ICCJ. Decizia nr. 2544/2014. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia penală nr. 2544/2014

Dosar nr. 1338/119/2013

Şedinţa publică de la data de 12 septembrie 2014

Deliberând asupra recursului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 141/Ap din 03 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul B.E. şi partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov împotriva Sentinţei penale nr. 25 din 03 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Covasna în Dosarul penal nr. 1338/119/2013, pe care o menţine.

S-a dispus plata onorariului traducătorului de limba maghiară în sumă de 120 de lei din fondurile Ministerului Justiţiei, sumă care rămâne în sarcina statului.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi apelanţii inculpaţi B.E. şi. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov la plata a câte 100 lei fiecare reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a reţinut că, prin Sentinţa penală nr. 25 din 03 iunie 2013, pronunţată de Tribunalul Covasna, în Dosarul penal nr. 1338/119/2013, s-au dispus următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen. a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, formulată de inculpatul B.E., prin apărător.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 2961 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.E. - în prezent arestat preventiv în altă cauză, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 6 (şase) luni, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate corespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni, stabilit conform art. 82 C. pen., care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

S-a constatat că inculpatul a fost reţinut pentru 24 de ore, din 09 iunie 2012 până în 10 iunie 2012 şi s-a dispus faţă de acesta, măsură preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Sfântu Gheorghe pe o durată de 30 de zile, începând cu 09 iunie 2012 până la 08 iulie 2012, inclusiv, măsură care a încetat de drept.

În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul B.E. a cantităţii de 568 litri alcool etilic, aflată în custodia D.J.A.O.V. Covasna şi în Camera de Corpuri Delicte a IPJ Covasna.

În baza art. 6 alin. (11) din O.G. nr. 75/2001, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta se comunică Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Covasna pentru efectuarea menţiunilor în cazierul fiscale al inculpatului.

În baza art. 913 alin. (7) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, s-a dispus arhivarea suporturilor optice, conţinând fişiere audio ale convorbirilor telefonice, precum şi mediile de stocare magnetică pe care sunt fixate filmările efectuate cu ocazia percheziţiei domiciliare, în loc special, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii.

În temeiul art. 189 C. proc. pen., onorariul parţial în sumă de 75 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, av. M.T. pentru inculpat ce a fost avansat prin încheierea de şedinţă din 22 aprilie 2013, se include în cheltuielile judiciare.

În conformitate cu art. 349 C. proc. pen. raportat la art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 508,34 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta, din care suma de 333,34 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale.

Pentru a pronunţa această sentinţă, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 314/P/2012 din 24 ianuarie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, înregistrat pe rolul acestei instanţe la data de 29 ianuarie 2013 sub Dosar nr. 464/119/2013, verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei potrivit art. 264 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus:

- trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M.D.A., necunoscut cu antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă, prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau. marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei D.M., necunoscută cu antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi de complicitate la producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea competentă, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 2961 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen. şi

- punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv în altă cauză, a inculpatului B.E., necunoscut cu antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut, în fapt, că în data de 31 mai 2012, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul M.D.A. produce alcool etilic în afara unui antrepozit fiscal pe care-l comercializează ulterior persoanelor interesate, sustrăgându-se de la plata taxelor fiscale datorate statului prin ascunderea sursei impozabile.

Astfel, în perioada 28 mai 2012 - 08 iunie 2012, în locaţia din Hărman, judeţul Braşov, inculpatul M.D.A. a deţinut o instalaţie improvizată cu ajutorul căreia filtra alcool sanitar produs de SC M. SA Brăila (achiziţionat în cantităţi foarte mari de la S. Braşov), obţinând alcool etilic pe care-l comercializa ulterior. Faptic, procedeul era realizat cu ajutorul învinuitului M.C. şi a numitului C.D.L. care vărsau alcoolul sanitar într-o vană din plastic de 500 litri de unde era filtrat cu ajutorul instalaţiei şi apoi îmbuteliat sub forma alcoolului etilic în pet-uri de 2 litri. Dintr-un litru de alcool sanitar de concentraţie 69 grade se obţinea 1 litru de alcool etilic de concentraţie 67 grade.

Cu ocazia percheziţiei din data de 08 iunie 2012, efectuată la locaţia descrisă anterior, organele de poliţie i-au surprins în flagrant pe învinuitul M.C. şi pe numitul C.D.L. în momentul în care procesau alcoolul sanitar, identificând instalaţia improvizată pentru filtrare precum şi următoarele cantităţi - 104 1 alcool etilic obţinut din procesarea alcoolului sanitar, 366 1 de alcool sanitar produs de SC M. SA, îmbuteliat în pet-uri de plastic de câte 1 litru, 370 litri de alcool sanitar produs de SC M. SA, vărsaţi în instalaţia improvizată pentru filtrare, 4579 recipiente goale de 1 litru în care a fost alcool sanitar produs de SC M. SA, precum şi 350 de pet-uri goale din plastic de 2 litri în dare urma să fie îmbuteliat alcoolul contrafăcut.

În consecinţă, în perioada 28 mai 2012 - 08 iunie 2012, în mod repetat, inculpatul M.D.A. a procesat, utilizând procedeul descris mai sus, cantitatea de 4683 litri alcool sanitar, obţinând tot atâţia litri de alcool etilic. Cantitatea de 4579 litri a -fost comercializată către diverse persoane fizice interesate, iar cei 104 litri au fost identificaţi în locaţie. Cantitatea de 736 litri alcool sanitar a rămas neprocesată datorită intervenţiei organelor de poliţie.

Potrivit certificatelor de analiză nr. 604 şi nr. 605 din 22 august 2012, emise de Laboratorul Vamal Central, lichidul identificat în cantitate de 104 litri este alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,1% volum, iar lichidul de culoare albastru-azur identificat în cantitate de 370 litri are titra alcoolic volumic de 69%.

