ICCJ. Decizia nr. 567/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), trafic internaţional de droguri (Legea 143/20

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 567/2014

Dosar nr. 7619/110/2012

Şedinţa publică din 17 februarie 2014

Deliberând asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 167/D din 23 mai 2013 a Tribunalului Bacău, secţia penală, s-au dispus următoarele:

I. Condamnarea inculpatului G.R. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

- traf de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

- trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, la pedeapsa de 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (5) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea.

Pedeapsa de executat: 15 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului G.R.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 19 septembrie 2012 la zi.

II. Condamnarea inculpatei B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire grup infractional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

- trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, modificată, la pedeapsa de 7 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

- trafic internaţional de droguri de mare risc, prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, modificată, la pedeapsa de 9 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea.

Pedeapsa de executat: 9 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatei B.M.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive de la 19 septembrie 2012 la zi.

III. Condamnarea inculpatului V.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire grup infractional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.;

- trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, (un act material din 19 septembrie 2012) la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea.

Pedeapsa de executat: 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului V.A.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 19 septembrie 2012 la zi.

IV. Condamnarea inculpatei V.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.;

- trafic de droguri de mare risc, prev de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. (un act material din 19 septembrie 2012), la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (3) C. pen., contopeşte pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea.

Pedeapsa de executat: 5 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

S-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. în condiţiile şi pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatei V.M.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reţinerii şi a arestării preventive de la data de 19 septembrie 2012 la zi.

În baza art. 118 lit. b) şi c) C. pen. şi art. 17 din Legea nr. 143/2000, modificată, s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri:

1. drogurile achiziţionate în datele de 14 septembrie 2012, 15 septembrie 2012 şi 19 septembrie 2012 şi rămase ca urmare a analizelor de laborator, respectiv:

- 1,66 g. pulbere ce conţine amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid;

- 14 comprimate albe ce conţin amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid;

- 2.770 comprimate albe ce conţin amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid;

- 5,91 g. pulbere ce conţine amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid.

2. bunurile care au fost folosite la săvârşirea faptelor prev. de legea penală:

- un telefon marca N. aparţinând inculpatului G.R.;

- un telefon mobil marca S. aparţinând inculpatei B.M.;

- un telefon mobil marca S. aparţinând inculpatei V.M.;

- sumele de 600 RON şi respectiv 300 RON de la inculpatul G.R. şi obţinute de acesta în zilele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012 în schimbul celor 20 şi respectiv 10 comprimate cu droguri de mare risc predate investigatorilor acoperiţi şi colaboratorilor acestora.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii G.R., B.M. V.A. şi V.M. în vederea obţinerii şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 3.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău nr. 116D/P/2012 din 12 decembrie 2012 înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. 7619/110/2012 s-a dispus:

I. Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului G.R. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, tiate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că:

- în perioada iunie 2012 - 19 septembrie 2012 a constituit un grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 143/2000, modificată, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

- în aceeaşi perioadă a determinat pe învinuitul A.D.C., inculpata B.M. şi alte persoane, să procure, să transporte din străinătate (Olanda) şi să introducă în România în scopul vânzării de droguri de mare risc, de tip comprimate ecstasy, conţinând substanţe psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000 - MDMA, CPP şi amfetamină.

- în zilele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, după ce a preluat drogurile de risc de la inculpata B.M., a vândut, în schimbul sumelor de 600 RON şi 300 RON, investigatorilor acoperiţi cu nume de cod S.A., G.V. şi colaboratorului acestora C.F., 20 comprimate şi respectiv 10 comprimate de culoare albă conţinând amfetamină, MDMA, metamfetamină şi CPP (clorofenilpiperazină), substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000.

- în ziua de 19 septembrie 2012, împreună cu inculpata V.M. şi inculpatul V.A. a vândut, în schimbul sumei de 20.000 euro, un număr de 2.803 comprimate de culoare albă (de acelaşi fel cu cele vândute anterior) către colaboratorul acoperit cu numele de cod C.F. şi investigatorii acoperiţie cu nume de cod C.B. şi G.V.

II. Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatei B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., fapte constând în aceea că:

- în perioada iunie 2012 - 19 septembrie 2012 a aderat la un grup infracţional organizat de către inculpatul G.R., specializat în săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 143/2000, modificată, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

- în perioada 10 septembrie 2012 - 13 septembrie 2012, la instigarea învinuiturul A.D.C., împreună cu alte persoane, a procurat, transportat din străinătate (Olanda) şi introdus în România în scopul vânzării droguri de mare risc, de tip comprimate ecstasy, conţinând substanţe psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000;

- în perioada 13 septembrie 2012 - 19 septembrie 2012, în mai multe rânduri, a predat către inculpatul G.R., în scopul vânzării, un număr de 2.833 comprimate de culoare albă conţinând amfetamină, MDMA şi CPP, substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000, droguri de mare risc ce au fost vândute în trei rânduri, la datele de 14 septembrie 2012, 15 septembrie 2012 şi 19 septembrie 2012 de către acesta din urmă către colaboraturil acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V.

III. Trimiterea în judecată în stare de arest a inculpatului V.A. pentru săvârşirea infracşiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată (un act material din 19 septembrie 2012) cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., fapte constând în aceea că:

- în ziua de 19 septembrie 2012, la solicitarea învinuitului G.R., împreună cu inculpata V.M., a deţinut, transportat şi înlesnit vânzarea către colaboratorul acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V. a cantităţii de 2.803 comprimate (ambalate în 34 de folii de polietilenă, asemănătoare cu cele achiziţionate autorizat de la inculpatul G.R. în datele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012) conţinând amfetamină, MDMA şi CPP, substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I (MDMA şi CPP) şi II (amfetamina) din Legea nr. 143/2000.

IV. Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatei V.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea 143/2000, modificată, (un act material din 19 septembrie 2012), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., fapte constând în aceea că:

- în ziua de 19 septembrie 2012, la solicitarea învinuitului G.R., împreună cu inculpatul V.A., a deţinut, transportat şi înlesnit vânzarea către o colaboratorul acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu numele de cod C.B. şi G.V. a cantităţii de 2.803 comprimate (ambalate în 34 de folii de polietilenă, asemănătoare cu cele achiziţionate autorizat de la inculpatul G.R. în datele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012, conţinând amfetamină, MDMA şi CPP, substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II la Legea nr. 143/2000.

V. Punerea în mişcare a acţiunii penale şi

Trimiterea în judecată în stare de deţinere în altă cauză a inculpatului A.D.C. pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. fapte constând în aceea că:

- în perioada iunie 2012 - 19 septembrie 2012, împreună cu inculpaţii G.R., B.M. şi alte persoane a constituit şi sprijinit un grup infracţional organizat în săvârşirea de infracţiunie la Legea nr. 143/2000, modificată;

- în luna august 2012 a determinat 2 persoane, printre care şi pe inculpata B.M. să procure, să tranporte din străinătate (Olanda) şi să introducă în România droguri de mare risc, comprimate conţinând o mixtură de substanţe active, respectiv amfetamină, MDMA, CPP;

- după ce drogurile au fost introduse în România de către inculpata B.M., a instigat pe inculpatul G.R. să vândă întreaga cantitate de droguri de risc, fapt ce s-a şi întâmplat, astfel că în două rânduri, în zilele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012, inculpatul G.R. a vândut către investigatorii acoperiţi şi colaboratorul acoperit cantităţile de 20 pastile şi respectiv 10 pastile conţinând drogurile de mare risc menţionate anterior în schimbul sumelor de 600 RON şi respectiv 300 RON;

- în ziua de 19 septembrie 2012, la instigarea inculpatului A.D.C., inculpatul G.R., însoţit fiind de către inculpaţii V.A. şi V.M., a vândut în schimbul sumei de 20.000 euro un număr de 2.803 comprimate cu droguri de mare risc către colaboratorul acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V.

Prin încheierea penală din data de 21 martie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 7619/110/2012, având în vedere faptul că faţă de inculpatul A.D.C. procedura de citare este mai greu de realizat, acesta fiind deţinut într-un penitenciar din Olanda, instanţa a disjuns latura penală privind pe inculpatul A.D.C. de latura penală privind pe inculpaţii G.R., B.M., V.A., V.M.., urmând a se forma un nou dosar care va fi repartizat aceluiaşi complet.

În cursul cercetării judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 323 C. proc. pen. şi art. 69 - 74 C. proc. pen. au fost audiaţi inculpaţii G.R., B.M., V.M. şi V.A. care nu au recunoscut comiterea faptelor aşa cum au fost reţinute în actul de sesizare, declaraţiile acestora fiind consemnat şi ataşate la dosarul cauzei. Instanţa de fond a procedat la audierea martorilor C.F., M.I., C.B., C.D., F.A., P.I.L., B.G.C., D.I.C., L.D., Ţ.A., declaraţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 14 iunie 2012, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău a fost sesizat de către B.C.C.O. Bacău despre faptul că un tânăr din mun. Piatra Neamţ, cu prenumele „S.”, împreună cu alte persoane, comercializează pe raza judeţelor Neamţ sau Bacău droguri de mare risc, respectiv „ecstasy”, cu suma de 30 RON pastila.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că acea persoană cu prenumele „S.” ce se ocupa cu săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 145/2000, modificată, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri ar fi fost numitul G.R.

Acesta din urmă, încă din luna iunie 2012, a constituit un grup infracţional organizat de persoane, specializat în introducerea, vânzarea în România din străinătate de droguri de mare risc, a determinat alte persoane în a săvârşi traficul transfrontalier de droguri de mare risc.

La data de 15 septembrie 2012, ca urmare a exploatării mijloacelor intruzive a rezultat faptul că inculpatul G.R., în afara preocupărilor pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, este şi liderul unui grup specializat în săvârşirea repetată de furturi din societăţi comerciale şi din proprietăţi particulare situate pe raza judeţului Neamţ.

În acest sens, în vederea destructurării şi acestui grup de persoane, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău s-a sesizat din oficiu cu privire la furturile realizate de către inculpaţii G.R., P.I.L., P.D.F., Z.C.F. ş.a., persoane care, în perioada noiembrie 2011 - 15 septembrie 2012, au realizat cu diverse participaţii, un număr de peste 50 de furturi calificate de bunuri, cu un prejudiciu total ce depăşeşte suma de 500.000 euro.

Întrucât urmărirea penală efectuată cu referire la infracţiunile prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003 şi art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), alin. (4) C. pen. nu a putut fi finalizată, urmează ca cercetările să fie continuate faţă de G.R., P.I.L., P.D.F., Z.C.F. ş.a., într-o cauză disjunsă din prezentul dosar.

Cu referire la constituirea grupului infracţional organizat în luna iunie 2012 s-au reţinut următoarele:

Inculpatul G.R. este cetăţean român de etnie rromă, locuieşte în mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, împreună cu soţia sa G.A. şi fiica sa minoră. La aceeaşi adresă familia inculpatului G.R. locureşte împreună cu părinţii (V.P. şi V.G.) şi fraţii săi, respectiv cu inculpaţii V.A. şi V.M. În mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, are domiciliul inculpata B.M. (verişoara inculpatului G.R.) care este tot cetăţean român de etnie rromă. Aceasta din urmă a fost concubina inculpatului A.D.C. din mun. Bacău, jud. Bacău, stabilit fără forme legale în mun. Piatra Neamţ, jud. Neamţ, şi actualmente deţinut în vederea executării unei pedepse privative de libertate în Olanda.

Inculpatul A.D.C. este căsătorit cu numita M.R.L. şi are un copil minor A.A.D. (de 15 ani), ce locuiesc în mun. Bacău, jud. Bacău.

Inculpatul A.D.C. şi inculpata B.M. au fost plecaţi din România anterior anului 2012, existând indicii că aceştia au convieţuit împreună atât pe teritoriul României, cât şi în afara acestuia, respectiv în Olanda şi Belgia.

În ţările din Europa, inculpata B.M. şi inculpatul A.D.C. au săvârşit în scopul câştigării mijloacelor de subzistenţă diverse infracţiuni de furt calificat şi în legătură cu disponibilul din conturile de card ale cetăţenilor străini.

Din ziua de 03 februarie 2010, numitul A.D.C. a fost arestat în Olanda pentru săvârşirea unor infracţiuni de criminalitate informatică şi de comerţ electronic (skimming şi operaţiuni frauduloase cu carduri), iar din data de 17 noiembrie 2011 se află în Penitenciarul Esserheem, aşteptând în stare de detenţie soluţionarea definitivă a cauzei sale în care este cercetat de către autorităţile judiciare olandeze, cauză aflată în ultimul grad de jurisdicţie la instanţele de control judiciar din Olanda.

Deşi până la începutul lunii septembrie 2012 s-au aflat în străinătate (inculpatul A.D.C. în Penitenciarul Esserheem din Olanda şi inculpata B.M. la domiciliul său din Belgia) cei doi au putut fi contactaţi telefonic sau prin intermediul altor persoane de către inculpatul G.R., persoana interesată în realizarea de venituri prin traficul transfrontalier şi intern de droguri de mare risc.

Anterior sesizării din oficiu din luna iunie 2012, inculpatul G.R a mai avut aceleaşi preocupări pe linia traficului de droguri pe raza jud. Neamţ şi Bacău, existând unele indicii privind faptul că acesta a mai realizat distribuţia unor alte cantităţi de comprimate conţinând substanţe active înscrise ca droguri de mare risc în Tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000.

Astfel, s-a reţinut că inculpatul G.R., cu ocazia deplasărilor sale pe teritoriul statelor europene, (loc unde a săvârşit diverse infracţiuni de furt de bunuri) a cunoscut posibilitatea de a achiziţiona şi introduce în România, în mod facil, de pe piaţa neagră a statelor europene, a unor cantităţi de droguri de mare risc, pe care, cu ajutorul altor persoane, să poată să le vândă către diverşi consumatori din România.

În acest sens, inculpatul G.R., în realizarea intenţiei sale infracţionale, a urmărit atragerea unor persoane care, datorită relaţiilor de rudenie sau a încrederi desprinse din activităţi infracţionale comune, puteau oferi siguranţă în evitarea depistării activităţilor lor şi în obţinerea sumelor de bani din traficul de droguri de mare risc.

Astfel, inculpatul i-a atras în realizarea faptelor grave, pe fraţii săi V.M. şi V.A., persoane care trebuiau să asigure suportul necondiţionat al etapelor de realizare a traficului intern de droguri.

În paralel, inculpatul G.R. şi-a asigurat, prin intermediul cunoştinţelor sale din străinătate (o persoană cu porecla „S.” din Spania, inculpata B.M. din Belgia şi numitul A.D.C. din Olanda), elementul de aprovizionare cu droguri de mare risc, de tip comprimate ecstasy, ce conţineau substanţe psihotrope de tipul amfetamină şi metamfetamină.

Orientarea inculpatului spre droguri de mare risc avea în vedere posibilitatea obţinerii facile a unor sume substanţiale de bani (prin vânzarea unor cantităţi mari de droguri de mare risc) faţă de distribuţia unor droguri de risc, precum şi posibilitatea obţinerii lor prin intermediul persoanelor menţionate anterior, despre care cunoştea că aveau posibilitatea de a Ie obţine din Olanda şi de a le introduce în România în mod conspirat, prin limitarea numărului de persoane ce au cunoştinţă despre activităţile lor infracţionale.

În acest sens, inculpatul G.R. a ţinut legătura telefonică cu membrii grupării din străinătate prin folosirea limbii rromanes, iar pentru comunicare folosea un limbaj camuflat, fără a se face referire în mod expres la substanţe interzise, în care cantităţile de droguri de mare risc de tipul comprimatelor ecstasy erau denumite „cauciucuri”.

Elocvente în acest sens, în opinia instanţei de fond, sunt convorbirile telefonice înregistrate autorizat şi redate mai jos:

În ziua de 18 iulie 2012, la ora 13:43:09, inculpatul G.R., ia legătura cu „S” şi poartă următoarea discuţie:

S: Alo.

G.R.: Ce faci, S.?

S: Cine eşti?

G.R.: Eu sunt, R. Ce faci?

S: Ce să fac? Uite la cerşit să fac bani să iau 2 găini sa mă duc să mănânc.

G.R.: Să mori tu?

S: Să moară copiii mei, dar stau de vreo 3 zile am făcut vreo 9 RON până acum.

G.R.: la zi-mi oleacă! Poţi să te duci în Olanda şi să-mi aduci din alea? (n.n. droguri de mare risc)

S: Intră pe Internet la ora... stai că-ţi spun eu. Ştii cât? Eu mai stau aici încă o oră şi intri pe Internet, într-o oră şi jumătate.

G.R.: Eu la 3 mă duc la dentist, după 3.

S: Aha!

G.R.: Pe seară atunci.

S: Păi zi-mi o oră când?

G.R.: Pe la 7 ora ta, 8 ora mea.

S: 7 ora de aici, 8 ora din România, nu?

G.R.: Da.

S: Intră pe adresa lui E. ori pe a lui V.M.

G.R.: Da, da, da. Hai!

S: Dar ascultă băi! Vorbeşti cu omul aşa: Băi vezi că trebuie să dau şi la oameni, să-mi trimită bani ca să mă duc de aici până acolo, ştii? Şi tu vii până în Belgia şi te aştept eu în Belgia.

G.R.: Da?

S: Ca să o iau haisa, să aduc alea, ştii?

