ICCJ. Decizia nr. 2070/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs

Comentarii

0



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2070/2014

Dosar nr. 2666/105/2013

Şedinţa publică din 19 iunie 2014

Asupra recursurilor penale de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 139 din data de 12 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Prahova, a fost condamnat inculpatul E.P., domiciliat în Constanţa, jud. Constanţa, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, după cum urmează:

- În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 74 lit a) şi c) şi 76 lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă din perioada 2011- 2012, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art 65 alin. (2) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

- În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic în formă continuată, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

- În baza art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. pentru infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, în formă continuată la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

- În baza art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45; fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45 şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45, în formă continuată, la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare;

- În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, în formă continuată, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive de la 14 februarie 2013 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.C., domiciliat în mun. Câmpina, jud. Prahova, fără forme legale în Câmpina, judeţul Prahova, după cum urmează:

- În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. cu referire la art. 74 lit. a) şi c) şi 76 lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, faptă din perioada 2011- 2012, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

- În baza art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic în formă continuată, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare

- În baza art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice ori de a restricţiona accesul la aceste date, fără drept, în formă continuată la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare;

- În baza art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45; fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice alta forma, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45 şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parola, cod de acces sau data informatica dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45, în formă continuată, la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare;

- În baza art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320 alin. (7) C. proc. pen., pentru infracţiunea de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, în formă continuată, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reţinerii şi arestării preventive de la 14 februarie 2013, la zi.

În baza art. 86 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani.

S-a dispus, în baza art. 863 C. pen., ca pe durata termenului de încercare, condamnaţii E.P. şi C.C. să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

Conform art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor, art. 864 C. pen. privind efectele revocării suspendării sub supraveghere în cazul săvârşirii altei infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum şi în caz de neîndeplinire, cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În temeiul art. 118 lit. a) C. pen. s-au confiscat de la inculpaţii E.P. şi C.C. sumele de câte 200.000 euro, reprezentând beneficii în urma săvârşirii infracţiunilor.

În conformitate cu dispoziţiile art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului E.P., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 9/U din 15 februarie 2013 emis de Tribunalul Prahova şi a inculpatului C.C., luată prin mandatul de arestare preventivă nr. 10/U din 15 februarie 2013 emis de Tribunalul Prahova, dacă nu sunt arestaţi sau reţinuţi în altă cauză.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 700 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 210/D/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- E.P., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în toamna anului 2011, a iniţiat un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, grup la care au aderat până în 2012 mai multe persoane, printre care G.E.G., P.E., C.C.. Membrii grupului au obţinut profituri din activitatea infracţională desfăşurată pe linia criminalităţii informatice, fiind vizate două modalităţi de operare specifice acestor tipuri de infracţiuni.

S-a reţinut prin actul de trimitere în judecată, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul E.P., că în cadrul acestui grup infracţional organizat, în baza unei rezoluţii infracţionale iniţiale, începând din anul 2011 şi până în 2012 o parte din membrii grupării (E.P., P.E., C.C.) au desfăşurat activităţi infracţionale prin intermediul internetului, respectiv infracţiuni ce au vizat accesarea fără drept a unor sisteme informatice (servere) prin încălcarea măsurilor de securitate pentru a obţine date informatice (ip-uri, user, parola ale unor conturi de S.I.P. şi V.O.I.P.), utilizând programe informatice modificate în acest sens. Conturile ale căror date de identificare şi accesare au fost obţinute în acest mod au fost ulterior utilizate pentru a apela numere premium (cu suprataxă) puse la dispoziţie de societăţi care funcţionează în acest domeniu, din Hong-Kong şi Cipru. După accesarea ilegală a serverelor membrii grupului infracţional instalau booti pe aceste servere şi le modificau configuraţia în sensul că rulau script-uri (ansamblu de comenzi pe sistemul de operare L. folosit pentru servere), ceea ce le-a permis controlul şi utilizarea conturilor de S.I.P. găzduite de serverele accesate fără drept. Toate datele informatice obţinute inclusiv cele ale serverelor au fost puse de către lider la dispoziţia tuturor membrilor grupării pentru a apela numere premium, cauzându-se prin toată această activitate un prejudiciu total de peste 2.000.000 de euro. Din această sumă membrii reţelei au primit în conturi bancare peste 200.000 de euro, ceea ce reprezintă un procent de minim 10% din prejudiciul total.

S-a constatat probator, totodată, că în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada septembrie 2011 - aprilie 2012, E.P. împreună cu G.E.G. şi alte persoane încă neidentificate au desfăşurat activităţi de phishing postând pe site-uri specializate din SUA, anunţuri de vânzare a unor autoturisme cu un preţ ridicat, solicitând persoanelor interesate fie un avans din preţul pretins, fie date de identificare ale unor conturi sau cârduri bancare prin care urma să se realizeze plata autoturismelor. Datele astfel obţinute au fost utilizate pentru a transfera sume de bani din contul titularului în cele ale autorilor.

- C.C., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că la sfârşitul anului 2010 a aderat la un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice. La această reţea au aderat mai multe persoane, dintre care au fost identificaţi G.E.G., P.E., un anume A. din Constanţa zis „S.", M.D. din Constanţa. Gruparea a fost sprijinită de către un număr mare de persoane, dintre care au fost menţionaţi B.C.B., T.A.V., O.C., V.B.I., B.N.

S-a reţinut rn actul de trimitere în judecată, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.C., că în cadrul acestui grup infracţional organizat, în baza unei rezoluţii infracţionale iniţiale, începând din anul 2010 şi până în 2012 membrii grupării au desfăşurat activităţi infracţionale prin intermediul internetului, respectiv infracţiuni ce au vizat accesarea fără drept a unor sisteme informatice (servere) prin încălcarea măsurilor de securitate pentru a obţine date informatice (I.P.-uri, user, parola ale unor conturi de S.I.P. şi V.O.I.P.), utilizând programe informatice modificate în acest sens, conturile ale căror date de identificare şi accesare au fost obţinute fiind ulterior utilizate pentru a apela numere premium (cu suprataxă) puse la dispoziţie de societăţi care funcţionează în acest domeniu, din Hong-Kong şi Cipru. După accesarea ilegală a serverelor membrii grupului infracţional instalau booti pe aceste servere şi le modificau configuraţia în sensul că rulau script-uri (ansamblu de comenzi pe sistemul de operare L. folosit pentru servere), ceea ce le-a permis controlul şi utilizarea conturilor de S.I.P. găzduite de serverele accesate fără drept. Toate datele informatice obţinute inclusiv cele ale serverelor au fost puse de către lideri la dispoziţia tuturor membrilor grupării pentru a apela numere premium, cauzându-se prin toată această activitate un prejudiciu total de peste 2.000.000 euro de euro. Din această sumă membrii reţelei au primit în conturi bancare peste 200.000 de euro, ceea ce reprezintă un procent de minim 10% din prejudiciul total.

