inculpatul deşi a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa, nu a oferit informaţii care să se circumscrie celorlalte probe administrate în cauză, încercând în această modalitate să diminueze participarea şi vinovăţia sa. Recunoaşterea faptei venită parţial în timpul urmăririi penale şi definitiv în faţa instanţei relevă că inculpatul, în fapt, este conştient de ceea ce s-a întâmplat şi regretă faptele.

De asemenea, instanţa a apreciat numărul actelor materiale comise de inculpat, ceea ce dovedeşte perseverenţa infracţională. Totodată instanţa a constatat că debutul infracţional s-a produs la vârsta de 48 de ani, că inculpatul este în prezent în vârstă de 51 de ani şi are loc de muncă asigurat. Referatul de evaluare în ceea ce-l priveşte pe Ş.D. prezintă un traseu de viaţă dezirabil social. Instanţa a constatat că, raportat la pregătirea profesională a inculpatului, acesta a cunoscut foarte bine nu numai că nu deţinea vreo calitate la societatea administrată de numita A.U.A.M., dar a prezentat actele false în deplină cunoştinţă de cauză. De altfel din studiul actelor false prezentate de inculpat se observă că diferă în mod clar datele din fişele fiscale depuse pentru acelaşi an, aspect care nu putea să nu fie observat de inculpat în condiţiile în care şi el ar fi trebuit, în mod legal, să deţină fişa fiscală corespunzătoare anului anterior pentru care se solicită creditul (în acest sens sunt fişele fiscale existente la dosarul de urmărire penală unde se observă diferenţele de date ale înscrisurilor în funcţie de unitatea de creditare solicitată).

Pentru toate considerentele anterior expuse, s-a dispus aplicarea unor sancţiuni orientate spre limita minimă prevăzută de lege, avându-se în vedere şi dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Pentru infracţiunea de uz de fals prev. de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. - ţinând seama de numărul actelor materiale - s-a aplicat sancţiunea închisorii de 6 luni; pentru infracţiunea de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. s-a aplicat pedeapsa 2 ani închisoare, pentru ambele fapte fiind reţinute dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Potrivit art. 33, 34 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului, drept pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 71, 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Ţinând seama de numărul actelor materiale, de natura juridică a faptelor comise de inculpat, de vârsta acestuia, s-a constatat că sancţiunea aplicată poate fi executată şi fără privare de libertate, însă este necesar ca în viitor comportamentul inculpatului să fie verificat de o instituţie care să atragă astfel atenţia inculpatului asupra consecinţelor acţiunilor sale. Aşa fiind, se va dispune potrivit art. 86¹ C. pen. pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei, verificarea executării obligaţiilor stabilite potrivit art. 86³ C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă) a fost încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov. S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86⁴ C. pen. şi urmare a aplicării dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., s-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea executării şi a pedepselor accesorii.

Instanţa a anulat înscrisurile false folosite de inculpat la comiterea infracţiunilor.

Instanţa a apreciat întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, răspunderea fiind angrenată pentru fapte din anul 2010. Inculpatul a recunoscut faptele, implicit şi cuantumul prejudiciului pe care l-a cauzat. Deşi inculpatul nu este singurul răspunzător de crearea acestui prejudiciu, instanţa a dispus în prezenta cauză obligarea doar a acestui inculpat la plata sumei cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă. Totodată s-a constatat că doar O.B. a formulat retenţii de la inculpat, restul instituţiilor de credit la care inculpatul a depus acte false neacordând sumele solicitate; O.B. a cedat însă contractul de credit către O.F., astfel încât instanţa a dispus obligarea inculpatului, către această din urmă societate, la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă.

Inculpatul M.F. a susţinut că s-a întâlnit în primăvara anului 2011 cu numita C.N., căreia i-a povestit despre problemele sale financiare. Există suspiciunea rezonabilă că numita C. i-a propus inculpatului să-l ajute, prin angajarea fictivă la firma ei. Inculpatul a susţinut, în declaraţiile de la urmărire penală, că urma să obţină cu actele nereale suma de 15.000 RON din care trebuia să-i dea 3.000 RON lui C.N.

În vederea realizării activităţii infracţionale, inculpatul dă numitei C.N. actul său de identitate în copie, iar ulterior este contactat telefonic de aceasta, se întâlnesc şi i se înmânează un set de acte. La data de 22 martie 2011 inculpatul şi C.N. s-au deplasat împreună la unitatea de credit solicitată - B.T. Braşov. Aici inculpatul solicită un card de credit cu limita de suma 950 RON, prezentând în mod nereal - o adeverinţă de salariu, carte de muncă şi fiscală - că este angajat în calitate de zidar la S.C. "M.S." S.R.L.; creditul a fost respins de bancă. Cu aceleaşi documente inculpatul solicită la aceeaşi agenţie B. un credit de nevoi personale în valoare de 20.400 RON, credit care de asemenea a fost respins de bancă.

Ulterior, în luna septembrie 2011, inculpatul este contactat de numita C.N. care i-a "propus din nou să încerce să ia credite"; în acest sens inculpatul se deplasează în Braşov, unde i se pun la dispoziţie de către C.N. documente nereale pe care le prezintă C.B.- adeverinţă de salariu, fişă fiscală contract individual de muncă - din care rezulta că inculpatul este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar şef depozit. Creditul a fost respins de bancă.

În drept, faptele inculpatului M.F. care în data de 22 martie 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 20.400 RON şi un card de credit cu limita de suma 950 RON de la B. - Agenţia T. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de zidar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală), respinse de bancă; care în data de 06 septembrie 2011 a solicitat un credit de nevoi personale de la C.B. - Agenţia L.B., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar şef depozit, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă), credit respins de bancă realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi "tentativă la înşelăciune" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Instanţa a reţinut şi dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. cu privire la ambele infracţiuni ce formează obiectul inculpării.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanţiere ale faptei şi pe de altă parte aspectele de ordin personal ale inculpatului.

Astfel, este de observat numărul mare al actelor materiale realizate de inculpat ceea ce denotă perseverenţă infracţională, suma de bani care se intenţiona a fi ridicată şi pe care inculpatul era conştient că nu o poate achita. Inculpatul ştia că nu are loc de muncă, prin urmare şi faptul că actele pe care le depuse sunt false.

M.F. este în prezent în vârstă de 43 ani, nu are ocupaţie, este căsătorit şi are un minor în întreţinere; instanţa a constatat că lipsa veniturilor a determinat pe inculpat să procedeze în această manieră. Aşa fiind, s-au aplicat inculpatului sancţiuni penale la limita minimă prevăzută de lege, astfel: pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. s-a aplicat pedeapsa de 6 luni închisoare iar pentru infracţiunea de înşelăciune în forma tentativei prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. s-a aplicat sancţiunea de 1 an şi 6 luni închisoare. Potrivit art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 6 luni închisoare. Pe durata executării pedepsei se vor interzice inculpatului, ca şi pedepse accesorii, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatându-se că inculpatul este nedemn să exercite drepturile electorale pasive.

Având în vedere vârsta inculpatului, faptul că acesta este la primul contact cu legea penală, s-a constatat că sancţiunea aplicată se poate executa şi fără privare de libertate, că atitudinea inculpatului faţă de valorile sociale se poate modifica dacă comportamentul său în viitor va fi supravegheat de un organism specializat. Aşa fiind, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani, iar executarea obligaţiilor stabilite potrivit art. 86³ C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă) a fost încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov. S-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 86⁴ C. pen. şi urmare a aplicării dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. s-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea executării şi a pedepselor accesorii.

S-au anulat înscrisurile false folosite de inculpat la comiterea faptelor. S-a constatat că inculpatul nu a beneficiat de niciun credit dintre cele aplicate, astfel încât unităţile bancare solicitate - B. - nu au avut nicio pretenţie faţă de el.

4. În luna aprilie 2011 inculpata F.B., datorită unor probleme financiare, o contactează pe o doamnă N. pentru a o ajuta să obţină un credit de 5.000 euro. "N." - recunoscută de inculpata F. ca fiind C.N. - i-a comunicat că o va ajuta "să figureze ca angajată undeva", fără a-i comunica numele firmei. Inculpata nu cunoaşte cine a plăsmuit înscrisurile ce i-au fost predate pentru a obţine creditul, însă menţionează faptul că le-a primit de la "N." care i-a înmânat actele şi împreună s-au deplasat la I.B., Agenţia R. Braşov.

Astfel, la data de 15 aprilie 2011, inculpata F.B. solicită un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la I.B., Agenţia R. Braşov, prezentând înscrisuri false, respectiv adeverinţă de salariu, carte de muncă, din care rezulta că este angajată la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de curier. Inculpata F.B. a retras banii în numerar sau i-a transferat către alte persoane, iar suma de 2.200 RON, reprezentând 10% din valoarea creditului i-a dat-o numitei C.N. Conform susţinerilor din actul de sesizare inculpata F.B. a plătit creditul conform graficului de rambursare.

În drept, fapta inculpatei F.B. care în data de 15 aprilie 2011, a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la I.B. - Agenţia R. Braşov, inducând în eroare bancă că este angajată la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de curier, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, carte muncă), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatei instanţa a avut în vedere gradul de pericol social generic şi concret al faptei comise, astfel cum rezultă din starea de fapt mai sus descrisă, dar şi rezultatul produs prin fapta inculpatei.

Instanţa a avut în vedere pe de o parte că inculpata a recunoscut comiterea faptei, recunoaştere care se coroborează cu materialul probatoriu administrat în cauză; inculpata a achitat ratele creditului acordat de unitatea bancară, astfel încât prejudiciul cauzat părţii vătămate este mai redus - prin urmare s-au reţinut dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen. Instanţa a constatat în acelaşi timp că inculpata are studii superioare, este în vârstă de 36 de ani şi nu are antecedente penale. Ca majoritatea inculpaţilor din prezenta cauză, a înţeles să obţină în mod fraudulos o sumă de bani, aspect generat cel mai probabil de lipsa resurselor financiare. La aprecierea sancţiunii ce s-a aplicat acesteia instanţa a constatat că inculpata a fost trimisă în judecată doar pentru comiterea infracţiunii mijloc - uz de fals; totodată au fost avute în vedere şi concluziile referatului întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov din care rezultă că inculpata are sprijin moral şi afectiv din partea familiei, iar fapta prezentă constituie un incident izolat în viaţa acesteia. Pentru toate aceste considerente, constatând lipsa antecedentelor penale şi reţinerea în sarcina inculpatei a unei singure fapte, s-a ales în ceea ce o priveşte pe inculpata F.B. pedeapsa închisorii, la care s-au aplicat dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen. şi, ca urmare a reţinerii şi a dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen. s-a aplicat inculpatei sancţiunea amenzii în cuantum de 1.500 RON; pentru a conştientiza gravitatea faptei comise, s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 63¹ C. pen.

Totodată instanţa a anulat înscrisurile false utilizate la obţinerea creditului.

Întrucât s-a constatat de către procuror că inculpata nu a avut intenţia de a înşela şi prin urmare nu este trimisă în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune, instanţa nu a procedat la anularea contractului de credit încheiat. Având în vedere natura infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei - infracţiunea de uz de fals - instanţa nu a dispus obligarea inculpatei la plata pretenţiilor solicitate de I.B. NV Amsterdam, pretenţiile formulate de această parte civilă faţă de inculpată au fost respinse.

5. Inculpatul H.I. susţine că în luna iunie 2011 a fost căutat de două femei pe care le-a identificat din fotografie ca fiind C.N. şi D.D. - persoane care i-au propus să obţină credite de la diverse instituţii bancare, făcând promisiunea că îl angajează. Inculpatul a dat celor două persoane buletinul său, însă nu a putut să ofere şi carte de muncă întrucât nu avea. Ulterior, una dintre cele două femei a venit la inculpat, i-a spus "să se îmbrace frumos" şi l-a condus cu maşina la U.C.F., Sucursala G. Braşov unde a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 32.100 RON; aici inculpatul a prezentat acte false, respectiv adeverinţă de salariu, fişă fiscală, factură de curent, din care rezulta că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de zidar. În realitate inculpatul nu lucra cu contract de muncă la acea dată; creditul a fost respins de bancă.

Ulterior inculpatul susţine că a refuzat pe cele două femei să mai participe la retragerea în mod fraudulos a unor sume de bani din bănci.

Faptele inculpatului sunt dovedite cu materialul probatoriu administrat în cauză, iar declaraţiile inculpatului sunt coroborate cu cele ale numitei C.N. şi D.D., ale inculpatului B.G., dar şi cu înscrisurile depuse la bancă de inculpat.

În drept, faptele inculpatului H.I. care în data de 21 iunie 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 32.100 RON de la U.C.F. - Sucursala G. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de zidar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numitele C.N. şi D.D. (adeverinţe de salariu, fişe fiscale), credit respins de bancă, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "tentativă la înşelăciune" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanţiere ale faptei şi cele personale ale inculpatului, precum şi dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Astfel, instanţa a reţinut că inculpatul a participat o singură dată la activitatea de inducere în eroare a unei instituţii de credit; a acceptat cu uşurinţă antrenarea în activitatea infracţională deşi anterior a mai fost condamnat (prin Sentinţa penală nr. 82 din 15 martie 2001 a Judecătoriei Braşov) pentru infracţiuni de tâlhărie la o pedeapsă apreciabilă ca şi cuantum - pentru acest motiv s-a reţinut faţă de inculpat şi dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen.; instanţa a avut în vedere că nu s-a creat nici un prejudiciu în cauză ca urmare a reţinerii formei tentate la înşelăciune.

Totodată instanţa a avut în vedere atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, vârsta acestuia - 35 ani - faptul că este căsătorit şi are patru copii în întreţinere (acesta fiind cel mai probabil motivul pentru care fiind luat "de pe câmp" de la lucru a acceptat cu uşurinţă angrenarea în activitatea infracţională). Aşa fiind, s-a ales pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 RON, iar pentru infracţiunea de înşelăciune în forma tentativei prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. s-a aplicat sancţiunea închisorii de 3 luni.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare, iar pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea drepturilor electorale pasive.

Instanţa a dispus anularea înscrisurilor false folosite de inculpat la unităţile de credit şi a constatat că U.C.F. nu a formulat pretenţii faţă de inculpat, neexistând prejudiciu în acest caz.

6. Susţinerile inculpatului H.I. sunt confirmate de inculpatul B.G.D. Cu referire la acesta din urmă instanţa a reţinut că a fost contactat în luna iulie de către numita D.D., care i-a solicitat atât lui cât şi altor persoane să "se angajeze la firma sa pentru a obţine credite, din care să păstreze ei o parte, iar o parte să revină D.D.". Din chiar formularea dată de inculpat la urmărire penală, instanţa a reţinut că acesta a cunoscut activitatea la care era solicitat să participe - respectiv la contractarea unor credite bancare în mod fraudulos. De altfel inculpatul are suficientă pregătire şcolară pentru a nu pune la îndoială capacitatea acestuia de înţelegere şi conştientizare a faptelor la care a participat.

