ICCJ. Decizia nr. 860/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 860/2014

Dosar nr. 44879/3/2012

Şedinţa publică din 10 martie 2014

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 524 din data de 25 iunie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I-a penală, în Dosarul nr. 44879/3/2012, s-a dispus:

1. Condamnarea inculpatului S.D.C. la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă din data de 20 iulie 2012).

A fost condamnat inculpatul S.D.C. la o pedeapsă de 10 (zece) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă din data de 20 iulie 2012).

A fost condamnat inculpatul S.D.C. la o pedeapsă de 4 [patru] ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă din data de 23 iulie 2012).

A fost condamnat inculpatul S.D.C. la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă din data de 11 octombrie 2012).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului S.D.C. zis V., domiciliat în Bucureşti, sector 2, recidivist, pedeapsa cea mai grea de 10 (zece) ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

În temeiul art. 61 alin. (1) teza I-a, alin. (2) C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiţionate a inculpatului S.D.C. din executarea pedepsei de 4 (patru] ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, din care a rămas un rest neexecutat de 419 zile închisoare.

În temeiul art. 61 alin. (1) teza a IlI-a C. pen., a fost contopită pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii aplicată prin prezenta hotărâre, cu restul rămas neexecutat de 419 zile închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 (şase) luni închisoare, în final, inculpatul S.D.C. execută o pedeapsă rezultantă de 10 (zece) ani şi 6 (şase) luni închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

S-a aplicat inculpatului S.D.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului S.D.C.

În temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestului preventiv, de la data de 11 octombrie 2012 la zi.

2. A fost condamnat inculpatul C.A.G., zis C. sau C., domiciliat în Otopeni, jud. Ilfov, recidivist, la o pedeapsă de 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (faptă din data de 23 iulie 2012).

A fost condamnat inculpatul C.A.G. la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă din data de 11 octombrie 2012).

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, în pedepsele componente, astfel:

- 8 (opt) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b), art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 lit. d) C. pen. (faptă săvârşită la data de 27 septembrie 2010);

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b), art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. în referire la art. 76 lit. c) C. pen. (faptă săvârşită la data de 27 septembrie 2010);

În temeiul art. 36 alin. (2) C. pen., în referire la art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., 35 C. pen., au fost contopite pedepsele de 6 (şase) luni închisoare, de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii, aplicată prin prezenta hotărâre cu pedepsele de 8 luni închisoare şi 2 ani închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea şi s-a dispus ca inculpatul C.A.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

S-a aplicat inculpatului C.A.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata şi în condiţiile prevăzute de art. 71 C. pen.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale sus-menţionate.

S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi în baza art. 36 alin. (3) C. pen. a fost dedusă din pedeapsa aplicată mai sus perioada executată de la 01 martie 2013 la zi.

A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în temeiul sentinţei penale nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţii S.D.C. şi C.A.G. în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea următoarelor cantităţi de droguri:

- 50 comprimate M.D.M.A., 23 comprimate M.D.M.A., 1,29 grame M.D.M.A., 0,95 grame M.D.M.A., 4,25 grame canabis, 4,30 grame canabis şi 18,80 grame canabis, depuse la Camera de Corpuri Delicte conform dovezii din 18 august 2012;

- 1,41 grame de Canabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte conform dovezii din 19 septembrie 2012;

- 8,10 grame de Canabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte conform dovezii din 24 octombrie 2012.

În baza art. 189 C. proc. pen., onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu în sumă totală de 1.500 lei (suma de 1.000 lei - în cursul urmăririi penale şi suma de 600 lei - în cursul cercetării judecătoreşti) s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Bucureşti.

În baza art. 191 alin. (1), 2 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul S.D.C. la plata sumei de 1.700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi pe inculpatul C.A.G. la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că, prin Rechizitoriul nr. 2086/D/P/2012 din 21 noiembrie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti s-a dispus:

1. trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului S.D.C., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de:

- trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 20 iulie 2012);

- trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 20 iulie 2012);

- trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 23 iulie 2012];

- trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 11 octombrie 2012);

Toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

2. trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului C.A.G. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de:

- deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapta din 23 iulie 2012);

- trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (fapta din 11 octombrie 2012).

Ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Instanţa de fond a reţinut că la data de 20 iulie 2012 inculpatul S.D.C. a fost depistat în timp ce deţinea fără drept cantitatea de 29,38 grame canabis şi un număr de 93 comprimate M.D.M.A., în vederea vânzării; la data de 23 iulie 2012 a vândut coinculpatului C.A.G. cantitatea de 2,03 grame canabis cu suma de 50 lei; la data de 11 octombrie 2012, inculpatul S.D.C., prin intermediul inculpatului C.A.G., a vândut martorului B.C.V. cantitatea de 9,93 grame canabis.

În cursul urmăririi penale s-au efectuat acte de urmărire specifice, concretizate în următoarele mijloace materiale de probă: proces-verbal de depistare din data de 20 iulie 2012; raportul de constatare tehnico - ştiinţifică din 07 august 2012, declaraţie martor asistent D.V., declaraţii inculpat S.D.C., din data de 21 iulie 2012, procesul verbal de redare rezumativă a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul S.D.C. cu inculpatul C.A.G. şi martorul B.C.V., procesul verbal de depistare, planşe fotografice, raport preliminar; declaraţii inculpatului C.A.B.; declaraţiile martorilor B.C.V., L.M. şi P.C.; notele de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice.

S-a procedat la prezentarea materialului de urmărire penală; conform proceselor-verbale încheiate la data de 16 noiembrie 2012 pentru inculpatul C.A.G. şi la data de 20 noiembrie 2012 pentru inculpatul S.D.C.

În cursul cercetării judecătoreşti efectuate în cauză; s-a procedat la audierea inculpaţilor C.A.G. şi S.D.C. şi a martorilor P.C.; B.C.V. şi L.M.

În ceea ce îl priveşte pe martorul D.V. constatând imposibilitatea audierii acestuia, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.

Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale; s-a reţinut următoarea situaţie de fapt şi de drept:

În fapt la data de 20 iulie 2012; în jurul orelor 22.10, inculpatul S.D.C. se afla pe strada G.Ţ. La vederea organelor de poliţie; inculpatul; care mergea cu o bicicletă a mărit viteza de deplasare şi deşi a fost somat să oprească; a schimbat direcţia de deplasare şi pe str. C.; în dreptul imobilului; a aruncat un rucsac ce îl avea asupra sa; ce s-a agăţat în firele de înaltă tensiune.

La intersecţia străzilor C. cu R.T.; inculpatul s-a dezechilibrat şi a căzut de pe bicicletă.

O echipă de poliţişti s-a deplasat pe str. C. de unde au recuperat rucsacul aruncat de inculpat, în interiorul căruia au fost găsite punguţe ce conţineau canabis, un flacon de medicamente ce conţinea 60 de comprimate M.D.M.A. de culoare verde şi 33 de comprimate de M.D.M.A. de culoare roz. Cu privire la rucsac şi aceste droguri inculpatul a susţinut că nu îi aparţin.

În data de 11 octombrie 2012; inculpatul C.A.G. a fost contactat de martorul B.C.V.; ce dorea să cumpere canabis.

La rândul său; inculpatul C.A.G. l-a contactat telefonic pe inculpatul S.D.C. pentru a se întâlni şi pentru ca inculpatul S.D.C. să-i dea cantitatea de canabis.

Având în vedere aceste convorbiri telefonice; organele de urmărire penală au instalat un dispozitiv de supraveghere în zona magazinului K. de pe Şos. C.

Inculpatul C.A.G., însoţit de prietena sa, martora L.M., s-au întâlnit cu martorii B.C.V. şi P.C. şi împreună s-au deplasat spre intersecţia Şos. C. cu str. D.G., pentru ca inculpatul C.A.G. să se întâlnească cu inculpatul S.D.C. de la care urma să fie achiziţionată cantitatea de cannabis.

Martorii B.C.V. şi P.C. au rămas în scara unui bloc, iar inculpatul C.A.G., împreună cu martora L.M. s-au deplasat în apropiere, unde s-au întâlnit cu coinculpatul S.D.C.

În jurul orelor 16:15 cei doi inculpaţi s-au reîntâlnit, fiind însoţiţi şi de martora L.M. Cu această ocazie, inculpatul S.D.C. a fost observat când i-a înmânat lui C.A.G. un obiect de mici dimensiuni.

După efectuarea tranzacţiei inculpatul C.A.G. s-a îndreptat spre locul în care îl aşteptau martorii B.C.V. şi P.C., însă a fost oprit de către organele de poliţie.

În urma controlului corporal în mâna dreaptă a inculpatului C.A.G. a fost găsită o punguţă din material plastic transparent, ce conţinea o substanţă vegetală de culoare verde.

Conform Raportului de Constatare Tehnico-Ştiinţifică din 17 octombrie 2012 a rezultat că proba înaintată în cauză conţine 9,93 grame canabis.

Cantitatea de 8,10 grame canabis, rămasă în urma analizelor de laborator, a fost depusă la camera de corpuri delicte, conform Dovezii din data de 24 octombrie 2012.

În data de 23 iulie 2012 inculpatul C.A.G. a fost depistat în timp ce deţinea într-o borsetă canabis, 4 comprimate diazepam şi un aparat de cântărire".

Cu această ocazie inculpatul a declarat că este consumator de droguri, iar „iarba" pe care o deţinea pentru consum a cules-o de pe câmp. Cu privire la cântarul electronic acesta a declarat că obişnuieşte să cântărească drogurile pe care le cumpără pentru a nu fi „păcălit".

Conform Raportului de Constatare Tehnico - Ştiinţifică din 04 septembrie 2012 proba înaintată în cauză a fost constituită din 2,03 grame canabis şi 4 comprimate diazepam.

Cantitatea de 1,41 grame canabis rămasă în urma analizelor de laborator a fost depusă la camera de corpuri delicte, conform dovezii din 19 septembrie 2012.

În drept, s-a reţinut că:

1. faptele inculpatului S.D.C. care:

- în data de 20 iulie 2012 a fost depistat în timp ce deţinea în vederea vânzării un număr de 93 comprimate M.D.M.A., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. penal

- în data de 20 iulie 2012 a fost depistat în timp ce deţinea în vederea vânzării cantitatea de 29,38 grame canabis, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. penal

- în data de 23 iulie 2012 a vândut coinculpatului C.A.G. cantitatea de 2,03 grame canabis, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

- în data de 11 octombrie 2012, a remis coinculpatului C.A.G. cantitatea de 9,93 grame canabis, în vederea vânzării martorului B.C.V., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicare art. 37 lit. a) C. penal.

Întrucât inculpatul S.D.C. a săvârşit aceste infracţiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, au fost reţinute dispoziţiile art. 33 lit. a) C. penal.

Din fişa de cazier judiciar a rezultat că prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 emisă de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul S.D.C., a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare pentru art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicare art. 41 alin. (2) C. penal.

Acesta a fost arestat la 22 ianuarie 2009 eliberat la 20 noiembrie 2011 cu un rest de 419 zile.

Faţă de această situaţie faţă de inculpat au fost reţinute dispoziţiile art. 37 lit. a) C. penal.

2. Faptele inculpatului C.A.G. care:

- în data de 23 iulie 2012 a fost depistat în timp ce deţinea fără drept, în vederea consumului propriu cantitatea de 2,03 grame canabis şi 4 comprimate Diazepam, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de droguri de risc în vederea consumului propriu, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. penal.

- în data de 11 octombrie 2012 a intermediat vânzarea cantităţii de 9,93 grame canabis, drogul de risc, procurându-l de la coinculpatul S.D.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. penal.

Întrucât inculpatul a săvârşit aceste infracţiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, au fost reţinute dispoziţiile art. 33 lit. a) C. penal

Din fişa de cazier judiciar a rezultat că prin sentinţa penală nr. 1410 din 04 noiembrie 2006, definitivă prin Decizia nr. 4083 din 26 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul C.A.G. a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

A fost arestat la 30 martie 2007 şi eliberat la 18 martie 2008 cu un rest de 158 zile.