- G.E.G., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că la sfârşitul anului 2010 a aderat la un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice. La această reţea condusă de către E.P. au aderat mai multe persoane, dintre care au fost identificaţi P.E., un anume A. din Constanţa zis „S.", M.D. din Constanţa. Gruparea a fost sprijinită de către un număr mare de persoane, printre care B.C.B., T.A.V., O.C., V.B.I., B.N.

S-a mai arătat în motivarea rechizitoriului că, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada septembrie 2011 - aprilie 2012, E.P. împreună cu G.E.G. şi alte persoane încă neidentificate au desfăşurat activităţi de phishing postând pe site-uri specializate din SUA, anunţuri de vânzare a unor autoturisme cu un preţ ridicat, solicitând persoanelor interesate fie un avans din preţul pretins, fie date de identificare ale unor conturi sau cârduri bancare prin care urma să se realizeze plata autoturismelor. Datele astfel obţinute au fost utilizate pentru a transfera sume de bani din contul titularului în cele ale autorilor.

În luna noiembrie 2011, acţionând în cadrul grupării condusă de către E.P., G.E. a desfăşurat activităţi infracţionale prin intermediul internetului, respectiv infracţiuni ce au vizat accesarea fără drept a unor sisteme informatice (servere) prin încălcarea măsurilor de securitate pentru a obţine date informatice (ip-uri,user,parola ale unor conturi de S.I.P. şi V.O.I.P.), utilizând programe informatice modificate în acest sens. Conturile ale căror date de identificare şi accesare au fost obţinute în acest mod au fost ulterior utilizate pentru a apela numere premium (cu suprataxă) puse la dispoziţie de societăţi care funcţionează în acest domeniu, din Hong-Kong şi Cipru. După accesarea ilegală a serverelor membrii grupului infracţional instalau booti pe aceste servere şi le modificau configuraţia în sensul că rulau script-uri (ansamblu de comenzi pe sistemul de operare L. folosit pentru servere), ceea ce le-a permis controlul şi utilizarea conturilor de S.I.P. găzduite de serverele accesate fără drept.

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Posibilitatea obţinerii unor venituri ilicite considerabile cu riscuri minime de a fi identificat 1-a determinat pe E.P. ca în anul 2010 să pună bazele unui grup infracţional organizat, format din persoane cu pregătire I.T., gruparea desfaşurându-şi activitatea până în 2012 pe două paliere: activităţi de phishing şi apelarea prin internet a unor numere cu suprataxă utilizându-se conturi ale căror date de identificare şi accesare au fost obţinute fraudulos.

La această grupare au aderat mai multe persoane, fiind identificaţi o parte din membrii: G. G.S., C.C., M.D., P.E., activitatea fiind sprijinită de V.B.I., B.N., T.A.V., B.C.B., O.C.

Membrii acestei reţele au luat legătura cu societăţi comerciale care deţin, administrează şi pun la dispoziţie în vederea apelării posturi telefonice cu suprataxă (numere premium), respectiv K.T. LTD, P. T.L.C. şi R.C.T. LTD, (societăţi din Hong Kong şi Cipru), cu care au încheiat convenţii.

În paralel, membrii grupării au desfăşurat şi alte activităţi din sfera criminalităţii informatice, activităţi de phishing prin postarea de anunţuri frauduloase de comercializare a unor autoturisme second-hand prin intermediul cărora erau realizate fraude prin internet, fiind solicitate sume de bani în avans din preţul anunţurilor postate pe internet.

Aceşti paşi nu au fost greu de realizat, fiind descrişi de către E.P. în următorii termeni: „în cursul anului 2010 nu-mi aduc aminte perioada l-am cunoscut pe G.E. din Bucureşti şi tot în 2010 l-am cunoscut pe C. din Câmpina. Nu-mi aduc aminte perioada, dar cred că în anul 2010 am discutat şi cu G.E. şi cu C. despre posibilitatea de a obţine bani cu ajutorul internetului apelând numere premium cu suprataxă oferite de societăţi de telefonie mobilă de profil din Cipru şi Hong Kong precum şi prin postarea unor anunţuri (...). Am discutat cu G. despre infracţiuni comise pe internet cu conturi S.I.P., dar nu-mi aduc aminte conţinutul convorbirilor. Am discutat cu G.E. despre postarea pe site-ul meu A.I. a unor poze cu maşini pe care le copiam de pe diverse site-uri pentru a-mi popula site-ul."

Pentru a putea efectua apeluri către cât mai multe numere premium, E.P. şi C.C. au folosit programe informatice adaptate sau create pentru a scana (accesa fără drept) servere asterisk (configurate cu linii telefonice prin internet), urmărind astfel obţinerea unor conturi S.I.P. găzduite şi care funcţionează prin aceste servere.

S.I.P. este protocol de semnalizare utilizat pentru crearea, modificarea, încheierea sesiunilor între participanţii unei sesiuni (aceasta poate cuprinde apeluri telefonice prin internet, sesiuni multimedia şi conferinţe multimedia). S.I.P. este foarte răspândit ca protocol de semnalizare pentru V.O.I.P. Un S.I.P. are următoarele elemente: T.P., user, parolă.

Urmărind accesul ilegal la sisteme informatice, membrii grupului infracţional organizat au instalat pe servere de root un program informatic adaptat pentru a masca operaţiunea de scanare şi a împiedica o eventuală identificare a sa. Programul informatic a fost setat şi pentru introducerea unui destinatar căruia urma a-i fi trimise rezultatele obţinute. Ulterior conturile de S.I.P. erau utilizate pentru a apela prin intermediul unui program informatic, prin internet, numere cu suprataxă puse la dispoziţie de cele societăţie menţionate mai sus din Hong-Kong şi Cipru.

