ICCJ. Decizia nr. 969/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 969/2014
Dosar nr. 28007/3/2013
Şedinţa publică din 18 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 706/F din 16 septembrie 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în baza art. 257 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul P.M.C., la 14 pedepse cu închisoarea de câte 2 ani pentru săvârşirea a 14 infracţiuni de trafic de influenţă.
În baza art. 65 alin. (1) C. pen. i s-a aplicat inculpatului pe lângă fiecare pedeapsă cu închisoarea pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 C. pen. au fost contopite cele 14 pedepse de câte doi ani închisoare aplicate, în final, inculpatul P.M.C. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, pe care a sporit-o cu un an, inculpatul având în final de executat pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 35 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei rezultante.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei rezultante.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută starea de arest preventiv a inculpatului P.M.C., arestat preventiv în baza MAP nr. 39/U.P. din 21 iunie 2013 emis de Tribunalul Braşov în dosarul nr. 5128/62/2013.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reţinerii şi a arestării preventive, de la 21 iunie 2013 la zi.
În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 257 alin. (1) din C. pen. şi art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 3201 C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul I.A.R., la două pedepse de câte 2 ani închisoare pentru săvârşirea a două infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 C. pen. au fost contopite cele două pedepse de câte doi ani închisoare aplicate, în final, inculpatul I.A.R. urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani stabilit în condiţiile art. 82 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei, a fost suspendată şi executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului I.A.R. de sub puterea MAP nr. 38/U.P. din 21 iunie 2013 emis de Tribunalul Braşov în dosarul nr. 5128/62/2013, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.
S-a constatat reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului I.A.R. din data de 20 iunie 2013 şi până la data punerii efective în libertate.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.M.C. la plata sumei de 6.000 RON iar pe inculpatul I.A.R. la plata sumei de 2.000 RON cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Tribunalul a reţinut următoarea situaţie de fapt:
1. La data de 17 mai 2013, inculpatul P.M.C. s-a recomandat cu numele "M.C." şi le-a pretins martorilor-denunţători B.M.B. şi B.M.N., administratorul S.C. C.I.E.V. S.R.L.Covasna, jud. Covasna, participantă la "Programul de stimulare a parcului auto naţional" derulat prin Administraţia Fondului pentru Mediu, suma de 650 RON pentru fiecare tichet suplimentar utilizabil la acest program, lăsând să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Mediului pentru a-i determina să le acorde 400 de tichete în plus faţă de cele distribuite iniţial, suma totală pretinsă nelegal fiind de 260.000 RON (aproximativ 59.000 euro).
În desfăşurarea acestei activităţi inculpatul P.M.C. a beneficiat de ajutorul inculpatului I.A.R., care, în urma solicitării şi urmând indicaţiile date de inculpatul P.M.C., la datele de 19 iunie 2013 şi 20 iunie 2013 l-a însoţit pe martorul B.M.B. la sediul Administraţiei Fondului pentru Mediu din Bucureşti în scopul ridicării a 200 de tichete suplimentare şi preluării de la acesta a sumei de 130.000 RON pretinsă nelegal de inculpatul P.M.C.
Instanţa de fond a reţinut că la data de 16 mai 2013, S.C. C.I.E.V. S.R.L. Covasna, jud. Covasna, administrată de martorul-denunţător B.M.N., a depus la sediul A.F.M. Bucureşti dosarul de validare în calitate de colector.
În ziua următoare, la data de 17 mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat telefonic pe B.M.N., s-a prezentat cu numele "M.C." şi i-a solicitat o întâlnire în Bucureşti pentru a discuta o afacere. Martorul i-a indicat să se întâlnească cu fiul său B.M.B., aflat întâmplător în Bucureşti la data respectivă, astfel că întâlnirea a avut loc în aceeaşi zi la Cafeneaua D. din Campusul Regie.
Cu prilejul acestei întâlniri, inculpatul i-a spus martorului B.M.B. că ştie despre participarea sa la Programul RABLA 2013 şi, prin relaţiile pe care le are la Ministerul Mediului, îi poate procura un număr de 400 de tichete suplimentare, cu condiţia achitării sumei de 650 RON pentru fiecare bucată.
Martorul B.M.B. s-a arătat interesat de propunere, astfel că inculpatul i-a cerut să-i trimită o copie a certificatului de înregistrare a societăţii, i-a dat numărul său de telefon şi i-a atras atenţia să dea dovadă de discreţie maximă.