S-a constatat că singurul alcool sanitar folosit de inculpat pentru procesare a fost cel produs de SC M. SA din Brăila. Aşa cum rezulta din facturile ataşate la dosar, în perioada 17 mai 2012 - 07 iunie 2012, a fost achiziţionată de la S. Braşov cantitatea de 5240 litri de alcool sanitar. Documentele justificative au fost întocmite pe numele persoanei juridice SC E.T.M. SRL, reprezentată de numitul B.I., dar şi pe numele persoanelor fizice B.I. şi R.I.M. din Bucureşti, sector 3.

De asemenea, s-a reţinut că imaginile surprinse de camerele de supraveghere atestă că cel care a cumpărat în fapt marfa a fost inculpatul, care în datele de 28 mai 2012, 29 mai 2010 şi 31 mai 2012 a fost însoţit şi de învinuitul M.C.

În data de 07 iunie 2012 inculpatul s-a deplasat la S. Braşov împreună cu învinuita D.M.; iar marfa achiziţionată (804 litri alcool sanitar) a fost achitată cu banii înmânaţi inculpatului de aceasta din urmă. De altfel, factura emisă în data de 07 iunie 2012 a fost identificată, cu ocazia percheziţiei din 08 iunie 2012, pe bordul autoturismului marca O.C., înmatriculat sub nr. X, aparţinând învinuitei D.M., parcat în interiorul locaţiei supusă cercetării.

Convorbirile telefonice purtate în datele de 04 iunie 2012 şi 05 iunie 2012 între inculpat şi învinuitul M.C. coroborate cu procesul verbal întocmit de procuror în data de 06 iunie 2012 dovedesc faptul că, în data de 05 iunie 2012, a fost achiziţionată o cantitate de alcool sanitar şi din Bucureşti, transportată în locaţia din Hărman de către cel din urmă cu autoturismul marca O.C., înmatriculat sub nr. X, aparţinând învinuitei D.M.

În toate cazurile, transportul alcoolului sanitar de la S. Braşov respectiv, din Bucureşti către locaţia din Hărman, cât şi transportul alcoolului etilic obţinut din filtrarea acestuia către destinatarii finali s-au efectuat cu autoturismul marca O.C. anterior menţionat. Acest autoturism a fost folosit de inculpat în scopurile descrise mai sus cu acordul învinuitei.D.M., aceasta din urmă însoţindu-l atât la achiziţia alcoolului sanitar cât şi în locaţia în care acesta se procesa.

Potrivit imaginilor surprinse cu ocazia efectuării supravegherii operative, în data de 06 iunie 2012, în jurul orelor 11,35, inculpatul M.D.A. şi învinuita D.M. au fost surprinşi în autoturismul marca O.C., înmatriculat sub nr. X, în timp ce părăseau parcarea hipermarket-ului S. din Braşov de unde, potrivit facturii nr. 412158004861, la ora 11,01 achiziţionaseră cantitatea de 702 litri alcool sanitar. În jurul orelor 12,00, au intrat în curtea imobilului din Hărman, locaţie pe care au părăsit-o după aproximativ un sfert, de oră urcându-se în autoturismul marca M., înmatriculat sub nr. Y, parcat în apropiere şi aparţinând tot învinuitei D.M.

Martora P.E.O., şef raion detergenţi din cadrul S. Braşov a confirmat faptul că inculpatul M.D.A., însoţit de diferite persoane, a cumpărat alcool sanitar în cantităţi mari începând cu vara anului 2011, folosindu-se de legitimaţiile de client emise pentru SC E.T.M. SRL şi SC G.S. SRL, uneori contactând-o telefonic pentru a se interesa dacă există această marfă pe stoc. Martora a precizat că, în săptămâna anterioară zilei de 08 iunie 2012, inculpatul a fost însoţit la cumpărături şi de învinuita D.M.

De altfel, cu ocazia percheziţiei efectuată în data de 08 iunie 2012 în camera nr. 12 a hotelului B. din Sânpetru, folosită de inculpat şi învinuită, a fost identificată o carte de vizită aparţinând martorei anterior menţionată. De asemenea, în autoturismul învinuitei D.M., marca M., înmatriculat sub nr. Y, a fost identificat 1 litru de alcool sanitar produs de SC M. SA.

Alcoolul etilic procesat a fost comercializat de către inculpat către diverse persoane fizice interesate printre care şi inculpatul B.E., la care s-au găsit 568 litri alcool etilic cu ocazia percheziţiei din 08 iunie 2012 şi utilizatorul numărului de telefon Z1, identificat în persoana numitului C.J.G. Se precizează că datele deţinute până în prezent nu au condus însă la identificarea locaţiei pe care acesta din urmă a folosit-o pentru depozitarea alcoolului cumpărat respectiv, a persoanelor către care a revândut această marfa.

Cu ocazia percheziţiei efectuată în data de 08 iunie 2012 la imobilul în construcţie deţinut de inculpatul B.E. în comuna Bodoc, judeţul Covasna a fost identificată cantitatea de 568 litri alcool etilic, din care 564 litri erau depozitaţi în beciul din curte, acoperit cu un capac metalic şi cu 2 bucăţi de paleţi de scândură. Potrivit buletinului de analiză nr. 36 din 08 iunie 2012 emis de Laboratorul de Chimie Sanitară din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Covasna, lichidul incolor identificat la inculpatul anterior menţionat este alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,2% volum.

Fiind audiaţi, învinuitul M.C.şi numitul C.D.L. au precizat că, după jumătatea lunii mai 2012, au fost contactaţi de inculpatul M.D.A. pentru a-l ajuta să filtreze diverse cantităţi de alcool sanitar ce urma a fi achiziţionat de la S. Braşov, într-o locaţie închiriată în localitatea Hărman, activitate care a început faptic în data de 28 mai 2012.