Modalitatea de a acţiona a fost rezumată, la data de 18 aprilie 2012, de către inculpatul C.C., astfel: „în anul 2010 pe canalul A.B.C. a intrat utilizatorul id-ului R. La câtva timp am aflat despre acesta că este din Constanţa şi la una dintre discuţii acesta mi-a dat un I.P. şi portul corespondent, întrebându-mă daca ii pot face să meargă. Un port reprezintă o cale de acces virtuală pe care anumite programe le folosesc pentru a comunica cu un calculator. Prin verificarea unui port daca este liber sau nu, trebuia să introducă I.P.-ul şi portul în browser. Dacă nu mergea, afişa o eroare, iar dacă mergea browser-ul nu afişa nimic. Dacă portul era de F.T.P. asimilat unui spaţiu de depozitare on-line era afişată o interfaţă în care apăreau rubrici pentru introducerea numelui de utilizator şi parola pentru acces. După ce am verificat I.P.-ul dat de R. i-am spus că portul este închis şi nu pot să-l ajut. La câteva zile l-am întrebat dacă a rezolvat cu I.P.-ul şi l-am întrebat ce reprezintă, iar acesta mi-a spus că este un S.I.P. Atunci am aflat prima oară de noţiunea de S.I.P. Un S.I.P. este un server de telefonie mobilă, nu ştiu ce conţine un S.I.P., ştiu doar că este un server. în momentul în care R. mi-a spus ce este un S.I.P. mi-a explicat că este un server de pe care poţi suna pe un site şi poţi lua bani sau nu. Pe site-ul respectiv trebuia sa-ţi facă un user şi o parolă ca să faci bani. După câtva timp, cred că în toamna anului 2010, m-am întâlnit cu R. la Bucureşti (...). Din câte îmi amintesc am mai vorbit doar o singură dată cu utilizatorul I.D.-ului de messenger imobiliaragent. Acest utilizator mi-a trimis prin messenger sau mire un fişier în format. Text ce conţine I.P.-uri ale unor S.I.P. -uri, dar nu ştiu câte au fost. Tot el mi-a trimis şi un fişier arhivat ce conţinea două programe informatice dintre care unul se numea Z. M-a rugat să verific S.I.P. -urile iar după aproximativ două ore i-am spus că am verificat şi nu merg. Bănuiesc că Z.-ul este un program informatic pentru efectuarea datelor telefonice cu sip-uri. „

S-a reţinut că reţeaua a fost iniţiată de către E.P., administrator al SC Z. Ltd, societate off-shore cu sediul în insulele Belize ce avea ca obiect de activitate furnizarea numere cu suprataxă către diverse persoane. Cunoscând multiplele posibilităţi pe care le poate oferi un astfel de domeniu pentru a obţine ilicit sume mari de bani, E.P. a urmărit ca membrii grupării să fie cunoscători în domeniul informatic pentru a putea executa actele materiale specifice acestor tipuri de infracţiuni. Activitatea membrilor acestei grupări a constat în două tipuri de infracţiuni, respectiv:

- obţinerea unor conturi SIP prin accesarea ilegală a unor servere configurate asterisk, caracteristice V.O.I.P., prin scanare cu programe informatice care identificau vulnerabilităţi ale serverelor - conturile S.I.P. astfel obţinute fiind utilizate ulterior pentru apeluri telefonice cu suprataxă oferite de societăţi cu acest profil de activitate, pe site-urile acestor societăţi fiind create de inculpaţi conturi de utilizatori în care erau contorizate minutele apelurilor telefonice efectuate cu respectivele conturi S.I.P. către aceste numere şi în funcţie de durata apelul erau virate sume de bani în conturi bancare deschise pe numele liderului, de unde erau trimise altor membrii ai grupării.

Pentru a realiza accesul informatic, membrii grupului infracţional organizat instalau pe un server de root un program informatic adaptat pentru a masca operaţiunea de scanare şi a împiedica o eventuală identificare a sa. Programul informatic a fost setat şi pentru introducerea unui destinatar unde urma a fi trimise rezultatele accesului ilegal realizat prin intermediul acestuia la serverele asterisk de SIP, unde după accesul fără drept instalau booţi şi rootkit, booţii fiind utilizaţi pentru a efectua diverse comenzi pe server, comenzi date prin limbajul de programare L., iar rootkit-urile era folosite pentru a ascunde activitatea infracţională desfăşurată pe serverele accesate fără drept de administratorii acestora, care le puteau observa şi înceta activitatea în mod normal.

Ulterior conturile S.E.P. erau folosite pentru a apela prin intermediul unor programe informatice, prin internet, cel mai des folosit fiind Z.C., numere cu suprataxă puse la dispoziţie de societăţi care funcţionează în acest domeniu, din Hong-Kong şi Cipru, numere preluate de E.P. prin intermediul societăţii administrate de acesta, respectiv Z. Ltd unde erau efectuate apeluri dar şi oferite mai departe altor persoane, acesta reţinând un procent din încasări.

Conform convenţiei iniţiale cu reprezentanţi ai acestor societăţi, un procent din încasările obţinute în urma efectuării acestor apeluri (de regulă, 10-15 eurocenţi pe minut în funcţie de tariful practicat pe minut pentru fiecare număr premium apelat) era virat în conturile bancare deschise pe numele societăţii Z. Ltd la R.B. din Letonia şi pe numele lui E.P.

- cea de-a doua modalitate presupunea postarea de anunţuri fictive pe internet, pe site-uri de profil, printer care şi E., C. şi A., prin care se oferea spre vânzare autoturisme second hand la un preţ mai mic decât preţul real. Prin această activitate infracţională se urmărea atât obţinerea unui presupus avans din preţul solicitat pentru autoturismele postate spre vânzare dar şi obţinerea de date de identificare ale unor cârduri bancare sau date deconectare on-line la conturi bancare de unde erau ulterior efectuate transferuri de numerar în alte conturi bancare şi retrase sume de bani care erau împărţite între participanţi.

Tribunalul a apreciat că reţeaua a fost una de tip organizat, ierarhizată, membrii săi având atribuţii bine stabilite, aspect la care au făcut referire şi inculpaţii cu ocazia audierii, datele oferite fiind în concordanţă cu împrejurările constatate în urma analizei proceselor verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor S.M.S., interceptate şi înregistrate autorizat în cauză şi a celorlalte mijloace de probă.