În data de 18 mai 2013, cei doi s-au întâlnit din nou şi, la solicitarea martorului B.M.C. de a-i descrie modalitatea în care va intra în posesia tichetelor suplimentare, inculpatul i-a relatat că, iniţial, trebuie să valorifice tichetele primite în prima etapă a programului iar cu ocazia deplasării în Bucureşti pentru efectuarea decontului, se va întâlni cu o persoană de încredere, căreia îi va arăta că deţine suma pretinsă anterior, urmând să predea banii doar după obţinerea tichetelor suplimentare. Cu aceeaşi ocazie, inculpatul i-a solicitat martorului să-i trimită certificatul de înregistrare al societăţii pe numele "M.C.", la o adresă din Bucureşti, care s-a dovedit inexactă.
În zilele următoare, între inculpat şi martorul B.M.B. au avut loc mai multe schimburi de mesaje telefonice tip SMS având ca obiect trimiterea documentului sus menţionat şi referiri la data distribuirii primei tranşe de tichete.
În ziua de 07 iunie 2013, cu ocazia unei întâlniri ce a avut loc într-o parcare din apropierea cafenelei D., după consultarea mai multor liste cu colectori, inculpatul l-a anunţat pe martorul B.M.B. că în prima etapă i-au fost repartizate 25 de tichete, iar cele suplimentare le va primi în două tranşe de câte 200 tichete.
După această întâlnire, martorul B.M.B. s-a deplasat la sediul A.F.M., a semnat protocolul de distribuire a tichetelor valorice nr. 153 din 07 iunie 2013 şi a primit un număr de 17 tichete, ale căror serii de identificare au fost consemnate într-un proces-verbal.
În dimineaţa zilei de 08 iunie 2013, în aceeaşi locaţie, martorul B.M.B. s-a întâlnit din nou cu inculpatul P.M.C. şi i-a înmânat o cerere de distribuire a 200 de tichete suplimentare, pe care a completat-o personal, a semnat-o şi ştampilat-o dar, la solicitarea expresă a inculpatului, nu a datat-o.
În zilele următoare, martorul B.M.B. a realizat procedurile de validare a celor 17 tichete în programul informatic PSIPAN iar în dimineaţa zilei de 19 iunie 2013 s-a deplasat în Bucureşti pentru a realiza decontul şi pentru a ridica cele 200 de tichete suplimentare.
Iniţial, martorul B.M.B. s-a întâlnit în cafeneaua E. cu inculpaţii P.M.C. şi I.A.R. şi a aflat că acesta din urmă îl va însoţi la sediul A.F.M. cu scopul de prelua de la el suma de 130.000 RON. Cu această ocazie, inculpatul P.M.C. i-a relatat martorului că, după obţinerea decontului, va trebui să-l predea directorului D.V. şi l-a asigurat că totul a fost rezolvat în prealabil, inclusiv depunerea cererii pentru distribuirea celor 200 de tichete suplimentare, lăsată lui în data de 08 iunie 2013.
La finalul discuţiei, martorul B.M.B. şi inculpatul I.A.R., care s-a prezentat cu numele "D.", s-au urcat în autoturismul primei persoane cu intenţia de a se deplasa la sediul A.F.M., moment în care cel din urmă i-a cerut martorului să-i arate suma de 130.000 RON. După ce a vizualizat banii aflaţi într-o borsetă, inculpatul I.A.R. şi-a exprimat dorinţa de a-i număra, dar a fost refuzat de martor, cu motivaţia că va realiza această activitate după primirea tichetelor suplimentare.
În jurul prânzului, martorul B.M.B. a obţinut decontul în format de hârtie de la un angajat al compartimentul IT şi l-a predat învinuitului D.V., care l-a întrebat despre cererea de distribuire a tichetelor suplimentare. Martorul i-a răspuns învinuitului că documentul ar trebui să fie la el, moment în care acesta a verificat o listă cu mai multe societăţi subliniate cu culoarea verde, i-a precizat că totul este în regulă şi i-a cerut să vină după tichete în data de 25 iunie 2013. În urma insistenţelor martorului B.M.B. de a primi tichetele mai repede, învinuitul i-a spus că poate primi tichetele pe 20 iunie 2013, dată care i-a fost confirmată şi de inculpatul P.M.C. prin intermediul unui schimb de mesaje SMS.
În aceeaşi zi, în jurul orei 19:00, martorul B.M.B. şi inculpatul I.A.R. s-au deplasat din nou la sediul A.F.M. în scopul de a primi tichetele suplimentare, însă învinuitul D.V. i-a spus primei persoane că îl poate ajuta doar a doua zi, după prânz.
În data de 20 iunie 2013, în jurul orelor 13:00, în urma unor comunicări SMS, martorul B.M.B. s-a întâlnit cu inculpatul I.A.R., s-au deplasat împreună cu autoturismul la sediul A.F.M., iar acesta din urmă l-a sfătuit pe martor să meargă la directorul D.V. iar dacă este întrebat de oamenii de ordine despre scopul vizitei să nu spună că a venit după tichete.
După o aşteptare de câteva ore pe holul etajului II, învinuitul D.V. l-a condus pe martor într-o încăpere alăturată biroului său, unde a semnat procesul-verbal de distribuire şi a primit 200 de tichete, după care i-a cerut să ascundă tichetele pentru a nu fi văzute de ceilalţi colectori.
După primirea acestor tichete suplimentare, martorul B.M.B. s-a întors la maşina sa şi i-a spus inculpatului I.A.R. - care în tot acest interval îl aşteptase la autoturism - că a primit tichetele, după care au plecat împreună spre o destinaţie necunoscută, urmând ca martorul să-i remită inculpatului I.A.R. suma de 130.000 RON. Pe drum, inculpatul I.A.R. a supravegheat atent traficul rutier şi, având suspiciuni că este urmărit, a ales un traseu printre blocuri, cu străduţe strâmte şi sensuri unice. Deşi martorul B.M.B. se afla sub supravegherea organului de urmărire penală, acţiunea iniţiată de inculpat a avut ca rezultat pierderea pentru moment a contactului vizual şi audio cu martorul, ceea ce a determinat intervenţia organelor de cercetare pentru constatarea infracţiunii flagrante înainte ca inculpatul I.A.R. să intre în posesia sumei de 130.000 RON.
Cu ocazia percheziţiei corporale efectuate asupra inculpatului I.A.R., au fost identificate asupra sa telefonul marca S. cu nr. 0755.xxx.xxx, destinat exclusiv convorbirilor cu persoanele implicate în activitatea infracţională, precum şi două bileţele primite de la inculpatul P.M.C., care conţineau datele de identificare şi numerele de telefon a încă trei persoane aflate în situaţii similare cu B.M.B., cu care trebuia să se întâlnească în data de 20 iunie 2013 în scopul preluării sumelor, de bani pretinse nelegal.
2. La sfârşitul lunii mai 2013 şi în data de 08 iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat personal pe martorul S.M., administratorul S.C. M.G. S.R.L. Târgu-Mureş, s-a prezentat cu numele "C.", l-a lăsat pe acesta să înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" şi la data de 20 iunie 2013 i-a pretins, prin intermediul coinculpatului I.A.R., suma de 650 RON/tichet, respectiv suma de 32.500 RON în total (aproximativ 7.390 euro).
La solicitarea inculpatului P.M.C., în dimineaţa zilei de 20 iunie 2013 inculpatul I.A.R. s-a întâlnit cu martorul S.M., administratorul S.C. M.G. S.R.L. Târgu Mureş, la recepţia Hotelului O. din Bucureşti în scopul de a-i transmite preţul de 650 RON pentru fiecare tichet suplimentar din cele 50 solicitate anterior şi de a prelua de la acesta suma de 32.500 RON pretinsă nelegal.
Instanţa de fond a mai reţinut că la data de 17 mai 2013, martorul S.M., în calitate de asociat şi administrator al S.C. M.G. S.R.L. Târgu-Mureş, a depus documentaţia necesară la sediul A.F.M. în vederea validării ca şi colector.
La sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie 2013, înainte de semnarea protocolului şi ridicarea primei tranşe de tichete, martorul S.M. a fost contactat telefonic de inculpatul P.M.C., care i-a propus să se întâlnească personal pentru a discuta o afacere. Întâlnirea a avut loc în municipiul Târgu-Mureş iar cu această ocazie, inculpatul s-a recomandat martorului cu numele "C.", i-a spus că are cunoştinţe în rândul conducerii A.F.M. şi că îl poate ajuta în rezolvarea problemelor ce pot apărea în derularea Programului RABLA, inclusiv obţinerea de tichete suplimentare, oricâte doreşte. Martorul S.M. s-a arătat interesat de obţinerea a 50 de tichete suplimentare, inculpatul a fost mulţumit, dar nu şi-a precizat pretenţiile financiare pentru serviciul său.
În data de 08 iunie 2013, martorul S.M. s-a deplasat .la sediul A.F.M., unde a semnat protocolul şi procesul-verbal prin care a primit 6 tichete. După terminarea acestor activităţi, martorul s-a întâlnit cu inculpatul P.M.C. la o terasă din apropiere iar cu această ocazie, ultimul s-a angajat din nou că-i va obţine tichete suplimentare, sens în care i-a cerut martorului să completeze o cerere pentru 50 tichete cu toate datele necesare, mai puţin data calendaristică, angajându-se că se va ocupa el de depunere şi aprobare. Nici la această întâlnire inculpatul nu şi-a precizat pretenţiile financiare, dar a lăsat să se înţeleagă că trebuie plătit.
Pentru că aplicaţia PSIPAN nu îi permitea introducerea datelor informatice în program, în data de 19 iunie 2013, martorul S.M. s-a deplasat la sediul A.F.M., unde, în jurul orelor 20:00, a reuşit cu ajutorul angajaţilor IT să obţină decontul. În continuare, martorul a completat o cerere pentru distribuirea a 200 de tichete suplimentare şi a predat-o, împreună cu decontul, învinuitului D.V., care i-a spus să vină după tichete în data de 25 iunie 2013, deşi acestea se vor epuiza până atunci.
În dimineaţa de 20 iunie 2013, martorul S.M. a revenit la sediul A.F.M. în speranţa că va obţine tichetele suplimentare iar prin mesaje SMS a stabilit cu inculpatul P.M.C. să se întâlnească la Hotelul S.O. pentru a discuta această problemă. În schimb, după ora 10:00, în locaţia respectivă a venit inculpatul I.A.R., care l-a asigurat că va obţine tichetele solicitate dacă va achita suma de 650 RON pentru fiecare tichet. Martorul S.M. a încercat să negocieze preţul tichetelor, acţiune pe care inculpatul I.A.R. a adus-o la cunoştinţa coinculpatului P.M.C. prin mesaje SMS, însă preţul a rămas neschimbat pentru această fază a programului. Martorul nu a acceptat acest preţ şi s-a reîntors la sediul A.F.M., unde a continuat să primească mesaje SMS de la inculpatul P.M.C. pentru a accepta propunerea.
În data de 20 iunie 2013, martorul S.M. nu s-a mai întâlnit cu inculpaţii P.M.C. şi I.A.R. însă cu ocazia constatării infracţiunii flagrante, asupra acestuia din urmă s-a găsit un bileţel scris olograf care conţinea denumirea S.C. M.G. S.R.L., numărul de tichete solicitate de martor (50), preţul (650 RON), suma totală de încasat (32.500 RON), preţul tichetului pentru următoarea etapă de distribuire (450 RON) şi nr. de telefon al martorului - 0742.xxx.xxx, înscrisul fiind ridicat de organele de cercetare de la inculpatul I.A.R.
3. La începutul lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător P.V., reprezentantul S.C. I.M. S.R.L. Sebeş, jud. Alba, s-a prezentat cu numele "B.", i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine 200 tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" şi i-a pretins suma de 650 RON/tichet, în total 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).
Instanţa a reţinut că la începutul lunii mai 2013, înainte de demararea Programului RABLA 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat telefonic pe martorul-denunţător P.V., administratorul S.C. I.M. S.R.L. Sebeş, jud. Alba, şi i-a solicitat o întâlnire, ce a avut loc la sediul societăţii. În această locaţie, inculpatul s-a recomandat cu numele "B.", a afirmat că este trimis de reprezentanţii A.F.M.-ului şi îi poate obţine un număr de 200 de tichete suplimentare dacă îi plăteşte 650 RON/tichet, adică 130.000 RON. Deoarece martorul nu a răspuns concret propunerii, inculpatul i-a cerut să-l contacteze telefonic dacă se decide să apeleze la serviciile sale.
În prima tranşă, martorul P.V. a obţinut 7 tichete, iar după introducerea datelor în programul PSIPAN, la data de 19 iunie 2013 a venit în Bucureşti pentru a face decontul şi pentru a obţine tichete suplimentare. În acest sens, în jurul orelor 13:30, martorul s-a întâlnit în incinta C. Militari cu inculpatul P.M.C. şi i-a spus că are asupra sa suma de. 30.000 euro pe care i-o va da numai după primirea tichetelor suplimentare. În aceste condiţii, inculpatul i-a indicat martorului să se ducă la directorul D.V., deoarece totul este aranjat şi va obţine 200 de tichete suplimentare.
În jurul orelor 15:00, martorul P.V. a obţinut decontul şi l-a înmânat învinuitului D.V. împreună cu cererea de distribuire a 200 de tichete, fără a purta alte discuţii. Pentru a afla data primirii tichetelor, martorul l-a contactat telefonic pe inculpatul P.M.C., care i-a transmis să se cazeze până a doua zi în Bucureşti, când trebuia să primească tichetele.
În aceeaşi seară, martorul P.V. s-a cazat la Hotelul S.O. şi, în jurul orelor 20:30, s-a întâlnit în acea locaţie cu inculpatul P.M.C., care i-a cerut să se prezinte a doua zi la orele 09:30 la sediul A.F.M., unde va fi strigat de pe o listă pentru a-şi ridica tichetele. Tot atunci, s-a convenit ca, după obţinerea tichetelor, martorul să predea banii în recepţia hotelului.
În data de 20 iunie 2013, martorul s-a prezentat la sediul A.F.M., a aşteptat toată ziua tichetele suplimentare dar nu le-a primit, în ciuda promisiunilor transmise prin SMS de inculpatul P.M.C. care, după ora 17:00 nu i-a mai răspuns la telefon.
Asupra inculpatului I.A.R. a fost găsit un bileţel pe care erau scrise olograf "V., 200 x 650 = 130.000, HOTEL O., VIZAVI DE B.", ceea ce demonstrează că inculpatul respectiv trebuia să se întâlnească cu denunţătorul pentru a primi suma de 130.000 RON pretinsă nelegal, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, în condiţiile în care inculpatul a fost reţinut de organele de cercetare.
4. La data de 10 iunie 2013, în timp ce se afla în parcarea Restaurantului M. situat la ieşirea din mun. Bucureşti spre mun. Piteşti, inculpatul P.M.C. a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" şi i-a pretins martorului-denunţător M.D.M., reprezentantul S.C. E. S.R.L. Beiuş, jud. Bihor, suma de 650 RON/tichet, în total 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).
Din înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală, Tribunalul a reţinut că S.C. E. S.R.L. Beiuş, jud. Bihor, reprezentată de martorul-denunţător M.D.M., a fost validată în calitate de colector la Programul RABLA 2013 iar la data de 10 iunie 2013 martorul s-a prezentat la sediul A.F.M. din Bucureşti, a încheiat protocolul şi a ridicat pe bază de proces-verbal un număr de 9 tichete.
Întorcându-se spre domiciliu cu autoturismul condus de martorul R.V.D., acesta din urmă a oprit, conform unei înţelegeri telefonice anterioare, în parcarea Restaurantului M. situat la ieşirea din mun. Bucureşti către Piteşti, pentru a discuta cu inculpatul P.M.C. Cu această ocazie, inculpatul s-a prevalat de cunoştinţele sale în rândul funcţionarilor A.F.M. şi i-a spus martorului R.V.D. că îi poate obţine 200 de tichete suplimentare cu condiţia achitării sumei de 650 RON pentru fiecare dintre acestea.
Martorul R.V.D. a comunicat oferta şi martorului-denunţător M.D.M., care a acceptat-o şi, la solicitarea inculpatului, a completat şi i-a înmânat o cerere de distribuire tichete cu toate datele necesare, mai puţin data şi numărul de tichete solicitate.
În dimineaţa zilei de 19 iunie 2013, având asupra sa suma de 110.000 RON destinată inculpatului P.M.C., martorul M.D.M. a venit la sediul A.F.M. din Bucureşti, a realizat decontul la biroul IT la ora 09:54, a completat o nouă cerere prin care a solicitat 150 tichete suplimentare şi a înmânat ambele documente învinuitului D.V., care i-a spus că tichetele se eliberează la parterul clădirii.
După o aşteptare de câteva ore, martorul M.D.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.M.C., iar acesta i-a recomandat să se cazeze peste noapte în Bucureşti, deoarece va primi tichetele a doua zi. Martorul M.D.M. s-a cazat la Pensiunea Casa Mică, aspect adus telefonic la cunoştinţa inculpatului P.M.C., care a promis că îl va vizita în locaţia respectivă, fără a realiza acest lucru.
În data de 20 iunie 2013, martorul M.D.M. a aşteptat primirea tichetelor iar în jurul orelor 16:00, martorul H.R., purtătorul de cuvânt al A.F.M., le-a comunicat colectorilor că distribuirea tichetelor suplimentare se va realiza doar la data de 25 iunie 2013, astfel că acesta s-a deplasat la domiciliu.
În data de 20 iunie 2013, M.D.M. nu s-a întâlnit şi nu a mai luat legătura telefonic cu inculpatul P.M.C., astfel încât nu i-a putut preda suma pretinsă nelegal pentru cele 150 de tichete solicitate.
Instanţa de fond a mai reţinut că asupra inculpatului I.A.R. a fost găsit un bileţel pe care erau scrise olograf, printre altele, denumirea societăţii E., numărul de telefon al martorului M.D.M., o schiţă cu poziţionarea Pensiunii Casa Mică şi suma de 52.000 RON corespunzătoare a 80 de tichete, ce demonstrează că inculpatul respectiv trebuia să se întâlnească cu denunţătorul pentru a primi suma pretinsă nelegal, dar acest lucra nu s-a mai întâmplat datorită intervenţiei organelor de cercetare penale.
5. La data de 10 iunie 2013, după ce s-a prezentat cu numele "A." şi a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a obţine tichete suplimentare în cadrul Programului "Rabla 2013", inculpatul P.M.C. i-a pretins martorului-denunţător M.I.P., administratorul S.C. A.R. S.R.L.Târgu-Jiu şi S.C. B.R. S.R.L. Târgu-Jiu, suma de 150 euro sau 700 RON/tichet, redusă în aceeaşi zi la 650 RON/tichet pentru a-i obţine câte 200 de tichete suplimentare pentru fiecare societate, suma pretinsă nelegal în aceste împrejurări fiind de 260.000 RON (aproximativ 59.000 euro).
6. În cursul lunii iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător C.O., administratorul S.C. O.I. S.R.L. Aninoasa, jud. Hunedoara şi S.C. R.T. S.R.L. Aninoasa, s-a prezentat cu numele "A." şi, după ce a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, i-a promis obţinerea a 100 de tichete suplimentare utilizabile în Programului "Rabla 2013" cu condiţia achitării sumei de 650 RON/tichet, respectiv suma totală de 65.000 RON (aproximativ 14.770 euro).
7. La jumătatea lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător O.M.D., administratorul S.C. A.M. S.R.L. Focşani, jud. Vrancea, participantă la Programul "Rabla 2013", s-a prezentat acestuia cu numele "B.", i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine 200 tichete suplimentare şi i-a pretins în acest scop câte 650 RON/tichet, adică suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).
8. La începutul lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător M.A., administratorul S.C. M.R. S.N.C. Buzău, participantă la Programul "Rabla 2013", s-a prezentat acestuia cu numele "B.", i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine 200 tichete suplimentare şi i-a pretins în acest scop câte 650 RON/tichet, adică suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).
9. În cursul lunilor aprilie, mai şi iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător P.M., administratorul S.C. C.M.E. S.R.L. Bucureşti, s-a prezentat cu numele "M.", i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru obţinerea tichetelor suplimentare participante la Programul "Rabla 2013" şi i-a pretins suma de 650 RON/tichet, rezultând suma totală de 325.000 RON (aproximativ 73.860 euro) pentru cele 500 tichete solicitate de denunţător.
10. La data de 01 mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător S.E., reprezentantul S.C. E. S.R.L. Târgu-Mureş, s-a prezentat cu numele "C.", i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru obţinerea de tichete suplimentare participante la Programul "Rabla 2013" şi i-a pretins suma de 650 RON/tichet, rezultând suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro) pentru 200 tichete.
11. La data de 03 iunie 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător B.C., administratorul S.C. A.C.M. S.R.L. Răuceşti, jud. Neamţ, participantă la Programul "Rabla 2013", i-a creat convingerea că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a obţine un număr de 200 tichete suplimentare şi i-a pretins în acest scop câte 150 euro/tichet, în total 30.000 euro iar în data de 20 iunie 2013 şi-a redus pretenţiile la 100 euro/tichet, adică 20.000 euro.
12. În prima jumătate a lunii mai 2013 şi la data de 10 iunie 2013, inculpatul P.M.C. s-a întâlnit personal cu martorul B.E., administratorul S.C. M.I. S.R.L. Turda, jud. Cluj, i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" şi i-a pretins în acest scop suma de 650 RON/tichet, adică 130.000 RON în total (aproximativ 29.500 euro).
13. În prima jumătate a lunii iunie 2013, inculpatul P.M.C. s-a întâlnit personal cu martorul F.C.A., administratorul S.C. A.F. S.R.L. Alexandria, jud. Teleorman, i-a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu pentru a-i obţine 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" şi i-a pretins în acest scop suma de 650 RON pentru fiecare tichet suplimentar, adică 130.000 RON în total (aproximativ 29.500 euro).
14. În cursul lunii mai 2013, inculpatul P.M.C. l-a contactat pe martorul-denunţător S.Z., administratorul S.C. A.M. S.R.L. Focşani, jud. Vrancea, s-a prezentat cu numele "M.C." şi, după ce a lăsat să se înţeleagă că are influenţa necesară asupra funcţionarilor din cadrul Administraţiei Fondului pentru Mediu, i-a promis obţinerea a 200 de tichete suplimentare utilizabile în Programul "Rabla 2013" cu condiţia achitării sumei de 650 RON/tichet, respectiv suma totală de 130.000 RON (aproximativ 29.500 euro).
Tribunalul a reţinut că inculpatul P.M.C. şi-a luat numeroase măsuri de precauţie, în sensul că nu şi-a declinat identitatea reală (s-a prezentat cu numele M.C., B., A., M.), a utilizat mai multe posturi telefonice mobile cu cartele prepay destinate strict comunicării, preponderent prin mesaje SMS, cu colectorii şi cu coinculpatul I.A.R., acesta din urmă prezentându-se şi el sub un alt nume, tocmai în scopul de a nu fi identificaţi, a evitat să dea amănunte prin telefon, preferând să se întâlnească personal cu colectorii, discuţiile cu aceştia fiind purtate cu o tonalitate scăzută, în termeni aluzivi şi fără detalii privind nume şi funcţii, a evitat să intre în sediul A.F.M. pentru a nu fi recunoscut de colectorii contactaţi anterior sau de organele de urmărire penală, a evitat să primească personal banii pretinşi nelegal colectorilor şi l-a trimis în acest scop pe coinculpatul I.A.R., care a supravegheat intens persoanele şi autoturismele din jurul său pentru a stabili dacă este urmărit, împrejurări din care rezultă modul organizat în care s-a acţionat, inculpaţii înţelegând gravitatea activităţii infracţionale în care se implică precum şi consecinţele grave pentru ei în măsura în care vor fi identificaţi.
Prima instanţă a avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală coroborate cu mărturisirile inculpaţilor, judecata având loc conform procedurii reglementate de art. 3201 C. proc. pen.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate s-a avut în vedere gradul de pericol social concret ce reiese din modul organizat în care au înţeles inculpaţii să acţioneze, din urmarea produsă, ţinându-se cont de contribuţia avută de fiecare inculpat în susţinerea activităţii infracţionale, precum şi din datele ce caracterizează persoana fiecăruia dintre cei doi inculpaţi, constatând în acest sens că acestea sunt persoane pe deplin integrate în societate, care înainte de reţinerea din această cauză desfăşurau şi o activitate prin care obţineau în mod licit venituri, aspecte care rezultă din înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei, nu sunt cunoscute cu antecedente penale, fiind în cauza de faţă la primul conflict cu legea penală.
Instanţa a mai reţinut şi împrejurarea că iniţial în cauză inculpaţii au ales să adopte o atitudine nesinceră, negând comiterea infracţiunilor pentru care erau cercetaţi, revenind ulterior abia în faţa instanţei asupra susţinerilor iniţiale, inculpatul P.M.C. făcând şi un denunţ privind implicarea altor persoane în activitatea infracţională, aspecte care urmează a fi lămurite de organele de cercetare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul P.M.C., criticând-o pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei şi a modalităţii de executare, solicitând înlăturarea sporului şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 31 l/A din 30 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Sentinţei penale nr. 706 din 16 septembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, s-a dedus durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului P.M.C. de la 21 iunie 2013 la zi şi s-a menţinut starea de arest preventiv a acestuia.
Pentru a pronunţa această decizie, curtea a reţinut următoarele:
Judecătorul fondului a făcut o analiză completă a mijloacelor de probă care îi incriminează pe fiecare dintre inculpaţi, concluziile pertinente privind situaţia de fapt şi încadrarea juridică fiind pe larg expuse în considerentele sentinţei, pe care Curtea şi le însuşeşte în întregime, nefiind astfel cazul de a le mai relua.
În mod corect prima instanţă a constatat că faptele prezintă un pericol social concret ridicat, împrejurările şi modalitatea în care au fost comise, urmarea produsă, gradul de implicare în activitatea infracţională reliefând o periculozitate sporită a inculpatului P.M.C., astfel că se justifică aplicarea sporului de 1 an închisoare, cât şi executarea pedepsei rezultante într-un loc de deţinere.
În acest context, caracterul neîntemeiat al motivului de apel formulat de inculpatul P.M.C. apare ca fiind evident, în opinia Curţii lipsa antecedentelor penale neputând constitui un motiv suficient care să justifice aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau 861 C. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul P.M.C., solicitând, întemeiat pe dispoziţiile art. 385 pct. 172 C. proc. pen, reţinerea de circumstanţe atenuante, cea prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi cea specială, prevăzută de art. 19 din Legea protecţiei martorilor.
Analizând recursul formulat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul declarat de inculpatul P.M.C. este nefondat, urmând a fi respins ca atare, pentru cele ce succed:
Conform art. 12 din Legea nr. 255/2013, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a C. proc. pen., declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.
În consecinţă, instanţa urmează să analizeze respectarea termenul de declarare a căii de atac, cât şi cazurile de casare, în conformitate cu normele C. proc. pen. anterior.
Cazul de casare prevăzut de art. 385 pct. 17 C. proc. pen. - când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.
Termenul de astăzi, 18 martie 2014, este primul termen stabilit pentru judecarea recursului, motivele scrise ale recursului fiind depuse la 13 martie 2014.
Recurentul a criticat decizia în principal cu privire la individualizarea sancţiunii prin nereţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, solicitând şi aplicarea celei speciale prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002, făcând referire, în subsidiar, la aplicarea legii penale mai favorabile.
În ceea ce priveşte criticile referitoare la individualizarea sancţiunii în raport de prevederile Codului penal anterior, instanţa constată că modificarea adusă cazurilor de casare prin Legea nr. 2/2013, în vigoare la data pronunţării apelului, exclude posibilitatea analizei criticii formulate.
Astfel, după data de 16 februarie 2013, cazul de casare de la art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. anterior, permite instanţei să analizeze sancţiunea doar în ceea ce priveşte aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege. Abrogarea dispoziţiei referitoare la posibilitatea de a examina aplicabilitatea sau nu a circumstanţelor atenuante sub aspectul reducerii pedepsei potrivit dispoziţiilor C. pen. anterior, decurge din limitarea căii de atac a recursului la probleme de drept.
În sensul Legii nr. 2/2013, orice reformare a hotărârii pronunţate în apel este strict legată de aplicarea legii. Astfel, având în vedere că înlăturarea pct. 14 din textul de lege al art. 3859 C. proc. pen. anterior este echivalentă cu o limitare a cazurilor de casare, instanţa de recurs nu poate examina în cauza de faţă critica referitoare la individualizarea pedepsei în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. anterior.
În ceea ce priveşte aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, instanţa constată că textul invocat are următorul conţinut: persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."
Adresa DNA atestă faptul că dosarul în care a formulat denunţ recurentul este în curs de cercetare. Astfel încât nu este incident textul invocat.
În ceea ce priveşte aplicarea legii mai favorabile, instanţa de recurs constată că este în prezenţa situaţiei descrise de art. 5 C. pen. şi anume - aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.
Analizând sub acest aspect recursul declarat în cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
În examinarea legii incidente cu privire la acuzaţia formulată faţă de recurent, instanţa urmează să analizeze:
a) Influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunii pentru care este acuzat. În examinarea acestui criteriu, instanţa verifică dacă fapta mai este incriminată de legea nouă, respectiv dacă legea nouă poate retroactiva, ca fiind mai favorabilă cu privire la încadrarea juridică;
b) Consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării recursului. În examinarea acestui criteriu instanţa va avea în vedere caracterul unitar al dispoziţiilor referitoare la pedeapsă şi circumstanţele de individualizare în raport de încadrarea juridică dată faptei;
c) Instituţiile autonome în raport de incriminare şi sancţiune decurgând din incriminare, respectiv art. 37 lit. a) C. pen. anterior, art. 61 C. pen. anterior, după caz.
Examinarea încadrării juridice dată faptei, ca urmare a situaţiei tranzitorii este necesară atât pentru a verifica dacă abrogarea unor texte de lege este echivalentă cu o dezincriminare, cât şi ca situaţie premisă, pentru a face analiza în concret a consecinţelor cu privire la sancţiune.
Pedeapsa decurge din norma care incriminează fapta. Unitatea dintre incriminare şi pedeapsă exclude posibilitatea, în cazul legilor succesive, de a combina incriminarea dintr-o lege, cu pedeapsa dintr-o altă lege. Aceeaşi unitate împiedică şi combinarea dispoziţiilor de favoare privitoare la circumstanţe agravante şi atenuate, acestea participând în egală măsură la configurarea cadrului legal unitar pe baza căruia se stabileşte incriminarea şi se individualizează sancţiunea penală.
Pentru a compara cele două legi, instanţa trebuie să analizeze consecinţele faptei în legea în vigoare la data săvârşirii ei (încadrarea juridică dată în rechizitoriu şi sancţiunile ce decurg din incriminare) şi consecinţele faptei în urma intrării în vigoare a legii noi. Astfel, pentru a vedea cum este sancţionată fapta în legea nouă, trebuie mai întâi să se stabilească dacă şi cum anume este încadrată juridic acuzaţia în legea nouă.
Art. 257 alin. (1) C. pen. anterior
"Traficul de influenţă
Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să creadă că are influenţă asupra unui funcţionar pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuţiile sale de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 10 ani."
Art. 291 alin. (1) C. pen.
"Traficul de influenţă
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani."
Este, astfel, esenţial că, nici chiar în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate să facă o nouă individualizare a sancţiunii, fiind obligată să reducă proporţional sancţiunea stabilită de instanţa de apel (către minimum, mediu, sau maximul special), în raport de limitele prevăzute de legea nouă.
Aşadar, în aplicarea legii penale mai favorabile, instanţa de recurs nu poate stabili o sancţiune către minimul special prevăzut de legea nouă, dacă instanţa de apel a stabilit aceeaşi sancţiune către maximul special prevăzut de legea veche, aşa cum nu este posibilă nici situaţia inversă, stabilirea legii penale mai favorabile făcându-se în raport de sancţiune. În speţă, se observă că limitele minime speciale sunt identice, astfel că, dată fiind sancţiunea orientată spre minimul special, sub acest prim aspect, legea nouă nu este mai favorabilă şi nu poate retroactiva.
Conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă, adică tot potrivit legii vechi.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 21 iunie 2013 la 18 martie 2014.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M.C. împotriva Deciziei penale nr. 311/A din 30 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 21 iunie 2013 la 18 martie 2014.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 martie 2014.
Procesat de GGC - AM
| ← ICCJ. Decizia nr. 961/2014. Penal. Alte cereri privind judecata... | ICCJ. Decizia nr. 987/2014. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... → |
|---|