Învinuitul M.C. a locuit efectiv la această adresă, iar numitul C.D.L. era adus din Sfântu Gheorghe atunci când exista marfa de procesat, ambii fiind remuneraţi pentru activităţile desfăşurate. Instalaţia improvizată consta într-o cutie de metal în care erau dispuse mai multe plăci de cărbune care filtrau culoarea albastră a alcoolului sanitar, dintr-un litru de alcool sanitar obţinându-se un litru de alcool etilic. Cantitatea de alcool sanitar turnată într-o vană de plastic de către învinuitul M.C. era trecută cu ajutorul unei pompe prin aparatul de filtrare şi ulterior îmbuteliată în pet-urile de plastic de 2 litri cărora numitul C.D.L. le aplica capacul corespunzător.

Inculpatul M.D.A. se ocupa de achiziţia alcoolului sanitar, dar şi de comercializarea alcoolului etilic obţinut la preţul de 9 lei/litru, folosind pentru transport autoturismul inculpatei D.M., de la care obţinea şi banii necesari pentru a cumpăra marfa. De altfel, învinuita l-a însoţit pe inculpat de mai multe ori în locaţia din Hărman, plecând împreună cu acesta cu autoturismul marca O.C., înmatriculat sub nr. X încărcat cu alcool etilic.

Singurele declaraţii furnizate de către inculpatul M.D.A. în cursul urmăririi penale au fost cele date în faţa instanţei de judecată cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă, apreciate ca fiind în contradicţie cu întreg materialul probatoriu existent la dosar.

După extinderea cercetării penale şi începerea urmăririi penale faţă de învinuita D.M., nici aceasta nu a dorit să furnizeze declaraţii în cauză. Singurele precizări au fost făcute în momentul audierii sale ca martor ocazie cu care a negat orice implicare în activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul M.D.A.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul B.E. a recunoscut săvârşirea infracţiunilor ce au fost reţinute în sarcina sa.

S-a apreciat că în drept, fapta inculpatului B.E. care, în data de 08 iunie 2012, a deţinut în locaţia situată în comuna Bodoc, judeţul Covasna, în afara unui antrepozit fiscal şi în vederea comercializării ulterioare, cantitatea de 568 litri de alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,2% volum, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

S-a reţinut că sub aspectul laturii obiective, materialul probatoriu existent la dosar a relevat faptul că alcoolul etilic identificat în curtea imobilului. deţinut de inculpat, cu ocazia percheziţiei îi aparţinea acestuia. Mai mult, inculpatul a fost de acord să achite prejudiciul aferent infracţiunii de evaziune fiscală stabilit în sarcina sa de către organele vamale, iar, în perioada iulie - decembrie 2012, folosind aceeaşi metodă ca şi inculpatul M.D.A., a produs şi comercializat cantităţi foarte mari de alcool etilic provenit din alcoolul sanitar achiziţionat din magazinele S.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că inculpatul a comis infracţiunea reţinută în sarcina sa cu intenţie directă, prevăzând şi urmărind producerea rezultatului socialmente periculos.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale.

Se precizează că pentru faptele comise în perioada iulie - decembrie 2012 descrise mai sus învinuitul este cercetat în stare de arest preventiv în cadrul Dosarului penal nr. 303/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Prin acelaşi rechizitoriu, în temeiul art. 242 alin. (1) rap. la art. 10 alin. (1) lit. i1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, art. 249 C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 91 lit. c) C. pen. şi art. 181 C. pen., art. 249 C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., art. 230 C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. cu aplicarea art. 91 lit. c) C. pen. şi art. 181 C. pen., art. 228 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., s-au mai dispus încetarea urmăririi penale faţă de învinuitul B.E., necunoscut cu antecedente penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ amendă în sumă de 1000 lei.

La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2013, inculpatul B.E. a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriu şi solicită judecarea potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

Instanţa a dispus disjungerea cauzei şi judecarea separată a cauzei privindu-l pe inculpatul B.E. - aflat în stare de arest preventiv în altă cauză şi formarea unui nou dosar, urmând ca inculpaţii M.D.A. şi D.M. să fie cercetaţi în continuare în dosarul cu nr. 464/119/2013 al Tribunalului Covasna.

Cauza privindu-l pe inculpatul B.E. a fost înregistrată pe rolul aceleiaşi instanţe la data de 23 aprilie 2013 sub Dosar nr. 1338/119/2013.

Acestui dosar disjuns, i-a fost ataşat, în copie, Dosarul nr. 314/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna.

Pe parcursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de proba: adresă calcul prejudiciu DJAOV Covasna nr. 2485 din 09 iunie 2012; proces-verbal predare-primire din 08 iunie 2012; chitanţa seria CHANV/2011 nr. 0026421 din 12 iunie 2012, reprezentând plată accize de 12.823 lei achitată de B.E.; proces-verbal desigilare; adresa nr. 275 din 13 iunie 2012 a Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe şi acte anexate acesteia; proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice interceptate în baza autorizaţiei nr. 162/2012 emisă de Tribunalul Covasna; notă informativa; proces-verbal din 08 iunie 2012 de efectuare a percheziţiei domiciliare la adresa din Olteni, comuna Bodoc, judeţul Covasna în baza autorizaţiei nr. 58/2012 emisă de Tribunalul Covasna; proces-verbal de lăsare în custodie din 08 iunie 2012; buletin de analiză nr. 36 din 08 iunie 2012, emis de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Covasna - Laboratorul de chimie sanitară; declaraţiile învinuitului B.E.; declaraţii martori K.A. şi T.M.

În circumstanţiere, în cauză a fost efectuat şi întocmit de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Covasna referatul de evaluare nr. 801 din 17 mai 2013.