După câteva zile de la prima întâlnire cu numita D.D., inculpatul B.G. a fost sunat de către aceasta, care l-a condus la o persoană despre care afirmă că ar fi C.N., persoană despre care a aflat că se ocupă cu întocmirea actelor necesare obţinerii creditării.

Astfel, la data de 05 iulie 2011, inculpatul B.G.D., a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 15.000 RON de la U.C.F., Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer (deşi în realitate nu posedă permis de conducere), prezentând în acest sens documente false (adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă) pe care le primise anterior de la persoanele care-l contactaseră. Creditul a fost acordat la data de 12 iulie 2011, iar inculpatul B.G.D. a ridicat în numerar de la ghişeu suma de 15.000 RON; suma de bani a fost predată de inculpat persoanei care l-a contactat iniţial, iar aceasta din urmă i-a oferit pentru serviciul său suma de 2.500 RON.

În drept, faptele inculpatului B.G.D. care în data de 05 iulie 2011 a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 15.000 RON de la U.C.F. - Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de persoane despre care se afirmă că ar fi D.D. şi C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere circumstanţele în care s-au comis faptele, persoana inculpatului şi s-au aplicat dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Astfel, instanţa a constatat că principalul motiv pentru care inculpatul a participat la comiterea infracţiunii scop este acela de a face rost de o sumă de bani care să-i permită traiul pentru o scurtă perioadă de timp. Instanţa a avut în vedere că, spre deosebire de alte persoane din prezenta cauză, inculpatul a avut o singură participare la activitatea infracţională. Vârsta inculpatului, situaţia sa familială, precum şi aspectele reţinute în cadrul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov - existenţa unei reţele sociale de suport, asumarea rolului parental, implicarea în activităţi lucrative - au fost reţinute potrivit art. 74 alin. (2) C. pen.

Prin raportare la faptele care formează obiectul inculpării, s-a ales pedeapsa închisorii pentru infracţiunea de uz de fals, iar ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 76 lit. e) teza a II-a C. pen. şi art. 320¹ C. pen. s-a dispus condamnarea la pedeapsa amenzii penale pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. în cuantum de 300 RON. Pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. s-a aplicat sancţiunea de 1 an închisoare prin reţinerea depoziţiilor art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. Totodată s-au interzis inculpatului, drept pedepse accesorii, drepturile electorale pasive prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn de exercitarea acestora.

Având în vedere vârsta inculpatului, atitudinea sa procesuală, instanţa a constatat că sancţiunea aplicată îşi poate atinge scopul şi fără executarea efectivă a acesteia, sens în care s-a dispus aplicarea art. 81 C. pen., pedeapsa fiind suspendată condiţionat timp de 3 ani. Totodată se vor pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen. S-a dispus pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei, suspendarea executării pedepselor accesorii.

În cursul urmăririi penale s-au ridicat de inculpatul B.G.D. următoarele obiecte: un card U.Ţ.B. V.E., valid 07/2013, şi un înscris olograf conţinând datele S.C. "G." S.R.L. data angajării, calitatea, vechime, salariu, - obiecte aflate în plicul 14 depus la camera de Corpuri delicte a Tribunalului Braşov; aceste obiecte sunt corpuri delicte şi rămân ataşate dosarului.

S-a dispus anularea înscrisurilor false existente la dosarul de urmărire penală şi totodată s-a dispus anularea contractului de credit, contract încheiat în temeiul actelor false prezentate de inculpat la unitatea bancară. Tribunalul a constatat că s-a creat părţii vătămate U.C.F. IFN un prejudiciu încă de la momentul încheierii contractului de creditare; constatând legătura de cauzalitate între prejudiciul creat şi faptele inculpatului, s-a dispus obligarea acestuia la repararea prejudiciului cauzat unităţii bancare solicitate. În ceea ce priveşte suma cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, s-a constatat următoarele: partea vătămată U.C.F. IFN a solicitat obligarea inculpatului la plata creanţei din cuprinsul contractului de creditare, inclusiv a dobânzilor şi penalităţilor stabilite prin acel contract. Întrucât instanţa a dispus anularea contractului, obligaţiile stabilite prin acesta nu mai există, astfel că inculpatul a fost obligat la plata prejudiciului cauzat prin acţiunea ilicită şi nu contractuală, respectiv la plata creanţei principale, la care se vor adăuga dobânda legală remuneratorie potrivit O.G. nr. 13/2011.

7. B.R.G. a susţinut că în lunile mai sau iunie 2011 a încercat să contracteze un credit bancar însă nu a reuşit, iar la ieşirea din bancă a fost contactat de o persoană pe care nu o cunoştea decât din vedere, dar care s-ar fi oferit să-l ajute. Inculpatul a arătat că a fost de acord "cu ajutorul" ce i se oferea, sens în care a primit de la persoana pe care ulterior a identificat-o ca fiind C.N. actele necesare creditării.

În data de 18 iulie 2011, inculpatul B.R.G. a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 5.000 RON, de la C.I. Braşov, magazin P. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şef magazin-gestionar, iar în acest sens a prezentat cu sprijinul unei persoane - despre care Ministerul Public susţine că ar fi C.N. - o adeverinţă de salariu falsă. Creditul a fost respins de instituţia de credit. La aceeaşi dată, folosind aceleaşi documente, inculpatul a solicitat şi un alt credit în valoare de 16.000 RON tot în magazinul P., credit ce a fost respins.

La sfârşitul lunii iulie 2011, mai precis în data de 26 iulie 2011, inculpatul B.R.G. a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 17.500 RON, de la B. Ardealul Braşov, prezentând unităţii bancare acte false (adeverinţă de salariu, fişa fiscală, contract individual de muncă, factură de gaz) - din care rezulta că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer. Inculpatul nu a fost însă niciodată angajat al acestei societăţi comerciale. Din suma de bani primită drept credit de la bancă inculpatul a dat 300 de euro şi 8.000 RON persoanelor care l-au ajutat. Inculpatul a restituit parţial creditul. În data de 28 iulie 2011, inculpatul B.R.G., a solicitat pe internet un credit de nevoi personale în valoare de 9.000 RON, de la C.I. Braşov, magazin P. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şef magazin. Creditul a fost respins de instituţia de credit.

De asemenea, la data de 14 octombrie 2011, inculpatul B.R.G. a solicitat un credit de trezorerie nenominalizat Divers în valoare de 24.000 RON, de la B. Agenţia B. inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer; în acest sens, inculpatul a prezentat documente despre care avea cunoştinţă că sunt false - adeverinţă de salariu, carte de muncă, fişă fiscală, factură de gaz. Creditul a fost respins de bancă.

În drept, faptele inculpatului B.R.G. care în data de 18 iulie 2011, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 5.000 RON, de la C.I. Braşov, magazin P. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şef magazin - gestionar, prezentând în acest sens, acte primite de la o persoană despre care a afirmat că ar fi C.N., documente false (adeverinţă de salariu), credit respins de instituţia de credit şi, la aceeaşi dată, folosind aceleaşi documente, a solicitat un alt credit în valoare de 16.000 RON tot în magazinul P., de asemenea, respins; care în data de 26 iulie 2011, procedând în aceeaşi manieră a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 17.500 RON, de la B. Ardealul Braşov inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, prezentând în acest sens documente false (adeverinţă de salariu, fişa fiscală, contract individual de muncă); care în data de 28 iulie 2011, a solicitat pe internet un credit de nevoi personale în valoare de 9 000 RON, de la C.I. Braşov, magazin P. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şef magazin, credit respins de instituţia de credit; care în data de 14 octombrie 2011, a solicitat un credit de trezorerie nenominalizat Divers în valoare de 24.000 RON, de la B. Agenţia B., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, prezentând în acest sens acte false pe care le-a primit de la numita C.N. (adeverinţă de salariu, fişa fiscală), credit respins de bancă, realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere circumstanţele în care s-a comis fapta, persoana inculpatului, dar şi prevederile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. Astfel, s-a reţinut că apărarea inculpatului în sensul că ar mai fi încercat obţinerea de credite cu acte reale nu este probată. Chiar şi în situaţia în care acest fapt ar fi însă real, se constată că inculpatul nu are nicio scuză pentru modul extrem de facil în care a acţionat la oferirea de către o persoană, aproape necunoscută, "a unui ajutor" de rezolvare a actelor necesare creditării. Instanţa a avut în vedere pe de altă parte numărul actelor materiale, dar şi valoarea deloc de neglijat a prejudiciului cauzat. Elementele de circumstanţiere ale inculpatului - vârsta, existenţa unui minor în întreţinere - nu prevalează însă faţă de elementele de circumstanţiere ale faptei. Instanţa a avut în vedere şi criteriile prevăzute în cuprinsul referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov din care rezultă că inculpatul este integrat social şi familial. Aşa fiind, s-au aplicat sancţiuni inculpatului îndreptate spre limita minimă prevăzută de lege.

Pentru toate aceste considerente, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen.; potrivit art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi s-au interzis, drept pedepse accesorii, drepturile electorale pasive prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. proc. pen.

Având în vedere considerentele expuse în referatul de evaluare, s-a apreciat că sancţiunea aplicată îşi poate atinge scopul şi fără executare efectivă a acesteia, sens în care s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei potrivit art. 86¹ C. pen., pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat la respectarea dispoziţiilor prevăzute de art. 86³ C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă), executarea acestora fiind în supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov. Pe durata suspendării executării pedepsei principale, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii.

S-a reţinut că obiectul ridicat de la inculpatul B.R.G., respectiv un card B. M. constituie mijloc material de probă şi rămâne ataşat dosarului. Înscrisurile false aflate în dosarul de urmărire penală s-au anulat.

Prin fapta sa inculpatul a creat un prejudiciu părţii vătămate B. Ardealul Braşov, constând în imposibilitatea pentru aceasta de a recupera dobânzile şi/sau penalităţile stabilite prin contractul de creditare. Acţiunea delictuală a inculpatului este dovedită, întocmai ca şi prejudiciul cauzat persoanei vătămate; s-a constatat în acelaşi timp că partea vătămată a cesionat creanţa S.C. K.I. S.R.L., societate care astfel s-a subrogat în drepturile părţii civile B. Prin urmare, în temeiul art. 346 C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpatului la plata prejudiciului cauzat acestei societăţi comerciale; nu s-a dispus anularea contractului de creditare, a lui negotium, întrucât acesta a făcut deja obiectul unei tranzacţii, nu mai este în vigoare şi prin urmare nu-şi mai produce efectele.

8. Cu referire la faptele inculpatului B.G., instanţa a reţinut că acesta a fost contactat în luna iulie de către o persoană despre care se afirmă în actul de sesizare că ar fi numita D.D., care i-ar fi spus că îl angajează la ea la firmă şi că va plăti ea ratele pentru credite pe care le obţine. În acest sens, inculpatul, însoţit de această persoană de sex feminin, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 9.200 RON de la C.I. SA, magazinul P. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L.; unităţii bancare i s-au prezentat înscrisuri reprezentând o adeverinţă de salariu din care rezulta că inculpatul este angajat al S.C. G. S.R.L.; creditul a fost respins de instituţia de credit.

La data de 29 august 2011 inculpatul B.G., utilizând documente false - adeverinţă de salariu, fişă fiscală şi contract individual de muncă - solicită un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la C.B., Agenţia L.B. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer deşi în realitate acest fapt nu era adevărat. Creditul este acordat inculpatului la data de 31 august 2011, iar inculpatul B.G. retrage personal de la ghişeu suma de 21.000 RON; în cont inculpatul a lăsat contravaloarea a două rate, conform instrucţiunilor numitei D.D. Din suma obţinută inculpatul a primit suma de 2.500 RON, restul fiind predaţi către persoana care l-a însoţit şi despre care afirmă că a fost D.D.

În drept, faptele inculpatului B.G. care în data de 22 iulie 2011, a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 9.200 RON de la C.I. S.A., magazinul P. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L., prezentând în acest sens acte false primite de la numitele C.N. şi D.D. (adeverinţă de salariu), credit respins de instituţia de credit şi care în data de 29 august 2011, a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 22.000 RON de la C.B. - Agenţia L.B. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, prezentând în acest sens documente false (adeverinţă de salariu, fişă fiscală şi contract individual de muncă) primite de la numitele C.N. şi D.D. realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi " înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere pericolul social generic şi concret al faptelor comise reţinând şi dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Astfel instanţa a constatat că inculpatul nu are ocupaţie şi a comis faptele - aşa cum s-a întâmplat şi în cazul celorlalţi inculpaţi - atât datorită lipsei resurselor financiare, cât şi datorită faptului că alte persoane au profitat de această situaţie. Instanţa a avut în vedere numărul actelor materiale, prejudiciul creat, precum şi faptul că inculpatul nu a achitat creditul a cărui contravaloare a încasat-o. Inculpatul este în vârstă de 55 de ani, nu are ocupaţie, este căsătorit, are un minor în întreţinere şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov inculpatul prezintă motivaţie crescută pentru menţinerea unui comportament prosocial, este preocupat să desfăşoare activităţi lucrative. Aşa fiind, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infecţiunea de uz de fals - art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune - art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

În temeiul art. 33, art. 34 C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului ca şi pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Constatând că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia întrucât inculpatul este la primul contact cu legea penală şi a adoptat o atitudine procesuală corectă, ţinând însă seama de numărul actelor materiale comise şi natura infracţiunilor pentru care s-a dispus condamnarea sa, s-a dispus potrivit 86⁴ C. pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să urmeze obligaţiile stabilite potrivit art. 86³ C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă), iar supravegherea măsurii a fost încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii.

Instanţa a dispus anularea înscrisurilor false şi, fiind sesizată cu comiterea infecţiunii de înşelăciune pentru care s-a constatat vinovăţia inculpatului, s-a dispus şi anularea contractului de credit încheiat de inculpat cu C.B.

Constatând existenţa vinovăţiei inculpatului, a prejudiciului cauzat şi a legăturii de cauzalitate între prejudiciu şi fapta inculpatului, s-a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în plata sumei ce reprezintă obiectul contractului de creditare, la care se vor adăuga dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 începând de la data de 5 septembrie 2011 şi până la data plăţii integrale a debitului.

9. Inculpatul B.I. a arăta în declaraţiile oferite organelor de cercetare penală că în luna august 2011 prin intermediul fratelui său B.G. şi a nepotului său B.G. D., care "deja ar fi luat credit pentru ea", a cunoscut acea persoană despre care afirmă că ar fi numita D.D.; aceasta din urmă a venit în satul Gura Văii şi a propus inculpatului să ia un credit întrucât "va plăti ea ratele". Deşi inculpatul a susţinut că nu avea loc de muncă, persoana de sex feminin care l-a contactat şi i-a comunicat că se "va ocupa ea de tot ce trebuie". Pentru derularea activităţii ilicite, inculpatul înmânează femeii care l-a contactat copie a cărţii sale de identitate.