Cu privire la aceasta, instanţa de fond a făcut un scurt istoric al evoluţiei grupului infracţional organizat, cu referire la atribuţiile fiecărui membru.

Astfel, s-a arătat că urmărind să îngreuneze identificarea sa ca participant la comiterea infracţiunilor, la data de 17 august 2010, E.P. a înfiinţat societatea „Z. Ltd" cu sediul în Insulele Belize, şi a deschis conturi bancare la R.B. din Letonia unde au fost viraţi banii de la societăţile furnizoare de numere cu suprataxă P. T.L.C. O. Ltd Unit din Hong Kong şi K.T. Ltd. din Cipru.

În urma solicitării efectuate prin comisie rogatorie în cursul lunii septembrie 2012 de către D.I.I.C.O.T.- S.T. Ploieşti, autorităţile din Letonia, au comunicat următoarele aspecte:

Societatea Z. Ltd cu sediul în statul Belize, are deschis contul bancar la R.B. Acest cont bancar a fost deschis la data de 17 august 2010 şi închis la 13 iulie 2012, fiind utilizat de E.P., născut la data de 11 martie 1982, utilizator al adresei de e-mail.

De asemenea au fost comunicate I.P.-urile de la care acest cont a fost accesat on-line pentru diverse operaţiuni, printre acestea numărându-se I.P.-urile identificate ca fiind furnizate de SC C.S SA din Constanţa. în urma verificărilor efectuate de ofiţerul de poliţie delegat în cauză s-a stabilit faptul că perioada februarie-martie 2012, E.P. a locuit, fără forme legale într-un apartament închiriat în Constanţa, având ca furnizor de internet SC C.S. SA în baza autorizaţiei emise de Tribunalul Prahova la data de 29 februarie 2012 a fost interceptat autorizat traficul informaţional, stabilindu-se prin acest mijloc de investigare faptul că inculpatul este cel care utilizează serviciile de internet furnizate de SC C.S. SA.

Totodată autorităţile letone au comunicat rulajele conturilor bancare deschise pe numele societăţii susmenţionate la R.B., singurele sume de bani care au intrat în contul acestei societăţi provenind de la două societăţi furnizoare de numere premium, K.T. şi Premium T.L.C. - O., cu care inculpatul E.P. încheiase anterior convenţii. De la aceste două societăţi au fost recepţionate sumele de 34.273 de euro (30.070 euro de la K.T. şi 4.203 euro de la Premium T.L.C.) şi 23.092 de dolari americani (22.387 dolari americani de la K.T. şi 705 dolari americani de la Premium T.L.C).

E.P. a primit, însă, sume de bani de la societăţile furnizoare de numere premium, atât prin intermediul SC Z. Ltd prin care a încercat să mascheze activitatea infracţională desfăşurată şi să distribuie numere premium către alte persoane cu aceleaşi preocupări infracţionale, cât şi în conturi bancare deschise pe numele său la P.B.

Fiind analizate rulajele conturilor bancare deschise pe numele inculpatului la această unitate bancară au fost identificate sume importante de bani cu care conturile bancare erau alimentate de societăţile furnizoare de numere premium la un interval de aproximativ 6-7 zile, conform convenţiei încheiate cu acestea. Astfel, în perioada iunie 2010 -ianuarie 2011 contul bancar, deschis în valută - dolari americani pe numele E.P. a fost creditat cu suma totală de 63.963 de dolari americani din care 50.528 de dolari americani de la K.T., aproximativ 1.000 de dolari americani de la R.C.T., altă societate furnizoare de numere cu supaataxă, iar restul de aproximativ 12.000 de dolari americani de la SC Z. Ltd, societate administrată de acesta.

Cunoscând faptul că pentru obţinerea unor sume mai mari este necesară desfăşurarea unei activităţi ample, E.P. a determinat mai multe persoane printre care iniţial pe C.C. şi G.E.G., şi ulterior pe V.B.I. şi B.N. să desfăşoare acest tip de activitate infracţională.

În acest sens au declarat o parte din persoanele audiate în cauză: „Observând că am cunoştinţe în domeniul I.T., acesta (n.n. E.P.) mi-a propus de fiecare dată când ne-am întâlnit să mă implic în activitatea infracţională desfăşurată de acesta ce presupunea următoarele: cu un program informatic trebuia să scanez servere de S.I.P. pentru a obţine conturile găzduite de acestea. E. mi-a spus că are o firmă off-shore cu sediul pe undeva pe o insulă şi dacă eu scanez aceste servere şi obţin conturi S.I.P. prin intermediul firmei pe care o are îmi poate aloca numere cu suprataxă, având asemenea numere din toată lumea. Prin aceste conturi S.I.P. trebuia să efectuez apeluri către numerele cu suprataxă, explicându-mi că pot să efectuez apeluri doar pe anumite conturi S.I.P., pentru că nu toate sunt compatibile şi pot efectua apeluri simultan pentru a obţine sume mai mari de bani".

S-a apreciat că aceste afirmaţii sunt concordante cu aspectele surprinse în convorbirile telefonice interceptate autorizat şi în traficul informaţional realizat de către inculpaţi, redate în procese verbale. Astfel, la data de 11 noiembrie 2011, G.E. l-a contactat pe E.P. discutând cu acesta despre actele ce urmau a fi întreprinse: „G.E.G. : în seara asta vine şi ala. şi vine şi ăia şi în seara asta ne apucăm,,. După aproximativ două ore E.P. a comunicat faptul că urma să încheie o convenţie cu o societate de telefonie mobilă din Cipru prin care erau puse la dispoziţie numere premium de Cipru : „vezi că am pus o ofertă de Cipru".

Cu privire la cea de-a doua modalitate de operare, E.P. a surprins câteva aspecte în declaraţia sa de la data de 14 februarie 2013, când a încercat să-şi minimalizeze participaţia. Probatoriul administrat în cauză privind vinovăţia şi participaţia inculpatului, a fost considerat ca elocvent, respectiv declaraţii ale altor membrii ai grupului, convorbiri telefonice interceptate autorizat dintre care, pentru a evidenţia implicarea totală a acestuia, cu titlu exemplificativ cele din datele de 16 septembrie 2011, 19 octombrie 2011, 27 octombrie 2011 şi 11 noiembrie 2011.