Faţă de această împrejurare faţă de inculpatul C.A.G. au fost reţinute disp. art. 37 lit. b) C. penal.

Vinovăţia inculpaţilor a fost dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei, ei săvârşind faptele cu intenţie directă, având reprezentarea urmărilor socialmente periculoase ale faptelor lor şi urmărind producerea acestora.

Deşi inculpatul S.D.C. a negat săvârşirea faptelor, vinovăţia acestuia a fost dovedită cu ajutorul mijloacelor de probă existente la dosarul cauzei. Astfel, din declaraţiile coinculpatului C.A.G. şi a martorului P.C., date după prinderea în flagrant a inculpatului S.D.C., care a avut loc în data de 11 octombrie 2012 a rezultat că drogurile la care am făcut referire mai sus, erau ale inculpatului şi le deţinea în vederea vânzării.

Astfel, inculpatul C.A.G. a declarat următoarele:

„Îmi amintesc faptul că la data de 21 iulie 2012 urma să mă întâlnesc cu S. pentru a cumpăra de la el 10 pastile ecstasy, cu suma de 40 lei/buc.

L-am sunat pe acesta de mai multe ori şi nu a răspuns. A doua zi de dimineaţă l-am căutat pe acesta acasă. Cu această ocazie S. mi-a spus că seara a fost prins de poliţişti, însă a reuşit să arunce rucsacul într-o grădină, în care se aflau aproximativ 100 pastile ecstasy şi canabis.

Ştiu faptul că le deţinea pentru vânzare şi de asemenea nu ştiu de unde acesta cumpăra drogurile".

Declaraţia inculpatului C.A.G. s-a coroborat cu cea a martorului P.C., care a declarat următoarele: „Pe V. îl cunosc de aproximativ 5 ani şi ştiu că vinde droguri, respectiv pastile, iarbă şi cocaină (...).

Tot de la A. cunosc faptul că în cursul lunii august 2012 V., înainte de a fi prins de poliţie, a reuşit să arunce mai multe pastile, care se aflau într-un săculeţ. A. mi-a spus acest lucru, întrucât în acea zi urma să mergem la un concert în Arenele Romane, unde să consumăm pastile, însă datorită acestui incident V. nu a mai venit cu noi, iar A. nu a mai consumat droguri.

Cu ocazia concertului din arenele Romane, V. urma să vândă pastile cu suma de 40 lei/buc".

De asemenea, din convorbirea telefonică din data de 27 iulie 2012 ora 13:23:59 efectuată de inculpatul C.A.G. cu o persoană neidentifîcată, a rezultat că pastilele M.D.M.A. în discuţie au aparţinut coinculpatului S.D.C., acestea fiind pentru vânzare.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul C.A.G. a recunoscut infracţiunea reţinută în sarcina sa, declarând următoarele:

„În cursul zilei de 11 octombrie 2012 pe la ora 11:00 C. (n.n. martorul B.C.V.) m-a sunat pe telefonul mobil cu numărul de apel (...) şi m-a rugat în limbaj codificat să-i cumpăr canabis.

Precizez faptul că înainte cu trei zile m-am întâlnit cu acesta şi am discutat despre acest lucru.

După ce am vorbit la telefon cu C. l-am sunat pe S. pe telefonul mobil şi tot codificat l-am întrebat dacă are droguri şi dacă putem să ne vedem, acesta confirmând (aceste aspecte sunt confirmate de convorbirile telefonice).

La data de 11 octombrie 2012 împreună cu prietena mea L.M. m-am întâlnit cu S. în zona ceasului din Colentina. Acesta mi-a dat o ţiplă de la un pachet de ţigări în care se afla canabis aproximativ 10 grame, după care eu, singur, m-am îndreptat înspre C., care mă aştepta în faţa scării, însă pe drum am fost oprit de către poliţişti.

Dacă tranzacţia ar fi reuşit S. urma să încaseze suma de 450 lei, iar eu urma să primesc 0,5 grame de canabis de la C., pentru consumul meu."

Declaraţia inculpatului C.A.G. s-a coroborat şi cu declaraţiile martorilor oculari, după cum urmează:

Martora L.M. a declarat că „în data de 11 octombrie 2012 în jurul orei 13:00 împreună cu C. am plecat în oraş, respectiv la spitalul Colentina, pentru ca acesta să-şi ia medicamentele, întrucât este în tratament de dezintoxicare.

După aceasta împreună cu A. ne-am deplasat la intersecţia de la d-na G., pentru ca A. să se întâlnească cu un băiat pe care nu-l cunosc, acest lucru întâmplându-se în jurul orelor 16:30.

Nu ştiu cum îl cheamă pe acest băiat, dar cunosc faptul că acesta are aproximativ 30 ani, înălţime 1,70 m, slab, ochi căprui şi era îmbrăcat într-o pereche de blugi şi o geacă de trening, purta şapcă.

Aceştia s-au întâlnit pentru ca prietenul meu să cumpere de la acel băiat iarbă (n.n. canabis).

A. nu este consumator de droguri.

Cred că prietenul meu vroia să cumpere iarba ca să o vândă.

Precizez că mi-am amintit că acelui băiat i se spune V. (n.n. inculpatul S.D.C.).

După ce aceştia s-au întâlnit, V. i-a dat lui A. o pungă în care se afla iarbă.

Cu acea ocazie A. nu i-a dat lui nicio sumă de bani.

După ce a luat drogurile, A. s-a îndreptat înspre o scară de bloc din apropiere, unde îl aşteptau doi prieteni. Pe unul îl cheamă D., iar pe celălalt nu ştiu cum îl cheamă, pentru a le da drogurile.

În acest timp eu am rămas cu V. pentru a-l aştepta pe A."

Martorul B.C.V., iniţial a avut o atitudine oscilantă, însă după ce a ascultat convorbirile telefonice a recunoscut că în cursul zilei de 11 octombrie 2012 l-a rugat pe inculpatul C.A.G. să îi facă rost de canabis.

Martorul P.C. a declarat că în data de 11 octombrie 2012 inculpatul C.A.G. urma să îi vândă martorului B.C.V. canabis, drogul de risc procurându-l de la coinculpatul S.D.C., care urma să încaseze de la acesta suma de 400/500 lei.

De asemenea, din convorbirile telefonice a rezultat că cei doi inculpaţi au fost implicaţi în activităţi privind traficul de droguri.

Deşi inculpatul C.A.G. şi martorii P.C. şi L.M. şi-au schimbat declaraţiile la momentul audierii acestora în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a avut în vedere declaraţiile date în cursul urmăririi penale, declaraţii date aproape de momentul săvârşirii faptelor. Totodată, instanţa a avut în vedere că cei doi martori sunt prieteni cu inculpatul C.A.G. şi prin schimbarea declaraţiilor au dorit să creeze o situaţie favorabilă inculpaţilor. Susţinerile inculpatului C.A.G. şi ale martorilor că la audierea în faţa procurorului au fost intimidaţi nu au suport real, nu a rezultat din nicio probă că aceştia au fost intimidaţi, au fost audiaţi separat şi declaraţiile date s-au coroborat unele cu celelalte.

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaţilor, instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în legea specială, de gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite apreciat în raport de condiţiile concrete în care au fost săvârşite (de mai multe ori, la intervale de timp diferite], precum şi de persoana şi conduita procesuală a fiecărui inculpat, care sunt cunoscuţi cu antecedente penale şi nu au recunoscut săvârşirea faptelor.

Având în vedere gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina fiecărui inculpat, circumstanţele reale şi personale, instanţa a apreciat că nu se justifică reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea acestora.

Ţinând cont de elementele de individualizare mai sus indicate, instanţa a constatat că scopul preventiv şi coercitiv al pedepsei şi reeducarea fiecărui inculpat se pot realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea pentru fiecare din faptele deduse judecăţii.

Din perspectiva modalităţii de executare, ţinând cont de gravitatea concretă a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, de cuantumul pedepsei aplicate, de persoana acestora care au antecedente penale, nu au recunoscut săvârşirea faptelor, instanţa şi-a format convingerea că scopul pedepsei va putea fi atins prin executarea efectivă a acesteia.

Prin Ordonanţa nr. 136 din 11 octombrie 2012 a D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti, inculpatul S.D.C. a fost reţinut pe timp de 24 ore.

Prin încheierea de şedinţă din data de 12 octombrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 39672/3/2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a, a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Bucureşti de arestare preventivă a inculpatului S.D.C., dispunând arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile de la 12 octombrie 2012 la 09 noiembrie 2012 inclusiv.

Instanţa, în temeiul art. 300¹ C. proc. pen. a menţinut arestarea preventivă a inculpaţilor la momentul sesizării instanţei şi a verificat legalitatea şi temeinicia arestării preventive a celor doi inculpaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.D.C., s-a observat din fişa de antecedente penale că acesta nu se află la primul impact cu legea penală, fiind condamnat anterior prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare, din care a rămas un rest neexecutat de 419 zile închisoare, astfel încât acest inculpat se află în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen.

Conform art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen., s-a dispus revocarea liberării condiţionate a restului de 419 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, care a fost contopit cu pedeapsa ce s-a aplicat prin prezenta sentinţă, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

Instanţa a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. şi a dispus pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, faţă de jurisprudenţa C.E.D.O. decurgând din cauzele Hirst contra Regatului Unit şi Sabou şi Pârcălab contra României, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)-c) C. pen. nu se va face automat, prin efectul legii, ci va fi apreciată în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen.

Având în vedere faptele săvârşite de inculpat, instanţa a apreciat că acesta este nedemn să exercite dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau funcţiile elective publice, precum şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. Instanţa a considerat însă că, natura şi gravitatea faptelor nu impun privarea inculpatului de dreptul de a alege, prevăzut de art. 64 lit. a) teza I C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 11 octombrie 2012 la zi.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C.A.G., din fişa de antecedente penale s-a constatat că acesta nu se află la primul impact cu legea penală, fiind condamnat anterior prin sentinţa penală nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti la o pedeapsă rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.

S-a constatat că faptele ce au făcut obiectul prezentei cauze se află în concurs cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea astfel încât a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 (doi) ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea, astfel cum a fost modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, în pedepsele componente, astfel:

În temeiul art. 36 alin. (2) C. pen., în referire la art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., 35 C. pen., s-au descontopit pedepsele aplicate prin prezenta şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii, cu pedepsele de 8 luni închisoare şi 2 ani închisoare, aplicate prin sentinţa penală nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea şi s-a dispus ca inculpatul C.A.G. să execute pedeapsa cea mai grea la care se adaugă şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale a închisorii.

Instanţa a făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen. şi s-a dispus pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale sus-menţionate.

S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi în baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată mai sus perioada executată de la 01 martie 2013 la zi.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în temeiul sentinţei penale nr. 228 din 02 mai 2012 a Judecătoriei Buftea şi s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare, după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe penale.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpaţi în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea următoarelor cantităţi de droguri:

- 50 comprimate M.D.M.A., 23 comprimate M.D.M.A., 1,29 grame M.D.M.A.

- 0,95 grame M.D.M.A., 4,25 grame canabis, 4,30 grame canabis şi 18,80 grame canabis, depuse la Camera de Corpuri Delicte conform dovezii din 18 august 2012;

- 1,41 grame de Canabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte conform dovezii din 19 septembrie 2012;

- 8,10 grame de Canabis, depusă la Camera de Corpuri Delicte conform dovezii din 24 octombrie 2012.

Inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpaţii S.D.C. şi C.A.G.

Apelantul-inculpat S.D.C. a precizat că, din cercetările efectuate de către organele judiciare, rezultă că martorul D.V. nu mai locuia de 17 ani la acea adresă şi nu a participat niciodată, în mod real, la constatarea acestor fapte.

A mai arătat că există o convorbire centrală, aflată la fila 9 din dosarul Tribunalului Bucureşti, pe baza căreia i-a fost reţinută vinovăţia şi pe care o consideră nereală deoarece la data respectivă coinculpatul era arestat.