Inculpatul B.I. declară că prin intermediul persoanei care l-a contactat a cunoscut şi pe "colaboratoarea" acesteia, numita C.N.

La data de 02 august 2011 inculpatul B.I. susţine că este condus de D.D. pentru a solicita un credit de nevoi personale în valoare de 25.000 RON de U.C.F., Sucursala G.; cu acest prilej, inculpatul induce în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar, deşi inculpatul nu a lucrat niciodată la această societate comercială. Pe cererea de credit este trecută ca persoană de contact numele numitei D.D. Modalitatea în care inculpatul induce în eroare banca este utilizarea de acte false - adeverinţă de salariu şi fişa fiscală - documente despre care ştia că fuseseră plăsmuite special în acest sens de către o altă persoană.

La data de 16 august 2011, B.I. solicită un credit de nevoi personale în valoare de 13.500 RON de la C.I. SA, magazinul P. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L. - în fapt inculpatul nu lucra nici la această dată. Inculpatul se prezintă la instituţia bancară însoţit de persoana care l-a contactat şi înmânează ofiţerului de credit adeverinţă de salariu falsă; creditul a fost respins de instituţia de credit.

În data de 12 septembrie 2011, B.I., însoţit de aceeaşi persoană care l-ar fi contactat şi care i-a pus la dispoziţie actele false, solicită un credit de nevoi personale în valoare de 18.000 RON de la B. Agenţia V., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer - nici la această dată inculpatul nu a lucrat la societatea amintită. Inculpatul prezintă instituţiei de credit documente false, respectiv adeverinţă de salariu, fişa fiscală, fluturaş şi salariu lunile iulie - august 2011, contract individual de muncă; unitatea bancară acordă creditul în data de 20 septembrie 2011. Inculpatul a retras banii în numerar la aceeaşi zi, i-a înmânat persoanei care l-a contactat (despre care se susţine că ar fi D.D.), persoană de la care a primit doar suma de 2.500 RON. La aceeaşi dată şi folosind aceleaşi documente false inculpatul B.I. a solicitat şi emiterea unui card de credit în valoare de 1.500 RON, card ce a fost eliberat la 20 septembrie 2011, card pe care de asemenea l-a predat persoanei care l-a contactat în vederea obţinerii creditului.

Inculpatul nu a plătit ratele şi susţine că a fost învăţat de D.D. să nu mai răspundă la telefoanele de la bancă.

În drept, faptele inculpatului B.I. care în data de 02 august 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 25.000 RON de la U.C.F. - Sucursala G., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de două persoane de sex feminin despre care se afirmă că ar fi D.D. şi C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală), credit respins de bancă; care în data de 16 august 2011 a solicitat un credit de nevoi personale în valoare de 13.500 RON de la C.I. SA, magazinul P. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "G." S.R.L., prezentând în acest sens, acte false puse la dispoziţie de numitele C.N. şi D.D. (adeverinţă de salariu), credit respins de instituţia de credit; care în data de 12 septembrie 2011 a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 18.000 RON de la B. - Agenţia V., inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, prezentând în acest sens acte false (adeverinţă de salariu, fişă fiscală, fluturaşi salariu lunile iulie - august 2011, contract individual de muncă) pe care i le-au pus la dispoziţie numitele D. şi C.N. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere modalitatea în care s-a comis fapta, precum şi persoana inculpatului. Astfel, instanţa a constatat că inculpatul nu avea ocupaţie la momentul comiterii faptei ceea ce semnifică faptul că săvârşirea infracţiunii se datorează lipsei resurselor financiare; modalitatea facilă în care inculpatul a înţeles să facă rost de bani şi perseverenţa infracţională de care a dat dovadă, precum şi valoarea prejudiciului creat sunt analizate prin prisma dispoziţiilor art. 72 C. pen.

Instanţa a constatat că inculpatul este în vârstă de 49 de ani, iar debutul infracţional s-a produs la vârsta de 48 de ani, fiind puţin probabil ca acesta să reia activitatea infracţională.

Pentru toate considerentele anterior expuse în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. a condamnat inculpatul B.I. - la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului, drept pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., constatând că inculpatul este nedemn să exercite drepturile electorale pasive. Având în vedere vârsta debutului infracţional, atitudinea procesuală corectă adoptată de inculpat, s-a dispus potrivit art. 86¹ C. pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei şi se va stabili un termen de încercare de 6 ani. În baza art. 86³ C. pen. s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de încercare să respecte obligaţii legale prevăzute de articolul menţionat (să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă) şi s-a încredinţat verificarea executării sancţiunii în sarcina Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov. S-a atras atenţia inculpatului că în cazul comiterii unei noi infracţiuni sau al nerespectării dispoziţiilor legale impuse de instanţă s-a dispus executarea efectivă a pedepsei.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei principale s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Instanţa a dispus anularea actelor false de care a uzat inculpatul la comiterea faptelor şi a celor încheiate urmare a utilizării unor astfel de înscrisuri. Anularea contractelor de creditare se impune şi datorită faptului că partea civilă să aibă un titlu în virtutea căruia să-şi recupereze creanţa, în condiţiile în care s-a considerat înşelată prin fapta inculpatului, iar anularea actului se impune potrivit principiului "accesorium sequitur principale". Prin urmare s-a dispus şi anularea contractelor încheiate cu unitatea bancară B. cu inculpatul.

În cazul inculpatului B.I., B. s-a constituit parte civilă, afirmând că a suferit un prejudiciu urmare a inducerii sale în eroare. Tribunalul a considerat întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale: existenţa vinovăţiei inculpatului, a prejudiciului şi a legăturii de cauzalitate între prejudiciu şi fapta inculpatului. Aşa fiind, s-a dispus obligarea inculpatului la plata către partea civilă G.S.G. a sumelor de 17.843,94 RON şi de 1.741 RON cu titlu de despăgubiri civile, sume la care se va adăuga dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 20 septembrie 2011 şi până la data plăţii integrale a debitului.

10. Inculpatul H.R. a susţinut că prin intermediul prietenei sale, cu care intenţiona să se căsătorească, a cunoscut o persoană care s-a oferit să îl ajute să facă rost de bani pentru a efectua unele investiţii la un apartament şi o casă. Această persoană, despre care afirmă că este numita C.N., i-ar fi comunicat că îl poate ajuta şi prin posibilitatea de a refinanţa creditul pe care inculpatul îl avea în derulare prin intermediul B.

Astfel, la data de 23 iunie 2011, H.R.C. este contactat de persoana care i-ar fi promis sprijinul, care îi comunică faptul că este angajat în calitate de inginer la S.C. M.S. S.R.L.; deşi cunoaşte că actele prezentate sunt false, inculpatul se prezintă la B. Agenţia B. Braşov şi solicită un maxi credit pentru refinanţare credite la alte bănci în valoare de 32.000 euro, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de inginer. Actele false prezentate de inculpat sunt adeverinţă de salariu şi fişă fiscală, acte despre care inculpatul a susţinut că i-au fost înmânate de persoana care i-a promis ajutorul.

La data de 5 august 2011 se acordă de către unitatea bancară creditul în sumă de 30.300 euro, credit pentru care inculpatul a garantat plata cu un imobil proprietatea lui I.M.M. şi I.D.A. Inculpatul, din suma primită, plăteşte anticipat un credit pentru nevoi personale de 5034,83 euro credit acordat de R., 817 RON pentru rambursarea anticipată integrală a unui card de credit emis de R., 2331 RON pentru rambursarea anticipată a unui card de credit emis de C.B. şi 24.512,07 pentru nevoi personale, din care 5.546 euro şi 3727,69 RON către B. Diferenţa de bani ce a rămas a fost împărţită între inculpat şi numitul I.D.A.

În drept, faptele inculpatului H.R.C. care în data de 23 iunie 2011 a solicitat şi obţinut un maxi credit pentru refinanţare credite la alte bănci în valoare de 32.000 euro de la B. - Agenţia B. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "M.S." S.R.L. în calitate de inginer, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere pe de o parte elementele de circumstanţiere ale faptei, iar pe de altă parte elementele de circumstanţiere ale persoanei inculpatului. Astfel, instanţa a avut în vedere uşurinţa cu care inculpatul a acţionat cunoscând că utilizează acte false, prejudiciul creat unităţii bancare; inculpatul a cunoscut încă de la început că, urmare a constatării comiterii faptei penale, s-a dispus anularea contractului de credit încheiat cu unitatea bancară.

Inculpatul H.R.C. este în vârstă de 36 de ani; avea loc de muncă la momentul comiterii faptei şi datorită activităţii pe care o desfăşura şi datorită pregătirii superioare pe care o are, a cunoscut consecinţele faptelor sale. Având în vedere însă vârsta inculpatului, împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale, precum şi atitudinea procesuală corectă, dar şi concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov în cauză se vor reţine, alături de prevederile art. 320¹ C. proc. pen. şi dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen. (fila 160 volum 4 dosar instanţă).

Aşa fiind, instanţa a ales pentru infracţiunea de uz de fals pedeapsa închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., iar urmare a aplicării şi a dispoziţiilor art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa amenzii penale de 1.500 RON. Pentru infracţiunea de înşelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an şi 9 luni închisoare. Instanţa a dispus contopirea pedepselor aplicate inculpatului şi a stabilit ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 9 luni închisoare; pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului, ca şi pedeapsă accesorie, drepturile electorale pasive.

Având în vedere concluziile referatului de evaluare, constatând că fapta comisă poate fi apreciată drept un incident în viaţa inculpatului, ţinând seama şi de vârsta debutului infracţional, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 9 luni şi s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen. Pe durata suspendării executării pedepsei principale se vor suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

Urmare a constatării existenţei actelor false şi, în speţa de faţă a infracţiunii de uz de fals, s-a dispus anularea înscrisurilor necorespunzătoare adevărului, precum şi a actelor încheiate de inculpat prin folosirea unor astfel de acte, respectiv a contractului de credit X din data de 5 august 2011 încheiat de partea civilă B. - agenţia B. Braşov cu inculpatul.

Constatând existenţa vinovăţiei inculpatului, a legăturii de cauzalitate între fapta acestuia şi prejudiciul creat părţii vătămate şi urmare a anulării contractului de creditare, pentru a oferi părţii civile un titlu valabil pentru recuperarea creanţei sale, s-a dispus potrivit art. 346 C. proc. pen., obligarea inculpatului la plata prejudiciului creat B. S.A. în cuantum de 29.551,17 RON euro cu titlu de despăgubiri civile; la această sumă se va adăuga dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 5 august 2011 şi până la plata integrală a debitului.

11. Inculpata L.C. a susţinut că în cursul lunii iunie 2011 a cunoscut o persoană despre care afirmă că dorea să publice un anunţ prin intermediul publicaţiei la care lucra; această persoană - care s-a recomandat "G." - a fost recunoscută de inculpată ca fiind C.N.

Inculpata a susţinut că, discutând cu "G.", i-ar fi comunicat problemele sale financiare, motiv pentru care G. i-a împrumutat suma de 2.000 RON şi i-ar fi propus să obţină un credit cu acte false, respectiv "să prezinte acte cum că ar avea un salariu mai mare" - declaraţia de la urmărire penală oferită de inculpată. Inculpata a fost de acord cu propunerea acelei persoane, iar la data de 25 august 2011 solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 24.000 RON de la C.B., Sucursala Braşov, inducând în eroare banca că este angajată la S.C. "G." S.R.L. în calitate de contabil, deşi în realitate era angajată în calitate de agent vânzări publicitate la S.C. "T." S.R.L. Braşov. Inculpata prezintă unităţii bancare documente false - adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă - acte despre care cunoştea că nu corespund realităţii. Inculpata obţine creditul la data de 31 august 2011, iar din suma de bani primită restituie împrumutul care i-ar fi fost acordat de numita C.N. şi i-ar fi dat acesteia suma de 1.000 RON cu titlu de împrumut.

Organele de cercetare penală reţin că inculpata L.C.M. a plătit creditul conform graficului de rambursare.

În drept, fapta inculpatei L.C.M. care în data de 25 august 2011, a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 24.000 RON, de la C.B. S.A. - Agenţia L.B., inducând în eroare instituţia de credit că este angajată la S.C. "G." S.R.L. în calitate de contabil, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă), credit pe care ulterior l-a plătit, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatei instanţa a avut în vedere pericolul social generic şi concret al faptei comise, prin raportare la faptă şi persoana inculpatei, dar şi a dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. Astfel, s-a reţinut că inculpata a comis fapta deşi avea loc de muncă asigurat; nu există o dovadă certă a împrumutului de 2.000 RON la care inculpata face referire, însă instanţa a avut în vedere că inculpata a comis un singur act material al infracţiunii de uz de fals. Instanţa a avut în vedere şi în acest caz infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei, constatând că, implicit prin rechizitoriu, s-a reţinut în sarcina inculpatei - drept element de circumstanţiere - plata ratelor de credit; instanţa nu va putea reţine în cauză dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen. întrucât infracţiunea de uz de fals nu este una de rezultat, însă a reţinut în sarcina inculpatei dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen. atât datorită încercării de recuperare a sumelor de bani acordate cu titlu de credit de credit, cât şi datorită elementelor de circumstanţiere ale persoanei inculpatei. Sub acest din urmă aspect s-a reţinut că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, este în vârstă de 34 ani, are loc de muncă, este căsătorită şi are doi copii în întreţinere. Totodată la individualizarea judiciară a sancţiunii ce s-a aplicat inculpatei instanţa a avut în vedere şi concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov potrivit căruia inculpata este integrată social şi familial şi nu există riscul apariţiei recidivei.

Aşa fiind, s-a ales pentru inculpată pedeapsa închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., urmare a aplicării şi a dispoziţiilor art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei L.C.M. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de "uz de fals".

Având în vedere gravitatea faptei şi pentru ca inculpata să conştientizeze infracţiunea comisă, dat fiind sancţiunea aplicată, împrejurarea că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor viitor, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 63¹ C. pen. cu privire la sancţiunea aplicată.

Instanţa a anulat înscrisurile false folosite de inculpată la comiterea faptei. Având în vedere că infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este o infracţiune de pericol şi întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infecţiunii de înşelăciune - lipsa prejudiciului - instanţa nu va putea dispune anularea contractului de creditare (a lui "negotium") întrucât acest înscris este cel în baza căruia partea vătămată poate cere recuperarea creditului acordat, iar în lipsa acestuia banca se vede nevoită - fără trimiterea în judecată a inculpatei şi pentru infracţiunea de înşelăciune - şi în condiţiile respingerii pretenţiilor în prezenta cauză şi a nesolicitării de către Ministerul Public sau a părţii vătămate a anulării actului, în imposibilitatea recuperării eventualului prejudiciu (prejudiciu ce va deveni actual la momentul anulării înscrisului). Pentru aceleaşi considerente anterior expuse, s-a respins şi solicitarea de obligare a inculpatei la plata pretenţiilor formulate de partea civilă C.B.

