ICCJ. Decizia nr. 2870/2014. Penal. Mandat european de arestare. Contestaţie(NCPP)
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2870/2014
Dosar nr. 5607/2/2014
Şedinţa publică din 22 octombrie 2014
Asupra contestaţiei de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 275/F din data de 30 aprilie 2014 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-II-a penală, a respins sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 03 iulie 2014, de către Parchetul Regional din Sofia - Bulgaria, pe numele persoanei solicitate P.A. (născut în Elveţia, fiul lui M. şi M., cetăţean elveţian, domiciliat în Elveţia, cu reşedinţa în Italia - Milano).
A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (3) din Legea nr. 141/2010.
Onorariul parţial cuvenit avocatului desemnat din oficiu, şi onorariul interpretului de limba italiană, s-au suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, prin adresa din data de 10 septembrie 2014, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, conform art. 102 din Legea nr. 302/2004, republicată, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 03 iulie 2014 de către Parchetul Regional din oraşul Sofia, împotriva numitului P.A.
La termenele din data de 1 septembrie 2014, respectiv 19 septembrie 2014, s-a procedat la ascultarea persoanei solicitate, care a declarat că a fost informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, că nu are de formulat obiecţii în ceea ce priveşte identitatea dar nu este de acord cu predarea către autorităţile bulgare.
În cauză nu au fost dispuse măsuri privative de libertate, având în vedere că P.A. se află în executarea pedepsei de 12 ani închisoare în Penitenciarul Rahova, începând cu data de 06 august 2014, conform M.E.P.Î. nr. 331 din 16 iunie 2003, emis în baza Sentinţei penale nr. 254/ 2 aprilie 2003, pronunţată de Tribunalul Timiş.
S-a mai reţinut că mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate îndeplineşte condiţiile de formă şi conţinut prevăzute de art. 86 din Legea nr. 302/2004, că infracţiunea ce face obiectul urmăririi penale desfăşurate de către autorităţile judiciare bulgare, sancţionată de legea statului respectiv cu o pedeapsă privativă de libertate a cărei durată maximă este mai mare de 3 ani, nu este supusă verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, potrivit art. 96 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 302/2004, condiţie care este însă oricum îndeplinită, întrucât fapta este incriminată şi de legea penală română.
S-a constatat însă că mandatul european de arestare prezentat de autorităţile judiciare bulgare nu poate fi pus în executare şi, ca atare, nu se poate realiza nici predarea către acestea a persoanei solicitate, pentru cele ce vor urma.
Astfel cum rezultă din conţinutul mandatului european de arestare emis la data de 03 iulie 2014 de către Parchetul Regional din oraşul Sofia, P.A. este cercetat pentru săvârşirea pe teritoriul Bulgariei a unei infracţiuni contra patrimoniului, prev. de art. 211 raportat la art. 210 alin. (1), pct. 2 raportat la art. 209 alin. (2), parag. 2 şi 3 raportat la alin. (1) parag. 2, raportat la art. 26 alin. (1) C. pen. bulgar, reţinându-se în fapt că:
1. În perioada 22 octombrie 2001 - 22 ianuarie 2002, în oraşul Sofia, Republica Bulgaria, în oraşele Szeged şi Milano, P. a indus în eroare o persoană, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul (pentru S.Z., cetăţean al Macedoniei) foloase materiale, în condiţiile unei infracţiuni continuate, infracţiunea de înşelăciune fiind săvârşită de două persoane care s-au înţeles în prealabil pentru săvârşirea faptei, profitând de lipsa de experienţă şi de informaţii a lui E.V., angajată de acesta ca administrator al firmei C.E., cu sediul în Sofia şi V.D.S. - angajată ca administrator adjunct, legate de strategia, obiectivele şi starea financiară a firmei C.E.T., prin publicarea unor anunţuri pentru locuri de muncă vacante în ziarele D. şi 24 de ore, la alte ziare şi mass-media electronice locale, şi prin informaţii mincinoase oferite de funcţionarii firmei la ordinul inculpaţilor, pricinuind astfel pagube materiale mari unui număr mare de cetăţeni bulgari, într-un cuantum de 37.640 mărci germane, această sumă fiind dată drept garanţie pentru participare la un seminar care nu a avut loc, pentru cheltuieli de transport până la Milano în data de 22 ianuarie 2002 - dus-întors.
2. În perioada 22 octombrie - 22 noiembrie, pentru un seminar din oraşul Szeged, Ungaria, care de asemenea nu a avut loc, P.A. a indus în eroare pe cetăţenii bulgari V.E.P., I.I.A., E.A.I., (...) şi T.M.B., pricinuind fiecărei persoane în parte pagube materiale într-un cuantum de 960 mărci germane, fiind plătite de aceştia drept garanţie de participare la acest seminar şi a câte 270 BGN cheltuieli de transport - dus-întors.
3. Pentru un alt seminar care de asemenea nu a avut loc, numitul P.A., a indus în eroare pe cetăţenii bulgari R.Z.A., P.M.L. şi G.I.R., pricinuind fiecărei persoane în parte pagube materiale într-un cuantum de 960 mărci germane, fiind plătite de aceştia în parte drept garanţie de participare la seminar, iar G.V.G. a pricinuit o pagubă materială de 600 BGN, reprezentând drept garanţie de participare la seminar, ceea ce reprezintă o infracţiune gravă.
S-a mai arătat că, potrivit art. 80 alin. (1), pct. 3 C. pen. bulgar, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 211 raportat la art. 210 alin. (1), pct. 2 raportat la art. 209 alin. (2) parag. 2 şi 3 raportat la alin. (1) parag. 2, raportat la art.26 alin. (1) C. pen. bulgar, urmărirea penală tardivă se stinge când nu a fost pusă în mişcare într-un termen de 10 ani, dar dispoziţiile cu privire la întreruperea prescripţiei pot fi suspendate prin orice acţiune a organelor competente care au fost întreprinse numai privind persoana împotriva căreia a fost pusă în mişcare urmărirea penală. În cazul concret, în temeiul prev. art. 81 alin. (3) C. pen., termenul absolut al prescripţiei este de 15 ani.
S-a mai constatat că, potrivit art. 58 şi 112 din Legea nr. 302 din data de 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în cazul în care s-ar dispune punerea în executare a mandatului european de arestare, predarea persoanei solicitate s-ar amâna până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 254 din 2 aprilie 2003 a Tribunalului Timiş.
S-a avut în vedere şi faptul că P.A. a început executarea pedepsei la data de 06 august 2014, că ar putea fi liberat condiţionat cel mai devreme în anul 2023, ulterior datei când se împlineşte termenul de prescripţie a răspunderii penale, conform legii bulgare, pentru infracţiunea ce face obiectul urmăririi penale desfăşurate de către autorităţile judiciare bulgare.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, solicitând, admiterea contestaţiei şi rejudecând, admiterea sesizării formulate, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile privind instituţia punerii în executare a mandatului european de arestare.
Înalta Curte, examinând recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Art. 98 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 302/2004 republicată, reglementează motivele obligatorii de refuz de predare, iar la alin. (2) lit. a) - i) din aceeaşi lege sunt reglementate motivele opţionale de refuz lăsate în principiu la aprecierea instanţei.
Se constată că, faptele nu au fost săvârşite pe teritoriul României, iar persoana solicitată are cetăţenie italiană şi elveţiană şi, de aceea se apreciază că, în mod greşit, prin hotărârea atacată s-a dat eficienţă motivului de refuz opţional al executării mandatului european de arestare prevăzut de art. 98 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 302/2004 republicată.
De asemenea, se are în vedere că, faptele săvârşite de persoana solicitată şi pentru care se solicită punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 3 iulie 2014 de către Parchetul Regional din Sofia - Bulgaria nu atrag competenţa autorităţilor judiciare române prin raportare la condiţiile în care se aplică legea procesual penală română infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării noastre pe baza principiului personalităţii, realităţii şi universalităţii legii penale reglementate de art. 9 - 11 C. pen., prin derogarea expresă şi limitativă de la principiul teritorialităţii legii penale române.
Potrivit art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, când persoana este urmărită penal sau judecată de autorităţile judiciare române pentru o faptă diferită de cea care motivează mandatul european de arestare, autoritatea judiciară de executare română, chiar dacă a dispus executarea mandatului va putea amâna predarea până la terminarea judecăţii sau până la executarea pedepsei.
Drept urmare, se apreciază că, în cauză sunt îndeplinite condiţiile privind instituţia punerii în executare a mandatului european de arestare, nu sunt motive de refuz al executării acestuia, fie în mod obligatoriu, fie în mod facultativ, potrivit art. 98 din Legea nr. 302/2004 republicată şi, în consecinţă, va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 275/F din 30 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe persoana solicitată P.A.
Va desfiinţa, în totalitate, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:
Va admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Va dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis la 3 iulie 2014 de către Parchetul Regional din Sofia privind persoana solicitată P.A. (născut în Elveţia, fiul lui M. şi M., cetăţean elveţian, domiciliat în Elveţia cu reşedinţa în Italia - Milano).
Va amâna predarea persoanei solicitate până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 12 ani închisoare.
Va dispune arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data liberării condiţionate ori data punerii în libertate, ca urmare a executării la termen a pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 254 din 2 aprilie 2013 a Tribunalului Timiş.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limbă italiană se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva Sentinţei penale nr. 275/F din 30 aprilie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind pe persoana solicitată P.A.
Desfiinţează, în totalitate, sentinţa penală atacată şi, rejudecând:
Admite sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis la 3 iulie 2014 de către Parchetul Regional din Sofia privind persoana solicitată P.A. (născut în Elveţia, fiul lui M. şi M., cetăţean elveţian, domiciliat în Elveţia cu reşedinţa în Italia - Milano).
Amână predarea persoanei solicitate până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea la termen a pedepsei de 12 ani închisoare.
Dispune arestarea persoanei solicitate în vederea predării pe o perioadă de 30 zile, începând cu data liberării condiţionate ori data punerii în libertate, ca urmare a executării la termen a pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 254 din 2 aprilie 2013 a Tribunalului Timiş.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limbă italiană se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 22 octombrie 2014.
Procesat de GGC - NN
← ICCJ. Decizia nr. 2951/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 2806/2014. Penal. Furtul (art.228 NCP).... → |
---|