În faţa instanţei de judecată, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, la termenul din 22 aprilie 2013, inculpatul B.E., în prezenţa apărătorului său ales, a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare, solicitând ca judecata să se desfăşoare numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi şi le însuşeşte, potrivit procedurii speciale prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., a cărei aplicare a solicitat-o, poziţie procesuală consemnată în procesul-verbal de la dosar.

Din coroborarea întregului material probator, Tribunalul a reţinut în fapt că, urmare a sesizării din oficiu a Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna, în legătură cu producerea de alcool etilic în afara unui antrepozit fiscal şi comercializarea acestuia, ulterior persoanelor interesate, cu sustragerea de la plata taxelor fiscale datorate statului prin ascunderea sursei impozabile, s-a procedat în baza autorizaţiilor emise de Tribunalul Covasna, la efectuarea de percheziţii domiciliare în mai multe locaţii.

Astfel, cu ocazia percheziţiei efectuată în data de 08 iunie 2012 la imobilul în construcţie deţinut de inculpatul B.E. în comuna Bodoc, judeţul Covasna a fost identificată cantitatea de 568 litri alcool, etilic, din care 5641 litri erau depozitaţi în beciul din curte, acoperit cu un capac metalic şi cu 2 bucăţi de paleţi de scândură.

Potrivit buletinului de analiză nr. 36 din 08 iunie 2012! emis de Laboratorul de Chimie Sanitară din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Covasna, lichidul incolor identificat în imobilul deţinut de inculpat este alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,2% volum.

Potrivit adresei de calcul prejudiciu efectuat DJAOV Covasna nr. 2485 din 09 iunie 2012, suma datorată cu titlu de accize alcool a fost stabilită la suma de 12.823 lei.

Conform chitanţei seria CHANV/2011 nr. 0026421 din 12 iunie 2012, inculpatul B.E. a achitat în integralitate această sumă de 12.823 lei, astfel că prin actul de sesizare al instanţei, s-a dispus încetarea urmăririi penale faţă de învinuitul B.E., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ amendă în sumă de 1000 lei.

Prin urmare, potrivit cererii de constituire de parte civilă depusă în Dosarul nr. 464/119/2013 din prezenta cauză, Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov a precizat că nu are pretenţii civile cu privire la inculpatul B.E.

Întregul material probator administrat se coroborează pe deplin cu declaraţiile învinuitului/inculpatului, în sensul stării de fapt expuse, acesta abordând pe parcursul urmăririi penale, inclusiv cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală, o atitudine procesuală de recunoaştere a faptelor de natură penală imputate, iar în faţa instanţei a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.

Astfel, în drept, fapta inculpatului B.E. care, în data de 08 iunie 2012, a deţinut în locaţia situată în comuna Bodoc, judeţul Covasna, în afara unui antrepozit fiscal şi în vederea comercializării ulterioare, cantitatea de 568 litri de alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,2% volum, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

La termenul din 22 mai 2013, inculpatul B.E., prin apărător ales, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, întrucât apreciază că prin formularea textului de lege al infracţiunii de evaziune fiscală menţionat este cuprinsă şi situaţia prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, iar cele două infracţiuni nu pot fi reţinute în concurs, reprezentând în fapt o singură infracţiune şi anume cea de evaziune fiscală.

Cu privire la această cerere, instanţa a reţinut că potrivit art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, constituie infracţiune:

1) deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României â produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri; iar în conformitate cu art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiune de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi: a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.

În conformitate cu art. 2063 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 571/2003, produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 2062, supuse reglementărilor privind accizele potrivit prezentului capitol, iar potrivit art 2062 din acelaşi act normativ, accizele se aplică următoarelor produse: a) alcool şi băuturi alcoolice; b). tutun prelucrat; c) produse energetice şi electricitate.

Acestea sunt supuse accizării, potrivit art. 2065, la momentul: a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora, pe teritoriul Comunităţii; b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.

Accizele devin exigibile în conformitate cu art. 2066, în momentul eliberării pentru consum şi în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, acesta fiind faptul generator al calităţii de debitor al persoanei către bugetul general consolidat al statului, relative la accizele aplicate produselor prevăzute de art. 2062.

Este considerat import, potrivit art. 2068, orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului comunitar, cu excepţia:

a) plasării produselor accizabile importate sub regim vamal suspensiv în România;

b) distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;

c) plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.

Se consideră de asemenea import:

a) scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul rămâne în România;

b) utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv;

c) apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.

S-a mai reţinut, că, atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi:datorie privind accizele, acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie.

Potrivit Regulamentului CEE nr. 2913 din 92 al Consiliului European din 12 octombrie 1992, persoana care deţine bunuri accizabile fără a face dovada plăţi accizelor şi impozitelor aferente (TVA şi taxe vamale) şi care ştia sau ar fi trebuit să ştie în mod normal în momentul achiziţionări sau primirii mărfurilor, că au fost introduse ilegal pe teritoriul Comunităţii Europene are calitatea de debitor vamal faţă de statul în care a fost constatată deţinerea acestor produse.

Astfel, persoana care deţine sau comercializează produse supuse accizării are calitatea de contribuabil, potrivit Legii nr. 241/2005, având o obligaţie fiscală privind plata accizelor, TVA şi taxelor vamale aferente cantităţii de produse accizabile date spre consum, inclusiv a celor deţinute pe teritoriul României şi care nu au fost supuse taxelor aferente la momentul importului sau producerii acestora.

Aşadar, ascunderea de către o persoană în sensul deţinerii ilicite a bunurilor accizabile (sursa impozabilă şi taxabilă în accepţiunea legii) constituie infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Generic, evaziunea fiscală constă în totalitatea procedeelor licite sau ilicite prin care cei interesaţi sustrag în tot sau în parte materia impozabilă obligaţiilor fiscale.