Tribunalul a arătat că discuţia surprinsă anterior vizează ca modalitate de operare obţinerea unor venituri ilicite prin fraude informatice. La acest aspect face referire şi inculpatul V.B.I. în declaraţia de la data de 14 februarie 2013: „în cursul anului 2011, la o întâlnire cu acesta (n.n. E.P.), din vorbă în vorbă mi-a spus că are nevoie de mine să-1 ajut la postarea unor anunţuri fictive prin care erau oferite spre vânzare autoturisme second-hand, la un preţ mai mic decât preţul real ce putea fi solicitat pentru acestea".

Discuţiile purtate prin yahoo messenger între E.P. şi alţi membrii ai reţelei sunt numeroase şi concretizează gradual etapele activităţii infracţionale desfăşurate atât de către lider şi G.E., cât şi participaţia altor persoane la activitatea infracţională. în acest sens, la data de 14 februarie 2013, E.P. a declarat următoarele : „Cu privire la utilizatorul I.D.-ului „Mr C." cunosc faptul că este de fel din Constanţa dar se află în Grecia după câte ştiam. Am purtat cu acesta mai multe discuţii pe messenger în cuprinsul cărora vorbeam despre conturi bancare din SUA şi chiar i-am trimis acestuia astfel de conturi bancare ce urmau a fi folosite pentru retrageri de numerar din acestea,un procent din sumele retrase urmând a-mi reveni mie dacă ar fi intrat bani în acestea. Conturile bancare din SUA proveneau de la utilizatorul I.D.-urilor „Cro cro" şi „blow", despre care cunosc că este din Oradea şi despre care ştiu că în prezent este arestat în Germania. Persoana mai sus menţionată m-a apelat de la un post telefonic din Italia şi am purtat discuţii cu acesta despre retrageri de sume de bani din conturi bancare din SUA, sume care erau retrase cu ajutorul unor oameni pe care acesta îi avea în SUA. Nu cunosc cu exactitate ce sumă de bani am obţinut în urma retragerilor şi transferurilor din aceste conturi bancare".

În acelaşi sens, au fost avute în vedere şi discuţiile purtate prin intermediul yahoo messenger, referitoare la retrageri de numerar din conturi bancare aparţinând unor cetăţeni americani, obţinute fraudulos, identificate în urma accesării autorizate a adresei utilizată de E.P., precum şi discuţiile telefonice referitoare la activitatea infracţională şi recrutarea unor persoane de către G.E.G. pentru a primi sume de bani prin intermediul W.U. la data de 16 septembrie 2011, 16 septembrie 2011, la data de 16 septembrie 2011, la data de 16 septembrie 2011, la data de 19 septembrie 2011, la data de 19 septembrie 2011, la data de 25 octombrie 2011, 25 noiembrie 2011, la data de 04 decembrie 2011, la data de 05 decembrie 2011.

A mai reţinut instanţa fondului că G.E.G. l-a recrutat pe O.D.G. pentru a-l ajuta la primirea şi retragerea unor sume de bani prin W.U. Din discuţiile telefonice s-a putut stabili faptul că acesta împreună cu mai multe persoane din Bucureşti, printre care un anume „A.", au mai recepţionat şi cu alte ocazii pentru G.E. sume de bani prin intermediul serviciilor de transfer sume de bani, cu titlu exemplificativ fiind menţionate convorbirile telefonice din datele de 16 septembrie 2011, 16 septembrie 2011, la data de 16 septembrie 2011, în ziua de 16 septembrie 2011, în ziua de 16 septembrie 2011.

În urma solicitării înaintate către Ambasada SUA - Biroul Secret Service, a fost comunicat faptul că O.D.G. a recepţionat suma de bani de 2.950 de dolari americani, sumă ridicată personal de acesta din Bucureşti, această sumă fiind recepţionată prin W.U.

Inculpatul G.E. a executat în cadrul grupului infracţional organizat iniţiat de către E.P. toate actele materiale ce intră în conţinutul constitutiv al celor două tipuri de infracţiuni informatice. Inculpatul a postat anunţuri fictive prin care oferea spre vânzare diverse produse pe site-uri de profil, în special autoturisme la un preţ mai mic decât preţul real, pe E., C., A., prin care urmărea fie obţinea de date de identificare ale unor cârduri bancare sau datele on-line ale acestora, utilizate pentru retrageri de numerar prin intermediul altor conturi bancare sau serviciile de transfer sume de bani (W.U., M.G.), fie un avans din preţul autoturismelor postate prin anunţuri fictive. Aceste aspecte au rezultat din analiza mai multor probe, din care au fost menţionate cu titlu de exemplu, convorbirile telefonice interceptate autorizat şi declaraţiile altor participanţi.

Astfel, la data de 14 februarie 2013, E.P. a precizat: „Cât am stat la G.E. în Bucureşti am văzut că acesta era tot timpul pe E., nu ştiu dacă se ocupa de anunţuri de vânzări fictive a unor autoturisme (...). Din discuţiile purtate cu G. pe messenger, am aflat de la acesta că se ocupa cu licitaţii fictive pe internet, în sensul că posta poze cu maşini pentru vânzare. G.E. nu deţinea aceste maşini pentru a le pune în vânzare. Dintre site-urile folosite de G. îmi aduc aminte A.T., C. pentru a înşela oameni. Pentru maşinile puse în vânzare G.E. urmărea să primească în avans o parte din preţ."

S-a arătat că probatoriul privind activitatea infracţională a membrilor grupării privind postarea de anunţuri fictive pe internet, confirmată de inculpaţi, a fost completat şi stabilit prin răspunsul comunicat de reprezentanţii E.C. Astfel, conform datelor obţinute de la această C., au fost identificate o parte din persoanele fraudate prin activitatea de M. şi fraude pe internet, fiind înaintate şi criteriile de identificare a persoanelor care au săvârşit aceste fapte, respectiv adrese de e-mail şi conturi utilizate precum şi I.P.-uri de logare la conturile de E. create fictive, precum şi plângerile persoanelor fraudate identificate.