A precizat apelantul inculpat că există mai multe declaraţii ale martorilor care nu se susţin ulterior, pe parcursul cercetărilor judecătoreşti şi, având în vedere aceste neconcordanţe între declaraţii, fapta sa de trafic de droguri de mare risc nu se verifică, astfel încât, ar trebui să beneficieze de principiul in dubio pro reo în baza căruia să se dispună achitarea sa, în temeiul dispoziţiilor art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Totodată, inculpatul a solicitat a se avea în vedere atitudinea sa corectă şi faptul că a colaborat cu organele de cercetare penală, motiv pentru care, în subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei şi înlăturarea sporului de 6 luni închisoare.

Apelantul-inculpat C.A.G. a arătat că apelul său vizează pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc, respectiv, pentru fapta din data de 11 octombrie 2012.

Faţă de această infracţiune, s-a solicitat achitarea inculpatului, în contextul în care acesta a arătat că nicio clipă nu s-a pus în discuţie că motivul pentru care s-a aflat la locul respectiv să fie acela de a intermedia sau de a oferi spre vânzare o cantitate de canabis.

Totodată, s-a solicitat, în situaţia în care instanţa apreciază că inculpatul se face vinovat de infracţiunea arătată mai sus, diminuarea cuantumului pedepsei de 4 ani închisoare aplicată de către instanţa de fond.

S-a arătat că inculpatul s-a confruntat cu o serie întreagă de probleme pe care a încercat să şi le rezolve cum a ştiut mai bine, a absolvit cursurile de pregătire ca şi mecanic auto, a avut o serie întreagă de probleme de sănătate amplificate de un consum de droguri pentru care s-a prezentat la un centru de dezintoxicare şi a încercat să-şi mărească nivelul de instruire profesională, în sensul că a absolvit cursuri în ceea ce priveşte pregătirea de reparare a aeronavelor.

Totodată, inculpatul a solicitat a se avea în vedere circumstanţele sale personale, în sensul că are o familie bine instruită, iar membrii familiei sale sunt licenţiaţi, apreciind că aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic ar putea să-şi atingă scopul educativ-preventiv al pedepsei.

Concluzionând, apelantul inculpat a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate, iar, pe fond, rejudecând, diminuarea cuantumului pedepsei aplicate de 4 ani închisoare.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de apel a constatat următoarele:

În mod corect instanţa de fond a reţinut situaţia de fapt constând în aceea că, la data de 20 iulie 2012, apelantul inculpat S.D.C. a fost depistat în timp ce deţinea, în vederea vânzării, un număr de 93 comprimate M.D.M.A. şi cantitatea de 29,38 grame canabis.

La data de 23 iulie 2012, acelaşi inculpat a vândut coinculpatului C.A.G. cantitatea de 2,03 grame canabis, iar la data de 11 octombrie 2012, a remis coinculpatului C.A.G. cantitatea de 9,93 grame canabis, în vederea vânzării către martorul B.C.V.

Apelantul inculpat C.A.G., la data de 23 iulie 2012, a fost depistat în timp ce deţinea fără drept, în vederea consumului propriu cantitatea de 2,03 grame canabis şi 4 comprimate Diazepam, iar la data de 11 octombrie 2012, a intermediat vânzarea cantităţii de 9,93 grame canabis, procurată de la coinculpatul S.D.C.

Situaţia de fapt a fost stabilită de instanţa de fond în urma coroborării întregului material probatoriu administrat în cauză, respectiv, procesul-verbal de depistare din data de 20 iulie 2012; raportul de constatare tehnico -ştiinţifică din 07 august 2012; declaraţia martorului asistent D.V.; declaraţiile inculpatului S.D.C.; procesul verbal de redare rezumativă a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul S.D.C. cu inculpatul C.A.G. şi martorul B.C.V.; procesul verbal de depistare; planşe fotografice; raport preliminar; declaraţii inculpatului C.A.B.; declaraţiile martorilor B.C.V., L.M. şi P.C. şi notele de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice.

Inculpatul S.D.C. a negat săvârşirea faptelor, precizând că rucsacul în care s-au găsit drogurile nu îi aparţine. Depoziţia sa este infirmată, însă, prin declaraţiile coinculpatului C.A.G. şi ale martorului P.C., date după prinderea în flagrant a inculpatului S.D.C., din care a reieşit că drogurile aparţineau acestuia din urmă, care le deţinea în vederea vânzării.

Pe de altă parte, din convorbirea telefonică din data de 27 iulie 2012, orele 13:23:59, efectuată de inculpatul C.A.G. cu o persoană neidentificată, a rezultat că pastilele M.D.M.A. în discuţie au aparţinut coinculpatului S.D.C., acestea destinate vânzării.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul C.A.G. a recunoscut infracţiunea reţinută în sarcina sa.

Declaraţia inculpatului C.A.G. s-a coroborat şi cu declaraţiile martorilor oculari L.M., B.C.V. şi P.C.

Deşi martorul B.C.V. a avut, iniţial, o atitudine oscilantă, după ce a ascultat convorbirile telefonice, a recunoscut că, în cursul zilei de 11 octombrie 2012,1-a rugat pe inculpatul C.A.G. să îi facă rost de canabis.

Martorul P.C. a declarat că, în data de 11 octombrie 2012, inculpatul C.A.G. urma să îi vândă martorului B.C.V. canabis, drogul de risc procurându-l de la coinculpatul S.D.C., care urma să încaseze de la acesta suma de 400/500 lei.

De asemenea, din convorbirile telefonice a rezultat că cei doi inculpaţi au fost implicaţi în activităţi privind traficul de droguri.

În ceea ce priveşte fapta din data de 23 iulie 2012, Curtea a reţinut că inculpatul C.A.G. a fost depistat în timp ce deţinea, într-o borsetă, fără drept, în vederea consumului propriu, cantitatea de 2,03 grame canabis, 4 comprimate Diazepam şi un aparat de cântărire".

Inculpatul a declarat, la data depistării, că este consumator de droguri, iar „iarba" pe care o deţinea pentru consum a cules-o de pe câmp. Cu privire la cântarul electronic, inculpatul a arătat că procedează la cântărirea drogurilor pe care le cumpără pentru a se asigură că nu este păcălit.

Cu ocazia audierii sale de către procuror, inculpatul C.A.G. a recunoscut săvârşirea faptei, precizând că a cumpărat canabis de la coinculpatul S.D.C., contra sumei de 50 lei. Declaraţia sa a fost confirmată prin depoziţia martorului P.C. care a arătat că inculpatul C.A.G. cumpără canabis numai de la inculpatul S.D.C.

Astfel, probele administrate în cauză au justificat aprecierea instanţei de fond că nu există niciun dubiu cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor deduse judecăţii, astfel că, soluţia de condamnare a acestora este corectă.

Evaluând declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor, administrate în cauză, în principal, cele iniţiale, mai apropiate de momentul perceperii directe a faptelor, astfel cum au fost derulate, Curtea a constatat că valoarea probatorie conţinută de aceste probe, formează convingerea, certă şi de netăgăduit, că faptele s-au petrecut în materialitatea lor şi în derularea menţionată, iar împrejurarea că, în faţa instanţei, inculpatul C.A.G. şi martorii P.C. şi L.M. şi-au schimbat declaraţiile, nu le poate micşora verosimilitatea, deoarece, dată fiind trecerea timpului, este posibil ca aceştia să nu mai reţină, în amănunt, succesiunea faptelor.

S-a mai arătat că nu este de neglijat nici faptul că martorii P.C. şi L.M. sunt prieteni cu inculpatul C.A.G. şi, prin schimbarea depoziţiilor iniţiale, este evident că au dorit să creeze o situaţie favorabilă inculpaţilor.

Pe de altă parte, susţinerile inculpatului C.A.G. şi ale martorilor P.C. şi L.M. în sensul că, la audierea în faţa procurorului, au fost intimidaţi, nu au suport real.

În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor, Curtea de apel a constatat că fapta inculpatului S.D.C. din data de 20 iulie 2012, când a fost depistat în timp ce deţinea, în vederea vânzării, un număr de 93 comprimate M.D.M.A. şi cantitatea de 29,38 grame canabis întruneşte elementele constitutive ale unei singure infracţiuni de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art 37 lit. a) C. pen. şi nu a două infracţiuni comise în concurs real.

Astfel, potrivit art. 33 lit. a) C. pen., concursul material de infracţiuni reprezintă situaţia în care o persoană a săvârşit cel puţin două infracţiuni, fiecare printr-o acţiune sau inacţiune distinctă, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele, existând tot atâtea infracţiuni câte acţiuni sau inacţiuni au fost comise.

Or, în cauză, inculpatul S.D.C. a fost depistat, o singură dată şi cu aceeaşi ocazie deţinând, atât droguri de risc (canabis), cât şi droguri de mare risc (comprimate M.D.M.A.), fiind vorba, aşadar, despre comiterea unei singure infracţiuni şi nu a două acţiuni distincte.

Starea de agravare a răspunderii penale constând în recidiva mare, specială, postcondamnatorie reţinută în sarcina inculpatului S.D.C., derivă din condamnarea la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul fiind arestat la 22 ianuarie 2009 şi liberat condiţionat la data de 20 noiembrie 2011, cu un rest rămas neexecutat de pedeapsă de 419 zile închisoare.

Starea de agravare a răspunderii penale constând în recidiva mare, specială, postexecutorie reţinută în sarcina inculpatului C.A.G., derivă din condamnarea la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, aplicată prin sentinţa penală nr. 1410 din 04 noiembrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia nr. 4083 din 26 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul fiind arestat la 30 martie 2007 şi liberat condiţionat la 18 martie 2008, cu un rest rămas neexecutat de pedeapsă de 158 zile închisoare.

Pe de altă parte, Curtea a constatat că, în mod temeinic, instanţa de fond a aplicat criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 72 C. pen., având în vedere dispoziţiile părţii generale a C. pen. incidente în cauza dedusă judecăţii, limitele de pedeapsă fixate în legea specială, gradul de pericol social ridicat al faptelor reieşit din modalitatea şi împrejurările concrete dar şi persoana şi conduita procesuală a inculpaţilor.

Având în vedere gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina fiecărui inculpat, circumstanţele reale şi personale, instanţa de fond a apreciat, în mod temeinic, că nu se impune reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor, în condiţiile în care aceştia nu au recunoscut săvârşirea faptelor şi sunt cunoscuţi cu antecedente penale pentru săvârşirea de infracţiuni similare.

Din perspectiva modalităţii de executare a pedepselor aplicate, ţinând cont de gravitatea concretă a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, de cuantumul pedepselor aplicate, de persoana acestora, Curtea a constatat, în acord cu Tribunalul, că scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins, în condiţii numai prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate spre minimul special prevăzut de lege, cu executare în regim de detenţie.

În consecinţă, Curtea a apreciat că pedepsele aplicate de către instanţa de fond au fost just individualizate şi sunt conforme scopului acestora prevăzut de art. 52 C. pen., aşa încât, reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, în sensul reducerii cuantumului acestora, nu se impune.

Totuşi, Curtea a apreciat că aplicarea unui spor de pedeapsă de 6 luni închisoare, la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul S.D.C., nu este necesară, având în vedere cuantumul pedepselor la care a fost condamnat pentru fiecare dintre infracţiunile concurente, apreciat de Curte ca fiind îndestulător, dar şi persoana şi conduita inculpatului.

Mai mult, Curtea a constatat faptul că instanţa de fond nu a arătat, în considerentele hotărârii apelate, motivele pentru care a apreciat că se impune aplicarea acestui spor de pedeapsă.

Faţă de considerentele expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Curtea a admis apelul declarat de inculpatul S.D.C. împotriva sentinţei penale nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.

A desfiinţat, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând în fond:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicată inculpatului S.D.C. în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor şi a înlăturat sporul de 6 luni aplicat.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului din două infracţiuni prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 20 iulie 2012) într-o infracţiune prev. de art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul S.D.C. la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei principale.

A contopit pedeapsa astfel aplicată cu cele două pedepse de câte 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicate prin sentinţa penală atacată, stabilind ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. după executarea pedepsei.

A menţinut dispoziţia de revocare a beneficiului liberării condiţionate din executarea pedepsei de 4 (patru) ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, urmând ca în final, inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 10 (zece) ani închisoare precum şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea a respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul C.A.G. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul C.A.G. la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Apreciind că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a apelantului S.D.C., în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut arestarea preventivă a inculpatului S.D.C.

În temeiul art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului S.D.C. durata reţinerii şi arestului preventiv, de la data de 11 octombrie 2012 la zi.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul S.D.C. în cuantum de 300 lei s-a stabilit a fi avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Împotriva Deciziei penale nr. 286/A din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti ,secţia a II-a penală, au formulat recursuri inculpaţii S.D.C. şi C.A.G., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 44879/3/2012.

Înalta Curte constată incidenţa dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, prezentele recursuri judecându-se potrivit legii vechi privitoare la recurs.

Se constată că recurentul inculpat C.A.G. nu a depus motivele de recurs.

Recurentul inculpat S.D.C. a depus motivele de recurs la data de 21 ianuarie 2014 şi 28 februarie 2014, iar primul termen de judecată a fost acordat la data de 6 martie 2014.

în conţinutul motivelor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 172 şi pct. 12 C. proc. pen., apărătorul inculpatului S.D.C. a solicitat achitarea inculpatului pentru infracţiunile deduse judecăţii, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., solicitând totodată şi reducerea pedepsei stabilită în sarcina sa.

Apărătorul inculpatului C.A.G. a pus concluzii referitor la aplicarea legii penale mai favorabile.

Examinarea criticilor invocate în recurs se va face prin prisma vechiului C. proc. pen. cu modificările aduse prin Legea nr. 2/2013.

1. În ceea ce priveşte pe inculpatul C.A.G., înalta Curte constată că acesta nu a formulat motivele de recurs în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen.

Dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (1) C. proc. pen. prevăd că recursul trebuie să fie motivat.

Dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (2) C. proc. pen. prevăd că în cazul în care nu sunt respectate condiţiile prev. la alin. (1) şi (2), instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu. Înalta Curte nu constată incidenţa niciunui caz de casare pe care să-l ia în discuţie din oficiu în prezenta cauză.

2. Referitor la cazurile de casare invocate de recurentul inculpat S.D.C., respectiv art. 385⁹ pct. 12 şi 172 C. proc. pen., constată că, criticile invocate nu se circumscriu acestor cazuri de casare.

Reindividualizarea judiciară a pedepsei prin înlăturarea sporului de pedeapsă nu vizează nelegalitatea hotărârii atacate, respectiv legalitatea cuantumului pedepsei aplicate, mai exact împrejurarea în care limitele de pedeapsă sunt în afara textelor de lege, ci vizează practic reindividualizarea cuantumului de pedeapsă aplicat, critică ce nu poate forma obiect de analiză în recurs şi care nu se încadrează în niciunul dintre cazurile de casare aduse de vechile reglementări ale C. proc. pen. prin Legea nr. 2/2013, critica vizând cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. care a fost abrogat prin Legea nr. 2/2013.

Referitor la solicitare privind achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. raportat la cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte reţine că prin noile reglementări aduse prin Legea nr. 2/2013 nu se poate face o reapreciere a probatoriului administrat de instanţa de fond şi apel, la instanţa de recurs analizându-se hotărârile atacate sub aspectul nelegalităţii sau referitor la chestiuni de drept supuse controlului judiciar.

Or, prin critica adusă se solicită reanalizarea probelor administrate, lucru nepermis în recurs.

Având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului restrictiv al dispoziţiilor art. 3859 C. proc. pen., cadru legal adus prin noile modificări ale Legii nr. 2/2013, iar criticile formulate de recurent nu se circumscriu acestui cadru legal, aceste critici nu se vor analiza.

3. Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată următoarele:

Dispoziţiile Legii nr. 143/2000 cu modificările intervenite până la data de 1 februarie 2014 aveau următoarele limite de pedeapsă: art. 2 alin. (1) - cu închisoare de la 3 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi şi, art. 2 alin. (2) - cu închisoare de la 10 la 20 ani şi interzicerea unor drepturi. Dispoziţiile Legii nr. 143/2000 cu modificările intervenite după intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., respectiv după data de 01 februarie 2014, aveau următoarele limite de pedeapsă: Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările intervenite prin Legea nr. 187/2012, are limite de pedeapsă de la 2 la 7 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, iar art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările aduse prin Legea nr. 187/2012 are limite de pedeapsă de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Cu privire la disp. art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 infracţiunea săvârşită de inculpatul C.A.G., se constată că limitele de pedeapsă erau de la 2 la 5 ani închisoare, având în vedere modificările aduse Legii nr. 143/2000 până la data de 01 februarie 2014, iar prin modificările aduse prin intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2012, respectiv art. 81, limitele de pedeapsă s-au modificat, sancţiunea constând în pedeapsa cuprinsă de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

Referitor la recidiva postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen., reţinut de instanţa de fond în sarcina inculpatului C.A.G., Înalta Curte constată că în mod eronat au fost reţinute aceste dispoziţii, întrucât inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 aplicată prin sentinţa penală nr. 1410 din 4 noiembrie 2006 a Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 4083 din 26 iunie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul fiind arestat la 30 martie 2007 şi liberat condiţionat la 18 martie 2008 cu un rest rămas neexecutat de pedeapsă de 158 zile închisoare.

Astfel, se constată că în mod greşit ambele instanţe au reţinut în aplicarea pedepsei inculpatului pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 starea de agravare a răspunderii penale constând în recidiva mare postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. în loc de recidiva mare postexecutorie prev. de art. 37 lit. b) C. pen. şi drept urmare, Înalta Curte va face aplicarea acestor dispoziţii privind reţinerea dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. anterior, în aplicarea pedepsei pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Prin alin. (1) din N.C.P. se verifică regimul recidivei (postcondamnatorie şi postexecutorie) şi se majorează limita pentru primul termen (1 an în N.C.P. faţă de 6 luni în vechiul C. pen., pedeapsa aplicată}.

În ce priveşte concursul de infracţiuni, se constată că potrivit C. pen. anterior pedeapsa în cazul concursului de infracţiuni este reglementată de dispoziţiile art. 34 C. pen. anterior, potrivit cărora, în situaţia în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

În N.C.P. regimul sancţionator al concursului de infracţiuni, este prevăzut de art. 39 alin. (1) lit. b), C. pen. actual instituie obligaţia pentru judecător de a adăuga la pedeapsa cea mai grea un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, ceea ce în speţa de faţă ar duce la aplicarea unor pedepse mai severe.

Referitor la pedeapsa complementară şi accesorie se reţine că, aplicarea acestor pedepse a fost determinată de condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost cercetaţi şi condamnaţi care prevăd aceste sancţiuni corelativ pedepsei principale. Înalta Curte va aplica aceste pedepse în baza art. 66 lit. a) şi b) din N.C.P. în limitele impuse de noile reglementări raportat la pedepsele principale care se vor aplica inculpaţilor, drepturile a căror exercitare a fost interzisă prin vechiul C. pen., regăsindu-se în dispoziţiile legale amintite anterior.

Pentru aceste considerente, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) din vechiul C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate de inculpaţii S.D.C. şi C.A.G. împotriva Deciziei penale nr. 286/A din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Va casa în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti , secţia I penală, şi rejudecând:

I. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale aplicată inculpatului S.D.C. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor astfel:

- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale;

- 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti ,secţia a II-a penală, rămasă definitivă prin Decizia nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor.

Va reduce pedeapsa aplicată inculpatului S.D.C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior va contopi pedeapsa astfel aplicată cu cele două pedepse de câte 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată prin sentinţa penală nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale.

Va menţine dispoziţia de revocare a beneficiului liberării condiţionate a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, (definitivă prin Decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), urmând ca în final, inculpatul S.D.C. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară de 3 ani interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

Va face aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.D.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 octombrie 2012 la 10 martie 2014.

II. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lita teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale aplicată inculpatului C.A.G. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor astfel:

- de 6 luni închisoare aplicată inculpatului C.A.G. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior (fapta din 23 iulie 2012);

- 4 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior (faptă din data de 11 octombrie 2012;

- 8 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior cu referire la art. 76 lita C. pen. anterior aplicată prin sentinţa penală nr. 228 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buftea modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti (faptă din 27 septembrie 2010);

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 208 -209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior cu referire la art 76 lit. c) C. pen. anterior (faptă din 27 septembrie 2010).

Va reduce pedeapsa de la 6 luni închisoare la 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen.

Va reduce pedeapsa de 4 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior şi cu referire la art. 5 C. pen.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. pe o durată de 1 an.

Va constata că faptele care au făcut obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 228 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buftea modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti

Va contopi pedepsele de 3 luni închisoare şi 2 ani închisoare aplicată prin prezenta decizie cu pedepsele de 8 luni închisoare şi 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 228 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buftea şi va dispune ca inculpatul C.A.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen. după executarea pedepsei principale.

Va dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

Va constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) din vechiul C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de inculpaţii S.D.C. şi C.A.G. împotriva Deciziei penale nr. 286/A din 14 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Casează în parte decizia penală atacată şi în parte sentinţa penală nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi rejudecând:

I. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. anterior pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale aplicată inculpatului S.D.C. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor astfel:

- 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale;

Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa aplicată inculpatului S.D.C. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. de la 10 ani închisoare la 6 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. anterior contopeşte pedeapsa astfel aplicată cu cele două pedepse de câte 4 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior aplicată prin sentinţa penală nr. 524 din 25 iunie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi de 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale.

Menţine dispoziţia de revocare a beneficiului liberării condiţionate a executării pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 1053 din 21 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, (definitivă prin decizia penală nr. 3266 din 26 septembrie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), urmând ca în final, inculpatul S.D.C. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare, precum şi pedeapsa complementară de 3 ani interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

Face aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.D.C., durata reţinerii şi arestării preventive de la 11 octombrie 2012 la 10 martie 2014.

II. Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. anterior după executarea pedepsei principale aplicată inculpatului C.A.G. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor astfel:

- 4 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi lit. b) C. pen. anterior pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior (faptă din data de 11 octombrie 2012;

- 8 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată cu art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior şi art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior cu referire la art. 76 lit. a) C. pen. anterior aplicată prin sentinţa penală nr. 228 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buftea modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti (faptă din 27 septembrie 2010);

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 208 -209 alin. (1) lit. e) şi i) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. anterior cu referire la art. 76 lit. c) C. pen. anterior (faptă din 27 septembrie 2010).

Reduce pedeapsa de la 6 luni închisoare la 3 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen.

Reduce pedeapsa de 4 ani închisoare la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată prin art. 81 din Legea nr. 187/2012 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. anterior şi cu referire la art. 5 C. pen.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. pe o durată de 1 an.

Constată că faptele care au făcut obiectul prezentei cauze sunt concurente cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 228 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buftea modificată prin Decizia penală nr. 326 din 15 februarie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti

Contopeşte pedepsele de 3 luni închisoare şi 2 ani închisoare aplicată prin prezenta decizie cu pedepsele de 8 luni închisoare şi 2 ani închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 228 din 2 mai 2012 a Judecătoriei Buftea şi dispune ca inculpatul C.A.G. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi lit. b) din C. pen. după executarea pedepsei principale.

Dispune aplicarea art. 65 - art. 66 alin. (1) lit. a) C. pen.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi, în sumă de câte 300 lei, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 martie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 73/2014. SECŢIA PENALĂ. Omorul (art. 174...		ICCJ. Decizia nr. 878/2014. SECŢIA PENALĂ →

ICCJ. Decizia nr. 860/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 860/2014. SECŢIA PENALĂ. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs