ICCJ. Decizia nr. 458/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul (art. 174 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 458/2014
Dosar nr. 780/119/2012
Şedinţa publică din 6 februarie 201
Asupra recursurilor de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 15 din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Covasna, în baza art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.J., fără antecedente penale, domiciliat în com. Brăduţ sat Filia, jud. Covasna, la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de omor.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
A constatat că în cauză nu au fost dispuse măsuri preventive cu privire la inculpat sau măsuri asigurătorii.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a dispus confiscarea specială de la inculpat a briceagului cu lama lungă de 9 cm. şi prăsele din corn de cerb, evidenţiată la poziţia nr. 45/2012 din Registrul de corpuri delicte al Tribunalului Covasna.
în baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpate în vederea introducerii profilului său genetic în S.N.D.G.J., prelevare care s-a realizat la eliberarea persoanei condamnate din penitenciar.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 14 şi următoarele C. proc. pen. cu aplicarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi art. 1349 C. civ., a admis acţiunea civilă formulată de S.J.U. "Dr. Fogolyan Kristof Sfântu Gheorghe, cu sediul în Sfântu Gheorghe, jud. Covasna şi a obligat inculpatul să plătească acestuia suma de 1.976, 60 lei reprezentând valoarea cheltuielilor efectuate cu prestarea serviciilor medicale către pacientul B.L. în perioada 13 ianuarie 2012 - 19 ianuarie 2012, plus dobânda legală calculată până la data plăţii efective.
A admis în parte acţiunea civilă formulată de partea vătămată P.E., domiciliată în com. Sândominic, nr. 1425, jud. Harghita şi a obligat inculpatul să plătească acesteia suma de 1.008 lei, daune materiale şi suma de 7.000 lei, daune morale.
A respins restul pretenţiilor formulate de partea civilă P.E. ca nefiind întemeiate.
În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul parţial al apărătoarei desemnată din oficiu, av. S.K., în cuantum de 50 lei a fost avansat din fondul special al Ministerului Justiţiei şi se include în cheltuielile judiciare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a stabilit următoarele:
Inculpatul T.J. de 41 de ani şi victima B.L. de 45 ani erau angajaţi ca ciobani din anul 2011 la un saivan aparţinând martorului M.I., saivan situat la 3 km de sat Filia, com. Brăduţ, jud. Covasna, locuind într-o căsuţă de lângă acesta.
În dimineaţa zilei de 12 ianuarie 2012, martorul M.I. i-a dus pe inculpat şi victimă la medicul stomatolog, respectiv la medicul de familie pentru rezolvarea unor probleme medicale urgente.
Astfel inculpatului i-a fost extrasă o măsea, iar victimei, martorul M.L.M. (fila 104 vol. I dosar instanţă) - medic de familie, a precizat că i-a pus un diagnostic de sindrom testicular incert, i-a recomandat să îşi rezolve problemele cu asigurarea de sănătate, să meargă la propriul medic de familie din jud. Harghita, şi apoi la un specialist, şi întrucât avea dureri, i-a prescris 4 tablete de piafen - analgezic care în combinaţie cu alcoolul nu poate determina o reacţie extremă, de violenţă fizică, ci cel mult o reacţie alergică.
Înainte de a ajunge la cabinetele medicale, cât şi ulterior, atât inculpatul, cât şi victima au consumat băuturi alcoolice la bufetul din sat Filia.
În jurul orelor 14,00 - 15,00, martorul M.I. i-a dus înapoi la stână pe cei doi, de unde l-a transportat la gara din Baraolt pe un alt angajat, M.S. ce avusese grijă de animale în lipsa ciobanilor.
După plecarea martorului M.I., victima B.L. a coborât în sat de unde cu banii daţi de inculpat a cumpărat 2 sticle a câte 2 litri de vin.
în jurul orelor 18,00, s-a reîntors la stână şi împreună cu inculpatul T.J. au luat cina şi au consumat 3 litri de vin.
La orele 21,00, martorul M.I. a urcat la saivan pentru a duce mâncare animalelor (porci, câini) şi a constatat că inculpatul T.J. şi victima B.L. erau băuţi, în prezenţa lui cei doi nu s-au certat, dar inculpatul era supărat afirmând că "el este singurul care se ocupă de toate, restul nu fac nimic", în timp ce victima nu era supărată sau necăjită, şi l-a ajutat la hrănirea animalelor.
Martorul M.I. a stat cam o jumătate de oră la stână şi înainte de a pleca, întrucât ştia că devine supărat când bea i-a spus inculpatului să se culce, să nu se certe să îl lase în pace pe B.L. pentru că şi în trecut l-a mai bătut pe acesta de câteva ori (fila 48 verso şi fila 19 verso dosar urmărire penală) şi să nu facă ceva probleme (fila 49 vol. I dosar instanţă).
După plecarea martorului, aflându-se în interiorul căsuţei în care locuiau(potrivit planşelor fotografice de la filele 26-33 dosar u.p.), inculpatul T.J. şi victima B.L. au continuat să bea, şi pe fondul acestui consum exagerat de băuturi alcoolice, fiind în stare avansată de ebrietate, au început să se certe şi să se bată, lovindu-se reciproc cu pumnii, fără a se putea stabili din probele administrate, cine a generat această stare conflictuală şi cine a lovit primul, în pofida susţinerilor inculpatului prin apărător că victima l-a atacat pe inculpat cu un pumn.
În succesiunea evenimentelor, inculpatul şi victima au continuat să se lovească reciproc, însă, la un moment dat - fiind înarmaţi - primul cu un briceag şi al doilea cu un corp dur alungit sau cu muchii.
Inculpatul a afirmat cu privire la acest aspect, că la un moment dat victima B.L. a ieşit din căsuţă înjurând, ceea ce l-a făcut pe inculpat să realizeze că acesta urmează a se întoarce înarmat cu o bâtă sau alt obiect asemănător, astfel încât a scos din buzunarul de la spate al pantalonilor un briceag cu lama lungă de 9 cm. şi prăsele din corn de cerb, pe care l-a desfăcut exact în momentul în care B.L. s-a întors în căsuţă având asupra sa băţul cu care amestecau mâncarea animalelor.
Doar o singură afirmaţie a inculpatului de la filele 17 verso dosar urmărire penală şi filele 37-38 vol. I dosar instanţă - aceea că a fost lovit la rândul său de către victimă - a fost susţinută probator de raportul de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale din 08 iunie 2012 -fila 63 vol. I dosar instanţă; biletul de ieşire din spital din 16 ianuarie 2012 emis de Spitalul Baraolt -fila 36 vol. I dosar instanţă şi foaia de observaţie clinică generală - fila 15 dosar urmărire penală, precum şi de declaraţiile martorilor M.I. şi D.M. ce au arătat că inculpatul era lovit la cap şi îi curgea sânge.
Felul leziunilor suferite de victimă şi inculpat, localizarea şi numărul mai mare al leziunilor produse victimei, astfel cum au reieşit din actele medicale şi expertizele medico-legale efectuate în cauză, coroborate cu susţinerile martorului M.I. că în jurul orelor 21, 00 când a urcat la saivan îl găsise pe inculpat supărat şi vociferând că este singurul care se ocupă de tot şi alţii nu fac nimic, că victima B.L. era liniştit, nu era supărat şi mai ales că i-a atras atenţia aceluiaşi inculpat - ştiind că devine supărat atunci când consumă băuturi alcoolice - să se culce, să nu se certe să îl lase în pace pe B.L. pentru că şi în trecut 1-a mai bătut pe acesta de câteva ori (fila 48 verso şi fila 19 verso dosar urmărire penală) şi să nu facă ceva probleme (fila 49 vol. I dosar instanţă), au exclus susţinerile inculpatului că victima l-ar fi lovit primul cu bâta în cap, care nu şi-au găsit de altfel suport probator în cauză.
S-a impus a se menţiona că acel corp dur alungit sau cu muchii cu care se opinează că au fost produse leziunile inculpatului nu a fost identificat cu ocazia cercetării la faţa locului şi nici evidenţiat în planşele fotografice (filele 8-9; 26-33 dosar urmărire penală).
Coroborarea actelor medicale cu expertizele medico-legale efectuate în cauză cu declaraţiile de făptuitor/învinuit/inculpat au condus la concluzia că cei doi şi-au aplicat lovituri, reciproc şi că în tot acest timp, inculpatul a lovit victima de mai multe ori cu briceagul în zona cervicală anterioară la nivelul hipofaringelui, în zona hemitoracelui stâng; în umărul drept, iar victima 1-a lovit cu băţul pe inculpat de trei ori în cap, în zona parietală dreaptă şi stângă.
Probabil pe parcursul incidentului, victima s-a şi apărat, în acest sens fiind evidenţiate şi leziunile de pe faţa dorsală a mâinii stângi, corespunzător metacarpianului II şi de pe eminenţa tenară dreaptă.
Toată această luptă între cei doi a durat până în jurul orelor 22,00 - 22,15, când victima B.L. i-a telefonat martorului M.I. şi l-a rugat să urce la saivan, întrucât fusese tăiat la gât de T.J., ceea ce a reieşit din declaraţiile coroborate ale acestui martor (filele 19-20, 48 dosar urmărire penală; filele 48-49 vol. I dosar instanţă) şi ale martorului F.D. (fila 21 dosar urmărire penală).
Cei doi martori indicaţi s-au urcat fiecare în maşina sa şi s-au îndreptat spre stână, pe drum martorul F.D. apelând numărul unic de urgenţă 112.
Martorul M.I. a ajuns la 100 de metri de saivan, unde l-a găsit mergând pe drumul forestier pe victima B.L., ţinându-se cu o mână de gât.
întrucât stâna se află situată într-o zonă inaccesibilă, cel care a dus victima în sat Filia unde aştepta o ambulanţă a fost socrul martorului M.F.D.
Martorul M.I. s-a dus apoi la stână, din căsuţă a ieşit inculpatul T.J. pe care l-a văzut că este plin de sânge, la faţa locului a sosit şi poliţia care l-a dus pe inculpat la sediu.
Pe drum însă, inculpatul s-a simţit rău şi a fost condus de organele de poliţie la Spitalul Oraşului Baraolt, unde a fost internat în jurul orelor 23,30.
În ceea ce priveşte victima B.L., potrivit declaraţiei martorului D.M. (filele 94-95 vol. I dosar instanţă), agent de poliţie, acesta a fost transportat la Spitalul Baraolt, în aceeaşi seară, însă se afla într-o stare complicată, pentru că pierduse mult sânge, era să îşi piardă viaţa în timp ce i se acordau primele îngrijiri medicale, astfel că a fost transferat în aceeaşi noapte, la Spitalul Sfântu Gheorghe unde a fost internat în jurul orelor 01,30 (aşadar în data de 13 ianuarie 2012) şi unde a decedat la data de 19 ianuarie 2012.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală necropsie din 21 ianuarie 2012 al S.M.L. Sfântu Gheorghe (filele 43-45 dosar urmărire penală), moartea victimei B.L. a fost violentă; s-a datorat trombemboliei pulmonare consecinţa unei tromboze venoase profunde de membru inferior drept, complicaţie survenită în evoluţia unei plăgi tăiate-înţepate cervicale cu lezare faringo-esofagiană cu flegmon profund al gâtului şi mediastinită incipientă; leziunile traumatice constatate la autopsie (cinci plăgi dintre care trei superficiale şi una profundă toracică stângă penetrantă, neperforantă, fără hemopneumotorax, fără rol în tanatogeneză şi alta cervicală profundă, cu perforare de hipofaringe care prin complicaţiile antrenate a dus la moarte), s-au putut produce prin acţiunea repetată a unui obiect tăietor-înţepător, posibil cuţit sau similar, având lăţimea maximă a lamei de 1,5 cm şi lungimea minimă a acesteia de 5 cm; între leziunea traumatică tanatogeneratoare(plaga tăiată-înţepată cervicală cu interesare faringo-esofagiană, suprainfectată) şi dezvoltarea pe fond infecţios a trombozei care a dus la producerea tromboemboliei pulmonare există legătură de cauzalitate indirectă.
Conform raportului de expertiză medico-legală pe bază de acte din 11 decembrie 2012 efectuat de I.M.L. Târgu Mureş (filele 152-238 vol. I dosar instanţă) avizat de I.M.L. Târgu Mureş - C.C.A.A.M.L. (avizul medico-legal din 12 februarie 2013 - filele 248-254 vol. I dosar instanţă), moartea victimei B.L. a fost violentă.
Potrivit concluziilor acestuia, în urma agresiunii suferite la data de 12 ianuarie 2012, numitul B.L. a prezentat mai multe plăgi tăiate-înţepate, unele cu localizare profundă şi altele cu localizare superficială, astfel:
a). leziunea cervicală anterioară profundă, perforantă, la nivelul hipofaringelui şi care a interesat musculatura subhioidiană şi peretele anterior al hipofaringelui în jumătatea stângă, lângă joncţiunea faringo-esofagiană, unde, la necropsie s-a constatat prezenţa unei plăgi de 1,2 cm lungime, liniară cu margini netede şi unghiuri ascuţite, cu traiect oblic inferior stâng, cu infiltrat roşietic în resorbţie, difuzat submucos de 2/2 cm; plaga se află în comunicare cu extremitatea superioară a plăgii cutanate cervicale;
b.) leziuni tăiate superficiale: hemitorace stâng, faţa antero-laterală în 1/3 medie, superficială; faţa dorsală mână stângă, corespunzător metacarpianului II, superficială; umăr drept faţă posterioară, superficială; pe eminenţa tenară dreaptă, superficială) şi o plagă pe hemitoracele stâng faţa postero-laterală în 1/3 medie, penetrantă prin spaţiul intercostal VI, neperforantă.
Leziunile traumatice s-au putut produce, prim mecanismul de loviri directe repetate cu corp tăietor-înţepător, posibil de tipul cuţitului sau briceagului.
Moartea s-a datorat şocului septico-toxic în urma mediastinitei purulente, dezvoltată prin pătrunderea conţinutului alimentar la nivel mediastinal prin plaga tăiată-înţepată cervicală anterioară penetrantă în hipofaringe (joncţiunea faringo-esofagiană) şi care nu a fost descoperită în timpul investigaţiei de specialitate O.R.L. şi nici în timpul efectuării intervenţiei chirurgicale, cu dezvoltarea ulterioară a unui flegmon profund al gâtului şi complicată în evoluţie cu bronhopneumonie şi bronşiolită purulentă obstructivă.
În concluziile acestuia, s-a mai arătat că plaga tăiată-înţepată cervicală anterioară nu a fost corect diagnosticată, nefiind evidenţiată în cadrul examenului de specialitate ORL şi nici intraoperator leziunea de la nivelul hipofaringelui, ci doar leziunea muşchilor subhioidieni, plaga fiind tratată astfel chirurgical ca o plagă profundă, dar neperforantă prin hemostază şi sutura muşchiului subhioidian lezat şi a tegumentelor, fără a fi efectuată explorarea profundă a plăgii, manoperă în timpul căreia, se opinează că s-ar fi putut evidenţia leziunea traumatică faringo-esofagiană.
Infecţia plăgii cervicale s-a datorat lipsei tratamentului chirurgical adecvat, care impunea şi o sutură la nivelul hipofaringelui; lipsa atitudinii terapeutice adecvate a dus la suprainfectare prin conţinut alimentar care, prin soluţia de continuitate existentă la nivelul faringelui, a pătruns la nivel retrofaringian, generând infecţia care ulterior s-a extins la nivelul mediastinului, tratamentul antibiotic nefiind util în astfel de situaţii fără o cură chirurgicală corespunzătoare a plăgii.
În urma reexaminării microscopice a blocurilor de parafină cu piese histopatologice recoltate în cursul autopsiei şi a analizării fotografiilor efectuate de către I.M.L. Târgu Mureş nu a fost confirmat diagnosticul de tromboză venoasă profundă ilio-femurală dreaptă şi de tromboembolie pulmonară masivă stabilit prin raportul de expertiză medico-legală necropsie din 21 ianuarie 2012 al S.M.L. Sfântu Gheorghe (filele 43-45 dosar urmărire penală).
Între leziunile tăiate-înţepate suferite şi decesul victimei B.L. a existat legătură de cauzalitate directă condiţionată iatrogen (lipsa diagnosticului şi a tratamentului complet al plăgii cervicale).
În urma leziunilor traumatice suferite viaţa victimei a fost pusă în primejdie, în lipsa unui tratament chirurgical şi medicamentos corespunzător, leziunea la nivel faringian ducând aproape invariabil la deces.
S-a apreciat că în cazul în care diagnosticul şi tratamentul ar fi fost corecte, pentru vindecarea leziunilor traumatice suferite, ar fi necesitat 16-18 zile de îngrijire medicală, în condiţiile unei evoluţii favorabile.
S-a mai opinat că în lipsa plăgii tăiate-înţepate de la nivel faringian, nu au existat date medicale care să pledeze pentru afecţiuni ameninţătoare de viaţă şi care să cauzeze decesul.
În acelaşi sens a fost şi declaraţia martorului M.I. care a arătat că a ţinut legătura telefonic şi l-a vizitat pe B.L. la spital în sâmbăta ce a urmat, acesta a ieşit din salon pe picioarele lui, i-a spus că nu îşi aminteşte ce s-a întâmplat şi că se simte bine, urmând a fi externat după câteva zile, însă ulterior când s-a dus din nous ă îl vadă a fost anunţat că decedase.
În ceea ce îl priveşte pe inculpatul T.J., conform raportului de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medicale din 08 iunie 2012 (fila 63 vol. I dosar instanţă), biletului de ieşire din spital din 16 ianuarie 2012 emis de Spitalul Baraolt (fila 36 vol. I dosar instanţă) şi foii de observaţie clinică generală (fila 15 dosar urmărire penală), inculpatul T.J. a fost internat de la data de 12 ianuarie 2012, orele 23,30 la data de 16 ianuarie 2012, orele 13,30 cu diagnosticul de internare " T.C.C. deschis cu plagă regiunea parietală dreaptă. Stare de ebrietate. Agresiune".
Avându-se în vedere topografia leziunilor suferite de inculpat şi morfologia acestora - două plăgi zdrobite de 3 cm lungime, oblice, paralele, la regiunea parietală stângă, nepenetrante, abundent sângerânde, o plagă zdrobită regiunea parietală stângă la 2 cm de linia mediană lungă de 4 cm, cu margini neregulate, nepenetrantă, abundent sângerândă - s-a apreciat că acestea s-au putut produce prin lovire activă, cu corp dur alungit sau cu muchii, că plăgile contuze epicraniene au fost produse cu puţin timp înaintea internării, sutura chirurgicală a plăgilor efectuându-se de regulă în primele 6 ore de la producere, şi că pentru vindecare au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale de la data producerii şi nu i-au pus viaţa în primejdie.
Instanţa de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 44 alin. (1), (2) şi (4) C. pen., referitoare la legitima apărare şi nici cele prevăzute de art. 73 lit. a) C. pen., referitoare la depăşirea limitelor legitimei apărări sau excesul scuzabil.
De asemenea, prima instanţă a apreciat că nu poate fi primită nici apărarea inculpatului că acţiunea sa s-a desfăşurat în condiţiile existenţei circumstanţei atenuante prevăzute în art. 73 lit. a) C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanţa a avut în vedere dispoziţiile art. 52 C. pen., privind scopul pedepsei care este acela de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni şi criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. examinate în mod plural, fără preeminenţa vreunuia din acestea - dispoziţiile părţii generale a acestui cod, limitele de pedeapsă fixate legea specială, gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite, circumstanţele reale de comitere a acestora, starea avansată de ebrietate a ambelor părţi, că la originea stării de anormalitate psiho-fizică în care s-a aflat inculpatul în seara respectivă a stat acţiunea sa conştientă de consumare a băuturilor alcoolice, într-o cantitate mare, fapt care doar i-a afectat şi nu i-a paralizat capacitatea de înţelegere, de stăpânire a propriilor reacţii, că părţile s-au certat şi lovit reciproc, natura infracţiunii, valorile sociale vătămate, precum şi consecinţele pe care le-a produs constând în suprimarea unei vieţi omeneşti. Totodată, instanţa a avut în vedere împrejurarea că între leziunile tăiate-înţepate suferite şi decesul victimei B.L. există legătură de cauzalitate directă condiţionată iatrogen (lipsa diagnosticului şi a tratamentului complet al plăgii cervicale), că la rândul său inculpatul a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 7-8 zile de îngrijiri medicale, dar care nu i-au pus în primejdie viaţa, vârsta inculpatului, atitudinea procesuală corectă constând în prezentarea la fiecare termen în faţa instanţei şi atitudinea de asumare a consecinţelor faptei sale prin recunoaşterea săvârşirii acesteia, lipsa antecedentelor penale, că este căsătorit fiind integrat şi ocupaţional. în raport de circumstanţele reale ale săvârşirii faptei, cât şi cele personale ale inculpatului, prima instanţă a apreciat că o pedeapsă stabilită sub limita minimă a intervalului prevăzut de lege, cu respectarea principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei comise şi persoana inculpatului, oferă garanţii în ceea ce priveşte realizarea scopului preventiv - educativ al pedepsei, astfel cum a fost stabilit de art. 52 C. pen.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, instanţa a constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile impuse de lege pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a inculpatului, astfel că în baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen., art. 14 şi următoarele C. proc. pen. cu aplicarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi art. 1349 C. civ. în ceea ce priveşte acţiunea civilă formulată de partea civilă P.E., sora victimei B.L., având în vedere şi înscrisurile depuse de această parte civilă la filele 31-35 vol. I dosar instanţă şi declaraţia martorului T.C.Z. (fila 105 volumul I dosar instanţă), în dovedirea pretenţiilor sale, instanţa le-a admis în parte, apreciind că numai suma de 1.008 lei, cu titlu de daune materiale, este întemeiată, restul pretenţiilor nefiind dovedite şi prin urmare, vor fi respinse.
Cu privire la daunele morale prima instanţă a constatat că este evident că îşi găsesc justificare, prin raportare la întreaga suferinţă a părţii vătămate care şi-a pierdut singurul frate, la relaţia de rudenie dintre aceasta şi defunct, şi gradul de afecţiune existent între aceştia, astfel că acordarea acestora în suma pretinsă de 7.000 lei reprezentând o justă, raţională şi echitabilă compensare suficientă a prejudiciului moral suferit de partea vătămată/parte civilă K.J.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul T.J., solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei, iar în urma rejudecării, în principal, achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., cu aplicarea art. 44 alin. (1) şi (2) C. pen. şi respingerea acţiunii civile, iar în subsidiar, reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. a) şi b), 76 lit. a) C. pen., şi reducerea pedepsei la cel mult 4 ani, cu aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
În motivarea apelului s-a arătat că prima instanţă a reţinut, în mare parte o stare de fapt ipotetică. Cu toate că au fost arătate toate probele care confirmă agresiunea comisă de victimă asupra inculpatului, totuşi prima instanţă nu acordă acestor împrejurări eficienţa corespunzătoare şi nu reţine legitima apărare sau, cel puţin, circumstanţa atenuantă a provocării sau depăşirea limitelor legitimei apărări, înlăturând susţinerile inculpatului. S-a mai arătat că în cazul existenţei dubiului cu privire la împrejurările declanşării conflictului violent. Totodată, s-a mai arătat că prima instanţă nu a acordat eficienţă juridică nici circumstanţelor reale ale faptei, respectiv cele evidenţiate de Raportul de expertiză medico-legală efectuată de I.M.L. Tg. Mureş, din care a rezultat că de fapt victima a decedat din cauza culpei medicilor de la S.J.U., Dr. F.K. din Sf. Gheorghe, care nu au diagnosticat corect leziunile victimei şi anume leziune cervicală perforată şi nu a primit un tratament adecvat. Se mai arată că singura declaraţie luată inculpatului în condiţii procedurale este cea din faţa instanţei, cea luată la spital de către poliţişti este neprocedurală şi lovită de nulitate.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a mai arătat că prima instanţă a realizat o greşită individualizare judiciară a pedepsei, nereţinând art. 44 alin. (1) şi (2 C. pen. sau ale art. 73 lit. b) C. pen., deşi din probele cauzei rezultă fără echivoc că victima a fost cel care l-a atacat pe inculpat.
Prin Decizia penală nr. 83/Ap din 2 iulie 2013 a Curţii de Apel Braşov s-a respins apelul declarat de inculpatul T.J. împotriva sentinţei penale nr. 15 din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Covasna, pe care a menţinut-o.
Onorariul traducătorului autorizat de limba maghiară, în sumă de 50 lei, s-a suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.
A fost obligat apelantul inculpat să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, s-a avansat din fondurile Ministrului Justiţiei.
Examinând sentinţa apelată pe baza lucrărilor şi materialului de la dosarul cauzei, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Curtea a reţinut următoarele:
Prima instanţă a reţinut în mod corect starea de fapt, în urma unei analize detaliate şi judicioase a probelor administrate în cauză. Procesul-verbal de cercetare la faţa locului din 13 ianuarie 2012, planşele fotografice, raportul medico-legal de necropsie din 21 ianuarie 2013 al S.M.L. Covasna, raportul de expertiză medico-legală din 11 decembrie 2012 al I.M.L. Tg.-Mureş, avizul medico-legal din 12 februarie 2013 al I.M.L. Tg. Mureş, C.C.A.A.M., raportul de primă expertiză medico-legală pe baza actelor medico-legale din 8 iunie 2012, declaraţiile martorilor M.I., F.D., D.M., M.L.M. şi T.C.Z., precum şi declaraţiile inculpatului T.J. au dovedit faptul că între inculpat şi victima B.L. a avut loc un conflict în seara zilei de 12 ianuarie 2013, la stâna la care aflau, în urma acestui conflict inculpatul T.J. suferind leziuni traumatice (plăgi confuze epicraniene) care s-au putut produce prin lovire cu corp dur alungit sau cu muşchii, leziuni ce au necesitat 7-8 zile de îngrijiri medicale şi nu i-au pus în primejdie viaţa, iar victima B.L. a prezentat mai multe plăgi tăiate-înţepate, unele cu localizare profundă, între leziuni şi decesul victimei care a survenit în data de 19 ianuarie 2012 existând legătură de cauzalitate. Astfel, în mod corect a reţinut prima instanţă că cei doi şi-au aplicat lovituri, reciproc şi că în tot acest timp, inculpatul a lovit victima de mai multe ori cu briceagul în zona cervicală anterioară la nivelul hipofaringelui, în zona hemitoracelui stâng; în umărul drept, iar victima l-a lovit cu băţul pe inculpat de trei ori în cap, în zona parietală dreaptă şi stângă, fără a se putea stabili cine a lovit primul.
În lipsa unui martor ocular care să descrie modalitatea în care au acţionat inculpatul şi victima, relevante au fost concluziile rapoartelor de constatare medico-legală cu privire la leziunile suferite de cei doi, care s-au coroborat inclusiv cu declaraţiile inculpatului T.J. Declaraţia dată de inculpat în faza actelor premergătoare nu a fost neprocedurală, la dosar existând un proces-verbal de consemnare a efectuării actelor-premergătoare (fila 24 bis dosar urmărire penală), conform art. 224 alin. (3) C. proc. pen., acesta constituind mijloc de probă.
Or, actele medico-legale au relevat faptul că leziunile suferite de către inculpatul T.J. nu au fost grave, ceea ce a demonstrat că loviturile aplicate de către victimă nu au fost de mare intensitate. în ceea ce priveşte însă leziunile suferite de către victimă, Curtea a constatat că o parte a acestora au fost profunde, în zona gâtului, ceea ce evidenţiază intensitatea loviturilor aplicate de către inculpat, şi zona vitală vizată, respectiv la nivelul hipofaringelui. Existenţa şi a altor leziuni tăiate superficiale: hemitorace stâng, faţa antero-laterală în 1/3 medie, faţa dorsală mână stângă, umăr drept faţa posterioară, hemitoracele stâng faţa postero-laterală relevă loviturile directe repetate cu cuţitul. în aceste condiţii, văzând multitudinea, intensitatea şi gravitatea leziunilor suferite de victimă, urmare a aplicării repetate de lovituri cu cuţitul de către inculpatul T.J., Curtea a constatat că în mod întemeiat prima instanţă a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen. Având în vedere obiectul vulnerant folosit şi zona vizată, numărul loviturilor şi al leziunilor produse, inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă.
Nu a fost reţinută legitima apărare, depăşirea limitelor legitimei apărări şi nici provocarea, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru fiecare dintre acestea, iar tribunalul a făcut o analiză detaliată atât a condiţiilor prevăzute de lege, cât şi a probelor. Relevant în acest sens a fost faptul că inculpatul a utilizat un cuţit, a aplicat lovituri repetate şi de mare intensitate victimei, vizând regiuni vitale, în timp ce victima a lovit inculpatul cu un obiect alungit care i-a provocat leziuni ce au necesitat doar 7-8 zile de îngrijiri medicale. Potrivit declaraţiilor martorului M.I., proprietarul stânei, care îi cunoştea pe cei doi de mai multă vreme, inculpatul T.J. în seara respectivă se afla în stare de ebrietate, martorul atenţionându-l să-l lase în pace pe B.L., pe care îl mai bătuse în trecut. Totodată, martorul a mai declarat că, după ce a fost sunat de către B.L. care i-a spus că a fost tăiat la gât de inculpatul T.J., acesta din urmă l-a sunat şi l-a ameninţat că îl „va rezolva şi pe el". Deşi martorul nu a mai susţinut aceeaşi variantă în instanţă, Curtea a apreciat că nu există nici un motiv pentru care declaraţia dată de martor în acest sens în cursul urmăririi penale să fie înlăturată. Declaraţia martorului M.I. a demonstrat astfel că inculpatul T.J., aflat în stare de ebrietate a fost recalcitrant, pe acest fond exercitând violenţe asupra victimei. Materialul probator administrat nu a evidenţiat că victima B.L. l-ar fi atacat pe inculpat, că loviturile acesteia i-ar fi pus în pericol grav persoana astfel încât să justifice acţiunea disproporţionată a inculpatului care a pus în primejdie vădită viaţa agresorului, cu consecinţa decesului acestuia, în cele din urmă, ca fiind necesară pentru înlăturarea atacului. Prin urmare, nu au fost întrunite condiţiile prevăzute de art. 44 C. pen.
Caracteristicile leziunilor suferite de victimă şi inculpat, localizarea şi numărul mai mare al leziunilor produse victimei a relevat faptul că pe parcursul incidentului, victima s-a apărat, în acest sens fiind evidenţiate şi leziunile de pe faţa dorsală a mâinii stângi, corespunzător metacarpianului II şi de pe eminenţa tenară dreaptă. Astfel, nu au fost dovedite afirmaţiile inculpatului că victima l-ar fi lovit primul cu pumnul sau cu bâta în cap.
Materialul probator administrat a condus la concluzia că cei doi şi-au aplicat lovituri, reciproc şi că în tot acest timp, inculpatul a lovit victima de mai multe ori cu briceagul în zona cervicală anterioară la nivelul hipofaringelui, în zona hemitoracelui stâng; în umărul drept, iar victima l-a lovit cu băţul pe inculpat de trei ori în cap, în zona parietală dreaptă şi stângă, fără a se putea stabili cine a lovit primul.
Probele care au dovedit comportamentul violent al inculpatului, mai ales pe fondul consumului de alcool, evidenţiază faptul că riposta acestuia a fost exagerată, producându-i victimei o leziune la nivel faringian ce duce aproape întotdeauna la deces, ripostă determinată de sentimentul de mânie. în acest context nu a fost primită nici apărarea inculpatului că acţiunea sa s-a desfăşurat în condiţiile existenţei circumstanţei atenuante prevăzute în art. 73 lit. a) C. pen.
Nu a fost reţinută provocarea, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât aceasta presupune o anumită spontaneitate, o surprindere a făptuitorului de natură a-l determina să acţioneze sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, împrejurare care nu a fost dovedită de probele administrate în cauză. Dimpotrivă, acestea au evidenţiat faptul că inculpatul, pe fondul consumului de alcool, era revoltat că victima nu munceşte la fel de mult ca şi el. în plus, relevante sunt şi caracteristicile leziunilor suferite de victimă, cât şi de inculpat, astfel cum au fost analizate mai sus.
Fapta săvârşită de către inculpatul T.J. a fost corespunzător calificată juridic, aceasta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de prevăzută de art. 174 C. pen. între leziunile tăiate-înţepate suferite şi decesul victimei B.L. există legătură de cauzalitate directă condiţionată iatrogen (lipsa diagnosticului şi a tratamentului complet al plăgii cervicale), evidenţiată de avizul medico-legal al I.M.L. Târgu Mureş, iar împrejurarea că infecţia plăgii cervicale s-a datorat lipsei tratamentului chirurgical adecvat nu schimbă această concluzie şi nu poate conduce la schimbarea încadrării juridice a faptei. Inculpatul T.J. a acţionat cu intenţie indirectă acceptând posibilitatea de a suprima viaţa victimei, având în vedere obiectul vulnerant folosit şi zona vizată, numărul loviturilor şi al leziunilor produse.
La individualizarea judiciară a pedepsei stabilită inculpatului, prima instanţă a valorificat în mod judicios criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ţinând seama de gradul de pericol social concret ridicat al faptei, relevat de modalitatea şi împrejurările săvârşirii acesteia, starea avansată de ebrietate a ambelor părţi, de obiectul vulnerant folosit, de urmarea gravă produsă. Totodată, prima instanţă a reţinut în mod întemeiat în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c), alin. (2) C. pen., reducând pedeapsa semnificativ sub minimul special prevăzut de lege, astfel că nu se impune acordarea unor mai largi valenţe circumstanţelor atenuante. O pedeapsă într-un cuantum mai mic decât cel de 8 ani, stabilit de prima instanţă nu este de natură a asigura scopul de reeducare şi preventiv al acesteia, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen.
A mai reţinut Curtea de Apel Braşov că acţiunea civilă a fost soluţionată în conformitate cu dispoziţiile legale care reglementează condiţiile răspunderii civile delictuale şi urmare a valorificării corespunzătoare a probatoriului administrat, astfel încât despăgubirile materiale au fost corect cuantificate. De asemenea, daunele morale au fost just stabilite, reprezentând o compensare a suferinţelor psihice provocate surorii victimei urmare a decesului acesteia.
Împotriva deciziei penale atacate a declarat recurs inculpatul T.J., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 780/119/2012.
Examinând cauza prezentă, Înalta Curte constată că la data de 2 iulie 2013 Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat Decizia penală nr. 83/Ap prin care a respins apelul inculpatului T.J. împotriva sentinţei penale nr. 15 din 12 aprilie 2013 a Tribunalului Covasna, sentinţă prin care inculpatul a fost condamnat în baza art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., la pedeapsa de 8 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale, pentru săvârşirea infracţiunii de omor.
Însă la data de 16 iulie 2013, după pronunţarea hotărârii de condamnare din apel, a intervenit decesul recurentului inculpat T.J. conform extrasului de deces înregistrat la Primăria com. Brăduţ sub nr. 37 din 18 iulie 2013, extras de deces care se află la dosarul de recurs (filele 14-16).
Faţă de aceste împrejurări Înalta Curte constată că a intervenit un caz de împiedicare a exercitării acţiunii penale în ceea ce priveşte pe inculpatul T.J. ca urmare a intervenirii decesului acestuia.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 3859 pct. 15 din vechiul C. proc. pen., va admite recursul, va casa în parte Decizia penală nr. 83/Ap din 2 iulie 2013 Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, şi în parte sentinţa penală nr. 15/S din 12 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Covasna şi rejudecând:
În baza art. 17 alin. (2) C. proc. pen. actual, raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. actual, va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului T.J. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., ca urmare a intervenirii decesului inculpatului.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 200 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul T.J. împotriva Deciziei penale nr. 83/Ap din 2 iulie 2013 Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Casează în parte decizia recurată şi în parte sentinţa penală nr. 15/S din 12 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Covasna şi rejudecând:
În baza art. 17 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 16 lit. f) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului T.J. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 174 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi lit. c) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., ca urmare a intervenirii decesului inculpatului.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, în sumă de 200 lei, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea recursului rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 359/2014. SECŢIA PENALĂ. Purtarea abuzivă... | ICCJ. Decizia nr. 49/2014. SECŢIA PENALĂ. Conflict de interese... → |
|---|