12. Inculpatul N.V.B. a susţinut că o persoană pe care a cunoscut-o datorită unor relaţii de serviciu ale mamei sale, persoană despre care afirmă că ar fi C.N., s-a oferit să îl ajute pe el şi soţia sa, cunoscând că au probleme financiare. Această persoană i-a propus "să-i facă ea acte pentru bancă cu un salariu mai mare" însă "i-a spus şi că actele sale nu vor fi în regulă, însă cele ale soţiei sale urmau să fie în regulă".

Inculpatul a arătat că nu i s-a comunicat în ce modalitate se vor obţine actele, însă ulterior a văzut înscrisurile şi a constatat: copia de pe cartea de muncă era modificată la ultimele file, adeverinţă de venit era scrisă cu date nereale şi ştampilată. Cu actele modificate sau false inculpatul şi soţia sa se prezintă la B. Agenţia Onix Braşov şi a solicitat un credit prima casă în valoare de 40.000 euro, inducând în eroare banca că N.V.B. este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar-şef depozit - deşi în realitate era angajat în calitate de şofer la S.C. A. S.R.L. Creditul a fost respins de bancă.

În drept, fapta inculpatului N.V.B. care în data de 02 septembrie 2011, a solicitat un credit prima casă în valoare de 40.000 euro de la B. - Agenţia Onix Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar-şef depozit, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală), credit respins de bancă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa a avut în vedere că deşi inculpatul a depus actele la bancă creditul nu a mai fost acordat datorită unor împrejurări care nu ţin de atitudinea inculpatului. Este de remarcat că inculpatul avea loc de muncă la momentul comiterii faptei şi a fost conştient de faptul că uzează de acte false în lipsa cărora creditul nu ar fi putut fi acordat. Instanţa a avut însă în vedere că inculpatul este în vârstă de 31 de ani, că nu are antecedente penale şi potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov este integrat social şi familial.

Faţă de aceste considerente şi având în vedere atitudinea procesuală corectă manifestată de inculpat, s-au reţinut în cauză dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Aşa fiind, s-a ales de către instanţă faţă de inculpatul N.V.B. pedeapsa închisorii, iar urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. la pedeapsa de 1.500 RON amendă penală.

Având în vedere gravitatea faptei şi pentru ca inculpatul să conştientizeze infracţiunea comisă, dat fiind sancţiunea aplicată, împrejurarea că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor viitor, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 63¹ C. pen. cu privire la sancţiunea aplicată.

S-au anulat înscrisurile false de care inculpatul a uzat la comiterea faptei şi s-a constatat că partea vătămată nu a formulat pretenţii civile faţă de inculpat.

13. Inculpata G.I.E. a arătat că în luna septembrie 2011, în timp ce se întorcea de la munca câmpului, a fost oprită pe stradă de o persoană care s-a recomandat N. şi care i-a propus "să scoată un credit bancar, din care să primească o parte de bani"; acea persoană, pe care o identifică din fotografie ca fiind C.N., i-a spus că "o poate angaja" motiv pentru care inculpata i-a dat buletinul, iar după câteva zile s-a deplasat cu aceasta la sediul B. - Sucursala Braşov. Aici inculpata este întrebată despre locul de muncă şi declară necorespunzător adevărului - "aşa cum fusese învăţată de N."; inculpata recunoaşte că a afirmat angajatului de la unitatea bancară că "este gestionară, că are 12 clase, că este la facultate".

La data de 5 octombrie 2011 banca acordă inculpatei creditul în cuantum de 25.000 RON; banii sunt ridicaţi de inculpată care îi înmânează persoanei care a însoţit-o - N., iar din aceştia i se restituie doar 3.600 RON.

În drept, faptele inculpatei G.I.E. care în data de 29 septembrie 2011 a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 25.150 RON de la B. - Sucursala Braşov, inducând în eroare banca că este angajată la S.C. "G." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numitele C.N. şi B.R. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală şi contract individual de muncă), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatei instanţa a avut în vedere, alături de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic şi concret al faptei comise. Astfel, s-a reţinut că inculpata a acceptat cu uşurinţă să participe la activitatea infracţională fiind atrasă de modalitatea facilă de a obţine o sumă de bani fără muncă. Inculpata cunoştea foarte bine că nu putea obţine un credit bancar, că s-au utilizat acte false pentru a ajunge la un acord bancar. Că inculpata nu a cunoscut în amănunt toate actele ce au fost depuse la unitatea bancară nu are nicio relevanţă în ceea ce priveşte existenţa infracţiunii de uz de fals şi implicit a celei de înşelăciune în condiţiile în care inculpata cunoştea că nu a încheiat nici un contract de muncă (nu i s-au prezentat clauze contractuale, salariu etc), nu a lucrat la societatea pentru care s-au depus actele nici înainte şi nici după obţinerea creditului.

Instanţa a avut însă în vedere atitudinea procesuală corectă adoptată de inculpată, vârsta acesteia şi lipsa antecedentelor penale, precum şi concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov potrivit căruia inculpata este integrată social şi familial. Pentru aceste considerente, s-a reţinut faţă de inculpată dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Cu privire la infracţiunea de uz de fals s-a ales de către instanţă sancţiunea închisorii, iar urmare a aplicării dispoziţiilor art. 320¹ C. pen. şi art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat-o pe aceeaşi inculpată pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune la pedeapsa de 1 an închisoare. În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. Pe durata executării pedepsei principale s-a interzis inculpatei drept pedeapsă accesorie drepturile electorale pasive.

S-a considerat că faptele comise pot fi apreciate ca un incident izolat în viaţa inculpatei, sens în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei potrivit art. 81 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi s-a atras atenţia inculpatei asupra comportamentului său viitor. S-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea pedepsei accesorii.

S-a dispus anularea actelor false folosite de inculpată la comiterea faptelor, inclusiv a contractului de creditare ce s-a bazat pe astfel de înscrisuri constatate ca fiind false.

Constatând existenţa prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între acesta şi fapta inculpatei, ţinând seama de faptul că unitatea bancară a cesionat creanţa în favoarea E.K., s-a dispus obligarea inculpatei la plata pretenţiilor formulate de această din urmă societate.

14. Inculpatul G.C.B. cunoaşte faptul că mama sa a luat un credit în condiţii nelegale. Deşi este conştient de acest fapt, în luna octombrie 2011 este de acord cu propunerea venită de la o persoană despre care afirmă că este numita B.R., persoană care i-ar fi propus "să-l angajeze la firma sa ca să ia un credit". Inculpatul cunoştea că nu a lucrat nicio zi cu contract de muncă şi cu toate acestea dă actul său de identitate persoanei care l-a contactat; la data de 27 octombrie 2011, însoţit de "R.", se deplasează în Braşov şi solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 20.100 RON de la B. - Agenţia C. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, deşi inculpatul nu deţine permis de conducere.

Actele prezentate unităţii bancare pentru obţinerea creditului, acte primite de la numita "N.", sunt întocmite în fals - adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă, factură de gaz. Creditul a fost acordat de bancă la data de 31 octombrie 2011; inculpatul G.C.B. a ridicat suma de 20.000 RON în numerar, din care i-a revenit 3000 RON, iar "N." a ţinut restul sumei de bani.

În drept, faptele inculpatului G.C.B. care în data de 27 octombrie 2011 a solicitat şi obţinut un credit pentru nevoi personale în valoare de 20.100 RON de la B. - Agenţia C. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. în calitate de şofer, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţe de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă, factură de utilităţi), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere, alături de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social generic şi concret al faptei comise, persoana inculpatului.

Astfel, instanţa a constatat că inculpatul a cunoscut activitatea infracţională, a fost în cunoştinţă de cauză la momentul semnării contractului de creditare; este de remarcat prejudiciul creat părţii vătămate, precum şi faptul că inculpatul nu a înţeles să achite din valoarea acestuia. Instanţa a avut însă în vedere că inculpatul este în vârstă de 25 de ani, este căsătorit şi are trei copii în întreţinere şi nu este cunoscut cu antecedente penale. Aceste din urmă aspecte, coroborat şi cu concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov potrivit cărora faptele comise de inculpat sunt un incident în viaţa acestuia, conduc la reţinerea dispoziţiilor art. 74 alin. (2) C. pen.

Aşa fiind, pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. instanţa a ales pedeapsa închisorii, iar urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului G.C.B. la pedeapsa de 500 RON amendă penală. Pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. pentru care s-a stabilit vinovăţia, reţinând dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. Urmare a contopirii pedepselor s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare, iar pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturile electorale pasive.

Dat fiind aspectele de circumstanţiere a persoanei inculpatului, apreciind că săvârşirea unor astfel de infracţiuni este un incident izolat în viaţa inculpatului, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen., suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani. Totodată s-au pus în vedere inculpatului dispoziţiile art. 83 C. pen., iar pe durata suspendării executării pedepsei s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

Instanţa a dispus anularea înscrisurilor false folosite de inculpat în vederea obţinerii contractului, a dispus şi anularea contractului de creditare încheiat în baza acestor înscrisuri. S-au apreciat întrunite condiţiile antrenării răspunderii civile delictuale a inculpatului în raport de prejudiciul creat, şi se observă că prin acţiunea sa de inducere în eroare inculpatul a creat prejudiciul părţii vătămate. Aşa fiind, instanţa a obligat inculpatul la repararea prejudiciului cauzat părţii vătămate şi s-a ţinut seama de faptul că B. a cesionat creanţa în sumă de 21.351 RON în favoarea S.C. K.I. S.R.L.

15. Inculpatul C.M. a arătat că în cursul anului 2010, prin intermediul unui cunoscut despre care a susţinut că este H.I. - a ajuns să cunoască pe numitele C.N. şi B.R.; aceste două persoane i-ar fi solicitat sprijinul pentru a ridica un credit din bancă, sens în care l-au determinat să-şi facă şi buletin de Braşov. "N. i-ar fi spus că îl angajează la ea la firmă cu salariu mare (...) dacă va lua creditul" şi i s-a comunicat că cele două femei - N. şi R. - se vor ocupa de actele de angajare.

La data de 2 noiembrie 2011 inculpatul C.M. însoţit de trei persoane - H.I., C.N. şi T.L. - se deplasează la sediul U.C.F. Magazinul A. Braşov unde solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 5.149,8 RON, inducând în eroare unitatea de creditare că este angajat la S.C. "G." S.R.L. - deşi inculpatul nu a lucrat niciodată pentru această societate. Inculpatul a prezentat unităţii de creditare acte false pentru semnarea contractului, respectiv o adeverinţă de salariu. Creditul a fost respins de bancă.

La data de 06 decembrie 2011, C.M., având asupra sa alte acte false decât cele prezentate la U.C.F. Magazinul A. Braşov şi însoţit de "N." solicită un credit pentru nevoi personale în valoare de 19.600 RON, de la B. Agenţia V. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "R.C." S.R.L. Braşov în calitate de lucrător comercial; inculpatul prezintă unităţii bancare documente despre care cunoştea că sunt false - adeverinţă de salariu, contract individual de muncă, factură de gaz. Cu aceleaşi înscrisuri inculpatul solicită şi un card de credit pentru suma de 500 RON. Ambele credite i-au fost acordate la data de 21 decembrie 2011. Inculpatul susţine că nu a primit nimic din această sumă pe care ar fi predat-o în integralitate numitului H.I.

Faptele inculpatului sunt probate cu actele false existente la dosar, declaraţiile inculpatului, declaraţiile celorlalte persoane care cunosc despre aceste aspecte: H.I., C.N.

În drept, faptele inculpatului C.M. care în data de 02 noiembrie 2011 a solicitat un credit pentru nevoi personale în valoare de 5.149,8 RON, de la U.C.F. - Magazinul A. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "G." S.R.L. prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu), credit respins de bancă şi care în data de 06 decembrie 2011 a solicitat şi obţinut un credit pentru nevoi personale în valoare de 19.600 RON şi un card de credit pentru suma de 500 RON de la B. - Agenţia V. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "R.C." S.R.L. Braşov în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţă de salariu, contract individual de muncă, factură de utilităţi), realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere, alături de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic şi concret al faptelor comise, persoana inculpatului. Astfel, instanţa a avut în vedere perseverenţa infracţională de care a dat dovadă inculpatul prin prezentarea sa la unităţi bancare în diverse rânduri; instanţa a constatat că prejudiciul cauzat este unul important, iar inculpatul nu a înţeles să recupereze din valoarea acestuia. Tribunalul a observat atitudinea procesuală corectă a inculpatului care este în vârstă de 46 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale sens în care a aplicat inculpatului pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege pentru infracţiunile ce formează obiectul inculpării.

Aşa fiind, s-a ales pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. pedeapsa închisorii al cărei cuantum va fi de 3 luni; pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, iar urmare a aplicării dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Pe durata executării pedepsei principale s-a interzis inculpatului ca şi pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executare efectivă a sancţiunii, că faptele comise sunt un incident izolat în viaţa inculpatului, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., referitor la comportamentul pe care trebuie să-l aibă în viitor, în sensul că săvârşirea unei noi infracţiuni intenţionate poate atrage revocarea beneficiului suspendării condiţionate a executării pedepsei. Totodată s-a dispus potrivit art. 71 alin. (5) C. pen. suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

S-au anulat înscrisurile false prezentate de inculpat la încheierea contractului de creditare, inclusiv contractul de creditare încheiat în baza actelor false, urmare a trimiterii în judecată a inculpatului şi pentru acţiunea de inducere în eroare a părţii vătămate cu privire la îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea de credite.

Constatând întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, existenţa prejudiciului, a legăturii de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta inculpatului, s-a dispus obligarea inculpatului la plata pretenţiilor solicitate de societatea către care partea vătămată a cesionat creanţa în valoare de 22.472,44 RON - respectiv S.C. K.I. S.R.L.

16. Inculpata L.I. a susţinut că prin intermediul unui coleg de muncă de-al soţului său intră în legătură cu D.L. şi apoi cu mama acesteia, D.D., care i-ar fi spus că doreşte să "scoată un credit"; inculpata a replicat că nu este angajată însă D.D. i-a spus că o va angaja "pe hârtie ca vânzătoare" şi i-a cerut "factura curentă". Iniţial inculpata L.I. se deplasează la unitatea bancară însoţită de către o persoană despre care afirmă că ar fi D.L. Astfel, la data de 20 martie 2012, inculpata L.I. solicită un credit de nevoi personale în valoare de 15.150 RON de la B. Agenţia G. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajată la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de lucrător comercial; inculpata a prezentat unităţii bancare mai multe acte care nu corespundeau realităţii - adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă.

La data de 23 mai 2012 inculpatei i se aprobă creditul pe care îl retrage în numerar şi primeşte şi un card de cumpărături în valoare de 500 RON. Inculpata susţine că a predat toată suma de bani numitei D.D. care însă nu i-ar fi dat suma promisă, respectiv 1.000 - 2.000 lei.

Faptele inculpatei se probează cu înscrisurile false, declaraţiile inculpatei, ale numitei D.D.

În drept, faptele inculpatei L.I. care în data de 20 martie 2012 a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 15.150 RON, de la B. Agenţia G. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajată la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numita C.N. (adeverinţa de salariu, fişa fiscală, contract individual de muncă) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce s-au aplicat inculpatei instanţa a avut în vedere, alături de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social şi generic al faptelor comise, persoana inculpatei. Astfel, instanţa a avut în vedere modalitatea în care s-au comis faptele, împrejurarea că inculpata a achiesat în mod facil la solicitarea unei persoane pe care nu o cunoştea, valoarea prejudiciului creat şi nerecuperat de partea vătămată. Totodată, s-a constatat că inculpata este în vârstă de 44 de ani, nu are ocupaţie şi nu este cunoscută cu antecedente penale. Totodată instanţa a avut în vedere şi concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov potrivit cu care inculpata este integrată social şi familial, iar faptele prezente constituie un incident izolat în viaţa sa, sens în care s-au reţinut în cauză dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Aşa fiind, pentru infracţiunea de uz de fals s-a ales pedeapsa închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei la pedeapsa de 500 RON amendă penală pentru comiterea infracţiunii de uz de fals. Pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., 76 lit. d) C. pen. s-a dispus condamnarea aceleiaşi inculpate la pedeapsa de 1 an închisoare; urmare a aplicării regulilor de la concursul de infracţiuni, s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare. Alături de pedeapsa principală, s-a interzis inculpatei - drept pedeapsă accesorie - drepturile electorale pasive.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi s-a pus în vedere inculpatei că în cazul săvârşirii unei noi fapte prevăzute de legea penală s-a dispus executarea efectivă a pedepsei aplicate.

S-au anulat înscrisurile false folosite de inculpată la încheierea contractului de creditare, inclusiv contractul de creditare încheiat cu unitatea parte vătămată B.

S-a constatat că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale - existenţa prejudiciului, a legăturii de cauzalitate între fapta inculpatei şi prejudiciul creat, sens în care s-a dispus obligarea inculpatei la plata despăgubirilor solicitate de B., respectiv suma de 15.150 RON la care se adaugă dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 23 martie 2012 şi până la data plăţii integrale a debitului.

17. Inculpatul B.A. a arătat în declaraţia de la dosarul de urmărire penală, că o persoană, pe care o identifică ca fiind H.I., i-a propus să "scoată un credit (...) urmând să primească o parte din bani ce se vor încasa"; inculpatul a susţinut că datorită problemelor financiare a acceptat să procedeze în această manieră şi, după ce prietena sa S.V. obţine un credit cu acte false, a dat o copie de pe buletin lui H.I.

La data de 29 martie 2012 inculpatul solicită un credit de nevoi personale în valoare de 35.150 RON de la B. Agenţia C. Braşov, inducând în eroare instituţia că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de tâmplar; inculpatul a prezentat unităţii bancare acte care nu corespund realităţii, respectiv adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă, factură R. La data de 3 aprilie 2012 creditul este acordat, iar inculpatul B.A., însoţit de două persoane despre care se consemnează că ar fi D.G. şi H.I., ridică suma de 35.150 RON. Din această sumă inculpatul B.A. a primit 10.000 RON, iar restul ar fi fost împărţit de alte trei persoane despre care se susţine că ar fi: H.I., C.N. şi A.U.A.M.

În drept, faptele inculpatului B.A. care la data de 29 martie 2012, a solicitat şi obţinut un credit de nevoi personale în valoare de 35.150 RON de la B. Agenţia C. Braşov, inducând în eroare instituţia că este angajat la S.C. "N.C." S.R.L. în calitate de tâmplar, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de numitele C.N. şi A.U.A.M. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen.

Fapta inculpatului este probată cu înscrisurile false de la dosar, precum şi cu declaraţiile inculpatului, ale numiţilor H.I., C.N. şi A.U.A.M.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatului, instanţa a avut în vedere pe de o parte dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., iar pe de altă parte pericolul social generic şi concret al faptelor comise. Astfel, s-a reţinut că inculpatul a acceptat cu mare uşurinţă să participe la activitatea infracţională, a produs un prejudiciu important părţii vătămate, prejudiciu pe care nu l-a acoperit. Instanţa a avut însă în vedere atitudinea procesuală corectă a inculpatului, vârsta acestuia, precum şi împrejurarea că nu este cunoscut cu antecedente penale; potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov inculpatul este integrat social, iar comiterea faptelor reprezintă un incident izolat în viaţa sa. Ţinând seama de aceste considerente s-au reţinut cu privire la inculpat dispoziţiile art. 74 alin. (2) C. pen.

Aşa fiind, pentru infracţiunea de uz de fals s-a ales sancţiunea închisorii, iar în baza art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen. inculpatul B.A. a fost condamnat la pedeapsa de 500 RON amendă penală. pentru infracţiunea de înşelăciune, în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare. Urmare a contopirii celor două sancţiuni s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare şi s-a aplicat, drept pedeapsă accesorie, interzicerea drepturilor electorale pasive.

Apreciind că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea efectivă a pedepsei, că faptele săvârşite sunt un incident izolat în viaţa inculpatului, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani. Totodată s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii şi s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor comportamentului său viitor.

S-au anulat actele false utilizate de inculpat la obţinerea creditului, inclusiv contractul de credit încheiat de inculpat cu unitatea bancară. Pentru a dispune astfel, instanţa a avut în vedere, la fel ca în cazul altor inculpaţi din prezenta cauză, faptul că unitatea bancară a fost indusă în eroare prin intermediul actelor false şi i s-a creat un prejudiciu, prejudiciu ce constă în suma de bani acordată cu titlu de credit.

S-a constatat întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale şi, existând legătura de cauzalitate între fapta inculpatului şi prejudiciul creat părţii civile, s-a dispus obligarea inculpatului la plata către B. a sumei de 37.674,15 RON la care s-a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 3 aprilie 2012 până la data achitării integrale a debitului.

18. Inculpatul D.Ş.O. susţine că în luna august 2012 a stat câteva zile la numitul G.F. unde a cunoscut o femeie - pe care o identifică în persoana lui A.U.A.M. - care s-ar fi oferit să-l ajute să obţină un credit urmând să primească şi el "o parte din suma" obţinută. Inculpatul a recunoscut încă de la urmărire penală că a ştiut că i s-a propus să fie angrenat într-o acţiune ilicită ce avea drept scop obţinerea de credite bancare cu acte false şi a fost de acord să procedeze şi el în aceeaşi manieră întrucât avea nevoie de bani.

Inculpatul a susţinut că numita A.U.M. a fost cea care i-ar fi confecţionat actele false pe care le-a depus la unităţile de finanţare. Astfel, la data de 08 august 2012, inculpatul solicită şi obţine un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul A. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial; inculpatul a depus acte false la unitatea bancară, respectiv adeverinţă de salariu, fişă fiscală, factură de R. Cu creditul astfel obţinut inculpatul a achiziţionat un laptop S. în valoare de 2299 RON, existând indicii că acesta ar fi fost remis inculpatei A.U.A.M. care l-ar fi valorificat şi i-ar fi dat inculpatului suma de 100 RON.

La data de 10 august 2012 inculpatul D.Ş.O. solicită un credit de achiziţii de bunuri în valoare de 12.260 RON de la B. - Agenţia G. Braşov, inducând banca în eroare că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L., prezentând în acest sens documente false - adeverinţă de salariu, fişă fiscală. Creditul a fost respins de bancă.

Ulterior, la data de 13 august 2012 inculpatul D.Ş.O. solicită şi obţine un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul R. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens documente false - adeverinţă de salariu, fişă fiscală. Cu suma de bani obţinută inculpatul a achiziţionat un laptop marca T. în valoare de 2600 RON, existând indicii că ulterior l-ar fi remis inculpatei A.U.A.M., care i-ar fi dat inculpatului pentru serviciul său suma de 100 RON.

În drept, faptele inculpatului D.Ş.O. care în luna august 2012 a solicitat un credit de achiziţii de bunuri în valoare de 5.000 RON de la B. - Agenţia G. Braşov, inducând banca în eroare că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L., prezentând în acest sens documente false puse la dispoziţie de numita A.U.A.M. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală), confecţionate de aceasta din urmă, credit respins de bancă; care la data de 07 august 2012 a solicitat şi obţinut un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul A. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte false puse la dispoziţie de A.U.A.M. prin intermediul lui G.F.L. (adeverinţă de salariu, fişă fiscală); care la data de 13 august 2012 a solicitat şi obţinut un card de credit E.A.E., cu limită de sumă 3030 RON, de la E.R.S., magazinul R. Braşov, inducând în eroare instituţia de credit că este angajat la S.C. "R.P." S.R.L. în calitate de lucrător comercial, prezentând în acest sens acte (adeverinţă de salariu, fişă fiscală) puse la dispoziţie de numita A.U.A.M. realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi "înşelăciune" prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului sunt dovedite cu actele false existente la dosar, declaraţiile inculpatului şi ale numiţilor A.U.A.M., G.F.L.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce s-au aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere, alături de dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic şi concret a faptelor comise, persoana inculpatului. Astfel, s-a constatat că numărul actelor materiale denotă perseverenţă infracţională din partea inculpatului, aspect amplificat de lipsa unor resurse financiare stabile. Valoarea prejudiciului cauzat nu este de neglijat, iar faptul că inculpatul a acceptat să fie el însuşi "folosit" pentru a obţine o sumă modică de bani, relevă o atenţie deosebită din punct de vedere penal. Instanţa a avut însă în vedere şi concluziile referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, potrivit căruia există risc scăzut de reluare a activităţii infracţionale, sens în care sancţiunile ce s-au aplicat vor fi orientate spre limita minimă prevăzută de lege.

Aşa fiind, pentru infracţiunea de uz de fals s-a ales sancţiunea închisorii, iar în temeiul art. 291 teza a II-a C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul D.Ş.O. la pedeapsa de 6 luni închisoare; pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare. Urmare a aplicării dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. Instanţa a interzis inculpatului ca şi pedeapsă accesorie drepturile electorale pasive.

Având în vedere concluziile referatului de evaluare întocmit pentru inculpatul D.Ş.O. şi apreciind că scopul pedepsei poate fi atins fără executare efectivă a sancţiunii însă sub o supraveghere atentă din partea unui organism specializat, s-a dispus potrivit art. 86¹ C. pen. suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 6 ani. Executarea dispoziţiilor instanţei stabilite potrivit art. 86³ C. pen. (să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov conform programului de supraveghere ce va fi stabilit de acest serviciu; - să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliul, reşedinţă sau locuinţă precum şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; - să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă) a fost încredinţată Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Braşov, punând în vedere inculpatului că nerespectarea acestora sau comiterea unei noi infracţiuni în termenul de încercare atrage revocarea măsurii suspendării sub supraveghere dispuse. Totodată, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.

S-au anulat înscrisurile false utilizate de inculpat la încheierea contractelor cu societatea de creditare, inclusiv a contractelor de creditare aferente tranzacţiilor din datele de 13 august 2012 şi 20 august 2012 de către inculpat cu partea civilă S.C. E.R.S. prin magazinele S. Braşov şi magazinul R. Braşov. Instanţa a constatat întrunite condiţiile antrenării răspunderi civile delictuale a inculpatului în crearea prejudiciului cauzat părţii vătămate, sens în care a dispus obligarea inculpatului la repararea prejudiciului cauzat părţii civile E.R.S. în cuantum de 6.060 RON, la care se adaugă dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 de la data de 13 august 2012.

19. Cu referire la inculpatul A.T.M., instanţa a constatat că acesta este trimis în judecată doar pentru aceea că în data de 08 februarie 2012 a solicitat un credit pentru nevoi personale în valoare de 60.000 RON, de la B., Agenţia V.C. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens documente false - adeverinţă de salariu, fişă fiscală, contract individual de muncă. De menţionat că inculpatul nu era angajat la acea dată. Ulterior, după ce creditul a fost aprobat de către bancă, inculpatul nu a ridicat suma aprobată cu titlu de împrumut cu dobândă.

Cu privire la această faptă inculpatul a susţinut că în vara anului 2011 a cunoscut, prin intermediul lui A.L., pe numita A.U.A.M. care i-ar fi cerut ajutorul pentru obţinerea unui credit. Întrucât ar fi dorit să o ajute pe A.U.A.M., deşi cunoştea că urmează a folosi acte false, inculpatul acceptă să o ajute.

Pentru a semna actele, acestea i-au fost trimise la unitatea bancară corespunzătoare din localitatea de domiciliu - Bicaz. Ulterior acestui moment, inculpatului i s-a părut suspect comportamentul numitei A.U.A.M. şi a prietenului acesteia - N.V.A., motiv pentru care nu a mai dorit să ridice împrumutul ce deja a fost fusese aprobat de unitatea bancară.

În drept, fapta inculpatului A.T.M. care, la data de 08 februarie 2012 a solicitat un credit pentru nevoi personale în valoare de 60.000 RON, de la B., Agenţia V.C. Braşov, inducând în eroare banca că este angajat la S.C. "F.I." S.R.L. în calitate de gestionar, prezentând în acest sens documente despre care cunoştea că sunt false, respectiv adeverinţa de salariu, fisa fiscala, contract individual de muncă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de "uz de fals" prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen.

La individualizarea judiciară a sancţiunii ce s-a aplicat inculpatului instanţa a avut în vedere, alături de prevederile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pericolul social generic şi concret al faptei comise, persoana inculpatului. S-a reţinut astfel că inculpatul este trimis în judecată doar pentru infracţiunea de uz de fals, infracţiune ce rezultă cu prisosinţă din actele dosarului. Instanţa a constatat că inculpatul nu a ridicat creditul acordat de unitatea bancară şi a adoptat o atitudine procesuală corectă. S-a reţinut că inculpatul este în vârstă de 35 de ani, are loc de muncă şi potrivit referatului de evaluare comiterea faptei prezintă un incident cu totul izolat în viaţa sa, sens în care instanţa a reţinut în ceea ce-l priveşte circumstanţele prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen.

Aşa fiind, pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. s-a ales ca sancţiune pedeapsa închisorii, iar ca urmare a reţinerii dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. e) teza finală C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 1000 RON amendă penală. Pentru a conştientiza inculpatul asupra gravităţii faptei comise, dat fiind sancţiunea aplicată, împrejurarea că alte persoane din prezenta cauză vor avea o perioadă mai îndelungată de reflectat asupra comportamentului lor în viitor, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 63¹ C. pen. cu privire la sancţiunea aplicată.

S-au anulat înscrisurile false utilizate la obţinerea creditării. Instanţa a respins cererea de acordare a despăgubirilor civile formulate de unitatea bancară pentru inculpat - C.B. pentru suma de 890 RON - întrucât creditul acordat în data de 13 iunie 2012 nu a făcut obiectul dosarului prezent.

Deşi dosarul prezent constituie o parte a cauzei instrumentată iniţial sub nr. 42D/P/2012 al DIICOT - Serviciul Teritorial Braşov, instanţa a dispus anularea înscrisurilor false, ca o consecinţă a condamnării inculpaţilor pentru uzarea unor astfel de înscrisuri în vederea obţinerii de credite bancare. De asemenea, s-a constatat că următoarele obiecte constituie mijloc material de probă, sens în care vor rămâne ataşate dosarului, fiind bunuri ridicate de la inculpaţii ce au fost condamnaţi în prezenta cauză: 1 DVD marca T., numerotat 25, conţinând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. şi L.C.M.; 1 DVD marca T., numerotat 26, conţinând imagini surprinse de camerele de supraveghere ale C.B. cu prilejul solicitării de credite de către B.G., M.F. şi L.C.M.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, Serviciul Teritorial Braşov, inculpaţii Ş.D., H.I., G.C.B., G.I.E. şi partea civilă C.B.

Ministerul Public a criticat sentinţa pentru:

- netemeinicie în ce priveşte individualizarea judiciară şi modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaţilor B.R.G., B.G., B.G.D., F.B., H.R.C., L.I., L.C.M., B.I., D.Ş.O., M.F., A.T.M., Ş.D., C.M., G.C.B., G.I.E., G.T., B.A., şi N.V.B.;

2. nelegalitate referitor la inculpaţii B.R.G., F.B., Ş.D., L.C.M., G.C.B., G.I.E. cu privire la care nu s-a dispus anularea contractelor de creditare şi cesiune, respectiv: Contractul de creditare nr. 9488936 încheiat la data de 26 iulie 2011 între inculpatul B.R.G. cu B.;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. K.I. S.R.L., în situaţia inculpatului B.R.G.;

- Contractul de creditare şi garanţie nr. 839871 încheiat la data de 15 aprilie 2011 de inculpata F.B. cu I.B.;

- Contractul de overdraft încheiat la data de 23 iunie 2010 între inculpatul Ş.D. cu O.B.;

- Contractul de creditare şi garanţie reală imobiliară nr. 104 încheiat la data de 31 august 2011 de inculpata L.C.M. cu C.B.;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L., în cazul inculpatului G.C.B. şi

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L., în situaţia inculpatei G.I.E.;

3. nelegalitate în ce priveşte pedeapsa aplicată inculpatului H.I., aceasta fiind stabilită în alte limite decât cele legale.

Ministerul Public, în dezvoltarea motivelor de recurs aflate la dosar, a arătat, în esenţă, că în cazul inculpaţilor F.B., L.C.M., A.T.M., G.T. şi N.V.B. care au fost condamnaţi pentru comiterea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen. la pedepse cu amenda penală cuprinse între 1000 şi 1500 RON, s-ar fi impus condamnarea acestora la pedeapsa închisorii cu aplicarea art. 81 C. pen., pe considerentul că în mod greşit prima instanţă a reţinut în favoarea acestor inculpaţi circumstanţele prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen. În subsidiar, Ministerul Public a solicitat să se dispună majorarea cuantumului acestor amenzii, pentru că legiuitorul nu a avut în vedere ca în situaţia condamnării pentru anumite infracţiuni, cuantumul pedepselor cu amenda să fie mai mici decât în situaţia unor sancţiuni contravenţionale.

Referitor la inculpaţii B.R.G., B.G., B.I., D.Ş.O., M.F., Ş.D. şi C.M. Ministerul Public a solicitat ca pedeapsa rezultantă să fie executată în regim de detenţie, având în vedere că fiecare dintre cei enumeraţi au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 290 teza a II-a C. pen. şi art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., în formă continuată. De asemenea, aceşti inculpaţi, deşi au obţinut credite prin utilizarea unor acte false după comiterea infracţiunilor, după începerea cercetărilor nu au întreprins demersuri pentru a achita prejudiciul, fiind obligaţi la plata despăgubirilor civile conform dispozitivului. În subsidiar, a solicitat ca în cazul în care instanţa de control judiciar va aprecia că nu este necesar ca inculpaţii să executate pedeapsa rezultantă în regim de detenţie, a solicitat mărirea cuantumului pedepselor aplicate de către prima instanţă şi aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

În privinţa inculpaţilor B.A., H.R.C., B.G.D., L.I., G.C. şi G.E., Ministerul Public a apreciat că sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 86¹ C. pen. şi se impune ca executarea pedepsei rezultante aplicată să fie suspendată sub supraveghere, cu impunerea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute de art. 86³ C. pen.

Cu privire la cele două aspecte de nelegalitate, Ministerul Public a arătat că în cazul inculpatului H.I., prima instanţă a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cea legale, pedeapsa aplicată fiind de 3 luni închisoare, deşi urmare a aplicării dispoziţiilor referitoare la tentativă şi procedura simplificată, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 1 an şi 5 ani, astfel că aceasta este nelegală.

Cel de-al doilea aspect de nelegalitate invocat de Ministerul Public priveşte pe inculpaţii B.R.G., F.B., Ş.D., L.C.M., G.C. şi G.I.E. referitor la faptul că instanţa, în mod nelegal, nu a dispus anularea contractelor de creditare şi de cesiune încheiate de către aceşti inculpaţi, potrivit art. 348 C. proc. pen. care instituie obligativitatea ca în situaţia în care nu există constituire de parte civilă, instanţa trebuia să se pronunţe cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris. În acest sens, s-a invocat şi practica Curţii de Apel Braşov, respectiv Decizia penală nr. 42/Ap. din 9 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Braşov în dosarul 14.316/62/2011.

Astfel, Ministerul Public a solicitat să se dispună desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 încheiat la data de 26 iulie 2011 între inculpatul B.R.G. cu B.;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. K.I. S.R.L., în situaţia inculpatului B.R.G.;

- Contractul de creditare şi garanţie nr. 839871 încheiat la data de 15 aprilie 2011 de inculpata F.B. cu I.B.;

- Contractul de overdraft încheiat la data de 23 iunie 2010 între inculpatul Ş.D. cu O.B.;

- Contractul de creditare şi garanţie reală imobiliară nr. 104 încheiat la data de 31 august 2011 de inculpata L.C.M. cu C.B.;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L., în cazul inculpatului G.C.B. şi

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L., în situaţia inculpatei G.I.E. şi există o anexă la acest contract în care sunt menţionate contractele respective.

Partea civilă C.B. S.A. Sucursala Braşov a criticat hotărârea pentru netemeinice, solicitând:

- obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 18.828,4 RON la care să se adauge, în continuare, dobânzile, penalităţile şi comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plăţii integrale a contravalorii prejudiciului şi nu dobânda legală acordată de prima instanţă;

- condamnarea inculpatului B.G. şi obligarea acestuia la plata sumei de 35.042,34 RON cu dobânzile, penalităţile şi comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plăţii integrale a contravalorii prejudiciului, arătând că din dispozitivul hotărârii nu rezultă care este decizia instanţei cu privire la acest inculpat.

Inculpatul Ş.D. a solicitat admiterea apelului formulat, rejudecarea cauzei sub aspectul individualizării pedepsei şi acordarea cheltuielilor de judecată, arătând că i s-a aplicat o pedeapsă cuantificată corect în limitele prevăzute de lege, respectiv de 2 ani pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune şi de 6 luni pentru comiterea infracţiunii de uz de fals, aplicându-i-se pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, iar ca modalitate de executare aplicarea art. 86¹ C. pen. suspendarea sub supraveghere. În consecinţă, inculpatul a solicitat aplicarea art. 81 C. pen., respectiv suspendarea condiţionată a executării pedepsei, deoarece are un loc de muncă ce îl obligă să se deplaseze destul de mult prin ţară, că până la acest moment nu a fost în măsură să depună un înscris cu care să facă dovada celor susţinute, motiv pentru care a solicitat amânarea pronunţării pentru a depune acest înscris. În al doilea rând, inculpatul a criticat sentinţa în ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată care includ şi cheltuielile avocatului din oficiu numit de către instanţă, arătând că, deşi de la primul termen de judecată a fost prezent ca şi avocat ales al inculpatului, instanţa de fond a dispus să se menţină în continuare obligativitatea prezenţei avocatului din oficiu. Art. 171 C. proc. pen. specifică foarte clar modalitatea când se poate desemna avocat din oficiu şi când acest avocat din oficiu poate suplini lipsa avocatului ales, iar în cazul în care nu sunt aplicabile prevederile art. 189 C. proc. pen. cu privire la aceste cheltuieli de judecată, a solicitat ca aceste sume reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu să fie suportate de către stat şi nu de către inculpat.

Inculpatul H.I. a solicitat ca modalitatea de executare a pedepsei să fie suspendarea condiţionată, arătând că pedeapsa aplicată de către prima instanţă de 3 luni închisoare nu este mare, dar modalitatea de executare îl prejudiciază grav, deoarece are 7 copii în întreţinere, că este o persoană fără pregătire, nu ştie să scrie şi nici să citească, astfel încât a fost cât se poate de uşor să fie indus în eroare de către acele doamne care umblau prin sate la vremea respectivă şi care i-au promis acestuia că dacă va face un anumit împrumut primeşte nişte bani, ele urmând să plătească ratele, aceasta fiind prima întâlnire. Cea de-a doua întâlnire a fost atunci când au venit la Braşov şi l-au dus la banca unde le-a convenit acestor doamne, dar spre norocul său, fiind deosebit de sincer şi dând anumite date, cei de la bancă au refuzat împrumutul. Astfel, împrumutul nu s-a finalizat, rămânând în faza tentativei. În această situaţie, inculpatul nu contestă această pedeapsă ca şi întindere, dar o contestă ca şi modalitate de executare, s-a împlinit şi termenul de reabilitate, situaţie faţă de care nu mai este considerat cu antecedente penale.

Inculpata G.I.E. a solicitat reducerea pedepsei care i se pare mult prea mare faţă de consecinţele faptelor pe care le-a săvârşit, precum şi faţă de faptul că aceasta este printre puţinele care a dovedit că a plătit şi plăteşte în continuare creditul.

Inculpatul G.C. a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul micşorării acesteia, ţinându-se cont şi concluziile referatului de evaluare potrivit căruia faptele comise sunt un incident în viaţa sa, acesta se bucură de stabilitate acasă, este căsătorit, are 3 copii, prin urmare este perfect integrat în societate.

Prin Decizia penală nr. 109/Ap din 01 octombrie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori s-a dispus:

I. A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, Serviciul Teritorial Braşov împotriva Sentinţei penale nr. 49 din 25 februarie 2013 pronunţată de Tribunalul Braşov, pe care a desfiinţat-o în ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului H.I. şi omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 348 C. proc. pen. cu privire la desfiinţarea unor înscrisuri şi rejudecând în aceste limite:

A reţinut în favoarea inculpatului H.I. circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. şi menţine pedepsele aplicate pentru aceste infracţiuni.

În baza art. 348 C. proc. pen. a desfiinţat următoarele înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 din 20 iulie 2011 încheiat de inculpatul B.G. cu B., aflat la dosarul de urmărire penală;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din data de 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L. cu privire la inculpata G.I.E., aflat la dosar;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. K.I. S.R.L. cu privire la inculpaţii B.R.G. şi G.C.B., aflat la dosar.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

II. A respins apelurile declarate de partea civilă C.B. România şi inculpaţii Ş.D., H.I., G.I.E. şi G.C.B. împotriva aceleiaşi sentinţe.

A obligat pe inculpaţii Ş.D., H.I. să plătească statului sumele de câte 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, inclusiv onorariile parţiale ale apărătorilor din oficiu, iar inculpaţii G.I.E. şi G.C.B. sumele de câte 600 RON cu acelaşi titlu şi partea civilă recurentă suma de 300 RON cu acelaşi titlu, restul acestor cheltuieli rămân în sarcina statului.

Onorariile avocaţilor din oficiu I.N.E., B.L., F.O., S.R., Ş.A., P.C., H.C., M.Ş., V.A., N.A., G.V., C.E. pentru intimaţii inculpaţi B.R.G., L.C.M., L.I., B.I., B.G., B.G.D., M.F., A.T.M., N.V.B., C.M., D.Ş.O. şi G.T., în sumă de câte 400 lei a stabilit a fi suportate din fondurile Ministerului Justiţiei.

Verificând hotărârea atacată în raport cu prevederile art. 378 C. proc. pen., instanţa de prim control judiciar a constatat că apelul promovat de Ministerul Public este întemeiat, în timp ce apelurile declarate de parte civilă şi inculpaţi sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

În ce priveşte starea de fapt, a apreciat că aceasta a fost corect reţinută de prima instanţă, în deplină concordanţă cu probele administrate în cauză, caracterizarea juridică a faptelor comise de inculpaţi fiind cea legală.

Astfel, în faţa primei instanţe, inculpaţii A.T.M., B.R.G., B.G., B.G.D., B.I., B.A., C.M., D.Ş.O., F.B., G.C.B., G.I.E., G.T., H.R.C., H.I., L.I., L.C.M., M.F., N.V.B. şi Ş.D., au declarat că doresc aplicarea procedurii simplificate, că recunosc comiterea faptelor astfel cum s-a dispus trimiterea lor în judecată prin rechizitoriu şi au cunoştinţă despre consecinţele acestei recunoaşteri. De altfel, parte dintre inculpaţi au înţeles să nu se prezinte la instanţă, însă au comunicat prin înscris notarial solicitarea lor de aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen.

S-a arătat că instanţa de fond a constatat în mod corect că probatoriul administrat în cauză în cursul urmăririi penale în ceea ce priveşte pe inculpaţii anterior menţionaţi respectă condiţiile de legalitate, sens în care a procedat la soluţionarea cauzei avându-se în vedere probele administrate în prima fază a procesului penal, precum şi referatele de evaluare întocmite în cauză sau înscrisurile în probaţiune şi a luat act, de asemenea, de faptul că inculpatul C.M. nu a mai dorit să ofere declaraţii în cauză.

În consecinţă, la termenul din 18 februarie 2013, Tribunalul Braşov a dispus disjungerea cauzei privind pe aceşti inculpaţi, formându-se un nou dosar, cu nr. 2050/62/2013 pentru ceilalţi inculpaţi ce nu au solicitat aplicarea procedurii abreviate.

Aşadar, a constatat că singurele chestiuni supuse devoluţiunii sunt cele invocate în motivele de apel de către Ministerul Public, parte civilă şi inculpaţii apelanţi.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor B.R.G., B.G., B.G.D., F.B., H.R.C., L.I., L.C.M., B.I., D.Ş.O., M.F., A.T.M., Ş.D., C.M., G.H.C.B., G.I.E., G.T., B.A., N.V.B., precum şi a modalităţii de executare a acestora, instanţa de apel a constatat că au fost respectate toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. Astfel, s-a constatat corect că pericolul social al faptelor este moderat, împrejurările săvârşirii acestora - numărul mare al actelor materiale şi perioada îndelungată de timp în care au săvârşit activitatea ilicită, faptul că o parte dintre inculpaţi au încercat să atenueze urmările faptelor, achitând o mare parte din prejudiciul cauzat, dar şi circumstanţele personale ale acestora, au fost motive faţă de care prima instanţă, analizând distinct situaţia fiecărui inculpat, a aplicat pedepse conforme criteriilor de individualizare, cu o motivare pe care Curtea şi-a însuşit-o integral.

Din această perspectivă, a arătat că nu este de neglijat că aceşti inculpaţi au înţeles să solicite aplicarea procedurii abreviate, sens în care a făcut următoarele precizări:

Art. 320¹ C. proc. pen. a fost introdus în legislaţia română urmare a recunoaşterii, garantării şi aplicării art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor sale fundamentale, ce garantează acuzatului dreptul să întrebe sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării. Acest drept are caracter relativ, acuzatul putând să renunţe la exercitarea acestuia în faţa unei instanţe independente şi imparţiale şi să aleagă să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a arătat că acuzatul are posibilitatea de a renunţa la dreptul garantat de art. 6 parag. 3 lit. d) din Convenţia europeană şi, pe cale de consecinţă, nu poate pretinde că i-a fost încălcat acest drept, în cazul în care instanţa îşi întemeiază hotărârea de condamnare pe declaraţia dată în cursul urmăririi penale de un martor (inclusiv anonim), la a cărui audiere acuzatul a renunţat (Hotărârea din 28 august 1991, în cauza Brandstetter contra Austriei, parag. 49).

Această instituţie are la bază conceptul de "justiţie negociată", doctrina oferind o definiţie acestui concept, arătând că prin "justiţie negociată" se înţelege "acea procedură prin care se permite părţilor să intervină, într-o măsură mai restrânsă sau mai extinsă, fie într-o formă pozitivă, care implică o acceptare, fie într-o manieră negativă, care presupune lipsa unui refuz, în cadrul procedurilor penale, putând să influenţeze prin demersul lor deznodământul acestor proceduri. Posibilitatea conferită inculpatului de a refuza sau de a accepta anumite propuneri, privită izolat, nu este de natură a conferi un caracter negociat procedurilor. Accentul cade pe posibilitatea părţilor de a supune discuţiilor aspecte ce ţin de desfăşurarea procedurilor penale, având puterea ca, prin concesii reciproce, să influenţeze măcar parţial conţinutul acestor propuneri, ajungându-se în final la pronunţarea unei hotărâri care să reprezinte rezultatul negocierilor".

În sistemul de drept anglo-saxon (care a stat la baza tuturor reglementărilor din dreptul continental în materia justiţiei negociate) obiectul negocierii îl poate constitui pedeapsa (în procedura "sentence barganing"), existând un acord vertical care se impune judecătorului în stabilirea pedepsei, ori chiar învinuirea (procedura "charge barganing"), când se realizează un acord orizontal între persoana acuzată şi procuror, acesta din urmă putând fie să renunţe la acuzaţii, fie să modifice învinuirea, cu precizarea că în sistemul nostru de drept are la bază concepţia dreptului continental, nu cea de common-law.

Reglementarea procedurii judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţie reprezintă transpunerea în procedura penală actuală a dispoziţiilor art. 374 din noul C. proc. pen. potrivit căruia:

"(1) Până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara, personal sau prin înscris autentic, că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

(2) Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe.

(3) La termenul de judecată, când cauza se află în stare de judecată, instanţa îl întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi acordă cuvântul procurorului, celorlalte părţi şi persoanei vătămate asupra cererii formulate.

(4) Instanţa de judecată admite cererea atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse şi procedează la audierea inculpatului, potrivit art. 378.

(5) În caz de admitere a cererii, preşedintele explică persoanei vătămate că se poate constitui parte civilă şi întreabă partea civilă şi partea responsabilă civilmente dacă propun administrarea de probe. Instanţa poate dispune disjungerea acţiunii civile, potrivit art. 26, dacă pentru soluţionarea acesteia este necesară administrarea de probe, prin care s-ar prelungi în mod nejustificat soluţionarea acţiunii penale.

(6) În caz de admitere a cererii, dispoziţiile art. 386 şi 391 - 395 se aplică în mod corespunzător.

(7) Instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei amenzii. Dispoziţiile alin. (1) - (6) nu se aplică în cazul în care acţiunea penală vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţie pe viaţă".

Prin urmare, acest nou concept derivă din necesitatea reformei penale şi instanţa are a constata că potrivit acestei noi instituţii, inculpatul care îşi recunoaşte vinovăţia (nu pur şi simplu, ci sub rezerva îndeplinirii cerinţelor legale) beneficiază de reducerea limitelor speciale de pedeapsă cu o treime şi în ipoteza existenţei altor circumstanţe (fie agravante, fie atenuante), efectul acestora se raportează la limitele de pedeapsă astfel reduse.

Acest beneficiu acordat persoanei care este judecată în baza acordului de vinovăţie, trebuie reflectat în pedeapsa aplicată, având în vedere că durata procedurii este redusă considerabil, nu se mai administrează alte probe, prin urmare, celeritatea procedurii este accentuată.

Astfel, raportat la faptele fiecăruia, dar şi la circumstanţele personale, a arătat că prima instanţă a aplicat inculpaţilor F.B., L.C.M., A.T.M., G.T. şi N.V.B., pentru comiterea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a C. pen., pedepse cu amenda penală cuprinse între 1000 şi 1500 RON; inculpaţilor B.R.G., B.G., B.I., D.Ş.O., M.F., Ş.D. şi C.M., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 290 teza a II-a C. pen. şi art. 215 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., în formă continuată, pedepse cu închisoarea, cu suspendare sub supraveghere (inculpaţii B.R.G., B.G., B.I., D.Ş.O., M.F., Ş.D.) sau suspendare condiţionată faţă de ceilalţi inculpaţi.

Instanţa de apel, fără a mai relua motivarea primei instanţe, a constatat că aceste pedepse corespund scopului general şi special al prevenţiei penale şi a apreciat că nu se impune nici majorarea, nici schimbarea modalităţii de executare, acestea fiind conforme prevederilor art. 72 C. pen.

Cu privire la critica formulată de Ministerul Public referitoare la nelegalitatea pedepsei aplicate inculpatului H.I., a apreciat că aceasta este întemeiată.

Astfel, a arătat că acesta a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3), cu aplicarea 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. şi de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen.

Limitele legale ale pedepsei pentru infracţiunea de înşelăciune sunt închisoarea de la 3 la 15 ani; prin reducere la jumătate conform art. 20 C. pen. sunt de la 1 an şi 6 luni la 7 ani şi 6 luni închisoare; prin reducerea cu o treime conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. limitele sunt de la unu la 5 ani închisoare.

În consecinţă, a susţinut că pedeapsa aplicată de prima instanţă inculpatului H.I. de 3 luni închisoare este nelegală, deoarece limita minimă este de 1 an închisoare.

Pe de altă parte, este de observat că, deşi inculpatul se află în stare de recidivă postexecutorie raportat la condamnarea acestuia la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare prin Sentinţa penală nr. 82 din 15 martie 2001 pronunţată de Tribunalul Braşov, definitivă prin Decizia penală nr. 170 din 11 iulie 2001 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, a constatat că nu este împlinit termenul de reabilitare, calculat conform art. 135 lit. b) şi art. 136 C. pen., de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale şi că acesta se află în stare de recidivă postexecutorie, faptele pentru care a fost trimis în judecată în prezentul dosar fiind comise în luna iunie 2011.

Totuşi, având în vedere că de la data la care a luat sfârşit executarea pedepsei anterioare, inculpatul nu a mai comis alte fapte, că infracţiunea de înşelăciune a rămas în forma tentativei, că inculpatul a participat o singură dată la activitatea de inducere în eroare a unei instituţii de credit şi nu s-a produs nici un prejudiciu, atitudinea procesuală sinceră a inculpatului, vârsta acestuia - 35 ani - faptul că este căsătorit şi are patru copii în întreţinere (acesta fiind cel mai probabil motivul pentru care fiind luat "de pe câmp" de la lucru a acceptat cu uşurinţă angrenarea în activitatea infracţională), instanţa de apel a constatat că în cauză sunt incidente circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen., astfel că potrivit art. 76 lit. c) C. pen. se poate aplica acestuia o pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii menţionate şi pentru infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. pedeapsa amenzii penale în cuantum de 500 RON, aceste pedepse fiind suficiente şi de natură să conducă la reeducarea inculpatului şi la realizarea scopului de prevenţie generală pe care îl are sancţiunea penală.

Instanţa de control judiciar a apreciat că în situaţia în care sunt aplicabile şi circumstanţe atenuante legale sau judiciare prevăzute de art. 73 - 74 C. pen. în favoarea inculpatului, aplicarea efectelor circumstanţelor atenuante se face prin raportarea la limitele pedepsei închisorii reduse ca urmare a aplicării procedurii prevăzute de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Referitor la motivul de apel invocat de Ministerul Public întemeiat pe dispoziţiile art. 348 C. proc. pen. - desfiinţarea unor înscrisuri, instanţa de apel a constatat că s-a solicitat desfiinţarea următoarelor înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 încheiat la data de 26 iulie 2011 între inculpatul B.R.G. cu B.;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. K.I. S.R.L., în situaţia inculpatului B.R.G.;

- Contractul de creditare şi garanţie nr. 839871 încheiat la data de 15 aprilie 2011 de inculpata F.B. cu I.B.;

- Contractul de overdraft încheiat la data de 23 iunie 2010 între inculpatul Ş.D. cu O.B.;

- Contractul de creditare şi garanţie reală imobiliară nr. 104 încheiat la data de 31 august 2011 de inculpata L.C.M. cu C.B.;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L., în cazul inculpatului G.C.B. şi

În această privinţă, s-a observat că, aşa cum corect a reţinut şi prima instanţă, o parte dintre persoanele vătămate au cedat creanţele către diverse societăţi de recuperare de credite, astfel încât acestea s-au subrogat în drepturile părţilor civile iniţiale.

Totuşi, instanţa nu a putut proceda în toate cazurile la anularea şi a contractelor de creditare, chiar dacă acestea au fost încheiate având la bază acte false întrucât, unii dintre inculpaţi nu au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune; instanţa nu a fost sesizată cu anularea contractelor de creditare, iar în situaţia în care s-ar urma întocmai principiul "accesorium sequitur principale" s-ar crea unităţii bancare o situaţie defavorabilă, instanţa neputând soluţiona acţiunea civilă (infracţiunea prev. de art. 291 C. pen. nu comportă latura civilă). Unitatea bancară va putea solicita anularea contractului de credit în situaţia în care instanţa va constata vinovăţia penală a celorlalte persoane faţă de care cauza a fost disjunsă, persoane trimise în judecată inclusiv pentru infracţiunea de înşelăciune, caz în care se poate solicita şi acordarea de despăgubiri.

De asemenea, s-a arătat că la dosar nu există contractul de overdraft încheiat de către inculpatul Ş.D. cu O.B. la data de 23 iunie 2010, astfel că acesta nu poate fi anulat. În plus, O.B. a cedat contractul de credit către O.F., astfel încât instanţa a dispus, în mod corect, obligarea inculpatului, către această din urmă societate, la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, dar nu se poate dispune anularea acestui contract, ce nici nu se află la dosar.

Referitor la Contractul de creditare şi garanţie nr. 839871 din 15 aprilie 2011 încheiat de inculpata F.B. şi I.B., întrucât s-a constatat de către procuror că inculpata nu a avut intenţia de a înşela şi prin urmare nu este trimisă în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune, instanţa nu a procedat la anularea contractului de credit încheiat, aşa cum corect a stabilit şi instanţa de fond.

În legătură cu Contractul de creditare şi garanţie reală imobiliară nr. 104 din 31 august 2011 încheiat între inculpata L.C.M. şi C.B., aşa cum corect a reţinut prima instanţă, având în vedere că infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este o infracţiune de pericol şi întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune - lipsa prejudiciului - instanţa nu a dispus anularea contractului de creditare (a lui "negotium") întrucât acest înscris este cel în baza căruia partea vătămată poate cere recuperarea creditului acordat, iar în lipsa acestuia banca se vede nevoită - fără trimiterea în judecată a inculpatei şi pentru infracţiunea de înşelăciune - şi în condiţiile respingerii pretenţiilor în prezenta cauză şi a nesolicitării de către Ministerul Public sau a părţii vătămate a anulării actului, în imposibilitatea recuperării eventualului prejudiciu (prejudiciu ce va deveni actual la momentul anulării înscrisului).

Deşi prima instanţă a reţinut în legătură cu faptele comise de inculpatul B.G.R. că înscrisurile false aflate în dosarul de urmărire penală se vor anula, nu a procedat la anularea Contractului de creditare nr. 9488936 din 20 iulie 2011 încheiat de inculpatul B.G. cu B., aflat dosarul de urmărire penală şi a Contractului de cesiune de creanţă nr. 19 din data de 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L. cu privire la inculpata G.I.E., aflat la dosar. S-a apreciat că acest ultim contract va trebui anulat, chiar dacă partea vătămată a cesionat creanţa S.C. K.I. S.R.L., societate care astfel s-a subrogat în drepturile părţii civile B., deoarece şi contractul de cesiune a avut la bază acelaşi act fals ce a sta la baza contractului de creditare.

Aceeaşi este situaţia şi în ce priveşte contractul de cesiune de creanţă nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. K.I. S.R.L. cu privire la inculpaţii B.R.G. şi G.C.B., aflat la dosar, ce va fi anulat din aceleaşi considerente.

În ceea ce priveşte apelul părţii civile, instanţa a constatat că aceasta a solicitat obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 18.828,4 RON la care să se adauge, în continuare, dobânzile, penalităţile şi comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plăţii integrale a contravalorii prejudiciului şi nu dobânda legală acordată de prima instanţă şi condamnarea inculpatului B.G. şi obligarea acestuia la plata sumei de 35.042,34 RON cu dobânzile, penalităţile şi comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plăţii integrale a contravalorii prejudiciului, arătând că din dispozitivul hotărârii nu rezultă care este decizia instanţei cu privire la acest inculpat.

Instanţa de prim control judiciar a constatat că faţă de inculpatul B.G., apelul este inadmisibil, deoarece hotărârea atacată nu îl priveşte pe acesta; faţă de acest inculpat s-a dispus disjungerea cauzei (alături de alţi inculpaţi), aspect ce rezultă din practicaua hotărârii, astfel că motivul invocat de parte civilă în sensul că din dispozitivul hotărârii nu rezultă care este decizia instanţei cu privire la acest inculpat, nici nu poate fi avut în vedere, câtă vreme hotărârea nu îl priveşte pe acesta; parte civilă ar fi trebuit să lectureze hotărârea în întregul ei ori să consulte încheierea de şedinţă publicată în sistemul E. pentru a vedea care este motivul pentru care hotărârea nu îl priveşte pe acesta.

În consecinţă, acest motiv de apel a fost respins ca inadmisibil.

Cel de-al doilea motiv de apel, referitor la obligarea inculpatului B.G. la plata sumei de 18.828,4 RON la care să se adauge, în continuare, dobânzile, penalităţile şi comisioanele bancare provenite din contractul de credit, până la data plăţii integrale a contravalorii prejudiciului şi nu dobânda legală acordată de prima instanţă, instanţa de control judiciar a constatat că în mod legal şi corect prima instanţă a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în plata sumei ce reprezintă obiectul contractului de creditare, la care a adăugat dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 începând de la data de 5 septembrie 2011 şi până la data plăţii integrale a debitului. Instanţa penală nu a dispus asupra comisioanelor bancare (fără a discuta de legalitatea acestora), ci doar asupra dobânzilor remuneratorii şi penalizatorii, aşa cum corect a procedat şi instanţa de fond.

În consecinţă, a apreciat acest motiv de apel este lipsit de temei, astfel că apelul declarat de parte civilă a fost respins în condiţiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Referitor la apelurile declarate de inculpaţii Ş.D., H.I., G.I.E. şi G.C.B., instanţa a constatat că şi acestea sunt lipsite de temei.

Toate apelurile vizează reducerea pedepselor aplicate sau modalitatea de executare, astfel:

Inculpatul Ş.D. a solicitat aplicarea art. 81 C. pen., respectiv suspendarea condiţionată a executării pedepsei, în loc de suspendarea sub supraveghere, deoarece acesta are un loc de muncă care îl obligă să se deplaseze destul de mult prin ţară.

Inculpatul H.I. a solicitat schimbarea modalităţii de executare, pe considerentul că a intervenit reabilitarea faţă de condamnarea anterioară; apelul acestuia a fost analizat de instanţă odată cu apelul declarat de Ministerul Public care îl priveşte.

Inculpaţii G.I.E. şi G.C.B. au solicitat reducerea pedepselor.

Instanţa a constatat că inculpatul Ş.D., deşi a solicitata amânarea pronunţării pentru a justifica împrejurarea că are un loc de muncă ce implică dese deplasări în ţară, nu a făcut acest lucru, deşi instanţa a amânat pronunţarea, dar inculpatul a depus doar concluzii scrise.

Raportat la faptele comise de acesta, de înşelăciune şi uz de fals, de valoarea prejudiciului creat prin acestea, de persoana inculpatului, instanţa a constatat că modalitatea aleasă de prima instanţă, a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei este corectă şi corespunde scopului general şi special al prevenţiei penale.

Acest inculpat a criticat hotărârea şi în ce priveşte acordarea cheltuielilor de judecată care includ şi cheltuielile avocatului din oficiu numit de către instanţă. Inculpat a precizat că deşi de la primul termen de judecată a fost prezent şi avocatul ales, instanţa de fond a dispus să se menţină în continuare obligativitatea prezenţei avocatului din oficiu. Art. 171 C. proc. pen. specifică modalitatea când se poate desemna avocat din oficiu şi când acest avocat din oficiu poate suplini lipsa avocatului ales. În cazul în care nu sunt aplicabile prevederile art. 189 C. proc. pen. cu privire la aceste cheltuieli de judecată, a solicitat instanţei de control judiciar să analizeze dacă aceste cheltuieli pot fi asimilate cu asistenţa gratuită a acestor inculpaţi, urmând ca aceste sume reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu să fie suportate de către stat.

Art. 189 C. proc. pen. are ca denumire marginală "acoperirea cheltuielilor judiciare" şi stabileşte modalitatea în care aceste sume, din textul menţionat rezultă că sumele avansate de stat includ retribuirea apărătorilor şi orice alte cheltuieli ocazionate de desfăşurarea procesului.

Este adevărat că inculpatul a fost reprezentat sau asistat de avocat ales pe tot parcursul procedurii în faţa primei instanţe însă, faţă de complexitatea cauzei, numărul foarte mare al inculpaţilor în această cauză, pentru asigurarea caracterului rezonabil al procedurii penale şi pentru a nu se amâna cauza datorită posibilităţii absenţei unor apărători aleşi, prima instanţă a procedat în mod corect la menţinerea obligativităţii prezenţei şi a avocaţilor din oficiu.

Asigurarea caracterului rezonabil al procedurii potrivit dispoziţiilor din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor sale Fundamentale este un deziderat ce nu poate fi realizat în acelaşi mod în toate cauzele; într-o cauză cum este cea dedusă judecăţii, în care au existat iniţial peste 30 de inculpaţi, 19 dintre aceştia alegând să le fie aplicate dispoziţiile privind procedura abreviată, practica a demonstrat că este posibilă amânarea repetată pentru absenţa unor apărători aleşi, la mai multe termene consecutive, caz în care nu mai poate fi asigurat caracterul rezonabil al procedurii.

În consecinţă, aplicarea dispoziţiilor anterior menţionate nu poate fi imputabilă organului judiciar, astfel că inculpatul va fi obligat la plata onorariului apărătorului din oficiu, motivul de apel fiind lipsit de temei.

Instanţa de apel nu a mai reluat aspectele descrise în analiza apelului Ministerul Public cu privire la inculpatul H.I., constatând doar că acesta nu este întemeiat.

În mod asemănător şi faţă de inculpaţii G.I.E. şi G.C.B., s-a reţinut că prima instanţă a avut în vedere toate criteriile de individualizare judiciară a pedepsei prevăzută de art. 72 C. pen., pe care le-a valorificat în mod eficient, pedepsele aplicate de câte 1 an închisoare cu suspendarea condiţionată a executării fiind suficiente şi de natură să conducă la realizarea reeducării inculpaţilor şi a scopului de prevenţie generală pe care îl are sancţiunea penală.

În consecinţă, apelurile promovate de inculpaţi au fost respinse în condiţiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Faţă de cele expuse cu prilejul analizării recursului declarat de Ministerul Public, instanţa l-a admis potrivit art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a desfiinţat hotărârea atacată în ce priveşte individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului H.I. şi omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 348 C. proc. pen. cu privire la desfiinţarea unor înscrisuri şi cu prilejul rejudecării în aceste limite:

A reţinut în favoarea inculpatului H.I. circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (2), art. 76 lit. e) C. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 291 teza a II-a, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (2), 76 lit. d) C. pen. pentru infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 320¹ C. proc. pen. şi a menţinut pedepsele aplicate pentru aceste infracţiuni.

În baza art. 348 C. proc. pen. a desfiinţat următoarele înscrisuri:

- Contractul de creditare nr. 9488936 din 20 iulie 2011 încheiat de inculpatul B.G. cu B., aflat la dosarul de urmărire penală;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 19 din data de 28 septembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. E.K. S.R.L. cu privire la inculpata G.I.E., aflat la dosar;

- Contractul de cesiune de creanţă nr. 21 din 28 noiembrie 2012 încheiat între B. şi S.C. K.I. S.R.L. cu privire la inculpaţii B.R.G. şi G.C.B., aflat la dosar.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

A făcut aplicarea art. 192 C. proc. pen.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov, de partea civilă C.B. R. S.A. - Sucursala Braşov şi inculpatul H.I.

Oral în instanţă, parchetul a arătat că susţine numai motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., sens în care a arătat că s-a dat o greşită interpretare normelor de drept în ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile a cauzei, ca urmare a păstrării contractelor încheiate cu banca de către inculpaţii Ş.D., F.B. şi L.C.M.

A susţinut că, faptul că la dosar nu exista contractul de overdraft încheiat de inculpatul Ş.D. cu O.B. nu justifică refuzul instanţei de a dispune anularea acestui înscris în conformitate cu dispoziţiile art. 348 C. proc. pen., aspect în raport de care a apreciat că s-a făcut o încălcare a acestei dispoziţii de drept, având în vedere faptul că, într-o situaţie similară, respectiv în cazul inculpatului B.R.G., instanţa a dispus atât anularea contractului de creditare cât şi a contractului de cesiune de creanţă încheiat între partea vătămată şi societăţile de recuperare.

Totodată, a arătat că şi în privinţa contractului încheiat între inculpata F.B. şi I.B., se impunea desfiinţarea acestui înscris, în baza dispoziţiilor art. 348 C. proc. pen., iar în ceea ce priveşte contractul de creditare încheiat între inculpata L.C.M. şi C.B., de asemenea, instanţa era obligată să dispună desfiinţarea acestui înscris, întrucât partea vătămată ar fi putut să ceară recuperarea creditului în baza răspunderii civile delictuale.

Recurentul inculpat H.I., având cuvântul, a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., arătând că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului este prea aspră în raport de faptul că inculpatul nu a primit creditul respectiv şi a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

Recurenta partea civilă C.B.R. S.A. - Sucursala Braşov a solicitat în baza art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. obligarea la plata dobânzilor remuneratorii penalităţilor şi comisioanelor bancare prevăzute de contractul de credit până la data plăţii integrale a prejudiciului şi nu la plata dobânzii legale remuneratorii.

Înalta Curte analizând recursurile formulate apreciază că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi expuse:

Analiza recursului formulat astfel cum a fost structurat de parchet, relevă în opinia Înaltei Curţi, în acord cu opinia celorlalte două instanţe, inaplicabilitatea acestui caz de casare în raport de următoarele aspecte, care raportat la fiecare dintre cei trei inculpaţi şi în raport de situaţia juridică face imposibilă anularea înscrisurilor solicitate:

Cu privire la inculpatul Ş.D. din actele dosarului,rezultă că O.B. a cedat contractul de credit către O.F., astfel încât instanţele au dispus şi respectiv menţinut în mod corect, obligarea inculpatului, către această din urmă societate, la plata sumelor cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă, astfel că nu se poate dispune anularea acestui contract, pentru că în atare condiţii partea civilă s-ar afla în imposibilitate de a-şi recupera creanţele, ori scopul procesului penal include ca şi finalitate pe lângă tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate de comiterea unei infracţiuni şi repararea prejudiciului cauzat printr-o faptă penală ce a generat pagube, cum este şi cazul acestui inculpat.

Referitor la inculpata F.B., se constată că în ceea ce o priveşte pe aceasta, Contractul de creditare şi garanţie nr. 839871 din 15 aprilie 2011 încheiat de inculpată şi I.B., nu poate fi anulat, analiza actelor dosarului relevă că pe durata urmăririi penale ce a făcut obiectul prezentei speţe s-a constatat că inculpata nu a avut intenţia de a înşela şi prin urmare nu a fost trimisă în judecată pentru infracţiunea de înşelăciune, astfel că nu se poate proceda la anularea contractului de credit încheiat, aşa cum corect a stabilit şi instanţa de fond.

Iar în legătură cu contractul de creditare şi garanţie reală imobiliară nr. 104 din 31 august 2011 încheiat între inculpata L.C.M. şi C.B., având în vedere că infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatei este o infracţiune de pericol şi întrucât s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune - lipsa prejudiciului - de asemenea în mod corect nu s-a putut dispune anularea contractului de creditare (a lui "negotium") întrucât acest înscris este cel în baza căruia partea vătămată poate cere recuperarea creditului acordat, iar în lipsa acestuia banca se vede nevoită - fără trimiterea în judecată a inculpatei şi pentru infracţiunea de înşelăciune - şi în condiţiile respingerii pretenţiilor în prezenta cauză şi a nesolicitării de către Ministerul Public sau a părţii vătămate a anulării actului, în imposibilitatea recuperării eventualului prejudiciu (prejudiciu ce va deveni actual la momentul anulării înscrisului).

Faţă de toate aceste aspecte, Înalta Curte în consens cu soluţia adoptată de cele două instanţe, constată lipsa de temei al recursului formulat de parchet şi pe cale de consecinţă nu va face aplicabilitatea dispoziţiilor art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., nefiind incident în cauză.

Cât priveşte recursul părţii civile C.B.R. S.A. - Sucursala Braşov care a solicitat în baza art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen. obligarea la plata dobânzilor remuneratorii penalităţilor şi comisioanelor bancare prevăzute de contractul de credit până la data plăţii integrale a prejudiciului şi nu la plata dobânzii legale remuneratorii, Înalta Curte apreciază că nu poate fi vorba despre o aplicare nelegală a legii, în mod legal şi corect prima instanţă a dispus obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile constând în plata sumei ce reprezintă obiectul contractului de creditare, la care se vor adăuga dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare conform O.G. nr. 13/2011 începând de la data de 5 septembrie 2011 şi până la data plăţii integrale a debitului,solicitarea de a dispune asupra comisioanelor bancare, se circumscrie unor solicitări subiective şi nu neaplicării unor norme legale, astfel că recursul formulat de aceasta nu se regăseşte în conţinutului textului de lege invocat ca şi motiv de recurs.

Analiza recursului inculpatului H.I., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., şi în raport de care a arătat că pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată este prea aspră, susţinut de faptul că inculpatul nu a primit creditul respectiv, sens în care solicitat şi aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

Şi pentru acest inculpat, Înalta Curte apreciază că nu poate fi invocată o nouă reindividualizare a pedepsei cu consecinţa reducerii pedepsei şi schimbării modalităţii de executare în raport de prevederile legislative care permit reformarea unei hotărâri, doar atunci când pedeapsa aplicată este în alte limite decât cea prevăzută de lege.

Ca atare, o noua reindividualizare a pedepsei, pe alt temei decât cel arătat nu-şi găseşte aplicabilitatea şi cum inculpatul H.I., a invocat un caz de casare care nu poate fi aplicat în această fază procesuală, urmează ca recursul promovat de acesta să fie respins.

Pentru toate considerentele de fapt şi drept expuse, Înalta Curte apreciază hotărârea pronunţată ca legală şi temeinică, sens în care urmează a respinge recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov, de partea civilă C.B.R. S.A. - Sucursala Braşov şi de inculpatul H.I. împotriva Deciziei penale nr. 109/Ap din 01 octombrie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, ca nefondate.

Va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurenta parte civilă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi Ş.D., B.G., B.G. şi L.C.M., în sumă de câte 200 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată F.B., în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de parchet, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Braşov, de partea civilă C.B.R. S.A. - Sucursala Braşov şi de inculpatul H.I. împotriva Deciziei penale nr. 109/Ap din 01 octombrie 2013 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi Ş.D., B.G., B.G. şi L.C.M., în sumă de câte 200 RON, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată F.B., în sumă de 50 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de parchet, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 06 iunie 2014.

Procesat de GGC - AM

#Inselaciune. Jurisprudenta

← ICCJ. Decizia nr. 1933/2014. Penal		ICCJ. Decizia nr. 1966/2014. Penal. Infracţiuni de evaziune... →

ICCJ. Decizia nr. 1952/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Uzul de fals (art. 291 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1952/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Uzul de fals (art. 291 C.p.). Recurs