Inculpatul C.C. a oferit detalii în legătură cu recrutarea sa la această reţea, precum şi cu privire la desfăşurarea activităţii infracţionale a membrilor grupării: "în primăvara anului 2010 l-am cunoscut pe R. utilizatorul user name-ului R. despre care am aflat că e din Constanţa. L-am cunoscut pe programul de chat mire. La câteva luni după ce l-am cunoscut am discutat pe mire cu R. despre un I.P. care ulterior mi-a spus că se numeşte S.I.P. Mi-a spus că acest SIP se foloseşte pentru a suna de pe server-ul cu linie telefonică. Această discuţie a decurs pe durata a o oră, două fără sa-mi ofere detalii. După un interval de o lună, două am discutat din nou cu R. pe mire si messenger din nou cu acesta, iar în această discuţie mi-a spus mai multe detalii despre ce înseamnă un S.I.P. Discuţia cu R. a pornit de la un I.P. şi un port pe care mi-a cerut să le testez."

Similar, referire la acest moment a făcut şi E.P.: „şi tot în 2010 l-am cunoscut pe C. din Câmpina. Nu-mi aduc aminte perioada, dar cred că în anul 2010 am discutat şi cu G.E. şi cu C. despre posibilitatea de a obţine bani cu ajutorul internetului apelând numere P. cu suprataxă oferite de societăţi de telefonie mobilă de profil din Cipru şi Hong Kong precum şi prin postarea unor anunţuri".

Implicarea mai multor persoane în activitatea infracţională a fost stabilită probator atât în baza declaraţiilor cât şi analizând procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate autorizat în cauză.

Astfel la data de 30 noiembrie 2011 E.P. a discutat telefonic cu G.E. despre organizarea activităţii: „în rest n-am nici o legătura cu şipurile (din 2010 21:13:30); mi-a dat cineva ceva de verificat dar nu mi-a zis cum se foloseşte".

Inculpatul C.C., în declaraţia sa din data de 14 februarie 2013 a oferit detalii şi cu privire la această activitate infracţională : „Din câte îmi amintesc am mai vorbit doar o singură dată cu utilizatorul id-ului de messenger imobiliaragent. Acest utilizator mi-a trimis prin messenger sau mire un fişier în format text ce conţine I.P.-uri ale unor S.l.P.-uri, dar nu ştiu câte au fost. Tot el mi-a trimis şi un fişier arhivat ce conţinea două programe informatice dintre care unul se numea Z. M-a rugat să verific S.I.P.-urile iar după aproximativ două ore i-am spus că am verificat şi nu merg. Bănuiesc că Zoiper-ul este un program informatic pentru efectuarea datelor telefonice cu sip-uri."

Cu privire la acest segment de activitate s-a avut în vedere şi declaraţia lui E.P., care face referire şi la implicarea lui G.E.: „Nu mai ştiu dacă i-am dat lui C.C. programe informatice de scanare a unor servere cu conturi S.I.P., nici nu mai ştiu dacă i-am dat acestuia conturi S.I.P. ca să le încerce prin apeluri către numere premium dar cunosc că acesta făcea scanări de asemenea servere pentru a obţine conturi S.I.P. Revin şi arăt, nu-mi mai amintesc dacă i-am comunicat acestuia prin internet numere cu suprataxă de la firma mea Z.L. pentru a efectua apeluri cu conturi S.I.P. C. scana rooturi pentru a obţine acces la acestea, rooturi care ulterior erau folosite în activitatea cu conturi S.I.P. De asemenea C. s-a întâlnit cu mine şi cu E. la Bucureşti în apartamentul meu închiriat de la Unirii pentru a desfăşura activităţi infracţionale cu S.I.P.-uri".

Referire la activitatea infracţională desfăşurată prin ambele modalităţi de operare, au făcut şi persoanele care au sprijinit activitatea infracţională a grupării, respectiv V.B.I. şi B.N.

S-a reţinut că la termenul de judecată din 4 aprilie 2013, în faţa instanţei de judecată, inculpaţii E.P. şi C.C. au declarat personal că recunosc săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi vor ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, aşa cum prevede art. 320¹ C. proc. pen.

S-a constatat că situaţia de fapt, astfel cum a fost expusă mai sus a rezultat din probatoriile administrate în cauză, respectiv : procese verbale de redare a convorbirilor interceptate şi înregistrate autorizat; procese verbale încheiate în urma efectuării percheziţiilor domiciliare şi în sistem informatic şi planşe foto; procese verbale încheiate în urma realizării accesului autorizat la adrese de e-mail utilizate de către inculpaţi; procese verbale încheiate de organele de poliţie cu ocazia efectuării de verificări; procese verbale încheiate în urma realizării accesului la conturile de utilizatori deţinute de către inculpaţi pe site-urile societăţilor deţinătoare şi furnizoare de numere premium, respectiv R.C. şi K.T., procese verbale de redare a traficului informaţional interceptat şi înregistrat autorizat; rulajele conturilor bancare deţinute de către inculpaţi, în care erau recepţionate sumele de bani trimise de către cele două societăţi de telefonie mobilă; adrese W.U. cu privire la transferurile bancare realizate de către membrii reţelei; răspunsul autorităţilor din Letonia, urmare comisiei noastre rogatorii; adresa, reprezentanţilor eBay; înscrisuri ridicate în urma efectuării percheziţiilor domiciliare, declaraţii martori; mijloace materiale de probă; declaraţii inculpaţi; declaraţiile de recunoaştere, date de inculpaţi în faza de cercetare judecătorească.

Raportat la considerentele mai sus arătate, tribunalul a constatat că:

Faptele inculpatului E.P. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, în toamna anului 2011, E.P. a iniţiat un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice, grup la care au aderat până în 2012 mai multe persoane, printre care G.E.G., P.E., C.C. Membrii grupului au obţinut profituri din activitatea infracţională desfăşurată pe linia criminalităţii informatice, fiind vizate două modalităţi de operare specifice acestor tipuri de infracţiuni.

De asemenea faptele inculpatului C.C. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că la sfârşitul anului 2010 a aderat la un grup infracţional organizat profilat pe comiterea de infracţiuni din sfera criminalităţii informatice. La această reţea au aderat mai multe persoane, dintre care au fost identificaţi G.E.G., P.E., un anume A. din Constanţa zis „S.", M.D. din Constanţa. Gruparea a fost sprijinită de către un număr mare de persoane, printre care: B.C.B., T.A.V., O.C., V.B.I., B.N.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti şi inculpatul E.P., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală.