Juridic desemnează ansamblul infracţiunilor, săvârşite de un contribuabil sau o altă persoană, cu intenţie, prin îndeplinirea în mod fraudulos sau neîndeplinirea obligaţiile fiscale sau procesual-fiscale la care este ţinut şi având ca rezultat lezarea normalei funcţionări a sistemului fiscal general.

În sensul legii penale, prin obligaţii fiscale se desemnează obligaţiile prevăzute de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, potrivit art. 2 lit. e) din Legea nr. 241/2005.

În materia accizelor armonizate, acest impozit este datorat bugetului de stat pentru anumite produse provenite din producţia internă sau din import: alcool, tutun, produse energetice.

Infracţiunea de la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.

În ipoteza în care ascunderea se realizează prin acte materiale asupra venitului sau bunului, subiect activ poate fi orice persoană.

Sursa impozabilă trebuie interpretată în sens larg, acoperind atât suma impozabilă, cât şi activitatea generând acea sumă, iar modalitatea prevăzută de acest text de lege are ca obiect impunerile rezultând din surse ilicite, în sensul că activitatea generatoare de venituri este realizată de manieră ocultă şi fără respectarea dispoziţiilor legale.

Relativ la subiectul activ al evaziunii fiscale, acesta se delimitează prin raportare la persoanele, cărora legea penală specială le impune o anumită conduită - raport penal de conformare - sau la persoana/persoanele, care au încălcat aceste dispoziţii comiţând o infracţiune - raport penal de conflict.

Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 241/2005 şi a legislaţiei fiscale, rezultă cinci categorii de subiecte active ale infracţiunilor de evaziune fiscală sau infracţiunilor asimilate: contribuabil, plătitor, suportator, persoana impozabilă şi alte persoane.

Noţiunea de contribuabil, în speţă, este definită de articolul 17 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 şi art. 2 pct. b) din Legea nr. 241/2005, ea fiind orice persoană fizică sau juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică, ce datorează impozite şi taxe, contribuţii şi alte sume bugetului general consolidat, în condiţiile legii.

Faţă de modalitatea de incriminare a faptei prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, tribunalul a reţinut că subiect activ al acestei infracţiuni poate fi orice persoană fizică sau juridică, mai ales când este vorba de modalitatea de ascundere a bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, deoarece acţiunea de "ascundere" poate fi săvârşită atât în interes propriu, cât şi în interesul altei persoane, textul de lege neprevăzând un subiect activ calificat, spre deosebire de infracţiunile incriminate la literele b) - f) al aceluiaşi articol, ale căror elemente materiale constă în acţiuni şi inacţiuni specifice activităţii unei persoane juridice, care are obligaţia de a ţine evidenţă contabilă.

Mai mult, elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2205 constă în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, astfel acţiunea de ascundere a bunului, ca una din modalităţile prevăzute de lege, când deţinerea acestuia este supusă impozitului sau taxei, se comite cu scopul arătat anterior, care are ca urmare imediată păgubirea patrimoniului public al statului.

În ceea ce priveşte infracţiunea de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, prevăzută şi pedepsită de art. 2961 alin. (1) lit. l) al Legii nr. 571/2003, elementul material al laturii obiective se realizează prin acţiunea de "deţinere" de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării.

Dar acţiune de deţinere reglementată ca prohibită de textul art. 2961 alin. (1) lit. l) al Legii nr. 571/2003 vizează nerespectarea de către normelor Codului fiscal ce impun ca deţinerea şi comercializarea produselor accizabile supuse marcării să se facă numai de antrepozitari fiscali autorizaţi, a căror activitate poate fi monitorizată constant de organele fiscale.

Aşadar, nerespectarea dispoziţiilor legale privind funcţionarea antrepozitului fiscal şi operaţiunile legate de produsele accizabile atrage răspunderea penală conform articolului 2961 din Legea nr. 571/2003.

Prin urmare, potrivit precedentelor, rezultă că cele două infracţiuni prevăzute de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, sunt distincte, au o existenţă autonomă, de sine-stătătoare, urmând a fi respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţi, prin apărător ales.

În consecinţă, din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză rezultă fără echivoc vinovăţia inculpatului în săvârşirea faptei pentru care acesta a fost trimis în judecată, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii mai sus indicate, astfel încât tribunalul a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce va fi aplicată inculpatului, instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei care este acela de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni, precum şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. examinate în mod plural, fără preeminenţa vreunuia din acestea - dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate lege - reduse potrivit dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social al faptei săvârşite, natura infracţiunii, valorile sociale vătămate, cantitatea relativ mare de alcool deţinută, consecinţele pe care le-a produs.

S-au avut în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, lipsa antecedentelor penale, potrivit fişei de cazier judiciar aflate la dosar urmărire penală, vârsta acestuia, nivelul de educaţie, atitudinea procesuală de recunoaştere şi asumare a propriilor fapte şi a consecinţelor acestora, că potrivit referatului de evaluare întocmit în cauză, acesta provine dintr-o familie legal constituită, că se implică în activităţi socialmente aducătoare de venituri, că are o relaţie de concubinaj din care au rezultat doi copii minori de 3 şi 4 ani, aflaţi în întreţinerea sa, că este ataşat de partenera şi copii săi, precum şi de familia sa din partea cărora se bucură de susţinere materială şi morală, lipsa problemelor de ordin locative, împrejurarea că a depus eforturi şi a achitat în integralitate prejudiciul cauzat bugetului de stat

Prin urmare, tribunalul a apreciat că inculpatul poate parcurge în continuare un traseu dezirabil social valorificând resursele personale şi familiale menţionate în referat, având motivaţia necesară pentru a persevera în atingerea planurilor de viitor pe care şi le-a propus, că dispune, aşadar, de resurse individuale şi familiale optime în vederea schimbării comportamentale, că nu prezintă un stil de viaţă care să îl predispună la comiterea de infracţiuni, astfel încât instanţa de fond a reţinut în sarcina acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.