G.R.: Î hî!

S: Vezi tu, vorbeşte şi dă-mi un telefon dacă în caz vii mai devreme dă-mi un teleton şi plec eu de aici şi mă duc la Internet că fac 10 minute până la Internet de unde sunt eu acum.

G.R.: Hai. Bun.

S: Hai! Aştept telefon de la tine. Pa!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 15 septembrie 2012, la ora 20:24:46, inculpatul G.R. este contactat de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

G.R. : Alo!

A.D.C.: Ce faci băi?

G.R.: Dar ce să fac? Umblu.

A.D.C.: Umbli, nu?

G.R.: Da.

A.D.C.: Ce ai făcut?

G.R.: A ieşit bine, dar nu i-am spus lui acesta, că a fost acolo dar... nu am putut vorbi, ai înţeles? Că am văzut-o acolo şi spun... şi dacă o vedea gagiul cu mine, nu era treabă bună.

A.D.C.: Da, şi?

G.R.: Omul, în seara asta pe la 11 mă sună ca să-i dau (n.o neinteligibil), o parte din ele.

A.D.C.: Ce ai spus?

G.R.: Să-i dau o parte din ele, acum pe la 11. Şi restul mai târziu şi el a spus că până marţi o să termine.

A.D.C.: Să termine până marţi?

G.R.: Aşa a spus.

A.D.C.: Am şi eu un termen aici cu acesta, măcar, măcar jumătate dacă ar fi e bine, ca să pot să dau şi eu...

G.R.: Fac tot... să dea dracu’ în fata mea dacă mă crezi, că de când a ajuns ştii cine a ajuns (n.n. inculpata B.M.), dacă am stat o oră, două dacă am dormit.

A.D.C.: Ştiu. ştiu.

G.R: Ştii cum este, trebuie să umbli, dar am om care... în care am bază, vezi că las telefonul jos că este în faţă.

A.D.C.: Ai trecut?

G.R.: Gata! Acum în 10 minute mă duc să mai iau un om care tot aşa...

A.D.C.: Păi vezi poate dai jumătate până marţi, ştii?

G.R.: Dăm, dăm. Mi-a spus omul cum ăla care se duce la deal, numai să mă uit după ea.

A.D.C.: (neinteligibil)

G.R.: Da, aşa, nu mai spune nume.

A.D.C.: Nu, nu spun. Băi, sunt bune, mi-a spus omul că...

G.R.: Şi el mi-a spus, era bucuros că sunt bune şi că nu sunt panarame (n.n. se face referire la vânzarea a douăzeci de comprimate cu droguri de mare risc, către investigatorii sub acoperire şi colaboratorul acestuia din data de 14 septembrie 2012).

A.D.C.: Ţi-am spus că acum caut, caut până găsesc bune.

G.R.: Da şi... stai aşa, că este alt filtru, stai aşa! Stai aşa, că sunt aia care te opresc şi caută actele, stai aşa.

A.D.C.: Băi, hai că mai vorbim mai târziu!

G.R.: Gata, băi!

A.D.C.: Bine, ce vroiai să-mi spui?

G.R.: A?

A.D.C.: Ce vroiai să spui?

G.R.: Stai fără frică, că totul este bine, să moară M. mea, nu te gândi că, ducă-se pe pustii, la altceva, că eu nu dau la oameni care, ascultă un pic! Eu nu dau la oameni, că ştiu şi eu că omul se schimbă total când vede că am mulţi bani, poate să se sucească. Eu nu dau nimic până... Eu aşa fac cu el, îmi pui în mână şi te trimit în locul acela şi iei de acolo. Mai degrabă fac... eu am încredere dar... nu ştii cum este, este mult, se bagă oamenii.

A.D.C.: Îhî!

G.R.: Şi cum fac cu...

A.D.C.: Bine...

G.R.: Stai fără frică.

A.D.C.: Vezi ce faci, măcar...

G.R.: Îi spui să stea fără frică, că eu nu mă duc să vorbesc cu ea (n.n.inculpata B.M.) când ea este în mijlocul ţiganilor.

A.D.C.: Da, da!

G.R.: Înţelegi? Că eu nu vreau să mai ştie nimeni.

A.D.C.: Auzi? Auzi ce vreau eu? Ascultă la mine! Eu vreau să fiu corect cu omul acesta de aici, înţelegi?

G.R.: Ştiu, mi-a spus ea (n.n. inculpata B.M.).

A.D.C.: Ascultă, ascultă! Vreau să-l sparg, mi-a dat acum 10 mii pe datorie, înţelegi?

G.R.: Da, mi-a spus şi mie. Atunci mai merge aşa... pe încredere.

A.D.C.: Da, da, îl sparg şi rămân a noastre frate şi le vindem în linişte, înţelegi?

G.R.: Fii atent! Dacă o să meargă bine, nu o să-l spargi şi cu acestea, îţi spun eu, cu mai multe, depinde cum merg.

A.D.C.: Să moară fata mea, să nu mai scap de aici, că dacă vreau o sută de mii, o sută de mii îmi trimite.

G.R.: Dar să văd eu întâi cum merge, în seara asta îi dau omului cât îi dau şi mai târziu pe seară mă duc să vorbesc acolo unde... ştii unde se duc oamenii când (neinteligibil) la noi.

A.D.C.: Da, da, ştiu.

G.R.: Hai. Îmi spui, oricât a fi de târziu, cum dau, cum mă suni şi vin şi-i dau alea, ştie ea.

A.D.C.: Bine, bine.

G.R.: Bine, băiatu’, cu Dumnezeu!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

Din cele două convorbiri telefonice redate anterior, rezultă în mod evident următoarele aspecte esenţiale ale întregii cauze:

- sesizarea organelor de urmărire penală din data de 14 iunie 2012 avea la bază indicii (confirmate de cele două convorbiri telefonice) din care rezultă că inculpatul G.R. avea deja constituit grupul de persoane specializat în săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 143/2000, modificată, şi că astfel de droguri de mare risc de tip ecstasy mai fuseseră introduse/vândute în România de către aceştia;

- afirmaţia lui A.D.C., în sensul că şi-a îndeplinit promisiunea sa de a căuta a doua oară (evidenţiată prin expresia „acum”, droguri „mai bune” trebuie înţeleasă în sensul că cele anterioare lunii septembrie 2012 au fost de proastă calitate, astfel că existenţa unei alte livrări de droguri de acelaşi fel confirmă datele investigative pentru care s-a efectuat sesizarea din oficiu;

- coordonarea de către inculpatul G.R. a membrilor grupului infracţional organizat presupunea procurarea din Olanda, deplasarea pe ruta Olanda - Belgia - România şi predarea în scopul vânzării pe raza jud. Neamţ sau Bacău a drogurilor de mare risc. În acest sens, aşa cum rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în prezenta cauză, fiecare din membrii grupării aveau sarcini distincte, de realizare a traficului ilit, reţtnându-se în concret implicarea şi a altor persoane, în afara celor identificate până în prezent, respectiv acea persoană din Spania cu porecla „S.”, care aveau sarcina contactării în Belgia a inculpatei B.M. şi la indicaţiile şi prin mijlocirea lui A.D.C., preluării drogurilor de mare risc de la un alt cetăţean cunoscut sau apropiat al numitului A.D.C. Ulterior, inculpata B.M. trecea la etapa transportului drogurilor de mare risc în România, predării acestora către inculpatul G.R., preluarea sumelor de bani rezultate din vânzare, în scopul împăţirii între membrii grupului infracţional organizat;

- numitul A.D.C. şi inculpatul G.R. intenţionau pe viitor continuarea activitpţii lor infracţionale, activitate ce doreau să o amplifice chiar în condiţiile în care primul se afla în stare de detenţie, posibilităţile de comunicare erau anevoioase datorită acestui fapt, iar realizarea traficului ilicit de droguri era îngreunată de distanţa relativ mare de deplasare a drogurilor din Olanda către România.

Cu privinre la situaţia de fapt constând în săvârşirea în perioada 01 septembrie 2012 - 19 septembrie 2012 de către membrii grupului infracţional G.R., V.A., B.M. şi V.M. a infracţiunilor prev. şi ped de art. 2 alin. (2), art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, s-au reţinut următoarele:

Având în vedere sesizarea din oficiu, întrucât existau indicii temeinice şi concrete care justificau folosirea în prezenta cauză a investigatorului sub acoperire cu numele de cod F.A. şi a colaboratorului acestuia C.F., la cerea organelor de poliţie la data de 14 iunie 2012, s-a autorizat de către procuror, conform disp. art. 17 alin. (1) din Legea nr. 508/2004, modificată, rap. la art. 224¹ - art. 224⁴C. proc. pen., prin ordonanţa nr. 8A/2012, cumpărarea autorizată de către aceştia de droguri de mare risc, respectiv 30 de pastile de la acea persoană „S.” din Piatra Neamţ, identificată ulterior în persoana inculpatului G.R.

Prin ordonanţa nr. 10A/2012 din 18 iulie 2012 s-a dispus de către procuror reautorizarea pe o perioadă de 60de zile, începând cu data de 18 iulie 2012 şi până la data de 15 septembrie 2012, a cumpărării autorizate de droguri de mare risc, respectiv 30 de pastile, de către investigatorul sub acoperire cu numele de cod F.A. şi colaboratorul acestuia C.F.

În data de 14 septembrie 2012, investigatorul acoperit cu numele de cod F.A. şi colaboratorul acestuia C.F., deplasându-se conform înţelegerii telefonice în zona centrală a mun. Bacău, în jurul orei 11.15, au achiziţionat de la inculpatul G.R., în schimbul sumei de 600 RON, un număr de 20 de pastile albe ce conţineau o mixtură de substanţe active, respectiv amfetamină, MDMA, CPP, prev. de Tabelul nr. I şi nr. II din Legea nr. 143/2000, modificată.

Întrucât din actele de urmărire penală efectuate a rezultat faptul că inculpatul G.R. mai deţinea în vederea vânzării o cantitate de până la 3.000 de comprimate de acelaşi fel, aduse din Olanda, în scopul verificării ipotezei ca inculpatul să fie disponibil a vinde droguri de mare risc către mai multe persoane, prin ordonanţta nr. 14/A din 15 septembrie 2012, s-a dispus autorizarea investigatorului sub acoperire cu altă identitate, respectiv G.V., în vederea achiziţionării cantităţii de pastile conţinând droguri de mare risc de la inculpatul G.R. din mun. Piatra Neamţ şi de la persoanele ce colaborau infracţional cu acesta.

În data de 15 septembrie 2012 investigatorul sub acoperire cu nume de cod G.V. s-a deplasat în mun. Piatra Neamţ şi după ce a luat legătura cu inculpatul G.R., în jurul orelor 14.55, a achiziţionat de la acesta, în schimbul sumei de 300 RON, un număr de 10 pastile albe de acelaşi fel cu cele achiziţionate în data de 14 septembrie 2012.

Activitatea a fost înregistrată cu imagini video în mediu ambiental, rezultând în concret că inculpatul G.R. a realizat transferul celor 10 comprimate în schimbul sumei de 300 RON într-un interval de aprox. 1 minut, către o persoană pe care nu o cunoştea, dar care fusese autorizată în acest scop de către unitatea noastră.

Din monitorizările intruzive autorizate în cauză a rezultat că inculpatul G.R. a luat legătura cu inculpata B.M. şi cu un cetăţean român de etnie rromă, aflat în Olanda, cunoscut de-al său, care în perioadele sfârşitul lunii august 2012 - începutul lunii septembrie 2012, a cumpărat şi dispus introducerea în ţară, prin intermediul inculpatei B.M., prietena sa, a unui număr de 3.000 de comprimate conţinând droguri de mare risc.

Scopul procurării şi a introducerii în ţară, fără drept, a acestor droguri de mare risc, a fost acela de a fi comercializate en-gros şi en-detail, pe raza jud. Neamţ sau jud. Bacău cu suma de 30 RON comprimatul, iar sumele realizate să fie împărţite între ei.

În contextul datelor rezultate, ca urmare a actelor de urmărire penală administrate până la data de 18 septembrie 2012, s-a conturat faptul că traficanţii urmăreau ca, în perioada imediat următoare, să vândă întreaga cantitate de droguri rămasă din cele 3.000 de comprimate introduse în ţară.

La această concluzie s-a ajuns având în vedere următoarele discuţii interceptate autorizat, din care s-au redat următoatele:

În ziua de 16 septembrie 2012, la ora 10:25:58, inculpatul G.R., trimite un SMS cu umătorul conţinut: „Buna varule ce faci rezolvam ceva pana marti tre sa platesc jumate din comanda cauciucurilor (n.n. comprimate de tip ecstasy)”.

În ziua de 16 septembrie 2012, la ora 10:28:36, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpata B.M. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da.

G.R.: Alo. Poţi să vorbeşti?

B.M.: Îhî!

G.R.: Vezi că azi dăm jumătate din ele.

B.M.: Azi?

G.R.: Da, azi sau dimineaţă, cel târziu. El a spus ori în seara asta pe la 9, 10 ori dimineaţă.

B.M.: Îhî!

G.R.: I-a spus că îmi trebuie... mi-a spus băiatul... ştii tu cine (n.n. se face referire la discuţia din data de 15 septembrie 2012, la ora 20:24:46 dintre inculpatul G.R. şi învinuitul A.D.C., redată mai sus).

B.M.: Îhî!

G.R.: A spus că până marţi să dau jumătate...

B.M.: Da, da...

G.R.: Hai că mai vorbim noi.

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 17 septembrie 2012, la ora 22:40:37, inculpatul G.R. ia legătura cu B.M. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da.

G.R.: Uite acuma mă duc să mă întâlnesc cu omul.

B.M.: Da?

G.R.: Da, acuma m- sunat. Hai.

B.M.: Da, bine.

G.R.: Când vin, da?

B.M.: Da, da, hai.

G.R.: Bine, pa.

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 11:15:45, inculpatul G.R. este contactat de inculpata B.M. şi poartă următoarea discuţie:

G.R.: Alo!

B.M.: Vorbeam în telefon.

G.R.: Am vorbit cu omul şi la 12 jumătate se întâneşte el cu cineva acolo şi apoi mă sună.

B.M.: Aha!

G.R.: Mă sună, după ce vorbeşte cu el şi după aia vorbim noi.

B.M.: Da. Stai că nu am înţeles, mai spune o dată.

G.R.: La 12 jumătate se întâlneşte el cu omul şi după aia mă sună pe mine sp ne întânim sau să...

B.M.: Da, hai!

G.R.: Pe la 1, 1 jumate te sun eu.

B.M.: Da, da.

G.R.: Hai, pa!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 12:48:40, inculpata B.M. este contactată de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie.

B.M.: Alo!

A.D.C.: Ce faci?

B.M.: Dar ce să fac? Acum a trecut omul, mă auzi? Şi a spus că se întoarce după mine.

A.D.C.: Cum?

B.M.: A spus că vine după mine.

A.D.C.: Vine după tine?

B.M.: Îhî!

A.D.C.: Spune-mi, fă, dacă face ceva sau nu? Gata, fă, ajunge că m-am săturat.

B.M.: Şi ce vrei să fac?

A.D.C.: Nu te ţipa, nu te ţipa!

B.M.: Mi-a zis clar azi, azi, azi!

A.D.C.: Te lasă de pe o zi pe alta?

B.M.: Da, e ultima zi azi.

A.D.C.: Bine, dacă azi nu, te duci diseară şi le iei şi dau la altcineva, da?

B.M.: Da, hai!

A.D.C.: Pa!

(Discuţia s-a purtat în limba română şi rromanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 13:30:07, inculpatul G.R. este contactat de inculpata B.M. şi poartă următoarea discuţie:

G.R.: Alo!

B.M.: Ce ai făcut?

G.R.: Nu m-a sunat. Aştept să mă sune.

B.M.: A?

G.R.: Aştept să mă sune să ne întânim.

B.M.: Hai, bine!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 13:40:36, inculpatul G.R. ia legătura cu B.M. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da!

G.R.: Am vorbit cu el şi mi-a spus că 90% vine diseară şi le ia pe toate.

B.M.: Îhî!

G.R.: Deci 90%.

B.M.: E bine.

G.R.: Într-o oră sau două când vine exact diseară, nu este niciun... prin absurditate să vină dimineaţa, dar el a spus că 90% diseară se rezolvă tot.

B.M.: E hai, bine aşa! Să pot să dau şi eu un răspuns.

G.R.: Hai bun! Pa, pa!

(Discuţia s-a purtat în limba română şi romanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 16:24:22, inculpata B.M. este contactată de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Dar ce-i cu tine, omule?

A.D.C.: A?

B.M.: Ce-i cu tine? Nu am bani să te sun. Ţi-am trimis două mesaje.

A.D.C.: NU am primit nimic.

B.M.: Ţi-am trimis de pe numărul meu cel vechi. Ce faci?

A.D.C.: Ce dracu să fac?

B.M.: Am sunat şi mi-a zis omul aşa, în felul următor, s-a jurat cum este mai rău, i-a venit oameni de la Constanţa şi a zis că în cel mai rău caz până vineri trebuie să aşteptăm, dacă am văzut că nu, n-am supărat şi am zis, băi omule nu te gâneşti că omul meu a vorbit cu omul, dacă nu estem eu le iau şi... eu am unde să le dau, i-am spus. Acuma am sunat, să mă pună Dumnezeu în sicriu şi pe mine şi pe tine, acum am sunat înainte să te sun eu, nu mai pot de nervi. Dacă nu le daţi pînă vineri eu le iau că omul meu este în pericol, le-am spus. Eu am unde, dacă nu le dai pînă vineri să-mi spui, că eu am unde să le dau. A vorbit puternic, dar nu are să-i dea niciun ban.

A.D.C.: (neinteligibil)

B.M.: - Eu o să încerc, să-i dau loc, înţelegi? Eu nu mai am niciun ban, dacă vrei să mă înţelegi.

A.D.C.: (neinteligibil)

B.M.. Nimic, nimic, nu am.

A.D.C.: (neinteligibil)

B.M.: Nu am nimic, nimic, banii pe care i-am avut i-am mâncat, îcă m-au ţinut. C. mă sună pentru banii ăia disperat, m-a sunat azi nu ştiu de câte ori, dă-o-n p... mă-sii. Ştii ce te rog? Să nu-i mai spui lui M. tot ce facem noi.

A.D.C.: De ce?

B.M.: Că ce facem, că vin gagiii, nu mai spune tot, tot, tot, e mare, e naiv şi e A. acolo şi sunt vorbele noastre (neinteligibil), înţelegi?

A.D.C.: Da.

B.M.: Nu mai vorbi, vezi când îî spui, să-i spui pe hoţeşte.

A.D.C.: Bine, fă, lasă! Ce-i zic eu acum la omul acesta?

B.M.: Dacă am bani, pot eu să vorbesc cu omul, nu-i problemă că mă înţelege omul. Deci nu e problemă, că vorbesc eu cu el. Îi spun că acum nu am, dar o să găsesc omul şi o săi pun banii, îi spun, ştiu cum să vorbesc eu cu el.

A.D.C.: Nu ai cum să-l păcăleşti.

B.M.: Nu să-l păcălesc, dar îi spun adevărul, până vineri nu am cum să-ţi trimit, nu am ce să fac.

A.D.C.: Te duci azi, nu mă interesează.

B.M.: Unde să mă duc acuma?

A.D.C.: Te sun mai încolo.

B.M.: Lasă-mă, minte-l şi tu.

A.D.C.: Ce minte fă, m-am săturat de minciuni, să moară fata mea.

B.M.: (neinteligibil)

A.D.C.: Lasă-mă în pace, dacă nu, du-te şi le adu şi le dau eu la Bacău, că vorbesc eu cu cineva.

B.M.: Sună şi tu, sună şi tu acum şi spune-i că am om la Bacău şi le dau acolo, dacă nu le dai până vineri, le iau şi le dau la Bacău, că am om acolo, înţelegi tu?

A.D.C.: Da.

B.M.: Hai! Şi sună-mă înapoi.

(Discuţia s-a purtat în limba română şi rromanes).

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 17:30:50, inculpata B.M. este contactată de martorul N.G. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Alo, da.

N.G.: Ce faci?

B.M.: Da ce să fac, stau.

N.G.: Ai... bine.

B.M.: Ce-ai făcut?

N.G.: Nimic, ce să fac.

B.M.: Hai că te sun eu, nu-i problemă. Da?

N.G.: Da, da, da.

B.M.: Serios, îmi caut chirie, că acolo n-ai apă caldă, n-ai nimic. Ce să fac acolo? Ce să fac?

N.G.: Cum vrei tu.

B.M.: Păi... nu-i apăi caldă, nu-i gaz, nu-i nimic. Ce să fac?

N.G.: Cum să nu fie gaz şi apă caldă, ă? În fine, n-are rost... dacă nu vrei... da nu trebuie să stai acolo, caută-ţi, nu-i nicio problemă.

B.M.: Păi vezi?

N.G.: Da apă caldă şi gaz este.

B.M.: Îmi caut în altă parte, serios, îmi caut.

N.G.: Cum vrei tu.

B.M.: Hai...

N.G.: Hai.

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 20:10:40, inculpata B.M. trimite un SMS către un număr de Olanda cu următorul conţinut: „Sună-mă”,

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 21:36:46, inculpatul G.R. este contactat de inculpatul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

G.R.: Alo.

A.D.C.: Ce faci, mă?

G.R.: Dar ce să fac? Stau acolo să vină omul, acolo unde ţi-am spus.

A.D.C.: Dacă nu ajunge nici în seara asta. M-am săturat şi nu mai ştiu ce să fac. Nu mai ştiu ce să-i spun lui acesta...

G.R.: Să dea dracu în M. dacă toată ziua nu stau numai pe aşa ceva, întreab-o pe V.M., toată ziua cu gura pe ei. Şi mi-a spus că în seara asta, 90% în seara asta... dis de dimineaţă în ziuă ajunge omul şi mai târziu, cum se trezesc...

A.D.C.: Ştiu. Dacă nici mai târziu, mă suni pe mine.

G.R.: Da, i-am spus eu că dacă nici mai târziu nu face nimic, cu mine a terminat. Să moară M., dacă nu aşa i-am spus şi eu.

A.D.C.: Dacă nu, le iau şi mă duc la Bacău.

G.R.: Da, da, să moară M., eşti nebun. Uite mai stau cu el, că sunt acasă cu el şi dacă este ceva, fac eu acolo, că nu ştie lumea ce fac eu, înţelegi tu.

A.D.C.: Ştiu. Dacă nici aşa, frate, te pui pentru 50 de franci, ce mai vrei, măi?

G.R.: Nu a spus că nu dă, dă, să moară M. Omul a pornit pe la 3, 4 de acolo, de la... ştii tu de unde şi durează pînă ajunge. (neinteligibil)

A.D.C: Hai că...

G.R.: Stai băi fără grijă, că nu dau... să moară copiii mei că nu dau nici unul înainte, unul măcar să dau înainte, la nimeni.

A.D.C.: (neinteligibil)

G.R.: Ştiu eu, problema este cu acela acolo.

A.D.C.: Da, a spus că acum trimite 3 mii, şi ce mi-a spus ăasta de aici, îţi dau 3 mii...

G.R.: Da, ştii ce mi-a spus omul?

A.D.C.: Ce?

G.R.: Azi când m-am dus eu acolo şi am rămas la el, mi-a spus că o să le ia pe toate cum să mai trimit să mai plătesc comision? Vin şi le iau şi atunci faci tu ce trebuie. Să moară M. dacă nu a vorbit de lângă mine cu băieţii. Nu mai spun nime.

A.D.C.: Nu.

G.R.: Crede-mă! Ei, acum... şi eu i-am spus că să aibă omul încredere în mine, nu ştiu ce, până acum m-ai amânat încontinuu, încontinuu, încontinuu, acum deodată s-au sucit treburile, a spus... a vorbit cu ei, numai că a vorbit cu ei pe faţă, mai aşa, mai strâmb.

A.D.C.: Bine mă, hai să vedem... până acum...

G.R.: Şi eu i-am spus, să ştii că termină toată treaba noi doi, i-a spus să moară M., i-a spus în faţă, dar văd că nu am cui, până acum m-ai căutat de 2,3 luni şi acum dacă este loc, stau cu ele şi nu avem nici ţigări în buzunar.

A.D.C.: Auzi frate, mai târziu le dau eu.

G.R.: Da, mă, da, nu te speria că mai târziu o să văd, dar garantez eu că mai târziu... dar aşa văd eu, aşa cred eu cu omul acesta că se rezolvă, toate, mai târziu. Hai!

A.D.C.: Vezi că mâine nu e la mine.

G.R.: Ce?

A.D.C.: Mâine seară nu este la mine acesta.

G.R.: Nu înţeleg.

A.D.C.: Nu este la mine mâine seară ăsta, băi. (n.n. se referă la faptul că telefonul mobil nu îl mai poate folosi din motivul predării lui către altă persoană).

G.R.: Da.

A.D.C.: Îl dau la cineva, să văd cum sun de la cabină.

G.R.: Aha! Hai bine! Hai cu Dumnezeu!

(Discuţia s-a purtat în limba română şi rromanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, !a ora 21:41:12, inculpata B.M. este contactată de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da!

A.D.C.: Am vorbit cu acela.

B.M.: A?

A.D.C.: Am vorbit cu acesta (n.n. inculpatul G.R.).

B.M.: Şi ce a zis?

A.D.C.: Mai târziu. Şi cu i-am zis că dacă nici mai târziu, la ora 8, să le aducă aici că le dau eu la Bacău, ştii?

B.M.: Unde să le dai?

A.D.C.: Aşa am spus eu.

B.M.: Aha!

A.D.C.: Ai auzit?

B.M.: Îhî!

A.D.C.: A spus că 90% mai târziu o rezolvă şi p... în p...

B.M.: Îhî! Hai că ne înţelegem.

A.D.C.: Du-te dracului! Lasă-mă că am nervi.

B.M.: Mai zi o dată!

A.D.C.: I-am zis la om că dacă nu o rezolvă până mâine la ora 8 să-ţi aducă banii înapoi, la ora 8 seara să-ţi aducă banii.

B.M.: Da, da, da!

A.D.C.: Mâine la 8. Dacă până la ora 8 nu rezolvă, să-ţi dea banii înapoi.

B.M.: Da, da! E bine aşa.

A.D.C.: (neinteligibil)

B.M.: Aşa nu mai are omul încredere în mine.

A.D.C.: Te sun mai încolo.

B.M.: E, hai, mă suni mai încolo.

A.D.C.: Vezi şi tu ce mai spune.

B.M.: A?

A.D.C.: Vezi şi tu ce mai spune.

B.M.: Hai că mai sun şi eu. Hai! Nu mai spune la M. acolo cum şi când.

A.D.C.: Nu mai spune.

B.M.: C., m-a sunat încontinuu cu banii ăia. Încontinuu.

A.D.C.: Dacă nu avem bani de unde.

(Discuţia se încheie cu aspecte care nu prezintă relevanţă din punct de vedere operativ)

(Discuţia s-a purtat în limba română şi rromanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 22:21:34, inculpata B.M. este contactată de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Alo!

A.D.C.: Te-a sunat acesta?

B.M.: Da, m-a sunat.

A.D.C.: Şi ce a spus?

B.M.: A spus aşa, a spus că în maxim 2 zile o să fie bine. A fost în alt oraş, eu am fost în altul, înţelegi? Şi să moară cei doi copii că nu dau nimic, nici să nu te gâneşti, nu am cum să ajung, am spus. Dar este bine, „să nu ascunzi nimic”, nu ascund absolut nimic sai ceva, eu m-am certat cu soţul tău că a ţipat la tine, mi-a spus el, ştii? Dar nu este nimic, pentru o zi două nu este problemă că ştiu eu cum să fac. A zis să nu păţesc eu ceva, i-am spus că nu am cum să ajung auzi, auzi! Suntem 3 persoane, omul meu care este şi care are un om şi el nu este aici, de asta este întârzierea asta şi să moară copiii mei, i-a spus, că nu este unul în oraş, el este în altă parte. A spus că nu este nicio problemă dar să nu păţesc eu ceva, să iau seama, să iau seama, să nu păţesc eu ceva, ştii?

(Discuţia se încheie cu aspecte care nu prezintă relevanţă din punct de vedere operativ)

(Discuţia s-a purtat în limba română şi rromanes)

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 22:57:50, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpata B.M. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da.

G.R.: Mai înainte poţi să vorbeşti?

B.M.: Da, pot.

G.R.: Vezi că mai înainte mi-a trimis mesaj, dar nu ştiu ce este la prânz. Mâine la prânz vine omul şi le ia, sigur, sigur, să moară M.!

B.M.: Are şi el probleme şi...

G.R.: Ştiu, am vorbit cu el (n.n. - cumpărătorul întregii cantităţi de droguri de mare risc) şi... m-a sunat şi acela de acolo închis... (n.n. - se referă la discuţia de la ora 21:36:46 cu învinuitul A.D.C. deţinut în Penitenciarul Esserheem).

B.M.: Da.

G.R.: Şi am vorbit cu el şi i-a spus. Am vorbit cu omul şi i-am spus că dacă mai târziu nu rezolvi pe acest om, cu riscul că acesta are 5 ani şi omul are deja încredere în mine, dacă mai târziu nu mă rezolvi, ai terminat-o cu mine, până acum mă sunai de 2 luni şi acum ce faci?

B.M.: Da, da.

G.R.: A vorbit cu oamenii de faţă cu mine şi acum când am ajuns eu, sunt cam 2 ore, mi-a dat un mesaj.

B.M.: Este bine.

G.R.: Dar nu ştiu ce este prânzul, acum să sun acasă, să întreb, dimineaţă, după...

B.M.: După (neinteligibil).

G.R.: Bine!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes).

Ăn ziua de 18 septembrie 2012, la ora 23:35:21, inculpatul G.R., aflat în zona Piatra Neamţ, ia legătura cu cumnatul său G.A. şi poartă următoarea discuţie:

G.A.: Alo.

G.R.: Da, A... bă, A... să moară M. dacă te mint... uite, vino să-ţi arăt, că am mesajul de la om care trebuie să ajungă mâine încoace... la ora 1 trebuie să mă întâlnesc cu el.

G.A.: Şi ai vorbit cu frate-miu? (inculpatul V.A.)

G.R.: N-am vorbit, că nu-i acasă. E plecat după apă cu ăştia.

G.A.: A... bine atunci.

G.R.: La 1... el la 1 ajunge.

G.A.: Da, da.

G.R.: Doar dacă stă până mai diseară, dacă stă până pe la 6... la 1... eu în 20 minute - jumate de oră am terminat tot astăzi, nu pot, A., să moară M. de nu plecam...

G.A.: Chiar dacă vine cu trenul, tot ajunge.

G.R.: Da, aşa, plecam cu A., crede-mă, plecam eu dimineaţă la 6 până la 11-12 eram acolo, dar nu pot. Crede-mă, aştept de două luni.

G.A.: Bine, bun.

G.R.: Ştii care-i treaba.

G.A.: Da, da, da.

G.R.: Hai, bun.

G.A.: Hai.

(Discuţia s-a purtat în limba română).

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 23:57:42, inculpata B.M. este contactată de numitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da.

A.D.C.: Da ce faci, mă?

B.M.: Da ce să fac, stăteam. Ce-ai făcut?

A.D.C.: Da ce dracu să fac?

B.M.: Ai sunat pe ăsta, ai vorbit cu el?

A.D.C.: Ce?

B.M.: Ai vorbit cu el?

A.D.C.: O zis că vorbim mâine.

B.M.: A?

A.D.C.: Cam sucit ăsta.. hai că te sun înapoi...

B.M.: Cum dacă o zis că mâine Ia prânz.

A.D.C.: Du-te fă, mâine mă găsesc cu el.

B.M.: A... ăsta...

A.D.C.: Cine?

B.M.: M-o sunat omul, şi o zis că mâine Ia prânz.

A.D.C.: Da?

B.M.: Da, sigur.

A.D.C.: E sigur?

B.M.: Da, sigur, sigur, da.

A.D.C.: Hai că mă sună...

B.M. : Bine... hai...

(Discuţia s-a purtat în limba română)

Din pasajele redate mai sus rezultă că, la data de 19 septembrie 2012, inculpatul G.R., fiind presat de numitul A.D.C. din Olanda ca să plătească (integral sau o parte din ele) drogurile, a hotărât ca prin înrermediul inculpatei B.M. şi cu ajutorul fraţilor săi V.A. şi V.M., să vândă întreaga cantitate de droguri de mare risc, respectiv cele 2.803 comprimate conţinând droguri de mare risc, către persoanele recomandate ele colaboratorul sub acoperire cu nume de cod „C.F.”.

Astfel, prin ordonanţa nr. 16A/2012 din 18 septembrie 2012 s-a dispus autorizarea investigatorului sub acoperire C.B. cu nume de cod „B.” în vederea achiziţionării, în data ele 19 septembrie 2012, împreună cu investigatorul sub acoperire „G.V.” şi colaboratorul acestora „C.F.” a întregii cantităţi de droguri de mare risc deţinute de inculpaţii G.R. şi B.M.

Încă din dimineaţa zilei de 19 septembrie 2012, inculpatul G.R., în realizarea intenţiilor sale infracţionale, pentru a se asigura că nu va avea nici un impediment la încasarea sumei în euro, în schimbul acestor droguri, a luat legătura cu colaboratorul sub acoperire „C.F.” şi a stabilit detaliile financiare şi de realizare a vânzării drogurilor de mare risc, aspecte ce le-a adus la cunoştinţă celorlalţi membrii ai grupării, după cum rezultă din următoarele pasaje.

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 11:52:15, inculpatul G.R. este contactat de inculpata V.M. şi poartă următoarea discuţie:

G.R.: Alo!

V.M.: Unde eşti, tot acolo?

G.R.: Ce ai păţit?

V.M.: Nu vii să mănânci?

G.R.: Dar nu ai mai fost în oraş?

V.M.: Acum mă duc. Am făcut...

G.R.: M-a sunt acesta.

V.M.: Te-a sunat? Şi ce a spus?

G.R. Da. Trebuie să mergem noi acolo.

V.M.: Da! Şi?

G.R.: Îl iau ori pe fratele meu, iau încă doi trei, îl ţin ascuns, pun doi oameni în grădină şi pe urmă...

V.M.: Dar când a spus?

G.R.: La 1 jumătate, 2 fără un sfert să fiu acolo.

V.M.: Să-mi spui şi mie când vin acolo.

G.R.: Păi acum vin, mai stau puţin. Ce?

V.M.: Să mă suni şi pe mine că merg şi eu cu tine.

G.R.: Ei, mergi şi tu! Hai!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 12:03:11, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpata B.M. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Da!

G.R.: Alo, poţi să vorbeşti?

B.M.: Pot, că sunt în oraş singură.

G.R.: Da, uite m-a sunat omul şi într-o oră şi jumătate maxim, vine şi le ia toate.

B.M.: Hai bine, că m-am certat cu ele aici şi să plec din zona lor, că dacă se întâmplă, eu cad, hai! A spus N. şi a spus că eu am spus, hai!

G.R.: Bine!

B.M.: Hai, ca să plec, să nu mai stau în oraşul acesta, deloc. Hai!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes).

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 12:21:18, inculpatul G.R. trimite un SMS cu următorul conţinut: „Varule e o problema patronul (n.n. o persoană imaginară) de aici nu trimite cauciucurile (n.n. - droguri de mare risc) pana nu ia aia ai lui înainte nu ştiu cum sa fac e terori”.

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 12:33:08, inculpatul G.R. poartă următoarea discuţie:

G.R.: Da.

X: Ce faci, vărule?

G.R.: Uite ce să fac, am vorbit cu patronul ăsta de aici,... şi... nu ştiu dacă ai înţeles ce am vrut să zic eu...

X: Am înţeles tată... da... poate omul să încerce fără... dă bani fără să încerce marfa... deci nu are nicio logică... hai vino la încărcat şi-ţi dăm banii într-o oră... nu-i normal să ne întâlnim?

G.R.: E normal să ne întânim... da... omu... îi e frică de ţeapă. Zi cum facem, că omul o zis că şi-o pierdut încrederea în mine...

X: Da vărule, trebuie să vină... nu dă nimic... nu pune nimic în mână, vede banii şi după aia dă marfa... nu trebuie să dea înainte marfa... să nu-i dau banii, eşti prost?

G.R.: Aha.

X: Ai înţeles?

G.R.: Da, bun atunci.

X: Fii atent cum facem... e logic... ne întâlnim... îi dă omului banii, îi numără banii, cât trebuie să-i dea... trebuie să-i dea lui, cu tot cu tine... 18.100 că eu mi-am făcut calculul.

G.R.: Cât?

X: 18.100.

G.R.: Da.

X: Aşa vine. O fost 220 cu 65 la tine... 285. Că eu am făcut calculele cât vine pentru fiecare cauciuc.

G.R.: Aha.

X: Că îi dă omul banii, îi numără, şi-i bagă în buzunar... nu trebuie să dea nimeni înainte... mergem... la mine în maşină se face totul.

G.R.: Da, bun, vărule, hai că vorbesc...

X: Hai, sună-mă înapoi, frate.

G.R.: Deci vine omul de la mama dracului... şi-acuma să spun... dă-ne banii... Omul... n-am tangenţă, tot omul ăla ştie, care-o fost la tine sâmbătă.

X: Da, da, hai că vorbesc cu el şi te sun înapoi.

G.R.: Hai, sună-mă un pic, hai.

(Discuţia s-a purtat în limba română).

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 12:43:39, inculpatul G.R. este contactat de inculpata V.M. şi poartă următoarea discuţie:

G.R.: Alo!

V.M.: Băi, nu mai vii pe aici.

G.R.: Da, mă duc direct să pun zeamă, voi nu mai puneţi zeamă în aia, că pun eu.

V.M.: Şi mă duc şi eu acolo, nu?

G.R.: Da.

V.M.: Şi de acolo iei oamenii?

G.R.: Care oameni?

V.M.: Băieţii.

G.R.: Dar mai mergi şi tu?

V.M.: Merg şi eu, ce spui?

G.R.: Da, mergi cu el.

V.M.: Cu aia să merg?

G.R.: Da, că pe aia a mea o ştie.

V.M.: Î!

G.R.: Hai că vorbim!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 12:48:40, inculpata B.M. este contactată de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

B.M.: Alo!

A.D.C.: Ce faci?

B.M.: Ce să fac? Acum într-o oră şi jumătate, toate.

Y: Da, bine?

B.M.: (neinteligibil)

A.D.C.: Ce crezi, bine?

B.M.: Bine. Hai să văd ce fac să plec de la oamenii ăştia, să nu mai stau la ei, că deja m-au pus în discuţie, că o fi, că...

(Discuţia se încheie cu aspecte care nu prezintă relevanţă din punct de vedere operativ)

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 12:59:14, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpata V.M. şi poartă următoarea discuţie:

V.M.: Acum...

G.R.: Unde eşti?

V.M.: Acasă.

G.R.: Unde acasă?

V.M.: Acasă, aici la noi.

G.R.: La mine sau la voi?

V.M.: La noi aici.

G.R.: Dar cheia este la tine?

V.M.: Da, hai că vin acum.

G.R.: Hai mai repede!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În continuare, întrucât nu avea încredere în cumpărători, inculpatul G.R., fără ştirea acestora, i-a cooptat pentru procurare, deţinere, transport, punere la dispoziţie şi vânzarea comprimatelor interzise, pe inculpatul V.A. şi inculpata V.M.

Aceştia din urmă, aşa cum s-a arătat ulterior, au cunoscut încă de la început modalitatea în care s-au introdus drogurile în ţară, precum şi persoanele implicate în această activitate.

În viziunea inculpatului G.R. se avea în vedere ca fraţii săi să asigure prin folosirea altui mijloc de transport elementul de asigurare a deţinerii cantităţilor de drog de mare risc, cât şi siguranţa în realizarea tranzacţiei ce urma a fi realizată în ziua de 19 septembrie 2012.

Din probele administrate până în prezent, respectiv înregistrările de imagini privind activitatea infracţională desfăşurată în ziua de 19 septembrie 2012, convorbirile telefonice purtate între inculpaţi, coroborate cu declaraţiile inculpatului G.R., rezulta că drogurile de mare risc, respectiv cele 2.803 de comprimate tip ecstasy, au fost ascunse, încă din ziua de 17 septembrie 2012, în vederea păstrării până la punerea în vânzare, de către inculpaţii G.R. şi B.M. (verişoara sa), sub un pod din localitatea Roznov, jud. Neamţ, după un cornier din fier.

Inculpaţii G.R., V.M. şi V.A.., încă clin dimineaţa zilei de 19 septembrie 2012, au hotărât ca pentru a asigura conspirativitatea deplasării/vânzării de droguri de mare risc pe raza mun. Bacău, să se deplaseze cu două mijloace ele transport.

În baza înţelegerii prealabile, în ziua de 19 septembrie 2012, inculpatul G.R., cu sprijinul nemijlocit al fratelui său, inculpatul V.A., şi al surorii sale, inculpata V.M.,, cât şi cu complicitatea inculpatei B.M., au ridicat droguriIe de mare risc din locul în care fuseseră ascunse, respectiv sub un pod din localitatea Roznov, jud. Neamţ, şi s-au deplasat spre Bacău în cele două autoturisme, la locul de întâlnire stabilit anterior cu persoanele ce doreau achiziţionarea întregii cantităţi de droguri şi care, în fapt, erau autorizaţi ca şi investigatori/colaboratori sub acoperire.

S-a precizat că, din probele administrate în cauză, a rezultat că drogurile au fost ridicate de la locul de deţinere ele către inculpata V.M. în poşeta sa personală şi transportate cu autoturismul marca O. împreună cu inculpatul V.A., pentru a fi predate la dispoziţia inculpatului G.R. în mun. Bacău anterior realizării tranzacţiei, aspect surprins în următoarea înregistrare autorizată de convorbiri şi comunicări telefonice.

În ziua de 19 septembrie 2012. la ora 13:25:59, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpatul V.A. şi poarta următoarea discuţie:

V.A.: Alo.

G.R.: Unde eşti?

V.A.: La D., acum ajung, dar tu unde eşti, acolo pe colţ la Roznov, nu?

G.R. : Da.

V.A.: Hai că acum ajung şi eu.

G.R.: Hai!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În momentul în care au ajuns în Bacău, inculpatul G.R. le-a indicat telefonic fraţilor săi să se deplaseze cu autoturismul în parcarea din Piaţa Centrală a mun. Bacău, în timp ce el s-a deplasat în parcarea din faţa Hotelului M. şi, după ce a parcat autoturismul, s-a întâlnit cu colaboratorul sub acoperire „C.F.”. Cei doi s-au deplasat împreună cu autoturismul condus de acesta din urmă, în parcarea magazinului S. din mun. Bacău, unde urma a avea loc întâlnirea şi tranzacţia cu persoanele interesate de achiziţionarea de droguri de mare risc.

În jurul orei 14.00, în parcarea magazinului S. din Bacău a avut loc întâlnirea între investigatorii sub acoperire cu nume de cod „C.B.” şi „G.V.” şi inculpatul G.R., care a venit iniţial la întâlnire fără a avea drogurile asupra sa, doar pentru a se asigura că suma de bani solicitată, respectiv până la 20.000 euro, îi va fi pusă la dispoziţie imediat după predarea drogurilor.

După ce inculpatul G.R. s-a asigurat că va primi suma de 20.000 euro, pe cate a văzut-o asupra investigatorului sub acoperire „C.B.”, i-a chemat telefonic pe coinculpaţii V.A. şi V.M., care deţineau cele 2.803 comprimate de tip ecstasz, într-o poşetă de damă, ce o aveau asupra lor.

Din interceptările şi înregistrările de convorbiri telefonice, coroborate cu declaraţiile inculpatului G.R., rezultă că, în conformitate cu indicaţiile primite prin telefon, inculpatul V.A. a parcat maşina în zona Pieţei Centrale şi, după ce fratele lor a vizualizat la investigatorii sub acoperire suma de 20.000 euro necesară achitării contravalorii drogurilor de risc, împreună cu inculpata V.M., s-au deplasat cu un taxi în zona magazinului S.

După aproximativ un sfert de oră, inculpatul G.R. a primit drogurile de la coinculpaţii V.A. şi V.M., în aceeaşi poşetă aparţinând acesteia din urmă şi i le-a predat investigatorului sub acoperire G.V.

În acelaşi moment, inculpatul a primit suma solicitată, respectiv 20.000 euro, i-a numărat, după care, la scurt timp, au intervenit organele de poliţie ale B.C.C.O. Bacău, realizând prinderea în flagrant şi imobilizarea inculpatului G.R.

Aspectele desfăşurării acţiunii flagrante, ce surprind în mod elocvent activităţile şi intenţiile infracţionale ale inculpaţilor, rezultă din următoarele convorbiri telefonice.

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 13:53:46, inculpatul G.R. ia legătura cu un bărbat, respectiv inculpatul V.A. şi poartă următoarea discuţie:

V.A.: Alo.

G.R.: În parcare la piaţă, să te bagi.

V.A.: Da, ştiu unde.

G.R.: Dar nu te bagi... ştii cum să te bagi. Te duci acolo la semafoare, nu te bagi în parcare acolo de unde pleacă în Italia, te bagi în parcare acolo, unde să intri în... ştii tu.

V.A.: Ştiu, ştiu eu cum.

G.R.: Hai! Este acolo... hai că vezi tu!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 14:17:35, inculpatul G.R. ia legătura cu un bărbat, respectiv inculpatul V.A., şi poartă următoarea discuţie:

V.A.: Alo.

G.R.: Vezi că eu mă duc acolo în parcare, unde este (neinteligibil) Moldova.

V.A.: A!

G.R.: Într-un sfert de oră, vedeţi voi, dacă nu dau niciun răspuns, plecaţi!

V.A.: Da, da.

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 19 septembrie, la ora 14:31:41, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpata V.M. şi poartă următoarea discuţie:

V.M.: Alo.

G.R.: Ce fac, că le vrea înainte?

V.M.: Le vrea înainte, nu?

G.R.: A?

V.M.: Le vrea înainte?

G.R.: A spus că...

V.M.: A? Ia şi vorbeşte cu băiatul!

(Discuţia continuă între inculpatul G.R. şi inculpatul V.A.)

V.A.: Da.

G.R.: Ce să fac?

V.A.: Nu frate, să nu dai, băi frate, a spus omul să dai banii şi să mă duc eu şi tu şi le iau din locul acela, stau eu cu tine şi (neinteligibil) şi aduc banii şi trecem la numărătoare, ce să spun, ce eşti nebun, ce încredere să ai în acesta? Aşa să+i spui, ai auzit!

G.R.: Eu am vorbit cu el aşa, dar nici el nu are încredere, sunt atâţia bani.

V.A.: Da’ cum şi aşa cum să facem? Cum, mi-e frică, îţi spun drept, eu vin, ştii ce le poate capul, dar nu este mămăligă să le dau degeaba. Le spui să dea banii şi în caz că nu vine omul, îţi iei banii. Nu este bine aşa? Ai auzit? Hai!

G.R.: Bine, am să-i spun.

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 19 septembrie 2012, la ora 14:53:32, inculpatul G.R. ia legătura cu inculpatul V.A. şi poartă următoarea discuţie:

V.A.: Alo.

G.R.: Le-ai luat?

V.A.: Da, acum mă urc în taxi.

G.R.: Păi, să-i spui să meargă mai repede, A., că se sperie omul, că omul s-a dus acolo la (neinteligibil)

V.A.: Da, da, hai!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

Inculpaţii V.A. şi V.M., după predarea poşetei de damă conţinând cele 2.803 comprimate către fratele lor, inculpatul G.R., anterior flagrantului, au părăsit parcarea magazinului S. cu acelaşi taxi cu care veniseră, fiind ulterior reţinuţi de către lucrători din cadrul B.C.C.O. Bacău şi conduşi la audieri.

Din cercetări a rezultat că cele 2.803 comprimate de tip ecstasy rotunde, de culoare albă, se aflau în poşeta de damă aparţinând inculpatei V.M., amblatate în 34 de ţiple din material plastic transparent, cu sistem de închidere ermetic.

În aceleaşi împrejurări ale acţiunii flagrante, după imobilizare, organele de urmărire penală au recuperat şi suma de 20.000 euro primită de către inculpatul G.R. ulterior predării drogurilor de risc către investigatorii acoperiţi şi colaboratorul acestora.

Drogurile au fost sigilate şi trimise pentru analiză în cadrul Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. Bucureşti.

Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 16 octombrie 2012 al Laboratorului Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. Bucureşti, cele 2.803 comprimate puse în vânzare de inculpatul G.R., V.A. şi V.M., conţin o mixtură de substanţe pshiotrope active, respectiv amfetamină, MDMA, CPP, în combinaţie cu compuşii de cofeină şi metoclopramid.

Despre substanţele depistate ca amfetamină, MDMA şi CPP se constată că acestea fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000, comprimatele şi substanţele fiind identice după aspect fizic şi compoziţie chimică cu cele achiziţionate autorizat de la inculpatul G.R. în zilele de 14-15 septembrie 2012, de către investigatorii sub acoperire F.A. şi G.V. şi colaboratorul C.F.

În acest sens, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din 16 octombrie 2012 şi 21 octombrie 2012 confirmă faptul că cele 20, respectiv 10 comprimate tip ecstasy achiziţionate de la inculpatul G.R. fac parte din acelaşi lot de 3.000 de comprimate introduse ilegal în România de către inculpata B.M., la instigarea şi prin mijlocirea învinuitului A.D.C., ce se afla deţinut în Penitenciarul Esserheem, Olanda.

Faţă de aspectele rezultate din convorbirile telefonice dintre membrii grupării infracţionale, şi ce reliefează introducerea în România a unui număr de 3.000 de comprimate de tip ecstasy, însumarea comprimatelor achiziţionate autorizat a condus la constatarea unui total de 2.833 comprimate, rezultând o lipsă de 167 de pastile de acelaşi fel. Cu ocazia efectuării percheziţiilor corporale sau domiciliare la locuinţa inculpaţilor G.R., V.A. şi V.M., în afara unor bunuri şi obiecte folosite la săvârşirea de infracţiuni de furt, nu au fost identificate alte droguri de mare risc. Faţă de aceste aspecte se constată că membrii grupării, în perioada 10 septembrie 2012 - 19 septembrie 2012 au procedat la vânzarea celor 167 de comprimate conţinând droguri de mare risc, cptre alte persoane neidentificate. Acest aspect este întărit şi de următoarea discuţie interceptată autorizat dintre inculpatele B.M. şi V.M., ce demonstrează disponibilitatea acestora în vânzarea de droguri către alte persoane, redată în continuare.

În ziua de 18 septembrie 2012, la ora 21:18:45, inculpata B.M. ia legătura cu inculpata V.M. şi poartă următoarea discuţie:

V.M.: Alo.

B.M.: Fă... am 6-7 din alea... Să vii să ţi le dau, să vedem poate facem şi noi ceva... Ai înţeles?

V.M.: Ce?

B.M.: Am vreo 6-7 de alea... aşa... care am avut... ţi le dau ţie... poate facem şi noi ceva... Da?

V.M.: Da, şi să iau numărul Ia om.

B.M.: Hai.

V.M.: Bine, bine.

Nu în ultimul rând, în sensul vânzării de către inculpatul G.R. a unei părţi din drogurile de mare risc către alte persoane din totalul de 3.000 de pastile trebuie evidenţiat şi pasajul din discuţia purtată între inculpatul G.R. şi învinuitul A.D.C. din data de 15 septembrie 2012 orele 20:24:46, din care s-a redat următorul pasaj:

G.R.: Gata! Acum în 10 minute mă duc să mai iau un om care tot aşa...

A.D.C.: Păi vezi poate dai jumătate până marţi, ştii?

Cu privire la introducerea drogurilor de mare risc din Olanda în România de către inculpata B.M. prin mijlocirea şi la instigarea venită din partea numitului A.D.C. şi cu participarea alotr persoane, au fost reţinute următoarele:

Cu ocazia desfăşurării acţiunii flagrante pe raza mun. Bacău, inculpaţii G.R., V.M. şi V.A. au fost imobilizaţi şi conduşi pentru audieri la sediu B.C.C.O. Bacău şi ulterior la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău.

Cu ocazia percheziţiilor corporale efectuate de către organele de poliţie asupra inculpaţilor G.R. şi V.A. au fost identificate două telefoane mobile, marca N. şi marca S.

Telefonul marca N. ridicat de la inculpatul G.R. a fost analizat din punct de vedere al datelor conţinute în acesta, rezultând în concret următoarele:

- în agenda telefonului sunt înscrise mai multe contacte dintre care trei aveau semnificaţii pentru soluţionarea faptelor de trafic de droguri;

- în registrul de apeluri nepreluate din acea zi, apare menţiunea numărului de telefon care, în cuprinsul interceptărilor de convorbiri şi comunicări telefonice din ziua de 19 septembrie 2012, de la ora 14:53:32, apare ca aparţinând inculpatului V.A., persoana căreia i se adresează inculpatul G.R. la momentul premergător acţiunii flagrante.

Telefonul ridicat de la inculpatul V.A. nu a putut fi analizat din punct de vedere al datelor conţinute, întrucât lucrătorii Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Bacău l-a înapoiat membrilor familiei acestuia la data de 28 septembrie 2012.

Telefonul mobil marca S. a fost depistat de către lucrătorii Centrului de Reţniere şi Arestare Preventivă Bacău asupra inculpatei V.M., după ce a fost încarcerată şi repartizată pe camera de arest preventiv.

Cu ocazia exploatării datelor conţinute în acesta, s-au constatat următoarele:

- în contactele recente din data de 19 septembrie 2012, orele 15:19, 12:41 apar numerele de telefon despre care inculpata a arătat că aparţin fraţilor săi, V.A. şi respectiv G.R.;

- în apelurile primite din data de 19 septembrie 2012, ora 12:50, apare numărul de telefon despre care inculpata V.M. a arătat că aparţine inculpatei B.M.

Cu ocazia depistării inculpatei B.M. pe raza mun. Piatra Neamţ, la percheziţia corporală a acestia au fost identificate următoarele:

- într-o poşetă, un număr de 20 de înscrisuri cu diverse menţiuni olografe, printre care şi un titlu de călătorie emis de Ambasada României - Secţia Consulară Bruxelles, la data de 10 septembrie 2012 şi valabil până la data de 09 octombrie 2012, pe numele inculpatei B.M.;

- un telefon mobil marca S.

Telefonul ridicat de la inculpata B.M. a fost analizat din punct de vedere al datelor conţinute în acesta, rezultând în concret următoarele:

- în agenda telefonului sunt înscrise mai multe contacte, cu numere din reţeaua de telefonie română şi numere cu prefix de Olanda;

- în registrul de mesagerie din acea zi apar diverse menţiuni de corespondenţă scrisă cu diverse persoane, printre care şi o parte din adresele din Belgia, precum şi expedierea mesajului care reprezintă în fapt numărul de telefon la care poate fi apelat inculpatul G.R.

Cu ocazia audierii inculpatei B.M., în data de 01 noiembrie 2012, după luarea măsurii arestării preventive de către Tribunalul Bacău, inculpata B.M. a precizat că drogurile de mare risc au fost introduse în România de către o persoană necunoscută, de cetăţenie albaneză, la rugămintea concubinului său, arestat în Olanda pentru săvârşirea unor infracţiuni cu carduri, respectiv A.D.C.

Despre numitul A.D.C., inculpata B.M. a menţionat că este acea persoană cu care a purtat conversaţiile interceptate şi înregistrate autorizat în cauză, respectiv persoana ce a fost înregistrată de la telefonul mobil cu prefix de Olanda (+31).

Aceleaşi aspecte privind indicarea unei persoane cu prenumele „D.” din Olanda care ar fi fost autorul şi proprietarul drogurilor de mare risc pe care le-a vândut în ziua de 19 septembrie 2012 a făcut şi inculpatul G.R. cu ocazia audierii sale din acea zi, dar fără a da alte detalii ce să conducă la identificarea acestuia.

La data ele 05 noiembrie 2012, organele de urmărire penală au solicitat autorităţilor judiciare competente din Olanda efectuarea prin comisie rogatorie internaţională a următoarelor activităţi de urmărire penală:

1. Verificarea titularilor posturilor telefonice şi transmiterea oricăror date ce pot conduce la identificarea persoanelor deţinătoare sau ce au pus la dispoziţie mijloacele de comunicare menţionate anterior.

2. Audierea de către organele judicare române la adresa din Olanda unde este deţinut inculpatul A.D.C.

Urmare a efectuării comisiei rogatorii internaţionale în materie penală, autorităţile judiciare olandeze au comunicat că unul din numerele de telefon nu mai este operaţional şi, pe cale de consecinţă, nu se poate depista titularul cartelei, iar celălalt număr este o cartelă prepaid, de asemenea neoperaţional în sistem la data efectuării constatării.

În continuare, autorităţile judiciare olandeze au expediat istoricul datelor înregistrate de providerul reţelei de telefonie mobilă din Olanda cu referire la numărul ce apărea până la data de 19 septembrie 2012 în conexiune telefonică cu telefoanele mobile aparţinând inculpaţilor G.R. şi B.M.

Datele comunicate au fost trecute pe un CD ataşat procesului-verbal întocmit de organele de poliţie olandeze şi fac referire la conexiunile telefonice din perioada 01 septembrie 2012 - 23 septembrie 2012.

Din analiza acestor date, transpuse în procese-verbale de constatare, a rezultat că în perioada 01 septembrie 2012 - 23 septembrie 2012, s-au realizat un număr de 3.700 date înregistrate cu privire la apelurile primite/formate de la acest număr.

Prin acţionarea funcţiei de căutare pe datele transmise de autorităţile olandeze, s-a constatat că de la numărul de telefon localizat de fiecare dată în zona imediată a oraşului Veenhuizen - Olanda, perimetru în care se afla şi Penitenciarului Esserheem, s-au realizat, prin transmisii realizate de la stâlpul de transmisiune a reţelei de telefonie mobilă ele pe str. H., conexiuni telefonice cu urmăroarele posturi telefonice mobile din România:

- 55 de conexiuni telefonice - realizate în perioada 13 septembrie 2012 - 19 septembrie 2012 cu numărul identificat a fi folosit de către inculpata B.M.;

- 3 conexiuni telefonice telefonice în perioada 07 septembrie 2012 - 18 septembrie 2012 cu numărul identificat a fi folosit de către inculpatul G.R.;

- 1 conexiune telefonică realizată la data de 04 septembrie 2012 cu numărul identificat a fi folosit de către inculpatul V.A.;

- 11 conexiuni telefonice realizate în perioada 04 septembrie 2012 - 15 septembrie 2012 cu numărul identificat a fi folosit de către inculpata V.M.

Aceste ultime constatări demonstrează alături de discuţiile purtate între inculpatul G.R. şi inculpatul A.D.C. că inculpaţii V.A. şi V.M. se cunoşteau şi au purtat discuţii cu acesta din urmă încă de la începutul lunii septembrie 2012.

Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond se probează cu:

- procesele verbale de identificare a inculpatei B.M. şi învinuitului A.D.C.;

- procesul-verbal de constatare a locului de deţinere a învinuitului A.D.C. în perioada 01 septembrie 2012 - 23 septembrie 2012;

- procese-verbale şi rezoluţii privind predarea-primirea şi analiza drogurilor;

- procese-verbale de transcriere a audierilor martorului protejat cu nume de cod C.F.;

- procesele-verbale de transcriere a audierilor investigatorilor sub acoperire G.V., C.B.;

- procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante;

- declaraţiile martorilor asistenţi M.I., N.G.;

- dovezi de predare la camera de corpuri delicte a cantităţilor de droguri ridicate în cauză;

- procese-verbale de constatare întocmite de D.I.I.C.O.T. Bacău şi de organele de poliţie;

- documente găsite cu ocazia percheziţiei corporale asupra inculpatei B.M.;

- declaraţiile inculpaţilor G.R., V.A., V.M., B.M., A.D.C.;

- proces-verbal de constatare încheiat la 26 noiembrie 2012;

- traducerea în limba română a procesului-verbal de constatare, întocmit de inspectorul din cadrul Poliţiei Regionale Ijsselland - Olanda, privind datele livrate de operatorul de telefonie mobilă, cu privire la numărul de telefon;

- procesul-verbal de constatare, întocmit în limba olandeză de inspectorul din cadrul Poliţiei Regionale Ijsselland - Olanda, privind datele livrate de operatorul de telefonie mobilă, cu privire la numărul de telefon;

- hartă cu legendă a zonei unde se află Penitenciarul Esserheem şi locaţia stâlpilor telefonici corespunzători datelor transmise de autorităţile judiciare olandeze;

- CD conţinând în format Excel, apelurile formate/primite şi localizarea telefonului mobil utilizat de A.D.C. în Olanda în perioada 01 septembrie 2012 - 23 septembrie 2012, date trimise de autorităţile judiciare competente din Olanda conform cererii noastre de comisie rogatorie internaţională din 05 noiembrie 2012;

- procese-verbale de constatare privind căutarea conexiunilor telefonice din datele puse la dispoziţie de autorităţile judiciare olandeze, în legătură cu numerele de telefon aparţinând celorlalţi inculpaţi;

- verificări efectuate de către autorităţile olandeze privind posturile telefonice mobile din Olanda;

- procesele-verbale de constatare întocmite de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău cu privire la datele înscrise în telefoanele mobile ridicate de la inculpaţii B.M., G.R., V.M. şi V.A.;

- procese-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate autorizat, conform autorizaţiilor emise de Tribunalul Bacău în ceea ce îl priveşte pe inculpatul G.R.;

- procese-verbale de transcriere a constatărilor efectuate cu ocazia punerii în aplicare a autorizaţiilor de filaj în cazul inculpaţilor G.R., V.A. şi V.M.

În drept, instanţa de fond a reţinut următoarele încadrări juridice ale faptelor:

Faptele inculpatului G.R. constând în aceea că:

- în perioada iunie 2012 - 19 septembrie 2012 a constituit un grup infracţional organizat specializat în săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 143/2000, modificată, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

- în aceeaşi perioadă a determinat pe numitul A.D.C., inculpata B.M. şi alte persoane, să procure, să transporte din străinătate (Olanda) şi să introducă în România în scopul vânzării de droguri de mare risc, de tip comprimate ecstasy, conţinând substanţe psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000;

- în ziua de 19 septembrie 2012, împreună cu inculpata V.M. şi inculpatul V.A., a vândut în schimbul sumei de 20.000 euro, un număr de 2.803 comprimate de culoare albă (de acelaşi fel cu cele vândute anterior) către colaboratorul acoperit cu numele de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V.

întruesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatei B.M., constând în aceea că:

- în perioada 10 septembrie 2012 - 13 septembrie 2012, la instigarea numitului A.D.C., împreună cu alte persoane, a procurat, transportat din străinătate (Olanda) şi introdus în România în scopul vânzării droguri de mare risc, de tip comprimate ecstasy, conţinând substanţe psihotrope ce face parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000;

- în perioada 13 septembrie 2012 - 19 septembrie 2012, în mai multe rânduri, a predat către inculpatul G.R. în scopul vânzării un număr de 2.833 comprimate de culoare albă conţinând amfetamină, MDMA şi CPP, substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000, droguri de mare risc ce au fost vândute în trei rânduri, la datele de 14 septembrie 2012, 15 septembrie 2012 şi 19 septembrie 2012 de către acesta din urmă către colaboratorul acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V.

întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată, totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului V.A., constând în aceea că:

- în perioada iunie 2012 - 19 septembrie 2012 a aderat la un grup infracţional organizat de către inculpatul G.R., specializat în săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 143/2000 modificată, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;

- în ziua de 19 septembrie 2012, la solicitarea inculpatului G.R., împreună cu inculpata V.M., a deţinut, transportat şi înlesnit vânzarea către colaboratorul acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V. a cantităţii de 2.803 comprimate (ambalate în 34 folii de polietilenă, asemănătoare cu cele achiziţionate autorizat de la inculpatul G.R. în datele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012) conţinând amfetamină, MDMA şi CPP, substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000,

întrunesc elementele constitutive ale infracşiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 modificată (un act material din 19 septembrie 2012), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatei V.M., constând în aceea că:

- în ziua de 19 septembrie 2012, la solicitarea inculpatului G.R., împreună cu inculpatul V.A., a deţinut, transportat şi înlesnit vânzarea către colaboratorul acoperit cu nume de cod C.F. şi investigatorii acoperiţi cu nume de cod C.B. şi G.V. a cantităţii de 2.803 comprimate (ambalate în 34 folii de polietilenă, asemănătoare cu cele achiziţionate autorizat de la inculpatul G.R. în datele de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012), conţinând amfetamină, MDMA şi CPP, substanţe active psihotrope ce fac parte din Tabelele anexă nr. I şi II din Legea nr. 143/2000 întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. şi ped. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată (un act material din 19 septembrie 2012), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Instanţa de fond a menţionat că, potrivit jurisprudenţei (decizia nr. 3547 din 04 noiembrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), s-a considerat că fapta inculpatului de a solicita cumpărarea de droguri de risc din străinătate de către o altă persoană, de a trimite bani pentru achiziţionarea acestora şi de a le primi prin serviciul poştal întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de introducere în ţară de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, întrucât în articolul menţionat nu se sancţionează numai persoana care introduce, în mod nemijlocit, drogurile de risc în ţară, ci şi persoana care le expediază, precum şi cea căreia îi sunt destinate. Potrivit aceleiaşi jurisprudenţe (decizia nr. 1231 din 19 aprilie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală), s-a considerat fapta inculpatului de a ridica un colet conţinând droguri (fără a se implica mai mult în introducerea lor în ţară) de la o societate de curierat rapid, în scopul de a fi predat unei alte persoane, cunoscând atât conţinutul coletului, cât şi activitatea infracţională a persoanei căreia urma a-i fi predat coletul, drept o operaţiune privind circulaţia drogurilor, în sensul disp. art. 2 din Legea nr. 143/2000. La fel au fost considerate ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri, prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000, şi fapta de a intermedia vânzarea de droguri, ca fiind o operaţiune privind circulaţia drogurilor ce vizază disp. art. menţionat anterior (decizia penală nr. 3381 din 22 iunie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).

Instanţa de fond a arătat că inculpatul G.R., prin apărătorul său, în concluziile orale şi scrise puse pe fondul cauzei, a susţinut că ar fi fost provocat de agenţii statului să comită faptele, susţinere apreciată ca fiind neîntemeiată având în vedere următoarele:

Pentru a concluziona astfel, trebuie avute în vedere, pe de o parte, dispoziţiile dreptului intern, respectiv art. 68 alin. (2) C. proc. pen., iar pe de altă parte jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în materie şi distincţia pe care Curtea o face între agentul infiltrat şi agentul provocator (în mod special, cauza Ramanauskas contra Lituaniei, Ludi contra Elveţiei, Teixeira contra Portugaliei şi cauza Constantin şi Stoian împotriva României). S-a reţinut că, din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că utilizarea agenţilor infiltraţi este admisibilă în măsura în care este circumscrisă unor garanţii, însă interesul public nu poate justifica utilizarea elementelor obţinute ca urmare a unei provocări poliţieneşti - un astfel de procedeu este susceptibil de a priva de la început şi în mod definitiv un acuzat de un proces echitabil (Teixeira, parag. 35-36, 39, Ramanauskas, parag. 54). Orice probă obţinută ca urmare a unei provocări din partea poliţiei trebuie înlăturată pentru ca procedura să fie conformă exigenţelor unui proces echitabil (art. 6). În măsura în care acuzatul susţine că a fost provocat, jurisdicţiile penale trebuie să examineze atent dosarul şi din această perspectivă (Ramanauskas, parag. 60). Însă, pentru a distinge între agentul provocator şi cel infiltrat există mai multe criterii (Ramanauskas, parag. 56): dacă intervenţia poliţiştilor este ordonată şi controlată de un magistrat; dacă autorităţile naţionale aveau, aparent, raţiuni suficiente pentru a-l bănui pe acuzat de respectiva activitate ilicită; cazierul judiciar. Există provocare din partea poliţiei atunci când agenţii implicaţi (membri ai forţelor de ordine sau persoane intervenind la cererea acestora) nu se limitează a examina de o manieră pasivă activitatea ilicită, ci exercită asupra persoanei în cauză o influenţă de natură a o incita la comiterea unei infracţiuni care altfel nu ar fi fost săvârşită, în scopul de a face posibilă constatarea infracţiunii, adică pentru a obţine dovezi şi pentru a trage la răspundere (Ramanauskas, parag. 55, Eurofinacom contra Franţei).

Or, a constatat instanţa de fond, în cauza dedusă judecăţii, inculpatul G.R. a avut iniţiativa de a achiziţiona şi comercializa drogurile, activităţi pe care le desfăşura şi anterior solicitării formulate de investigatorul sub acoperire de a cumpăra droguri, aspect ce rezultă din conţinutul convorbirilor telefonice. Elocvente în acest sens sunt convorbirile telefonice înregistrate autorizat şi redate mai jos.

În ziua de 18 iulie 2012, la ora 13:43:09, inculpatul G.R. ia legătura cu S. şi poartă următoarea discuţie:

S.: Alo.

G.R.: Ce faci, S.?

S.: Cine eşti?

G.R.: Eu sunt, R., ce faci?

S.: Ce să fac? Uite la cerşit să fac bani să iau 2 găini să mă duc să mănânc.

G.R.: Să mori tu?

S.: Să moară copiii mei, dar stau de vreo 3 zile, am făcut vreo 9 RON până acum.

G.R.: Ia zi-mi oleacă! Poţi să te duci în Olanda şi să-mi aduci din alea? (n.n. - droguri de mare risc)

S.: Intră pe internet la ora... stai că-ţi spun eu. Ştii cât? Eu mai stau aici încă o oră şi intri pe Internet, într-o oră şi jumătate.

G.R.: Eu la 3 mă duc la dentist, după 3.

S.: Aha!

G.R.: Pe seară atunci.

S.: Păi zi-mi o oră când?

G.R.: Pe la 7 ora ta, 8 ora mea.

S.: 7 ora de aici, 8 ora din România, nu?

G.R.: Da.

S.: Intră pe adresa lui E. ori pe a lui V.M.

G.R.: Da, da, da. Hai!

S.: Dar ascultă băi! Vorbeşti cu omul aşa: Băi vezi că trebuie să dau şi la oameni, să-mi trimită bani ca să mă duc de aici până acolo, ştii? Şi tu vii până în Belgia şi te aştept eu în Belgia.

G.R.: Da?

S.: Să duc alea, ştii?

G.R.: Îhî!

S.: Vezi tu, vorbeşte şi dă-mi un telefon dacă în caz vii mai devreme dă-mi un telefon şi plec eu de aici şi mă duc la Internet că fac 10 minute pînă la Internet de unde sunt eu acum.

G.R.: Hai. Bun.

S: Hai! Aştept telefon de la tine. Pa!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

În ziua de 15 septembrie 2012, la ora 20:24:46, inculpatul G.R. este contactat de învinuitul A.D.C. şi poartă următoarea discuţie:

G.R.: Alo!

A.D.C.: Ce faci băi?

G.R.: Dar ce să fac? Umblu.

A.D.C.: Umbli, nu?

G.R.: Da.

A.D.C.: Ce ai făcut?

G.R.: A ieşit bine, dar... nu i-am spus lui acesta, că a fost acolo dar... nu am putut vorbi, ai înţeles? Că am văzut-o acolo şi spun... şi dacă o vedea gagiul cu mine, nu era treabă bună.

A.D.C.: Da, şi?

G.R.: Omul, în seara asta pe la 11 mă sună ca să-i dau (neinteligibil) o parte din ele.

A.D.C: Ce ai spus?

G.R.: Să-i dau o parte din ele, acum pe la 11. Şi restul mai târziu şi el a spus că până marţi o să termine.

A.D.C.: Să termine până marţi?

G.R.: Aşa a spus.

A.D.C.: Am şi eu un termen aici cu acesta, măcar, măcar jumătate dacă ar fi e bine, ca să pot să dau şi eu...

G.R.: Fac tot... să dea dracu’ în fata mea dacă mă crezi, că de când a ajuns... ştii cine a ajuns (n.n. - inculpata B.M.), dacă am stat o oră, două dacă am dormit.

A.D.C.: Ştiu, ştiu.

G.R.: Ştii cum este, trebuie sa umbli, dar am om care... în care am bază, vezi că las telefonul jos că este în faţă.

A.D.C.: Ai trecut?

G.R.: Gata! Acum în 10 minute mă duc să mai iau un om care tot aşa...

A.D.C.: Păi vezi poate dai jumătate până marţi, ştii?

G.R.: Dăm, dăm. Mi-a spus omul cum... ăla care se duce la deal, numai să mă uit după ea.

A.D.C.: (neinteligibil)

G.R.: Da, aşa, nu mai spune nume.

A.D.C.: Nu, nu spun. Băi sunt bune, mi-a spus omul că...

G.R.: Şi el mi-a spus, era bucuros că sunt bune şi că nu sunt panarame (n.n. - se face referire la vânzarea a douăzeci de comprimate de droguri de mare risc, către investigatorul sub acoperire şi colaboratorul acestuia din data de 14 septembrie 2012).

A.D.C.: Ţi-am spus că acum caut, caut până găsesc bune.

G.R.: Da şi... stai aşa, că este alt filtru, stai aşa! Stai aşa, că sunt ăia care te opresc şi caută actele, stai aşa.

A.D.C.: Hai, las-o! Hai că mai vorbim mai târziu!

G.R.: Gata, băi!

A.D.C.: Bine, ce vroiai să-mi spui?

G.R.: A?

A.D.C.: Ce vroiai să spui?

G.R.: Stai fără frică, că totul este bine, să moară M. mea, nu te gândi că, ducă-se pe pustii, la altceva, că eu nu dau la oameni care, ascultă un pic! Eu nu dau la oameni, că ştiu şi eu, că omul se schimbă total, când vede că am mulţi bani, poate să se sucească. Eu nu dau nimic până... Eu aşa fac cu el, îmi pui în mână şi te trimit în locul acela şi iei de acolo. Mai degrabă fac... eu am încredere dar... nu ştii cum este, este mult, se bagă oamenii.

A.D.C.: Îhî!

G.R.: Şi cum fac eu...

A.D.C.: Bine...

G.R.: Stai fără frică.

A.D.C.: Vezi ce faci măcar...

G.R.: Îi spui să stea fără frică, că eu nu mă duc să vorbesc cu ea (n.n. - inculpata B.M.) când ea este în mijlocul ţiganilor.

A.D.C.: Da, da!

G.R.: Înţelegi? Că eu nu vreau să mai ştie nimeni.

A.D.C.: Auzi? Auzi ce vreau eu? Ascultă la mine! Eu vreau să fiu corect cu omul acesta de aici, înţelegi?

G.R.: Ştiu, mi-a spus ea (n.n. - inculpata B.M.)

A.D.C.: Ascultă, ascultă! Vreau să-l sparg, mi-a dat acum 10 mii pe datorie, înţelegi?

G.R.: Da, mi-a spus şi mie. Atunci mai merge aşa... pe încredere.

A.D.C.: Da, da, îl sparg şi rămân a noastre frate şi le vindem în linişte, înţelegi?

G.R.: Fii atent! Dacă o să meargă bine, nu o să-l spargi şi cu acestea, îţi spun eu, cu mai multe, depinde cum merg.

A.D.C.: Să moară fata mea, să nu mai scap de aici, că dacă vreau o sută de mii, o sută de mii îmi trimite.

G.R.: Dar să văd eu întâi cum merge, în seara asta îi dau omului cât îi dau şi mai târziu pe seară mă duc să vorbesc acolo unde... ştii unde se duc oamenii când... (neinteligibil) la noi.

A.D.C.: Da, da, ştiu.

G.R.: Hai. Îmi spui, ori cât a fi, cât de târziu, cum dau, cum mă suni şi vin şi-i dau alea, ştie ea.

A.D.C.: Bine, bine.

G.R.: Bine, băiatu’, cu Dumnezeu!

(Discuţia s-a purtat în limba rromanes)

Din cele două convorbiri telefonice redate anterior rezultă în mod evident că sesizarea organelor de urmărire penală din data de 14 iunie 2012 avea la bază indicii (confirmate de cele două convorbiri telefonice) din care rezultă că inculpatul G.R. avea deja constituit grupul de persoane specializat în săvârşirea de infracţiuni la Legea nr. 143/2000 modificată, şi că astfel de droguri de mare risc de tip ecstasy mai fuseseră introduse/vândute în România de către aceştia.

Afirmaţia inculpatului A.D.C. în sensul că şi-a îndeplinit primisiunea sa de a căuta a doua oară (evidenţiată prin expresia „acum”) droguri „mai bun” trebuie înţeleasă în sensul că cele anterioare lunii septembrie 2012 au fost de proastă calitate, astfel că existenţa unei alte livrări de droguri de acelaşi fel confirmă datele investigative pentru care s-a efecutat sesizarea din oficiu.

Este evidenţiată coordonarea de către inculpatul G.R. a membrilor grupului infracţional organizat, coordonare ce presupunea procurarea din Olanda, deplasarea pe ruta Olanda - Belgia - România şi predarea în scopul vânzării pe raza jud. Neamţ sau Bacău a drogurilor de mare risc. În acest sens, aşa cum rezultă din coroborarea mijloacelor de probă administrate în prezenta cauză, fiecare din membrii grupării aveau sarcini distincte, de realizare a traseului ilicit de traficare, reţinându-se în concret implicarea şi a altor persoane, în afara celor identificate până în prezent, respectiv acea persoană din Spania cu porecla „S.”, care avea sarcinile contactării în Belgia a inculpatei B.M. şi preluării drogurilor de mare risc de la un alt cetăţean cunoscut sau apropiat al inculpatului A.D.C. Ulterior, inculpata B.M. trecea la etapa transportului drogurilor de mare risc în România, predării acestora către inculpatul G.R., preluarea sumelor de bani rezultate din vânzare, în scopul împărţirii între membrii grupului infracţional organizat.

Din probatoriul administrat rezultă în mod clar că drogurile nu au fost în posesia colaboratorului sau investigatorului sub acoperire, iar operaţiunea a fost efectuată nu în scopul obţinerii de probe, ci în vederea culegerii de date şi informaţii privind activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul G.R. şi persoane din anturajul acestuia, precum şi a procurării de pastile ecstasy de colaboratorul acestuia, conform ordonanţelor procurorului D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău din 14 iunie 2012, din 18 iulie 2012, din 15 septembrie 2012, din 17 septembrie 2012, din 18 septembrie 2012.

Contactul dintre colaboratorul şi investigatorul sub acoperire şi inculpatul G.R. a fost iniţiat în contextul în care inculpatul căuta în mod activ cumpărători şi respectiv vânzători de droguri, inculpatul fiind cel care a promis că poate vinde primilor cantitatea de 3.000 de pastile ecstasy cu suma de 30 RON pentru o pastilă.

Faţă de această împrejurare, având în vedere demersurile anterioare ale inculpatului pentru găsirea unui cumpărător, precum şi susţinerile exprese referitoare la posibilitatea procurării şi vinderii unor alte cantităţi de drog, faptul că unele dintre conversaţiile ulterioare au fost iniţiate de investigatori sau că aceştia au stabilit locul şi modalitatea în care vânzarea urma să aibă loc prezintă o relevanţă redusă în cauză.

Faţă de toate aceste circumstanţe ale cauzei, instanţa de fond a concluzionat că acţiunea investigatorului şi colaboratorului a fost eminamente pasivă şi că, aşa cum a reţinut şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Ludi contra Elveţiei, din momentul în care acuzatul îşi dă seama că îndeplineşte un act ce cade sub incidenţa legii penale, îşi asumă riscul de a întâlni un funcţionar al poliţiei infiltrat şi care încearcă în realitate să-l demaşte. Astfel, nu se poate reţine că, pentru săvârşirea faptelor penale pentru care inculpatul G.R. a fost trimis în judecată, a fost determinat în vreun fel de colaboratorul, respectiv investigatorii sub acoperire, întrucât inculpatul desfăşura această activitate infracţională în contextul unei perioade de timp, neavând nevoie de inducerea unui îndemn de către altă persoană, de a realiza o activitate infracţională.

În consecinţă, instanţa de fond a apreciat că nu a existat provocare din partea agenţilor statului în comiterea infracţiunii de către inculpatul G.R.

Cu privire la individualizarea pedepselor, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul G.R., cetăţean român, are studii 6 clase, nu are o ocupaţie şi un loc de muncă, este căsătorit şi are 2 copii minori. Pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti a avut o atitudine de recunoaştere trunchiată a faptelor comise în scopul disculpării sale dar şi a coinculpaţilor V.M. şi V.A. La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului G.R. instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., şi anume: gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care au fost comise faptele, respectiv prin crearea unei reţele de procurare, transportare şi distribuire a drogurilor de mare risc, urmările produse constând în vânzarea unei cantităţi mari de aprox. 3.000 de pastile ecstasy. Pericolul social ridicat al faptelor comise este dat de cantitatea foarte mare de drog deţinută şi oferită spre comercializare, împrejurare în raport cu care se impune aplicarea unor pedepse în limitele prevăzute de lege pentru atingerea scopului lor punitiv-educativ. Inculpatul G.R. este cunoscut cu antecedente penale, ceea ce conferă persoanei sale o periculozitate socială sporită. Raportat la circumstanţele reale şi personale ale inculpatului G.R., Tribunalul a constatat că aplicarea circumstanţelor atenuante nu se justifică, având în vedere şi modalitatea de depistare a infracţiunilor (prin flagrant), situaţie în care recunoaşterea nuanţată a faptelor de către inculpat nu a ajutat la stabilirea adevărului în cauză.

Inculpata B.M. este cetăţean român, nu are studii, nu are o ocupaţie şi un loc de muncă, este căsătorită, dar nu are copii. Pe parcursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti a avut o atitudine de cooperare cu organele judiciare, recunoscând parţial faptele comise, precizând însă că nu ea a fost cea care a introdus drogurile în ţară, manifestând regret sinceer. La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatei B.M., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., şi anume: gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care au fost comise faptele, respectiv prin crearea unei reţele transfrontaliere de procurare, transportare şi distribuire a drogurilor de mare risc, urmările produse constând în vânzarea unei cantităţi mari de aprox. 3.000 de pastile ecstasy. Pericolul social ridicat al faptelor comise este dat de cantitatea foarte mare de drog deţinută şi oferită spre comercializare, împrejurare în raport cu care se impune aplicarea unor pedepse în limitele prevăzute de lege pentru atingerea scopului lor punitiv-educativ. Fiind audiată de organele de urmărire penală la data de 19 septembrie 2012, inculpata B.M. a negat săvârşirea faptelor reţinute în sarcină, pentru ca, ulterior, la data de 01 noiembrie 2012, să precizeze că acea persoană „D.” deţinută într-un penitenciar din Olanda este în fapt concubinul său, respectiv numitul A.D.C. din Bacău. În cauză, instanţa de fond a apreciat că faţă de inculpata B.M. sunt aplicabile prev. art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată, din următoarele motive: simpla indicare completă a numei inculpatului A.D.C. a fost de natură a conduce la identificarea unui alt membru al grupării infracţionale organizate, fiind evident aportul substanţial al inculpatei B.M. la identificarea inculpatului A.D.C., care ulterior a fost trimis în judecată, urmând a fi judecat separat în cauza disjunsă, după îndeplinirea procedurii de citare. Cum disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată, ţin de individualizarea pedepsei şi nu de încadrarea juridică a faptelor, instanţa de fond a arătat că urmează ca la infracţiunile de trafic de droguri de mare risc şi trafic internaţional de droguri de mare risc să reţină cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 16, fără a dispune schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatei conform art. 344 C. proc. pen. Întrucât în cuprinsul art. 16 din Legea nr. 143/2000 modificată, se prevede că „persoana care a comis una dintre infracţiunile prev. la art. 2 - 10, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”, instanţa nu va reţine această cauză de reducere a pedepsei şi în cazul infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003. Raportat la toate circumstanţele reale ale comiterii faptei, dar şi la cele personale, instanţa a aplicat pedepse în limitele prevăzute de lege, reduse la jumătate (art. 16 din Legea nr. 143/2000), orientate spre minimul special, reţinerea unor circumstanţe atentuante nefiind justificată de gravitatea faptei şi mai ales de cantitatea de drog traficată.

Inculpatul V.A. este cetăţean român, are studii 4 clase, nu are o ocupaţie şi un loc de muncă şi este necăsătorit. În cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti a dat declaraţii nesincere cu privire la faptele săvârşite, încercând să inducă în eroare organele judiciare cu privire la participaţia sa la săvârşirea faptelor reţinute în sarcină. De asemenea, a urmărit prin aceste declaraţii să o disculpe pe sora sa, inculpata V.M. La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului V.A. instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. şi anume: gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care au fost comise faptele, respectiv prin aderarea la o reţea transfrontalieră de procurare, transportare şi distribuire a drogurilor de mare risc, urmările produse constând în vânzarea unei cantităţi mari de aprox. 3.000 de pastile ecstasy. Reţinând o contribuţie esenţială la transportarea drogurilor de la Roznov, jud. Neamţ, în mun. Bacău, cu autoturismul condus de inculpat, în ziua realizării flagrantului, dar şi pericolul social ridicat al faptelor comise ce este dat de cantitatea foarte mare de drog transportată la solicitarea inculpatului G.R., instanţa a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse în limitele prevăzute de lege pentru atingerea scopului lor punitiv-educativ, nefiind justificată reţinerea circumstanţelor atenuante.

Inculpata V.M. este cetăţean român, are studii 4 clase, fără ocupaţie şi un loc de muncă, este necăsătorită şi nu este cunoscută cu antecedente penale. În cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti a dat declaraţii nesincere cu privire la faptele săvârşite, încercând să inducă în eroare organele judiciare cu privire la participaţia sa la săvârşirea faptelor reşinute în sarcină. De asemenea, a urmărit prin aceste declaraţii să îl disculpe pe fratele său, inculpatul V.A. La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatei V.M. instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., şi anume: gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, împrejurările concrete în care au fost comise faptele respectiv prin aderarea la o reţea transfrontalieră de procurare, transportare şi distribuire a drogurilor de mare risc, urmările produse constând în vânzarea unei cantităţi mari, de aprox. 3.000 de pastile ecstasy. Reţinând o contribuţie esenţială la transportarea drogurilor de la Roznov, jud. Neamţ, în mun. Bacău, cu autoturismul condus de inculpatul V.A., în ziua realizării flagrantului, dar şi relaţia de frăţie existenă între inculpaţii G.R., V.A. şi V.M., relaţie care de altfel a stat şi la baza creării grupului infracţional, instanţa constată că participarea acestei inculpate la comiterea infracţiuniloe este una redusă, de ajutor, astfel încât, dând eficienţă şi principiului umanismului care trebuie să guverneze procesul penal, se impune aplicarea unor pedepse reduse sub minimul special ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., pedepse apreciate ca fiind suficiente pentru atingerea scopului lor punitiv-educativ.

În baza art. 118 lit. b) şi c) C. pen. şi art. 17 din Legea nr. 143/2000 modificată, instanţa a dispuns confiscarea specială a următoarelor bunuri, care au fost folosite, în orice mod, la săvârşirea infracţiunii şi bunuri a căror deţinere este interzisă de lege:

1. drogurile achiziţionate autorizat în datele de 14 septembrie 2012, 15 septembrie 2012 şi 19 septembrie 2012 şi rămase ca urmare a analizelor de laborator, respectiv:

- 1,66 g. pulbere ce conţine amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid;

- 14 comprimate albe ce conţin amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid;

- 2.770 comprimate albe ce conţin amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid;

- 5,91 g. pulbere ce conţine amfetamină, MDMA, CPP, cafeină şi metroclopramid.

2. bunurile care au fost folosite la săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri şi bunurile dobândite prin săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală

- un telefon marca N. aparţinând inculpatului G.R.;

- un telefon mobil marca S. aparţinând inculpatei B.M.;

- un telefon mobil marca S. aparţinând inculpatei V.M.;

- sumele de 600 RON şi respectiv 300 RON de la inculpatul G.R. şi obţinute de acesta în zilelel de 14 septembrie 2012 şi 15 septembrie 2012 în schimbul celor 20 şi respectiv 10 comprimate cu droguri de mare risc predate investigatorilor acoperiţi şi colaboratorilor acestora.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008 a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii G.R., B.M., V.A. şi V.M. în vederea obţinerii şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 3.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva sentinţei penale menţionate au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău, apelanta inculpată B.M., G.R., V.A. şi V.M. pentru nelegalitate şi netemeinicie invocând nevinovăţia, motivele de apel fiind detaliate în considerentele deciziei penale.

Prin decizia penală nr. 147 din 12 septembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, a dispus următoarele:

A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bacău şi apelanta inculpată B.M. cu privire la aplicarea în favoarea inculpatei B.M. a disp. prev. de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, cuantumul pedepsei aplicate pentru această infracţiune, aplicarea în cauză a unui spor de pedeapsă pentru faptele comise de inculpata V.M., la cuantumul pedepsei principale şi cuantumul pedepsei rezultante de executat de inculpata apelantă V.M., după cum urmează:

A reţinut în favoarea inculpatei B.M. dispoz. prev. de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 şi a redus cuantumul pedepsei aplicate inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, de la 6 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., urmând ca aceasta să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a dispus aplicarea, pentru inculpata V.M., a unui spor de pedeapsă de 2 ani închisoare, urmând ca aceasta să execute pedeapsa rezultantă de executat: 7 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Au fost meţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de apelanţii inculpaţi G.R., V.A. şi V.M. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Pentru toţi inculpaţii a fost menţinută starea de arest, cu deducerea din pedepsele ce se vor executa a duratei măsurilor preventive.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de apel a reţinut următoarele:

În cursul urmăririi penale, inculpata B.M. a cooperat cu organele de urmărire penală, a furnizat informaţii care au contribuit la identificarea unui alt membru al grupării infracţionale organizate, numitul A.D.C., acre ulterior a fost trimis în judecată, împrejurări care impuneau reţinerea în favoarea acesteia a disp. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 (dispoziţii având caracter de obligativitate pentru instanţă şi care privesc reducerea la jumătate a limitelor pedepsei) pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1), (3) din Legea nr. 39/2003. Dispoziţiile legale prev. la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu referire la prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate stipulează expres că „persoana care a săvârşit una dintre faptele prev. la art. 7 alin. (1) sau (3) şi care, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Dispoziţiile legale enunţate sunt un corolar al prev. art. 18 din Legea nr. 508/2004 care stipulează de asemenea că „persoana care a comis una dintre infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa D.I.I.C.O.T., iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţă la săvârşirea infracţiunii beneficiază de reducerea la jumătate la limitelor prevăzute de lege”.

De asemenea, s-a apreciat că sentinţa este criticabilă sub aspectul individualizării judiciare judiciare a cuantumului pedepsei aplicate inculpatei V.M. Instanţa de fond a reţinut o contribuţie minimă la activitatea infracţională a inculpatei V.M.şi în aceste condiţii a aplicat nejustificat o pedeapsă modică. Din întreg materialul probator administrat în acuză rezultă în mod evident că apelanta inculpată a avut o contribuţie majorăm în activitatea infracţională, fiind principalul membru al grupării care în mod constant a ajutat pe leaderul grupării infracţionale, inculpatul G.R., la desfăşurarea activităţii de trafic transfrontalier şi intern de droguri, aspecte confirmate de convorbirile telefonice interceptate şi autorizate în ziua de 18 iulie 2012, orele 13:43, şi din conţinutul căreia rezultă că principalul mijloc de comunicare a inculpatului G.R. cu persoanele ce aprovizionau cu droguri din străinătate erau mesajele trimise de pe adresa de e-mail a inculpatei V.M. În baza înţelegerii existentă între inculpatul G.R. şi proprietarul drogurilor de risc, inculpatul A.D.C., aflat în penitenciarul din Olanda, inculpata V.M. avea rolul de a-l ajuta pe inculpatul G.R. la distribuirea drogurilor de risc. Implicarea substanţială a apelantei inculpate în traficul de droguri rezultă şi din interceptările autoîncriminatoare realizate în perioada 04 septembrie 2012 - 15 septembrie 2013, când a realizat în mod direct un număr de 11 conexiuni telefonice cu inculpatul A.D.C. aflat în penitenciarul din Olanda, dar şi la data de 18 septembrie 2012, orele 21:36, şi care confirmă implicarea directă a inculpatei V.M. în comercializarea pastilelor de tip ecstasy, chiar şi independent de parteneriatul cu inculpatul G.R. Din discuţia telefonică înregistrată la data de 18 septembrie 2012, orele 21:18, se desprinde faptul că drogurile de tip ecstasy erau denumite sub sintagma „alea”, iar persoanele la care urmau a fi vândute erau cunoscute de inculpata V.M. Identificarea inculpatei ca având un rol major în vânzarea la data de 19 septembrie 2012 a celor 2.803 pastile ecsatsy rezultă din aceea că ea este cea care în mod voluntar a dorit să participe la tranzacţia cu colaboratorul şi investigatorii acoperiţi (discuţie purtată în 19 septembrie 2012, orele 12:43), precum şi din aceea că a pus la dispoziţie mijlocul (poşeta de damă) de disimulare a celor 2.803 pastile ecstasy în scopul vânzării lor către G.R. În acest context este de reţinut că apărarea inculpaţilor V.A. şi V.M. este fondată pe susţineri nesincere şi nesusţinută de probele administrate în mod legal de instanţă, nesprijinită de actele şi autorizările convorbirilor telefonice contestate de altfel pe simple presupuneri, apărări în mare parte colaterale cauzei întemeiate pe susţinerea unor excepţii de nulitate inexistente în procedura penală, dar şi apărarea inculpatului C.R. întemeiată exclusiv pe activitatea de provocare din partea agenţilor statului, pe lipsa intenţiei infracţionale, sunt vădit nereale în raport de multitudinea actelor infracţionale în care au fost implicaţi inculpaţii, a dovezilor încriminatoare enunţate şi dezvoltate inclusiv în considerentele hotărârii primei instanţe, motivare însuţită şi de instanţa de apel, şi care îî plasează pe inculpaţi în pledoarii nesincere, nefondate făcute în mod cert cu scopul exonerării de răspundere penală.

Potrivit dispoziţiilor art. 52 C. pen, pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul acesteia fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială. Pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adresată particularităţilor fiecărui individ şi raţională, să fie adecvată şi proporţională cu gravitatea faptelor comise. În cauză se impune a avea în vedere gravitatea faptelor comise în concurs real şi conduita nesinceră şi necooperană a inculpaţilor pe parcursul procesului penal. Este adevărat că inculpatul este de acord să dea declaraţii, potrivit aceluiaşi text legal, ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa. Astfel, comportarea nesinceră în cursul procesului penal, fără a fi reglementată ca o circumstanţă agravantă, poate fi de natură a influenţa pedeapsa aplicată prin prisma criteriului prev. de art. 72 C. pen., „persoana infractorului”.

Prin urmare, în aplicarea disp. art. 72 C. pen., prima instanţă a efectuat o analiză şi evaluare completă a circumstanţelor personale ale inculpatului G.R., a condiţiilor producerii faptei şi consecinţele acesteia, iar în ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor legale prev. de art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind reducerea limitelor de pedeapsă, menţiunile consemnate în declaraţiile date personal de acest inculpat şi eficienţa acestor consemnări realizate cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale nu conving instanţa de apel că în cauză s-a făcut o greşită aplicare a legii sau eventuale omisiuni privind interpretarea corectă a textului de lege invocat şi de care se prevalează nedrept apelantul.

În opinia instanţei de apel mai trebuie avut în vedere că în urma individualizării judiciare a pedepsei potrivit criteriilor prev. de art. 72 C. pen., pedeapsa aplicată trebuie să aibă un cuantum care să realizeze şi funcţia preventiv-educativă, în contextul în care infracţiunea a fost săvârşită şi al caracterului de fenomen dobândit de acest tip de infracţiuni în ultima perioadă de timp. Infracţiunile de trafic de droguri aduc atingere uneia dintre cele mai grave forme ale criminalităţii organizate, iar diminuarea excesivă a pedepsei pentru autorul unei asemenea infracţiuni, cu impact social deosevit, ar echivala cu încurajarea tacită a lui şi a altora la săvârşirea unor fapte similarea şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi, în plus, asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Împotriva ambelor hotărâri, inculpaţii au declarat recurs, motivele şi cazurile de casare fiind menţionate în înscrisurile „motive de recurs” şi în încheierea de dezbateri şi amânarea pronunţării deciziei.

Recurentul inculpat G.R. a invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9, 10, 12 şi 20 C. proc. pen. anterior, invocând şi disp. art. 68 C. proc. pen. anterior, motivele de recurs constând, în sinteză, în nemotivarea hotărârilor, nepronunţarea asupra tuturor motivelor de apel, lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor, pretinsa provocare din partea agenţilor statului, aplicarea legii penale mai favorabile; s-a solicitat, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior ori casarea hotărârilor şi rejudecarea cauzei de instanţele anterioare, iar în subsidiar reducerea pedepselor prin aplicarea legii penale mai favorabile.

Recurenta inculpată B.M. a invocat cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17², 14 şi 17 C. proc. pen. anterior, motivele de recurs constând, în sinteză, în aplicarea unor pedepse apreciate ca excesive, neaplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen. anterior (întrucât ar fi recunoscut faptele săvârşite), stabilirea unor pedepse în raport cu noile limite reduse prin intrarea în vigoare a noii legi penale, ca menţinerea celor două cauze de reducere a pedepsei deja reţinute de instanţele anterioare.

Recurentul inculpat V.A. a invocat cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12, 17² şi 14 C. proc. pen. anterior, motivele de recurs constând, în sinteză, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii şi aplicarea legii penale mai favorabile, solicitându-se, în principal, achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, iar în subsidiar stabilirea unor pedepse în raport cu noile limite reduse prin intrarea în vigoare a noii legi penale.

Prealabil examinării pe fond a recursurilor, Înalta Curte reţine, aşa cum s-a menţionat şi în încheierea din 11 februarie 2014, că întrebaţi fiind recurenţii inculpaţi dacă doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de recurs, atrăgându-li-se atenţia că dacă vor da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva lor sau dacă înţeleg să se prevaleze de „dreptul la tăcere”, situaţie în care nu vor suferi nicio consecinţă defavorabilă, aceştia - după ce s-au consultat cu apărătorii - au arătat că îşi menţin declaraţiile date anterior, că nu mai au alte declaraţii în completarea celor anterioare cu privire la faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi că nu solicită administrarea de probe pe situaţia de fapt, poziţia lor procesuală fiind consemnată în scris şi, apoi, declaraţiile au fost ataşate la dosarul cauzei.

De asemenea, se mai reţine că soluţionarea recursurilor inculpaţilor se realizează în contextul modificării şi abrogării cazurilor de casare prin intermediul Legii nr. 2/2013, care - prin abrogarea expresă a cazurilor de casare, respectiv prin reconfigurarea altor cazuri de casare menţinute - nu mai permite instanţei de recurs, ulterior parcurgerii căii de atac a apelului, reexaminarea/modificarea/schimbarea situaţiei de fapt reţintă de instanţele anterioare, prin reevaluarea probatoriului administrat.

Astfel, Legea nr. 2/2013 a abrogat expres atât cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 referitor la greşita încadrare juridică a faptei.

De asemenea, cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9, 10 şi 20 C. proc. pen. anterior, fiind aborgate expres prin Legea nr. 2/2013, consideraţiile apărării cu referire la aceste cazuri - dar şi cu privire la greşita intervenţie legislativă constând în abrogarea respectivelor texte de lege - nu mai pot fi examinate de instanţă.

În consecinţă, revenind la motivele de recurs din prezenta cauză penală, se apreciază, în primul rând, că nu este incident cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. anterior deoarece, aşa cum s-a menţionat, în urma adoptării Legii nr. 2/2013, Înalta Curte - ca instanţă de recurs, după examinarea cauzei de către o instanţă de apel - nu mai are posibilitatea reexaminării şi modificării situaţiei de fapt prin reevaluarea probelor administrate, instanţa de recurs - în examinarea incidenţei cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. - are numai posibilitatea verificării corelării situaţiei de fapt reţinută de cele două instanţe anterioare, în temeiul probatoriului administrat de acestea, cu textul de lege încriminator (care prevede elementele constitutive ale infracţiunilor - elementele laturii materiale şi laturii subiective ale infracţiunii).

Prin invocarea cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen. nu se poate ajunge la repunerea în discuţie a existenţei faptelor în materialitatea lor (pretinsa lipsă a elementului material al infracţiunilor, adică - în sinteză - la constatarea inexistenţei faptelor în materialitatea lor deoarece, conform voinţei legiuitorului (exprimată prin abrogarea expresă a cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.), instanţa de recurs (ulterior judecării apelului de către instanţa de prim control judiciar) nu mai este îndrituită să reexamineze probatoriul administrat şi să modifice situaţia de fapt în cauza penală, controlul judiciar în recurs - după adoptarea Legii nr. 2/2013 - vizând exclusiv corecta aplicare a legii.

Or, din această perspectivă, Înalta Curte constată, aşa cum legal şi temeinic au stabilit cele două instanţe, că faptele inculpaţilor realizează elementele constitutive ale infracţiunilor (acţiunea, fapta încriminată de textul de lege, urmarea imediată, legătura de cauzalitate şi, în sfârşit, elementul subiectiv - intenţia); de altfel, chiar în declaraţiile inculpaţilor - confirmate de întregul probatoriu administrat - aceştia nu neagă, în esenţă, existenţa faptelor în materialitatea lor (motivându-le, după caz, fie printr-o pretină provocare din partea agenţilor statului, fie prin dificultăţi financiare), celelalte aspecte fiind chestiuni de drept legal soluţionate de instanţele anterioare, astfel cum relevă partea expozitivă a sentinţei şi deciziei atacate.

Cu privire la solicitarea apărării de casare a hotărţrilor atacate şi de rejudecare a cauzei de către instanţele anterioare, se constată, pe de o parte, că nu este incident niciunul dintre cazurile care, după adoptarea Legii nr. 2/2013, ar justifica o astfel de soluţie [art. 385¹⁵ pct. 2 lit. c) C. proc. pen. anterior cu referire la cazurile de casare prev. de art. 385⁹ pct. 1, 3-6 C. proc. pen.], iar pe de altă parte, că niciunul dintre inculpaţi, în cursul audierii în faţa instanţei de recurs, nu a solicitat administratea/readministrarea unor probe noi/deja administrate.

Este neîntemeiată şi critica inculpatei B.M. cu privire la neaplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen. anterior (întrucât, susţine ea, ar fi recunoscut faptele săvârşite). Chiar şi în faţa instanţei de recurs inculpata B.M., audiată cu acordul ei şi în prezenţa avocatului, a menţionat că „(...) eu am recunoscut faptele în măsura în care am apreciat că le-am săvârşit”, această atitudine procesuală de recunoaştere parţială şi condiţionată nefiind suficientă să atragă aplicarea dispoziţiilor legale prev. de art. 320¹ C. proc. pen. anterior, care impun o recunoaştere integrală şi necondiţionată a faptelor descrise în actul de sesizare a instanţei şi respectiv însuşirea probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Deopotrivă este neîntemeiată şi critica inculpatului G.R. cu privire la nereţinerea în favoarea sa a unor cauze de reducere a pedepsei, acesta menţionând că a fost sincer încă de la începutul urmăririi penale, că a recunoscut faptele, contestând doar infracţiunile. Or, o astfel de atitudine procesuală (pretinsa recunoaştere a faptelor, dar contestarea infracţiunilor), echivalează cu recunoaşterea unor fapte care însă, în opinia sa, nu ar constitui infracţiuni, adică fapte prevăzute de legea penală şi de natură a atrage răspunderea penală, situaţie care nu intră sub incidenţa unor cauze de reducere a pedepsei dintre cele menţionate de el.

Argumentele expuse pe larg în hotărârile atacate, cu precădere în sentinţă (motivarea deosebit de laborioasă, cu numeroase trimiteri la standardul intern şi cel stabilit prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi examinarea probatoriului), cu privire la inexistenţa unei provocări din partea agenţilor statului (cu referiri la jurisprudenţa releveantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia „provocării”) - Înalta Curte însuşindu-şi integral aceste argumente - nu necesită completări de esenţă. În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a făcut doar distincţia între acţiunea agenţilor provocatori - acţiunea ofiţerilor de poliţie creând intenţia criminală care anterior nu exista - şi cazurile în care acuzatul avea deja predispoziţia de a comite infracţiuni, fiinnd acordat caracter principal la doi factori: 1. inexistenţa unor probe din care să rezulte suspiciunea că acuzatul era deja implicat în traficul de droguri sau într-o activitate infracţională; 2. faptul indubitabil că organele de poliţie îl instigaseră la comiterea acelei infracţiuni. În condiţiile în care nu a fost reţinută situaţia de pretinsă „provocare” din partea agenţilor statului, este exclusă şi posibilitatea reţinerii, pe acest temei, a unei circumstanţe atentuante în favoarea recurenţilor inculpaţi.

În motivele scrise de recurs ale inculpatului G.R. se menţionează că în faţa instanţei de fond au fost audiaţi, în calitate de martori cu identitate protejată, atât numitul C.F., cât şi numitul F.A., în opinia sa - evident subiectivă - declaraţiile lor fiind nesincere; recurentul inculpat mai este însă nemulţumit şi de faptul că, ulterior, deşi prin intermediul familiei ar fi reuşit să afle identitatea reală a uneia dintre aceste persoane (numele real, în opinia sa, fiind G.F.), instanţa de apel i-a respins cererea de audiere a acestei persoane, despre care pretinde că ar fi formulat un denunţ doar pentru a beneficia de reducerea pedepsei.

Criticile recurentului inculpat nu sunt întemeiate pentru următoarele motive:

Recurentul inculpat nu neagă că a avut posibilitatea confruntării cu martorul respectiv, audiat în condiţiile procedurale referitoare la protecţia martorilor, însă susţine că s-ar fi impus reaudierea persoanei respective după ce, prin intermediul familiei, pretinde că ar fi reuşit să afle identitatea reală a martorului; or, în cauză, sunt incidente disp. art. 86¹, 86² C. proc. pen. privind protecţia datelor de identificare a martorului şi modalităţile speciale de ascultare a acestuia. Nici dreptul intern şi nici instrumentele juridice europene ori jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pe de o parte, nu interzic folosirea acestor modalităţi/tehnici speciale de anchetă, iar pe de altă parte nu obligă la divulgarea identităţii reale a martorului. Conform art. 86¹ alin. (5) C. proc. pen., în toate cazurile, documentele privind identitatea reală a martorului vor fi introduse în dosarul penal numai după ce organele judiciare au constatat că a dispărut pericolul care a determinat luarea măsurilor de protecţie a martorului.

De asemenea, dreptul intern, instrumentele juridice europene şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, nu exclud ipoteza ca o persoană să poată beneficia de reduceri ale pedepsei în schimbul colaborării cu organele judiciare (de exemplu aşa cum afirma inculpatul, că pretinsul martor ar fi formulat un denunţ) chiar în prezenta cauză penală o inculpată este beneficiara a două cauze de reducere a pedepsei de această natură [art. 367 alin. (5) C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000). Nu în ultimul rând, însuşi recurentul inculpat G.R. solicită să beneficieze de două astfel de cauze de reducere a pedepsei [art. 16 din Legea nr. 143/2000 şi art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003) cu motivarea că a colaborat cu organele de anchetă deoarece „(...) însuşi procurorul în rechizitoriu a menţionat că informaţiile oferite de mine cu privire la prenumele inculpatului A.D.C. şi a situaţiei acestuia de deţinut în Olanda au fost suficiente pentru identificarea lui” (motive scrise de recurs).

Înalta Curte reţine că inculpatul A.D.C. s-a prevalat, încă de la începerea anchetei, de „dreptul la tăcere”.

Cu privire la ultima solicitare a recurentului inculpat (referitoare la reţinerea în favoarea sa a celor două cauze de reducere a pedepsei), se constată - din examinarea secţiunii rechizitoriului la care face referire acesta, „Date despre inculpaţi” - că nu este întemeiată întrucât procurorul - după ce menţionează că în cursul audierii din 19 septembrie 2012, inculpatul G.R. a dat declaraţii complete de recunoaştere a faptelor, fără a putea indica persoana numitului A.D.C. cu care a colaborat la introducerea în România/vânzarea de droguri de mare risc - a subliniat, la date privind inculpata B.M., că identificarea respectivei persoane era posibilă - în baza informaţiilor deja existente - prin efectuarea unei comisii rogatorii în Olanda, toate aceste aspecte nefiind de natură să atragă incidenţa disp. art. 367 alin. (5) C. pen. (din legea penală în vigoare) şi respectiv a disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000.

De altfel, cu privire la modul concret în care recurentul inculpat G.R. a înţeles să invoce pretinsa „provocare” din partea agenţilor statului, este şi următoarea justificare menţionată în înscrisul depus la dosar ca „motivele recursului”: „Cedând promisiunilor acestuia şi mirajului de a obţine bani mulţi, repede şi uşor, şi aflând că inculpatul A.D.C. avea posibilitatea de a procura droguri de mare risc din Belgia, droguri ce urmau să-mi fie livrate de către inculpata B.M., am acceptat propunerea şi m-am conformat instrucţiunilor, întrucât nu aveam niciun fel de experienţă cu vânzarea de droguri, ocupându-mă cu furturi împreună cu alte persoane din anturajul meu, aşa cum rezultă şi din transcrierea convorbirilor telefonice din timpul perioadei din care am fost interceptaţi”. Într-un memoriu olograf, depus la instanţa de apel, inculpatul G.R., după ce arată că el a recunoscut faptele încă din cursul urmăririi penale, mai susţine că „(...) eu am fost atras în această infracţiune de B.M., A.D.C. şi de o persoană cu numele B., iar eu nu am avut rolul decât de intermediar”.

În sfârşit, relaţiile de rudenie, de prietenie ori de afinitate dintre inculpaţi fac nerezonabilă apărarea unora dintre aceştia că nu ar fi cunoscut „detaliile/condiţiile/împrejurările” activităţii de aducere în ţară a drogurilor, a preocupărilor de identificare a potenţialilor cumpărători şi respectiv a vânzării parţiale a acestora.

Astfel, recurentul inculpat V.A., în înscrisul „motivele recursului”, depus la dosar, îşi susţine nevinovăţia prin aceea că „Şi eu şi sora mea, V.M., am fost introduşi în acest scenariu, pentru că nu îl pot numi altfel, doar pentru simplul fapt că am adus, la rugămintea fratelui nostru, o geantă în care, să aflăm ulterior de la organele de poliţie, că se aflau droguri de mare risc”.

Se constată neîntemeiată şi critica apărării referitoare la probele constând în declaraţiile colaboratorilor şi investigatorilor sub acoperire, condamnarea inculpaţilor neîntemeindu-se nici exclusiv şi nici determinant pe aceste probe, cu privire la martorul cu identitate protejată G.V., acuzarea a depus un înscris conform căruia rezultă imposibilitatea audierii în instanţă.

Din examinarea proceselor-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală rezultă că inculpaţii, asistaţi de apărători aleşi, la sfârşitul fazei de urmărire penală au arătat că nu solicită să facă declaraţii suplimentare şi nici nu au solicitat administrarea altor probe în apărare.

În cursul judecăţii la instanţa de fond, cu acordul lor, şi asistaţi de avocaţi, inculpaţii au dat declaraţii, niciunul dintre aceştia necontestând conţinutul convorbirilor interceptate şi redate în actele şi lucrările dosarului, unii dintre ei făcând însă o „interpretare” proprie a folosirii unor cuvinte, expresii, a sensului înţelesului unor frate etc.

De asemenea, la instanţa de fond au fost audiaţi martorul cu identitate protejată C.F., martorul asistent M.I., martorul cu identitate protejată C.B., martorul cu identitate protejată F.A., martorii propuşi de inculpaţi C.D., P.I., B.G., D.I.C., L.D., Ţ.A. Cu privire la martorul cu identitate protejată G.A. s-a reţinut că este plecat în străinătate, iar situaţia imposibilităţii audierii acestuia este menţionată în încheierea de la termenul din 09 mai 2013.

În sfârşit, se mai reţine că, în apel, numai inculpatul G.R. a solicitat să dea o nouă declaraţie, ceilalţi inculpaţi nefăcând alte declaraţii la instanţa de prim control juridicar; de asemenea, instanţa de apel a pus în discuţie contradictorie şi a respins motivat cererea de probe formulată de inculpatul G.R. De asemenea, se reţine că atât la instanţa de fond, cât şi la instanţa de apel inculpaţii au beneficiat de asistenţa juridică a avocaţilor aleşi.

Alte critici ale apărării inculpaţilor au constat, pe de o parte, în aceea că în convorbirile telefonice nu apare cuvântul „droguri”, iar pe de altă parte că nu a fost un grup infracţional în sensul art. 367 alin. (6) C. pen. deoarece erau „rude”, acestea fiind neîntemeiate pentru următoarele motive:

Preocuparea „criptării” convorbirilor telefonice dintre persoanele care pregătesc sau săvârşesc fapte prevăzute de legea penală este cunoscută organelor judiciare, aceasta având ca scop tocmai îngreunarea activităţii de urmărire penală şi de tragere la răspundere penală, ipoteză regăstiă şi în prezenta cauză penală în care, necontestând conţinutul convorbirilor interceptate şi redate în actele dosarului, inculpaţii au încercat să facă „interpretări” - evident convenabile apărării - ale cuvintelor, frazelor etc.

Conform art. 367 alin. (6) C. pen. actual, prin „grup infracţional organizat” se înţelege „grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii unei sau mai multor infracţiuni”. Împrejurarea că între membrii grupului există relaţii de rudenie, de prietenie ori de afinitate, nu numai că nu este contrară definiţiei legale arătate, dar chiar este o premisă solidă a bunei activităţi a grupului infracţional. Structurarea grupului nu presupune, obligatoriu, expunerea expresă a unei ierarhii rigide, aceasta rezultând din chiar modul concret de operare a membrilor grupului, de asumare şi realizare a anumitor acţiuni, a anumitor segmente ale activităţii infracţionale complexe etc., în prezenta cauză toate acestea având ca scop obţinerea pentru sine ori pentru altul a unor importante beneficii financiare specifice traficului de droguri.

Recursurile inculpaţilor vor fi însă admise având în vedere intrarea în vigoare, la data de 01 februarie 2014, în cursul judecăţii, a noului C. pen., dar şi a modificării semnificative a limitelor de pedeapsă pentru infracţiunile prev. de Legea nr. 143/2000, ceea ce - conform art. 5 - impune stabilirea şi aplicarea legii mai favorabile în raport cu noile limite de pedeapsă pentru infracţiunile săvârşite.

În urma examinării comparative a celor două legi (C. pen. anterior şi actualul C. pen., respectiv Legea nr. 143/2000) cu referire la instituţiile autonome incidente, Înalta Curte constată - reţinând şi principiul neagravării situaţiei în propria cale de atac - următoarele:

- încriminarea faptelor prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, a fost recalificată de legiuitor ca fapta prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., limitele de pedeapsă fiind reduse de la 5-20 ani închisoare la 3-10 ani închisoare;

- cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 este regăsită în art. 367 alin. (5) C. pen.;

- pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 limitele de pedeapsă au fost reduse de la 10-20 ani închisoare la 5-12 ani închisoare;

- pentru infracţiunea prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 limitele de pedeapsă au fost reduse de la 15-25 ani închisoare la 7-15 ani închisoare;

- a fost menţinută cauza de reducere a pedepsei prev. de art. 16 din Legea nr. 143/2000;

- forma continuată a infracţiunii, astfel cum era configurată prin disp. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, este mai favorabilă în raport cu noua configurare prev. de art. 35 C. pen. actual deoarece aplicarea noi legi ar presupune reţinerea unei pluralităţi de infracţiuni, în concurs, cu aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsă, în loc de reţinerea unei singure infracţiuni cu o pluralitate de acţiuni/acte materiale şi aplicarea facultativă a unui spor de pedeapsă;

- în condiţiile în care „concursul de infracţiuni” este apreciat ca instituţie autonomă, se vor aplica disp. art. 33-34 C. pen. anterior, care nu impuneau aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsă;

- cu referire la pedepsele complementare şi accesorii, se va aplica noua lege, ca fiind mai favorabilă, pentru toate infracţiunile fiind prevăzute pedepse complementare, şi - pe cale de consecinţă - având în vedere disp. art. 65 alin. (1) C. pen. actual, se va aplica şi pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi; noua lege este mai favorabilă având în vedere durata mai redusă pentru care se dispun pedepsele complementare.

În acest context, al reducerii semnificative a limitelor de pedeapsă de către legiuitor, Înalta Curte apreciază că nu se mai justifică menţinerea sporului de 2 ani închisoare aplicat inculpatei V.M. de instanţa de apel pentru concursul celor două infracţiuni. În sfârşit, pentru aceeaşi inculpată - în favoarea căreia instanţa de fond a reţinut circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., circumstanţă menţinută şi de instanţa de apel, care însă, nefiind o instituţie autonomă, nu poate fi reţinută prin aplicarea legii noi - Înalta Curte va reţine circumstanţa atenuantă prev. de art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen. actual, ceea ce va atrage reducerea limitelor de pedeapsă.

În consecinţă, în raport cu noua încriminare şi limitele de pedeapsă (art. 367 C. pen.), respectiv cu noile limite de pedeapsă prev. de art. 2 alin. (2) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, se vor stabili pedepse adecvate şi individualizate pentru fiecare inculpat, reţinându-se cauzele de reducere a pedepsei arătate anterior pentru inculpata B.M.

Faţă de cele arătate, în conformitate cu disp. art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., reţinând şi dispoziţiile noului C. proc. pen. cu privire cheltuielile judiciare,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpaţii G.R., B.M., V.A. şi V.M. împotriva deciziei penale nr. 147 din 12 septembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi de familie.

Casează, în parte, decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 167/D din 25 mai 2013 a Tribunalului Bacău, numai sub aspectul aplicării dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen. şi reduce pedepsele aplicate inculpaţilor, după cum urmează:

1. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.R.:

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. la 5 ani închisoare;

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (anterior), la 5 ani închisoare;

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prevăzută de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 la 7 ani închisoare.

În temeiul art. 33 - 55 C. pen. (anterior) contopeşte pedepsele principale stabilite cu pedepsele complementare stabilite prin hotărârile atacate şi aplică inculpatului G.R. pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) din noul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) şi (5) C. pen. aplică inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

2. În ceea ce o priveşte pe inculpata B.M.:

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 367 alin. (5) C. pen, la 3 ani şi 6 luni închisoare;

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea 41 alin. (2) C. pen. (anterior) şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 4 ani închisoare;

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 33 - 35 C. pen. (anterior) contopeşte pedepsele principale stabilite cu pedepsele complementare stabilite prin hotărârile atacate şi aplică inculpatei B.M. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din noul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., aplică inculpatei, cu tilu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

3. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul V.A.:

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. la 4 ani închisoare;

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 33 - 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele principale stabilite cu pedepsele complementare stabilite prin hotărârile atacate şi aplică inculpatului V.A. pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din noul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., aplică inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

4. În ceea ce o priveşte pe inculpata V.M.:

- stabileşte pedeapsa principală de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.;

- reduce pedeapsa principală stabilită pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) C. pen., la 3 ani şi 4 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

În temeiul art. 33 - 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele şi aplică inculpatei V.M. pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 4 luni închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi lit. b) din noul C. pen.

În temeiul art. 65 alin. (1) şi (3) C. pen., aplică inculpatei cu titlu de pedeapsă accesorie interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 lit. a) şi b) din noul C. pen.

Deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat durata reţinerii şi arestării preventive de la 19 septembrie 2012 la 17 februarie 2014.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi B.M. şi V.A., în sumă de câte 30 RON, iar onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi G.R. şi V.M., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 februarie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 569/2014. Penal. înşelăciunea (art. 215...		ICCJ. Decizia nr. 534/2014. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 567/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2), trafic internaţional de droguri (Legea 143/20