În apelul declarat, parchetul a solicitat, în esenţă, înlăturarea circumstanţelor atenuante personale reţinute în favoarea inculpaţilor şi majorarea pedepselor aplicate acestora, dar şi înlăturarea dispoziţiilor art. 86 C. pen., urmând ca pedepsele să fie executate în regim privativ de libertate.

Inculpatul - apelant E.P. a solicitat redozarea pedepselor aplicate, având în vedere modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor şi gravitatea faptelor comise.

Prin Decizia penală nr. 145 din 19 august 2013 pronunţată de Curte de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti, împotriva sentinţei penale nr. 139 din data de 12 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Prahova, care a fost desfiinţată în parte şi în consecinţă:

S-au descontopit pedepsele de câte 3 ani închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., aplicate inculpaţilor E.P. şi C.C., în pedepsele componente de: câte 3 ani închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.; câte 2 ani închisoare; câte 2 ani închisoare; câte 1 an şi 6 luni închisoare şi câte 2 ani închisoare.

S-au înlăturat circumstanţele atenuante personale prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. b) C. pen. reţinute faţă de inculpaţi pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ - alin. (7) C. proc. pen. şi s-au majorat pedepsele de la câte 3 ani închisoare la câte 5 ani închisoare, pentru fiecare inculpat.

Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au aplicat inculpaţilor pedepsele cele mai grele de câte 5 ani închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-au înlăturat dispoziţiile art. 86 - art. 86 C. pen., referitoare la suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate inculpaţilor E.P. şi C.C., urmând ca acestea să fie executate în regim privativ de libertate.

S-au înlăturat dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen., privind suspendarea executării pedepselor accesorii.

S-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

S-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul E.P., împotriva aceleiaşi sentinţe penale, cu obligarea acestuia la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a decide astfel. Curtea a arătat că situaţia de fapt a fost corect reţinută de prima instanţă şi pe larg descrisă în sentinţă, iar probele administrate în cauză coroborate cu declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor confirmă infracţiunile săvârşite.

În ce priveşte individualizarea pedepselor, prima instanţă a reţinut pentru ambii inculpaţi dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi a procedat la judecarea cauzei conform procedurii simplificate, precum şi circumstanţele atenuante personale prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) cu consecinţa reducerii pedepselor aplicate sub minimul special prevăzut de textele de lege incriminatoare.

Sub acest aspect, Curtea a apreciat că, hotărârea instanţei de fond este netemeinică, iar la individualizarea pedepselor nu s-au avut în vedere cuantumul prejudiciului, modalitatea concretă de săvârşire a infracţiunilor, gradul de pericol social, perioada de timp îndelungată în care au avut loc actele materiale ale infracţiunilor, aplicând astfel pedepse care nu sunt în măsură să-şi atingă scopul preventiv educativ conform art. 52 C. pen.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recurs, în termen legal, inculpaţii E.P. şi C.C., solicitând, în temeiul art. 5 C. pen., aplicarea legii penale mai favorabile şi, în urma reîncadrării faptelor de care au fost acuzaţi în noile texte de mcriminare, stabilirea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite (ca urmare a aplicării art. 320¹ C. proc. pen.) precum şi suspendarea sub supraveghere a executării sancţiunii penale, potrivit art. 91 C. pen.

Examinând hotărârea atacată prin prisma dispoziţiilor art. 5 C. pen., Înalta Curte apreciază că acestea trebuie interpretate şi aplicate în sensul aprecierii globale a legii penale mai favorabile, criteriile de determinare a acesteia având în vedere atât condiţiile de incriminare şi tragere la răspundere penală cât şi condiţii referitoare la pedeapsă.

Prin Decizia nr. 265 din 6 mai 2014, Curtea Constituţională a decis că dispoziţiile art. 5 C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile. în interpretarea instanţei de contencios constituţional, aplicarea legii penale mai favorabile se face în mod global, prin alegerea dispoziţiilor unei singure legi cu privire la toate instituţiile de drept substanţial.

Prin urmare, determinarea concretă a legii penale mai favorabile, astfel cum a statuat Curtea Constituţională, vizează aplicarea legii şi nu a unor dispoziţii mai blânde din legi succesive, neputându-se combina prevederi din vechea lege şi din noua lege întrucât s-ar ajunge la o tex tertia care, în pofida dispoziţiilor art. 61 din Constituţie ar permite judecătorului să legifereze.

Astfel cum dispune însăşi Constituţia în art. 15 alin. (2), obiectul reglementării art. 5 C. pen. are în vedere legea penală sau convenţională mai favorabilă şi nu dispoziţii sau norme penale mai favorabile.

Totodată, interpretarea dispoziţiilor art. 5 C. pen., astfel încât să permită judecătorului, în determinarea legii penale mai favorabile, să combine dispoziţii ale C. pen. din 1969 cu cele ale actualului C. pen. contravine atât dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie cu privire la separaţia şi echilibrul puterilor în stat, cât şi celor ale art. 61, care stabilesc că Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a ţării.

Transformând aceste consideraţii teoretice la speţa de faţă, Înalta Curte constată că legea mai favorabilă inculpaţilor este noul C. pen. care, în ansamblul dispoziţiilor sale, raportat la condiţiile de incriminare, precum şi la instituţiile incidente în cauză şi care influenţează răspunderea penală a inculpaţilor, creează acestora o situaţie mai avantajoasă.

Astfel, se constată că inculpaţii E.P. şi C.C. au fost trimişi în judecată şi condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 46 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) ce au corespondent în noua reglementare în dispoziţiile art. 367 alin. (1) C. pen., art. 360 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 364 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 365 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 249 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

Limitele de pedeapsă prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 sunt cuprinse între 5 ani şi 20 ani închisoare, iar limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. sunt cuprinse între 1 an şi 5 ani închisoare. Reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 320¹ C. proc. pen., limitele speciale de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. vor fi cuprinse între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare, iar pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, între 3 ani şi 4 luni şi 13 ani şi 4 luni închisoare.

Limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 sunt cuprinse între 3 ani şi 12 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art. 360 alin. (1), (2), (3) C. pen. sunt cuprinse între 2 ani şi 7 ani închisoare. Reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 320¹ C. proc. pen., limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 sunt cuprinse între 2 ani şi 8 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art. 360 alin. (1), (2), (3) C. pen., cuprinse între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni închisoare.

Limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 sunt cuprinse între 3 ani şi 12 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art. 364 C. pen., între 1 an şi 5 ani închisoare.

Reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 320 C. proc. pen., rezultă pedepse cuprinse între 2 ani şi 8 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 şi între 8 luni şi 3 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 364 C. pen.

Limitele de pedeapsă prevăzute de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 sunt cuprinse între 1 an şi 6 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art. 365 alin. (1) lit. a), b) C. pen., între 6 luni şi 3 ani închisoare. Reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 320¹ C. proc. pen., limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 sunt cuprinse între 8 luni şi 4 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art. 365 alin. (1) lit. a), b) C. pen., între 4 luni şi 2 ani închisoare.

Limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 sunt cuprinse între 3 ani şi 12 ani închisoare, iar pentru infracţiunea prev. de art. 249 C. pen. sunt între 2 ani şi 7 ani închisoare. Reduse cu o treime ca urmare a aplicării art. 320 C. proc. pen., rezultă limite cuprinse între 2 ani şi 8 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 şi între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni închisoare, pentru infracţiunea prev. de art. 249 C. pen.

Comparând regimul sancţionator prevăzut de legea nouă pentru infracţiunile săvârşite de inculpaţi sub aspectul limitelor de pedeapsă, se constată că legea nouă este mai favorabilă.

Faţă de pedepsele la care au fost condamnaţi inculpaţii, de câte 5 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi pedepse cuprinse între 1 an şi 6 luni închisoare şi 2 ani închisoare pentru infracţiunile prevăzute de art. 42 alin. (1), (2), (3), art. 44 alin. (1) şi (2), art. 46 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (2) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003, se constată că acestea sunt orientate către minimul special prevăzut de lege, proporţie care urmează a fi păstrată şi de instanţa de recurs, în aplicarea legii penale mai favorabile.

În ce priveşte solicitarea inculpaţilor privind aplicarea dispoziţiilor art. 91 din noul C. pen., aceasta nu poate fi primită întrucât criteriile de individualizare avute în vedere de instanţele inferioare nu mai pot fi cenzurate în calea de atac a recursului.

Astfel, potrivit modificărilor aduse prin Legea nr. 2/2013, dispoziţiile art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 teza I C. proc. pen. au fost abrogate expres, aşa încât critica privind greşita individualizare a pedepselor a fost exclusă din sfera de cenzură a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de recurs, obiectul examinării acestui caz de casare fiind redus doar la situaţiile în care s-au aplicat pedepse nelegale, în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Constatând că în cauză legea penală mai favorabilă este legea nouă, în temeiul art. 5 C. pen., Înalta Curte, în baza art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.(1968) va admite recursurile declarate de inculpaţii E.P. şi C.C. împotriva deciziei penale nr. 145 din 19 august 2013, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, va casa în parte hotărârile instanţelor inferioare, iar în rejudecare, va descontopi pedepsele rezultante de câte 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.(1969) aplicate inculpaţilor E.P. şi C.C. în pedepsele component pe care le va repune în individualitatea lor.

În bază art. 334 C. proc. pen. (1968) şi art. 5 C. pen., va schimba încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor E.P. şi C.C., din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 360 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 364 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 365 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 249 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320 C. proc. pen. (1968), vor fi condamnaţi inculpaţii E.P. şi C.C. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 360 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), vor fi condamnaţi aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

În baza art. 364 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), vor fi condamnaţi aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 365 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), vor fi condamnaţi aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 249 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), vor fi condamnaţi aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b), art. 45 alin. (1) C. pen., se vor contopi pedepsele stabilite prin prezenta decizie, urmând a se aplica fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 4 luni închisoare, la care se va adăuga un spor de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpaţii E.P. şi C.C. să execute, în final, câte o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Se va face aplicarea art. 65 alin. (1), art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpaţii E.P. şi C.C. împotriva Deciziei penale nr. 145 din 19 august 2013 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte decizia penală recurată şi sentinţa penală nr. 139 din 12 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Prahova şi rejudecând:

Descontopeşte pedepsele rezultante de câte 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.(1969) aplicate inculpaţilor E.P. şi C.C. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen. (1968) şi art. 5 C. pen., schimbă încadrarea juridică dată prin rechizitoriu faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor E.P. şi C.C., din infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 44 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969), art. 46 alin. (1) lit. a) şi b) şi alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) şi art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (1969) în infracţiunile prev. de art. 367 alin. (1) C. pen., art. 360 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 364 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., art. 365 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 249 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320¹ C. proc. pen. (1968), condamnă pe inculpaţii E.P. şi C.C. la câte o pedeapsă de 1 an închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 360 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), condamnă pe aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

În baza art. 364 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320 C. proc. pen. (1968), condamnă pe aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 8 luni închisoare.

În baza art. 365 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), condamnă pe aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 249 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen. (1968), condamnă pe aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an şi 4 luni închisoare.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b), art. 45 alin. (1) C. pen., contopeşte pedepsele stabilite prin prezenta decizie şi aplică fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 4 luni închisoare, la care adaugă un spor de 1 an şi 4 luni închisoare, urmând ca inculpaţii E.P. şi C.C. să execute, în final, câte o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Face aplicarea art. 65 alin. (1), art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.

Menţine celelalte .dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 de lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 19 iunie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1996/2014. Penal		ICCJ. Decizia nr. 21/2014. Penal. Falsul în declaraţii... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 1948/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 242 C.p.), abuz în serviciu în formă calificată (art.248 ind 1 C.p.), luare de mită (art. 254 C.p.), dare de mită (art ICCJ. Decizia nr. 1953/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Luare de mită (art. 254 C.p.), traficul de influenţă (art.257 C.p.), falsul intelectual (art. 289 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1983/2014. Penal. Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 C.p.). Falsul intelectual (art. 289 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 1996/2014. Penal ICCJ. Decizia nr. 21/2014. Penal. Falsul în declaraţii (art.326 NCP). înşelăciunea (art. 215 C.p.), înşelăciunea (art.244 NCP), falsificarea de monede sau alte valori (art.282 C.p.). Recurs in casaţie ICCJ. Decizia nr. 2117/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 2141/2014. Penal. Verificare măsuri preventive (art.206 NCPP). Contestaţie(NCPP)