Analizând cele mai sus expuse, instanţa a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, orientându-se înspre limita minimă a intervalului prevăzut de lege, la dozarea căreia s-a ţinut seama de reducerea cu o treime potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. a acestor limite, de circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., cu respectarea principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei comise şi persoana inculpatului, apreciind că astfel stabilite oferă garanţii în ceea ce priveşte realizarea scopului preventiv - educativ al pedepsei, astfel cum a fost stabilit de art. 52 C. pen.

Astfel, în baza art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 2961 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., a condamnat inculpatul B.E., în prezent arestat preventiv în altă cauză, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa închisorii de 6 (şase) luni, pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

Apreciind în raport cu lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, ţinând seama de persoana inculpatului, de comportamentul său anterior, de existenţa resurselor individuale şi familiale în vederea schimbării comportamentale, că scopul pedepsei poate fi realizat chiar şi fără executarea acesteia, tribunalul a dispus, în baza art. 81 C. pen., suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni stabilit conform art. 82 C. pen., care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a sentinţei.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

Cu privire la măsurile preventive dispuse pe parcursul urmăririi penale, s-a constatat că prin ordonanţa din 09 iunie 2012, s-a dispus reţinerea pentru 24 ore a inculpatului B.E., din 09 iunie 2012 până în 10 iunie 2012, iar prin ordonanţa nr. 314/P/2012 din 09 iunie 2012, s-a dispus faţă de acelaşi inculpat, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea Sfântu Gheorghe pe o durată de 30 de zile, începând cu 09 iunie 2012, orele 18,00 până la 08 iulie 2012, orele 18,00, inclusiv, care a încetat de drept.

În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul B.E. a cantităţii de 568 litri alcool etilic, aflată în custodia D.J.A.O.V. Covasna şi în Camera de Corpuri Delicte a IPJ Covasna.

În baza art. 6 alin. (11) din O.G. nr. 75/2001, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, aceasta se va comunica Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Covasna pentru efectuarea menţiunilor în cazierul fiscale al inculpatului.

În baza art. 91 alin. (7) C. proc. pen., după rămânerea definitivă a hotărârii, s-a dispus arhivarea suporturilor optice, conţinând fişiere audio ale convorbirilor telefonice, precum şi mediile de stocare magnetică pe care sunt fixate filmările efectuate cu ocazia percheziţiei domiciliare, în loc special, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii.

În temeiul art. 189 C. proc. pen., onorariul parţial în sumă de 75 lei cuveniţi apărătorului desemnat din oficiu, av. M.T. pentru inculpat ce a fost avansat prin încheierea de şedinţă din 22 aprilie 2013, s-a inclus în cheltuielile judiciare.

Astfel, în conformitate cu art. 349 C. proc. pen. raportat la art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 50,8,34 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de acesta din care suma de 333,34 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate pe parcursul urmăririi penale.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov care nu a criticat soluţia dată pe latura penală a cauzei, ci numai împrejurarea că instanţa nu s-a pronunţat asupra despăgubirilor solicitate de partea civilă, lăsând nesoluţionată latura civilă a cauzei.

Împotriva aceleaşi sentinţe a formulat apel şi inculpatul care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat din infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 întrucât cele două infracţiuni nu pot fi reţinute în concurs, infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003, fiind practic absorbită de infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

S-a apreciat că deţinerea în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile nu este altceva decât una dintre modalităţile prin care se comite elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, astfel că nu se pot reţine două infracţiuni distincte în concurs. S-a mai arătat că împotriva inculpatului a fost iniţial începută urmărirea penală atât pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 241/2005, cât şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, dar în final inculpatului i s-au aplicat prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005. În aceste condiţii, întrucât inculpatul a beneficiat de clemenţă în privinţa infracţiunii de evaziune fiscală, el nu ar mai fi trebuit trimis în judecată separat pentru infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003.

În subsidiar, dacă instanţa va aprecia că infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 nu este absorbită de infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, să dispună achitarea inculpatului, în temeiul art. 10 lit. b1) C. proc. pen., de sub acuza săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 întrucât fapta concretă nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni

Analizând apelurile, prin prisma criticilor formulate, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, cu respectarea dispoziţiilor art. 370 şi urm C. proc. pen., s-a constatat că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:

Prin rechizitoriul nr. 314/P/2012 din 24 ianuarie 2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Covasna s-a dispus:

- trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului M.D.A. (cu datele personale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de producere de produse accizabile ce intră sub incidenţa sistemului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă, prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei D.M. (cu datele personale) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi de complicitate la producerea de produse accizabile ce intră sub incidenţa regimului de antrepozitare prevăzut la titlul VII, în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către.autoritatea competentă, prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 2961 alin. (1) lit. b) din Codul Fiscal, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen.

- punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului B.E. (cu datele personale), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Prin actul de sesizare al instanţei, s-a reţinut, în esenţă, în sarcina inculpatului B.E. faptul că, în data de 08 iunie 2012, a deţinut în locaţia situată în comuna Bodoc, judeţul Covasna, în afara unui antrepozit fiscal şi în vederea comercializării ulterioare, cantitatea de 568 litri de alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,2% volum, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. i) I din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Prin acelaşi rechizitoriu, în temeiul art. 242 alin. (1) rap. la art. 10 alin. (1) lit. i1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, s-a dispus, între altele şi:

- încetarea urmăririi penale faţă de învinuitul B.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi aplicarea sancţiunii cu caracter administrativ amendă în sumă de 1000 lei;

La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2013, inculpatul B.E. a declarat că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa în rechizitoriu şi solicită judecarea potriviţi procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

Instanţa a dispus disjungerea cauzei şi judecarea separată a laturii penale a cauzei privindu-l pe inculpatul B.E. şi formarea prezentului dosar cu nr. 1338/119/2013, urmând ca inculpaţii M.D.A. şi D.M. să fie cercetaţi în continuare în dosarul cu nr. 464/119/2013 al Tribunalului Covasna.

Urmare a coroborării judicioase a întregului material probator administrat pe parcursul urmăririi penale, aplicând procedura privind judecata simplificată prevăzută de art 3201 C. proc. pen. la cererea inculpatului B.E. instanţa a reţinut o stare de fapt corectă constând în aceea că, în data de 08 iunie 2012, a deţinut în locaţia situată în comuna Bodoc, judeţul Covasna, în afara unui antrepozit fiscal şi în vederea comercializării ulterioare, cantitatea de 568 litri de alcool etilic având o concentraţie alcoolică de 67,2% volum, faptă căreia i-a fost dată o încadrare juridică legală apreciindu-se că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false de alcool etilic peste 40 litri, prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Inculpatul a formulat apel arătând că, în opinia sa, se impune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost condamnat din infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 571/2003 în infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 întrucât cele două infracţiuni nu pot fi reţinute în concurs, infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 fiind practic absorbită de infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005. A arătat că, în opinia sa, deţinerea în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile nu este altceva decât una dintre modalităţile prin care se comite elementul material al infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, astfel că nu se pot reţine două infracţiuni distincte în concurs. S-a mai arătat că împotriva inculpatului a fost iniţial începută urmărirea penală atât pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cât şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, dar în final inculpatului i s-au aplicat prevederile art. 10 din Legea nr. 241/2005. În aceste condiţii, întrucât inculpatul a beneficiat de clemenţă în privinţa infracţiunii de evaziune fiscală pentru care s-a încetat urmărirea penală conform art. 10 alin. (1) lit. i1) C. proc. pen., el nu ar mai fi trebuit trimis în judecată separat pentru infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003.

Cu privire la motivul de apel invocat, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, constituie infracţiune deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri.

Potrivit art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.

Aşa cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă cele două infracţiuni, respectiv cea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi cea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal au elemente materiale distincte, prima având ca verbum regens ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, cu scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, iar cea de-a doua deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării.

Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile la care face referire art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 se poate realiza în multiple modalităţi, fiind voinţa legiuitorului ca, în situaţia în care, această ascundere reprezintă totodată şi o deţinere în afara antrepozitului fiscal a produselor accizabile să fie întrunite condiţiile reţinerii concursului de infracţiuni cu conexitate. Soluţia de încetarea urmăririi penale, în temeiul art. 10 alin. (1) lit. i1) C. proc. pen., cu aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, pentru infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 nu impietează asupra trimiterii în judecată a aceluiaşi inculpatul pentru infracţiunea prevăzută de art. art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cele două infracţiuni nu se absorb una într-alta, prin urmare acest motiv de apel nu este fondat.

În ceea ce priveşte solicitarea de achitare a inculpatului, în temeiul art. 10 lit. b1) C. proc. pen., de sub acuza săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 întrucât fapta concretă nu prezintă gradul de pericol social concret al unei infracţiuni, ca motiv subsidiar de apel, se constată că este, de asemenea, nefondat raportat la prevederile art. 181. Astfel, se constată că inculpatul a deţinut o cantitate considerabilă de alcool contrafăcut, circa 568 litri, că se află în legătură cu alte persoane cu preocupări infracţionale, că se presupune că, folosind o metodă de contrafacere a alcoolului similară cu cea folosită de inculpatul M.D.A., trimis .în judecată în acelaşi dosar, a produs el însuşi şi a comercializat el cantităţi mari de alcool în perioada iulie-decembrie 2012, fiind cercetat separat în dosarul 303/P/2012 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov.

Raportat la aceste aspecte, fapta concretă săvârşită de inculpat nu apare ca vădit lipsită de importanţă şi aducând o atingere minimă valorii sociale protejate de norma incriminată, nefiind întrunite condiţiile pentru a se dispune, în temeiul art. 10 lit. b1) C. proc. pen., achitarea inculpatului de sub acuza săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003

La individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. şi dispoziţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. S-au reţinut în mod corect circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. şi a face aplicarea dispoziţiilor art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. date fiind lipsa antecedentelor penale, situaţia familială a inculpatului şi împrejurarea că a depus eforturi şi a achitat în integralitate prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Atât cuantumul pedepsei, cât şi modalitatea, de executare a acesteia stabilite de instanţa de fond sunt apte să asigure scopul de prevenţie generală şi specială şi de reeducare prevăzut de art. 52 C. pen., neimpunându-se modificarea lor.

În ceea ce priveşte apelul partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov, s-a constatat că aceasta nu a formulat critici cu privire la soluţia dată pe latura penală a cauzei, ci numai împrejurarea că instanţa nu s-a pronunţat asupra despăgubirilor solicitate de partea civilă, lăsând nesoluţionată latura civilă a cauzei.

Dată fiind împrejurarea că inculpatul B.E. a solicitat judecarea potrivit procedurii simplificate prevăzute de. art. 3201 C. proc. pen., prima instanţă a dispus disjungerea cauzei şi judecarea separată a laturii penale a cauzei privindu-l pe inculpatul B.E. şi formarea prezentului dosar cu nr. 1338/119/2013, urmând ca inculpaţii M.D.A. şi D.M. să fie cercetaţi în continuare în dosarul cu nr. 464/119/2013 al Tribunalului Covasna.

Tot în dosarul cu nr. 464/119/2013 al Tribunalului Covasna se va dispune cu privire la pretenţiile formulate de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Braşov împotriva inculpaţilor B.E., M.D.A. şi D.M.

Prin urmare, au fost lăsate nesoluţionate a aceleaşi pretenţii în dosarul cu nr. 1338/119/2013 al Tribunalului Covasna în care s-a soluţionat doar latura penală a cauzei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.E. este corectă.

Împotriva acestei decizii penale au formulat recurs inculpatul B.E. şi partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 10 ianuarie 2014, stabilindu-se termen de judecată la data de 30 mai 2014.

Preliminar, Înalta Curte apreciază că, potrivit dispoziţiilor art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Având în vedere data înregistrării recursului pe rolul Înaltei Curţi, respectiv 10 ianuarie 2014, anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală (1 februarie 2014), dispoziţia tranzitorie menţionată este aplicabilă în cauză, astfel că această instanţă va continua să judece cauza conform codului de procedură penală anterior.

La termenul de judecată din data de 30 mai 2014 s-a încuviinţat cererea de amânare a cauzei formulată de recurentul inculpat B.E. în vederea prezentării avocatului ales şi pregătirii apărării.

Înalta Curte constată că la data de 27 februarie 2014 au fost înregistrate la dosar notele scrise transmise de către partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna prin care a arătat că nu mai susţine recursul formulat împotriva Deciziei penale nr. 141/Ap din 03 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, întrucât inculpatul B.E. a achitat în integralitate suma de 12.826 lei stabilită ca prejudiciu, potrivit adresei de calcul a DJAOV Covasna.

Înalta Curte, văzând, pe de o parte, declaraţia formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna, în sensul retragerii recursului împotriva Deciziei penale nr. 141/Ap din 03 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, aceasta reprezentând manifestarea sa unilaterală de voinţă, iar pe de altă parte, că exercitarea oricărei căi de atac este guvernată de principiul disponibilităţii, încât partea care a exercitat o cale de atac, fie ordinară, fie extraordinară, poate să şi-o retragă până la închiderea dezbaterilor, în temeiul dispoziţiilor art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 C. proc. pen. anterior, va lua act de retragerea cererii.

În cauză, se constată că decizia penală recurată a fost pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori la data de 03 decembrie 2013, deci ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013, situaţie în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute de art. 3859 C. proc. pen. anterior, care trebuie invocate în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum obligă dispoziţiile art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.

Verificând îndeplinirea acestor cerinţe, se observă că inculpatul B.E. nu şi-a motivat recursul în termenul prevăzut de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen. anterior, în care era îndrituit a depune motivele căii de atac exercitate.

Totodată, Înalta Curte constată că sfera controlului judiciar a fost limitată prin adoptarea Legii nr. 2/2013, astfel că, nu poate examina decât chestiuni ce privesc aspecte de drept, fără a putea examina şi netemeinicia deciziei atacate. Astfel, prin acest act normativ, s-a realizat o nouă limitare a devoluţiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial, intenţia clară a legiuitorului prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale de atac ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

Examinând decizia penală atacată prin prisma motivelor de recurs, dar şi din oficiu, în conformitate cu dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată următoarele:

În dezbateri, recurentul inculpat B.E., prin apărător din oficiu, a solicitat admiterea recursului şi aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus, având în vedere circumstanţele reale de comitere a infracţiunii, dar şi cele personale ale inculpatului, arătând că acesta a achitat prejudiciul produs în cauză.

Înalta Curte, referitor la solicitarea recurentului de aplicare a dispoziţiilor art. 74 C. pen. anterior şi, ca o consecinţă a reţinerii acestora, reducerea cuantumului pedepsei, constată, că reindividualizarea pedepsei nu mai poate fi cenzurată de instanţa de recurs prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen. anterior, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013.

Cum judecata în recurs se limitează la motivele de casare expres prevăzute de lege, o analiză a cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. anterior, căruia prin adoptarea Legii nr. 2/2013, i-a fost limitată aria de aplicabilitate doar la pedepse în alte limite prevăzute de legea penală, o reindividualizare a pedepsei, astfel cum a solicitat inculpatul, nu mai poate face obiectul examinării de către instanţa de ultim control judiciar câtă vreme este evident că, sfera controlului judiciar exercitat de instanţa de recurs include numai aspecte de drept, astfel că netemeinicia deciziei atacate nu mai poate fi examinată în recurs şi niciun alt caz de casare nu poate fi luat în considerare din oficiu, sub acest aspect.

Aşadar, solicitarea de a fi reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. anterior nu poate fi primită în condiţiile în care netemeinicia deciziei sub aspectul individualizării pedepsei nu mai poate fi examinată în recurs.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că, în cauză, primul termen de recurs a fost stabilit la data de 30 mai 2014, iar de la data pronunţării deciziei în apel, 3 decembrie 2013 şi până la soluţionarea recursului, 12 septembrie 2014, a intrat în vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, care impune o analiză a incidenţei dispoziţiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Examinând, din oficiu, recursul declarat de inculpat şi în raport de prevederile art. 5 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că referitor la incriminarea infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 cu aplicarea art. 2961 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ nu a survenit vreo modificare în ceea ce priveşte limitele de pedeapsă.

În consecinţă, nu s-a identificat vreo modificare în ceea ce priveşte limitele de pedeapsă în actuala reglementare pentru a putea stabili o lege penală mai favorabilă inculpatului şi cum limitele de pedeapsă aplicabile inculpatului sunt legale, acestea nu se impun a fi modificate.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 3855 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. anterior, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.E. împotriva Deciziei penale nr. 141/Ap din 03 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţie şi ca obliga recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul translatorului de limba maghiară se va plăti din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.E. împotriva Deciziei penale nr. 141/Ap din 03 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Ia act de retragerea recursului declarat de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Covasna împotriva aceleaşi decizii.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul translatorului de limba maghiară se plăteşte din fondurile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2014.

Procesat de GGC - GV

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2544/2014. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs