ICCJ. Decizia nr. 125/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI
Decizia nr. 125/2013
Dosar nr. 7604/1/2012
Şedinţa publică de la 27 mai 2013
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 732 din data de 7 mai 2012, pronunţată în Dosarul nr. 1478/1/2007, Înalta Curte, secţia penală, a dispus:
În baza art. 248 raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a hotărât încetarea procesului penal faţă de inculpatul M.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
II. În baza art. 248 raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul T.A. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
III. În baza art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) şi c şi art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani, în conformitate cu art. 862 C. pen.
A stabilit ca pe durata termenului de încercare, inculpatul M.I. se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a)-d) C. pen. şi anume:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Buzău;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale, a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.
IV. În baza art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata B.M. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În baza art. 861 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani şi 6 luni, în conformitate cu art. 86 C. pen.
Pe durata termenului de încercare, inculpata B.M. se va supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a)-d) C. pen. şi anume:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza dispoziţiilor art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
În baza art. 65 C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.
În conformitate cu art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpaţii M.M., T.A., M.I. şi B.M., în solidar, la plata despăgubirilor civile către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale în sumă de 8.544.807,75 RON.
În baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., a obligat inculpaţii M.M., T.A., şi M.I., în solidar, la plata despăgubirilor civile către partea civilă Ministerul Apărării Naţionale în sumă de 3.194.750,03 RON.
A menţinut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor, conform ordonanţei nr. 6/P/2005 din 11 august 2006 (filele 3, 43, 56 şi 76 vol. VIII urmărire penală), după cum urmează:
Pentru inculpatul M.M.:
- autoturism marca A. cu numărul de înmatriculare X;
- remorcă cu numărul de înmatriculare X.
Pentru inculpatul T.A.:
- apartament situat în Bucureşti, Bd. Ion Mihalache, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu SC R. SA
Pentru inculpatul M.I.:
- autoturism D. cu numărul de înmatriculare X
Pentru inculpata B.M.:
- autoturism DAEWOO Matiz cu numărul de înmatriculare X.
Inculpaţii B.M. şi T.A. au fost obligaţi la plata sumei de câte 10.050 Iei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 50 lei, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Inculpaţii M.M. şi M.I. au fost obligaţi la plata sumei de câte 10.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 din 15 februarie 2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, secţia pentru combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:
- general maior (în rezervă) M.M., fost comandant al UM X Bucureşti, pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, prevăzuta de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi infracţiunea prevăzuta de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
- general de brigada (în rezervă) T.A., fost locţiitor al comandantului UM X Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în forma calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- colonel (în rezervă) M.I., fost şef al Secţiei achiziţii şi contabil şef al UM X Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- maior B.M., fost sef Birou marketing la UM X Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.
Prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus:
- scoaterea de sub urmărire a învinuiţilor It-col. A.D.A., It-col. S.T., mr. M.D., mr. (rezervă) G.D.L., mr. V.S., mr. B.M., It-col. R.I., col. (rezervă) M.N., col. N.G., mr. E.C.D. şi mr. M.I. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.;
- scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului g-l brigada (rezervă) T.A. pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual prevăzuta de art. 289 C. pen.;
- scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului It.-col. R.I., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002;
- menţinerea sechestrului asigurător aplicat asupra bunurilor g-l. mr. (rezervă) M.M., g-l. brigadă (rezervă) T.A., col (rezervă) M.I. şi mr. B.M.;
- revocarea sechestrului asigurător aplicat asupra bunurilor învinuiţilor It.-col. A.D.A., It-col. S.T., mr. M.D., mr. (rezervă) G.D.L., mr. V.S., mr. B.M., It.-col. R.I., col. (rezervă) M.N., col. N.G., mr. E.C.D. şi mr. M.I.;
- disjungerea cauzei şi constituirea unui dosar penal, în care se vor efectua cercetări cu privire la operaţiunile financiar-bancare, inclusiv cele din străinătate, pentru a se stabili daca s-au comis sau nu infracţiuni de corupţie.
Pentru a dispune trimiterea în judecată a inculpaţilor, s-au reţinut următoarele:
Comandamentul Logistic întrunit, respectiv UM X Bucureşti, este subordonat Statului Major General din Ministerul Apărării şi se ocupa cu achiziţiile publice la nivel central.
În perioada15 octombrie 2002-04 februarie 2005, comandantul comandamentului Logistic, restructurat la 01 noiembrie 2003 în Comandamentul Logistic întrunit, a fost g-l. mr. (rezervă) M.M.
În această calitate, M.M. a condus şi coordonat întreaga activitate a unităţii, iar ca ordonator secundar de credite, a realizat „managementul resurselor umane, materiale şi financiare la nivelul comandamentului şi structurilor subordonate”. Tot ca atribuţie funcţională, acesta „a condus şi dezvoltat sistemul de achiziţii şi valorificări al comandamentului în concordanţă cu legislaţia în vigoare”.
Locţiitor al comandantului UM X Bucureşti şi Şef al Direcţiei tehnice-materiale a fost gl. de brigadă (rezervă) T.A., iar după reorganizare, până în luna februarie 2005 când a fost trecut în rezervă, locţiitor al comandantului Comandamentului Logistic întrunit, calitate în care a coordonat în mod direct „derularea corectă, cu respectarea legalităţii a activităţii de achiziţii” din cadrul unităţii.
Col. (rezervă) M.I. a îndeplinit funcţia de şef Secţie achiziţii din cadrul aceleiaşi structuri, subordonat nemijlocit locţiitorului comandantului.
Potrivit fişei postului, acesta „conduce activitatea secţiei în scopul asigurării şi desfăşurării procedurilor de achiziţii pentru furnizarea produselor sau serviciilor prevăzute în programul anual al achiziţiilor publice, repartizează sarcini specifice secţiei şi participă la desfăşurarea procedurilor de achiziţii”.
Din 01 noiembrie 2003, M.I. a îndeplinit funcţia de şef Secţie financiar-contabilă, structură specializată subordonată nemijlocit ordonatorului secundar de credite, calitate în care răspundea de solicitarea fondurilor băneşti necesare pentru plata materialelor şi prestărilor de servicii ce fac obiectul aprovizionării unităţii. În calitate de contabil sef, acesta „asigura ca utilizarea resurselor financiare ale Comandamentului să se facă în strictă conformitate cu prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli”, „asigura viza de control financiar preventiv propriu (...)” şi „asigura oprirea, înainte de efectuarea tuturor operaţiilor patrimoniale care nu sunt legale, necesare sau economicoase”.
Mr. B.M. a îndeplinit funcţia de sef Birou marketing din cadrul Secţiei de achiziţii a UM X Bucureşti, în subordinea nemijlocită a col. (rezervă) M.I. În această calitate „coordonează şi conduce organizarea şi desfăşurarea procedurilor de achiziţii pentru materiale servicii şi lucrări clasa a II-a urmărind, verificând şi controlând întocmirea şi redactarea de către subordonaţi a următoarelor documente:
- Raport către comandant privind studiul de marketing al pieţei interne şi justificarea selecţiei procedurii;
- Raport către comandant cu justificarea selecţiei procedurii;
- Nota justificativă privind circumstanţele de utilizare a procedurii;
- Nota privind estimarea valorii fără TVA pentru achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor clasa a II-a;
- Anunţul de intenţie privind organizarea unei achiziţii publice pentru produse, lucrări sau servicii clasa a II-a;
- Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei la procedura de achiziţie publică pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.”
În subprogramul anual de achiziţii publice din 14 februarie 3003 al Comandamentului Logistic întrunit pe anul 2003, actualizat succesiv la 31 martie 2003 sub nr. G 5072, la 05 iunie 2003 sub nr. G 9061 şi la 23 decembrie 2003 sub număr A 1799, au fost prevăzute articole de îmbrăcăminte din ţesătura R., cu detalieri pe categorii de echipament.
Subprogramul anual din 14 februarie 2003 şi actualizarea din 31 martie 2003, au fost fundamentate pe cererile categoriilor de forţe ale armatei, direcţiilor centrale şi comandamentelor de armă, potrivit centralizatoarelor cu necesarul de articole de îmbrăcăminte înaintate de către acestea.
Achiziţia de ţesătura R. şi nu de articole de îmbrăcăminte a fost inclusă pentru prima dată în subprogramul anual la actualizarea din 05 iunie 2003, pentru o cantitate de 410.000 ml pentru costum, scurtă, şapcă şi 200.000 ml pentru cămaşă, în valoare totală de 155.295.000.000 ROL, fără ca pentru această modificare să existe vreo fundamentare. Modificarea A 1799 din 23 decembrie 2003 reprezintă în fapt bunurile materiale efectiv achiziţionate.
În opinia acuzării, cantitatea de ţesătură R. nu a fost fundamentată corect, pe baza cererii structurilor din minister, aprovizionarea depăşind cu peste 200.000 ml cantitatea maximă admisă de norme.
Toate actualizările, inclusiv cantităţile au fost stabilite de g-l. brigadă T.A. şi au fost aprobate de g-l. mr. (rezervă) M.M.
Prin Raportul nr. G 6203 din 12 aprilie 2003 (întocmit de col T.A. şi col. M.I., vizat de contabilul şef It.-col. R.I. şi de jurist, mr. M.I., aprobat de comandant g-l. mr. (rezervă) M.M., s-a hotărât organizarea licitaţiei deschise pentru ţesătura R., valoarea estimată a achiziţiei fiind de 155,3 miliarde ROL.
Pentru desfăşurarea licitaţiei deschise, anterior actualizării din 05 iunie 2003 a Subprogramului anual şi fără estimarea preţului pe baza unor analize sau documentaţii, a fost întocmită Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei - D.E.P.O., înregistrată la unitate sub nr. G 8693 din 30 mai 2003.
Conform procesului verbal de deschidere a ofertelor nr. G 10519 din 30 iunie 2003, pentru ţesătura R. mozaic culori pădure pentru costum, şapca şi scurtă au depus oferte trei societăţi comerciale, iar pentru ţesătura R. mozaic culori pădure pentru cămaşă au depus oferte tot trei societăţi comerciale, toţi ofertanţii fiind declaraţi calificaţi în ceea ce priveşte eligibilitatea, înregistrarea, capacitatea tehnică şi capacitatea economico-financiară.
În ceea ce priveşte propunerile tehnice pentru ţesătura R. cămaşă au fost descalificate toate firmele pentru că nu respectau cerinţele tehnice. Una dintre societăţi - SC T.G. SRL a fost descalificată pentru ambele tipuri de ţesături, întrucât nu a prezentat buletine de analiză eliberate de laboratoare neutre autorizate. În final, procedura de licitaţie deschisă a fost anulată, motivat de faptul că propunerea financiară a SC G.C. SRL depăşea valoarea fondurilor alocate, deşi în raport de sumele neangajate, prin încheiere de contracte, din contul bugetar 26 rezulta că existau fonduri disponibile, astfel încât, în opinia acuzării, nu se impunea anularea procedurii şi organizarea unei noi proceduri de licitaţie.
Pentru noua licitaţie programată iniţial pe 28 august 2002, decalată apoi la 08 septembrie 2003, s-a hotărât achiziţionarea unei cantităţi totale de 665.000 ml ţesătura R., din care 590.000 ml mozaic culori pădure şi 75.000 ml culoare neagră.
Raportul pentru declanşarea acestei proceduri a fost întocmit de mr. B.M., vizat de şeful Secţiei achiziţii, col (rezervă) M.I. şi aprobat pentru comandant de g-l. brigadă (rezervă) T.A.
În opinia Parchetului, nici de această dată nu s-a fundamentat în mod corect cantitatea de ţesătura R., pe baza cererilor structurilor ministerului, depăşindu-se cu 135.350 ml cantitatea maximă ce putea fi aprovizionată în anul 2003. Ca şi la prima licitaţie, preţul nu a fost estimat pe baza unor studii sau documente. Totodată, procedura s-a declanşat deşi preţul estimat pe metru liniar era mult mai mare, în condiţiile în care UM X Bucureşti nu avea fonduri suplimentare pentru ţesătura R. faţă de licitaţia anterioară, încălcându-se astfel prevederile art. 23 din H.G. nr. 461/2001.
Pentru licitaţia deschisă din 08 septembrie 2003 a fost întocmit D.E.P.O. la nivelul Biroului marketing din cadrul Secţiei achiziţii, înregistrat la unitate sub nr. G 12656 din 05 august 2003, document care prezenta mai multe modificări faţă de documentaţia întocmită pentru prima licitaţie, în mare parte în defavoarea unităţii, astfel cum se precizează în actul de trimitere în judecată.
Din examinarea documentelor prezentate de firmele participante se impune concluzia vicierii rezultatului licitaţiei din 08 septembrie 2003 prin hotărârea comisiei privind calificarea firmei SC T.G. SRL, deşi aceasta nu îndeplinea criteriile de eligibilitate, înregistrare şi cerinţe minime referitoare la capacitatea tehnică şi economico-financiară. Totodată, în mod nelegal comisia de evaluare a descalificat firmele U. şi C., neîncadrarea în specificaţiile tehnice referitoare la reflexia în infraroşu trebuind a avea drept consecinţă depunctarea, potrivit fişei de date a achiziţiei şi nu descalificarea celor două societăţi.
Contestaţiile formulate au fost respinse, fără o întrunire a comisiei de evaluare pentru dezbatere şi înainte de primirea punctului de vedere de la Ministerul Finanţelor Publice, care recomanda o reverificare.
Contractul a fost încheiat de UM X Bucureşti cu T.G.N., la data de 26 septembrie 2003, contrar prevederilor art. 51 din Ordinul M.141/2002 al ministrului apărării naţionale pentru aprobarea „instrucţiunilor privind achiziţiile publice în M.A.N”, potrivit cărora contractele de import pentru produsele şi serviciile prevăzute în Planul anual de achiziţii publice se derulează de către Departamentul pentru armament, prin comisionar.
Contractul iniţial a fost modificat succesiv prin acte adiţionale, transformându-se în contract multianual şi s-a trecut într-un alt an bugetar, fără să fie aprobate credite de angajament.
Toate actele adiţionale au fost în defavoarea unităţii militare.
Ministerul a efectuat o cercetare administrativă în legătură cu modul de derulare a acestui contract şi a reţinut ca pagubă contravaloarea cantităţii de ţesătura R. neaprovizionată.
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a rezultat că suma de 28.719.454.432,62 ROL, reprezentând 697.141,82 euro, constituie prejudiciu pentru bugetul M.A.N.
Toată ţesătura R. achiziţionată prin contractul nr. X/2003 a fost produsă şi expediată din Turcia. Deşi acest lucru contravenea documentelor licitaţiei, iar marfa era de calitatea a II-a, g-l. mr. (rezervă) M.M. nu a luat măsuri de reziliere a contractului.
UM X Bucureşti a încheiat cu aceeaşi firmă, prin aplicarea procedurii de negociere cu o singură firmă, contractul nr. 300 din 20 noiembrie 2003.
Toate actele pentru achiziţia de ţesătura R. cămăşi au fost întocmite de mr. B.M., col (rezervă) M.I., g-l. brigadă (rezervă) T.A. şi aprobate de gl. mr. (rezervă) M.M. Ulterior, la data de 19 noiembrie 2004, deşi nejustificat de necesităţile armatei, Comandamentul Logistic întrunit a încheiat cu firma T.G., pentru cantitatea de 30.000 ml ţesătura R. mozaic culori pădure, în valoare de 373.500 euro, contractul din 19 noiembrie 2004, prin comisionar CN R. SA şi s-a încercat transformarea acestuia în contract multianual în baza unor rapoarte întocmite de gl. Mr. (rezervă) M.M.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că, în drept:
- fapta g-l. mr. (r) M.M., care, în calitate de comandant al UM X Bucureşti şi ordonator secundar de credite, în 2003-2004 şi-a încălcat în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale atribuţiile funcţionale, atât privitoare la licitaţia publică de ţesătura R. din septembrie 2003, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.200 ROL, cât şi în legătura cu încheierea şi derularea contractului nr. x/2003, prin care s-a produs o pagubă de 28.719.454.432,62 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta aceleiaşi persoane, care în cursul lunii septembrie 2003 a aprobat angajamentul financiar pentru derularea contractului nr. X/2003, deşi cunoştea că nu exista fonduri bugetare aprobate, constituie infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002.
- fapta g-l. brigadă (r) T.A., care în calitate de şef al Direcţiei tehnico-materiale şi locţiitor al comandantului UM X Bucureşti, în perioada 2003-2004, şi-a încălcat, cu ştiinţă şi în mod repetat, atribuţiile funcţionale, relativ la achiziţia publică de ţesătura R., prin modificarea documentaţiei şi a specificaţiilor tehnice, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.500 ROL şi relativ la încheierea şi derularea contractului nr. x/2003, prin care s-a produs o pagubă de 28.719.454.432,62 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fapta col. (r) M.I., care în calitate de şef al secţiei de achiziţii şi apoi de contabil şef al UM X Bucureşti, în perioada 2003-2004, şi-a încălcat cu ştiinţă şi în mod repetat atribuţiile funcţionale relativ la achiziţia de ţesătura R., prin modificarea nejustificată a documentaţiilor, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.500 ROL şi cu privire la derularea contractului nr. X/2003, prin care s-a produs o pagubă de 28.719.454.432,62 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- fapta mr. B.M., şef Birou marketing la UM X Bucureşti, care în cursul anului 2003 si-a încălcat cu ştiinţă sarcinile de serviciu, modificând documentaţiile de licitaţie în detrimentul unităţii militare, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.500 iei (ROL), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.
Mijloacele de probă propuse prin actul de acuzare au fost menţionate în rechizitoriu. Astfel, actul de inculpare se fundamentează pe: documentele UM X Bucureşti privind licitaţia publică de ţesătura R. din iunie 2003, documentele aceleaşi unităţi privind licitaţia publică cu acelaşi obiect din septembrie 2003, contractul din 26 septembrie 2003 împreună cu cele 10 acte adiţionale, contractul din 20 noiembrie 2003, contractul din 19 noiembrie 2004, rapoarte şi alte acte interne ale unităţii privind achiziţiile publice, actele întocmite de Direcţia audit Intern, procesul verbal de cercetare administrativă împreună cu actele anexă, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul D.N.A., cu obiecţiunile persoanelor acuzate şi completările ulterioare, declaraţiile de martori şi declaraţiile persoanelor acuzate.
Înalta Curte a fost sesizată la data de 15 februarie 2007, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 28 martie 2007. Cercetarea judecătorească a început la data de 03 martie 2008, după asigurarea dreptului la apărare, verificarea regularităţii actului de sesizare, examinarea cererilor şi excepţiilor referitoare la urmărirea penală.
Administrarea, în condiţii de publicitate şi contradictorialitate, a probelor propuse de acuzare în rechizitoriu şi respectiv a probelor admise la cererea apărării şi acuzării, a fost consemnată în încheierile de şedinţă. În cauză au dat declaraţii inculpaţii B.M., M.I., T.A. şi M.M. În cursul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi martorii Ş.C., S.E., D.G.S., G.R.A., D.C., N.M.A.C., P.M.A., V.M., B.C.R., B.F., A.D.A., S.T., M.D., B.M., V.S., N.V.I.L., G.D.L., S.I., P.M.R., P.M., I.N., I.M., C.I., N.M., L.V., M.C.I., E.C.D., N.G., M.N., M.I., L.G., I.C.V., S.M., S.M. şi R.I. din rechizitoriu, martorii S.E. şi B.E. propuşi de inculpatul M.M., a fost efectuată o expertiză contabilă judiciară şi au fost audiaţi experţi în procedura achiziţiilor.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte, secţia penală, a constatat că acuzaţiile aduse prin rechizitoriu inculpaţilor trimişi în judecată, apreciate ca fiind infracţiunile prevăzute de art. 248 C. pen raportat la art. 2481 C. pen. (în formă continuată) pentru M.M., T.A., M.I., B.M., iar în ceea ce îl priveşte doar pe M.M. şi de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002, au fost, astfel cum rezultă din secţiunea „în drept” a rechizitoriului, următoarele:
Inculpatul M.M. (comandantul UM X, Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achiziţiile publice ale armatei, la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL şi de 28.719.454.432,62 ROL atunci când:
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale cu privire la licitaţia publică de ţesătură R. din septembrie 2003;
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale în legătură cu încheierea contractului de achiziţie a ţesăturii;
- a aprobat angajamentul financiar pentru derularea contractului nr. X/2003, cu privire la ţesătura R. deşi cunoştea că nu există fonduri bugetare aprobate.
Inculpatul T.A. (şef al Direcţiei Tehnico Materiale şl locţiitor al comandantul UM X, Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achiziţiile publice ale armatei, la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL şi de 28.719.454.432,62 ROL atunci când:
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale cu privire la licitaţia publică de ţesătură R. din septembrie 2003, modificând documentaţia;
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale cu privire la licitaţia publică de ţesătură R. din septembrie 2003, modificând specificaţiile tehnice;
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale în legătură cu încheierea contractului de achiziţie a ţesăturii R. nr. X/2003;
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale în legătură cu derularea contractului de achiziţie a ţesăturii R. nr. X/2003.
Inculpatul M.I. (şef secţie achiziţii şi contabil şef la UM X Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achiziţiile publice ale armatei] la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL şi de 28.719.454.432,62 ROL atunci când:
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale cu privire la achiziţia de ţesătură R. din septembrie 2003, modificând documentaţia;
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale în legătură cu derularea contractului de achiziţie a ţesăturii R. nr. X/2003.
Inculpata B.M. (şef birou marketing la UM X Comandamentul Logistic Întrunit, unitate care se ocupă cu achiziţiile publice ale armatei, la nivel central) a produs o pagubă de 85.448.077.200 ROL, atunci când:
- şi-a încălcat atribuţiile funcţionale cu privire ia achiziţia de ţesătură R. din septembrie 2003, modificând documentele de licitaţie în detrimentul unităţii militare.
În apărarea lor, inculpaţii au depus la dosar „note scrise” şi/sau „concluzii scrise”, în care au solicitat următoarele:
Inculpatul M.M. a solicitat achitarea pentru infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. şi încetarea procesului penal dată fiind intervenirea prescripţiei pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002, în sprijinul soluţiei fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):
- procedura de achiziţie publică a fost consecinţa unor decizii colective;
- nu a îndeplinit acte în exercitarea atribuţiilor de serviciu care să se circumscrie elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen.;
- nu s-a abţinut de la exercitarea actelor conforme atribuţiilor de serviciu care să se circumscrie elementului material al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen.;
- nu avea obligaţia verificării modului de desfăşurare a licitaţiei;
- la nivelul instituţiilor cu personalitate juridică aflate în structura Ministerului Apărării şi Statului Major au fost înfiinţate şi funcţionează servicii de audit, subordonate direct şi nemijlocit conducătorilor instituţiilor respective, care au aprobat desfăşurarea procedurilor;
- inculpatul M.M. nu era abilitat de lege să rezolve contestaţiile, acestea se rezolvă în condiţiile legii achiziţiilor publice şi cei interesaţi trebuiau să se adreseze Comisiei Naţionale de soluţionare a contestaţiilor;
- aprobarea a 10 acte adiţionale la contractul nr. X/2003, s-a făcut în baza unei înţelegeri între M.A.N. şi T. fără să se producă prejudicii sau tulburări însemnate bunului mers al unităţii militare sau M.A.N. prin prelungirea acestor contracte;
- acceptarea, la încheierea contractului, stabilirii preţului la cursul euro-dolar, nu constituie o modificare în defavoarea M.A.N.;
- referitor la acuzaţia că inculpatul a aprobat negocierile cu o singură sursă şi a semnat contractul nr. 300/203, se apreciază că inculpatul nici nu putea să facă altfel pentru că armata trebuia să fie echipată unitar, cu acelaşi tip de ţesătură. Cu alte cuvinte, inculpatul nu a făcut altceva decât să respecte „uniformitatea uniformei”;
- referitor la acuzaţia că inculpatul a indus în şedinţele de lucru necesitatea aprovizionării cu ţesătură R. de la firma T., apreciază că nu a fost dovedită, fiind invocate doar declaraţiile unor martori;
- nu e de preferat a fi luat în calcul de instanţă un raport de constatare tehnico-ştiinţifică făcut de un reprezentant al D.N.A., angajat al D.N.A., care nu prezintă garanţii de independenţă în raporturile cu toate părţile;
- referitor la acuzaţia că inculpatul nu a luat măsuri de obligare la penalităţi de întârziere sau de reziliere a contractului, se apreciază că nu are legătură cu prejudiciul;
- nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (vinovăţia, urmarea imediată - „o tulburare însemnată” sau „o pagubă”, elementul material).
Inculpatul T.A. a solicitat achitarea, în sprijinul soluţiei fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):
- la nivelul instituţiilor cu personalitate juridică aflate în structura Ministerului Apărării şi Statului Major au fost înfiinţate şi funcţionează servicii juridice, subordonate direct şi nemijlocit conducătorilor instituţiilor respective;
- criteriul preţ, stabilit la prima licitaţie, din 30 iunie 2003, nu are ce căuta într-o achiziţie publică din domeniul militar;
- nu i se poate imputa modul în care ceilalţi semnatari ai notelor raport şi-au îndeplinit atribuţiile la momentul elaborării, promovării, avizării, respectiv aprobării notelor raport;
- referitor la preţul practicat, deşi s-a întocmit un raport de către un specialist al D.N.A., trebuie să se aibă în vedere că materialul ales era mai rezistent, fapt demonstrat prin aceea că s-a schimbat norma de echipare (s-a ajuns de la două costume la 2 ani la două costume la 4 ani), iar specificaţia tehnică modificată de inculpatul Tilincă se foloseşte şi în acest moment;
- în condiţiile în care actul material al inculpatului este faptul că nu a estimat preţul corect şi nu a fundamentat corect cantitatea, cantitate care, ulterior, prin raportul de expertiză administrat în cauză, s-a concluzionat că reprezintă doar 14% din cantitatea necesară, era evident că această fundamentare nu are, sub nicio formă, ca urmare crearea unui prejudiciu;
- prin avizul său nu s-a cauzat nicio tulburare şi nicio pagubă în patrimoniul Ministerului Apărării.
Inculpatul M.I. a solicitat achitarea, în sprijinul soluţiei fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):
- criteriile de aprovizionare şi achiziţie trebuiau să fie în primul rând de ordin tehnic şi ulterior economic, fără a accepta ca un criteriu economic să înlăture criteriul tehnic;
- avizul de control financiar preventiv a fost acordat de către M.F.P. şi de către Comisia de audit public intern a Ministerului Apărării Naţionale;
- estimarea preţului şi fundamentarea calităţii ţesăturii nu reprezintă elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen., achiziţia fiind impusă de beneficiar;
- achiziţia prin R. ar fi determinat costuri mai mari;
- Comandamentul Logistic Întrunit avea nu numai atribuţia aprovizionării trupelor cu materiale, dar şi cercetarea, experimentarea, urmărirea modului de comportare a materialelor;
- nu erau întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice (vinovăţia, urmarea imediată - „o tulburare însemnată” sau „o pagubă”, elementul material);
- actele semnate au respectat prevederile legale şi obligaţiile de diligenţă ce îi reveneau;
- faptele invocate de D.N.A. nu aveau legătură de cauzalitate cu niciun prejudiciu produs M.A.N. şi, deci, acţiunea civilă devenea neîntemeiată;
- revizuirea specificaţiei tehnice 349-03 a privit mai multe caracteristici decât cele propuse de M.I.
Inculpata B.M. a solicitat achitarea, în sprijinul soluţiei fiind aduse următoarele argumente (în sinteză):
- niciun martor sau inculpat nu a arătat, nu a declarat, nu a susţinut că ar fi cerut o anumită soluţie pentru desemnarea câştigătorului licitaţiei;
- actele întocmite au respectat prevederile legale şi obligaţiile de diligenţă ce îi reveneau.
În ceea ce priveşte faptele reţinute în actul de acuzare, Înalta Curte, secţia penală, a constatat că existenţa faptelor în materialitatea lor rezultă, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din probatoriul administrat pe parcursul cercetării judecătoreşti şi urmăririi penale. De altfel, apărările inculpaţilor nu contestă actele materiale reţinute în rechizitoriu. Niciunul dintre inculpaţi nu a negat existenţa înscrisurilor pe care le-au redactat, avizat, semnat sau iniţiat. Persoanele acuzate au susţinut însă că faptele nu au un caracter contrar legii, precum şi că actele care au stat la baza achiziţiei au respectat ordinul superiorilor, prevederile legale şi interesul armatei române.
Natura infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, fapte în exercitarea atribuţiilor de serviciu constând în iniţierea, redactarea, avizarea, aprobarea şi semnarea unor înscrisuri (note de serviciu, rezoluţii, rapoarte, procese verbale de deschidere şi de evaluare a ofertelor, contracte, acte adiţionale - vol. II, fila 86, vol. IX filele 216-217, 227, 229, vol. XI filele 12-15,21, 42-45, vol. XII filele 305, 306, 252-300, vol. XIV filele 165-167, 284-289, vol. XV filele 294, 357-412, vol. XVI filele 70-84, 162-206, vol. XVII filele 2-5, 9-13) a determinat administrarea probei cu înscrisuri legate de atribuţiile de serviciu şi modul de exercitare a acestora, proba cu martori (referitoare la clarificarea împrejurărilor întocmirii respectivelor înscrisuri), precum şi audierea experţilor în legătură cu etapele achiziţiei, evaluarea procedurii urmate, semnificaţia pentru buget a deciziilor luate de către persoanele acuzate.
Prima instanţă a reţinut că faptele în materialitatea lor rezultă din înscrisurile a căror realitate nu a fost contestată de către inculpaţi. Forma şi conţinutul acestor înscrisuri au scos în evidenţă modul în care şi-au exercitat atribuţiile de serviciu persoanele trimise în judecată. Împrejurările în care au fost emise înscrisurile depuse la dosarul de urmărire penală de către acuzare au fost relatate de către martori, precum şi de către inculpaţi. Inculpaţii au subliniat incidenţa unor dispoziţii legale care determină caracterul legal al procedurii urmate, astfel cum s-a derulat în cauză, competenţa funcţională de emitere a actelor respective, natura juridică a avizelor şi aprobărilor.
Înalta Curte, secţia penală, a constatat că administrarea probelor în cursul cercetării judecătoreşti şi urmăririi penale nu este de natură a infirma existenţa faptelor.
Situaţia de fapt, expusă în actul de acuzare şi confirmată în urma cercetării judecătoreşti, a fost sintetizată şi etapizată după cum urmează (cu excluderea menţionării ofiţerilor care nu au fost trimişi în judecată);
„Iniţierea procedurii de achiziţie publică - în această etapă au fost implicate inculpaţii T.A. şi M.M..
„Întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei (DEPO) - în această etapă au fost implicaţi inculpaţii M.I., T.A., M.M., B.M.
„Desfăşurarea licitaţiei” - în această etapă au fost implicate inculpaţii M.I., T.A., M.M., B.M.
IV. Evaluarea şi adjudecarea ofertelor - în această etapă au fost implicaţi inculpaţii M.M. şi B.M.
V. Încheierea contractului - în această etapă au fost implicaţi inculpaţii T.A., M.M., M.I.
VI. Derularea contractului - în această etapă au fost implicaţi inculpaţii T.A., M.M., M.I.
Instanţa de fond a reţinut că actul de acuzare menţionează existenţa unei licitaţii la data de 30 iunie 2003, câştigată de firma SC G.C. SRL. Anularea licitaţiei din 30 iunie 2003 a făcut posibilă licitaţia din data de 08 septembrie 2003 care face obiectul prezentului dosar.
Comisia de evaluare a dispus anularea procedurii de licitaţie deschisă deoarece propunerea financiară a SC G.C. SRL Bucureşti, firmă câştigătoare, depăşea valoarea fondurilor alocate. În realitate, la articolul bugetar 26 „obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament total” era prevăzută suma de 506.827.731.000 ROL, iar până la data licitaţiei fuseseră angajate prin contracte fonduri în valoare de 118.740.599.489 ROL. În consecinţă, nu erau angajate fonduri în valoare de 388.087.131.521 ROL, astfel încât propunerea financiară a SC G.C. SRL de 183.614.822.300 ROL cu TVA nu depăşea valoarea fondurilor alocate.
De asemenea, prima instanţă a reţinut că licitaţia deschisă pentru achiziţia de ţesătură R. din 8 septembrie 2003 a avut următoarele caracteristici.
Cantitate
Pentru licitaţia din data de 8 septembrie 2003 s-a hotărât achiziţionarea unei cantităţi totale de 665.000 ml ţesătură R. din care 590.000 ml ţesătură R. mozaic culori pădure şi 75.000 ml ţesătură R. culoare neagră. Cantitatea de 665.000 ml nu a fost fundamentată pe baza cererilor structurilor M.A.N., fiind depăşită cu 55.000 ml cantitatea de la prima licitaţie şi cu 135.350 ml cantitatea maximă ce putea fi aprovizionată în anul 2003 (respectiv 539.650 ml).
Preţ
Preţul/ml nu a fost estimat pe baza unor studii sau documente. Inculpaţii B.M. şi M.I. au semnat o notă anexă la Raportul G. 12520 din 1 august 2003 întocmită la nivelul Biroului marketing, iar inculpatul Tilincă Marian a aprobat nota. S-a estimat preţul de 415.000 ROL/ml pentru ţesătura R. mozaic culori pădure şi 390.000 ROL/ml pentru ţesătură R. culoarea neagră, ambele fără TVA conform preţurilor practicate pe piaţa internaţională. Nu s-au indicat însă documente justificative în acest sens. Anterior, pentru licitaţia deschisă din 30 iunie 2003, există o simplă notă întocmită de inculpata B.M., vizată de inculpatul M.I. şi aprobată de inculpatul M.M., înregistrată sub nr. G.6203 din 12 aprilie 2003 în care se precizează că preţul unitar este cel practicat pe piaţa internă. S-a estimat 250.000 ROL/ml R. pentru costum, scurtă şi şepci şi 140.000 ROL/ml R., pentru cămaşă, ambele preturi fără TVA.
Fonduri bugetare
Procedura de achiziţie publică s-a derulat deşi nu existau în buget fonduri necesare, contrar art. 23 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 461/2003 pentru aprobarea Normelor privind finanţele publice şi art. 1 din Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 1792/2002. La momentul procedurii de achiziţie publică deschisă din 8 septembrie 2003, U.M. X Bucureşti nu avea fonduri suplimentare faţă de licitaţia anterioară de ţesătură R. Procedura a fost declanşată deşi preţul estimat pe metru liniar era mai mare, respectiv 425.000 ROL fată de 250.000 ROL.
DEPO
Caietul de sarcini a fost întocmit de inculpata B.M.. Unica specificaţie tehnică, respectiv 1349-03 a fost propusă şi aprobată de inculpatul T.A., deşi nu avea competenţă în acest domeniu.
Modelul de contract
Inculpata B.M. a modificat modelul iniţial de contract în sensul că a introdus actualizarea preţului şi a omis unele obligaţii ale furnizorului. Modificările parametrilor tehnici au fost efectuate de către inculpatul T.A..
Modelul de contract a fost modificat de inculpata B.M. şi M.I. faţă de proiectul contractului de la licitaţia anterioară, astfel:
- obiectul contractului a fost modificat în ce priveşte cantitatea totală de ţesătură R. ce urma a fi achiziţionată de la 610.000 ml la 665.000 ml;
- s-a introdus cerinţa minimă de calificarea constând în realizarea unei cifre medii anuale pe ultimii 3 ani de 5 milioane euro în cazul ţesăturii R. mozaic pădure şi 400.000 euro în cazul ţesăturii R. de culoare neagră;
- perioada de valabilitate a ofertelor a fost modificată de la 90 de zile la 30 de zile;
- criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziţie a fost modificat din „preţul cel mai scăzut” în „oferta cea avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”. În ceea ce priveşte ultimul criteriu s-a stabilit folosirea metodei punctelor de calitate, punctajul maxim alocat pe factorii de evaluare fiind de 60 pentru preţ, 5 pentru termenele de livrare şi 35 pentru caracteristicile tehnice;
- dreptul autorităţii contractante de a diminua sau majora cantitatea contractată în funcţie de preţul de adjudecare şi fondurile alocate în limita a 10%;
- faţă de prima licitaţie când preţul a fost ferm s-a acceptat actualizarea preţului în limita fondurilor anuale alocate pentru îndeplinirea contractului. Prin nota G. 12520 din 1 august 2003 întocmită de inculpata B.M. şi inculpatul M.I. cu aprobarea inculpatului T.A., preţul/ml de ţesătură R. a fost estimat la 415.000 lei fără TVA, dublu faţă de preţul din iunie 2003.
- a fost stabilită o singură specificaţie tehnică 1349-03 pentru toate produsele, atât pentru costum, scurtă şi şapcă, cât şi pentru cămaşă deşi între valorile caracteristicilor tehnice pentru cele două tipuri de ţesătură erau diferenţe importante referitoare la desime şi sarcina de rupere în urzeală şi legătura în urzeală. Modificările parametrilor tehnici au fost efectuate de către inculpatul T.A..
Ulterior, s-a impus achiziţionarea unei alte cantităţi de ţesătură pentru confecţionarea cămăşilor pe motiv de compatibilitate a materialelor. Specificaţia tehnică 1349-03 a fost modificată faţă de cea din iunie 2003. Au fost introduse caracteristici tehnice noi referitoare la lăţime, rezistenţa la sfâşiere în urzeală şi bătătură. S-au ridicat valorile la sarcina de rupere în urzeală şi bătătură iar legăturile din diagonal 3/3 fire au fost schimbate în diagonal 2/2 fire. Contrar scopului declarat de mărire a rezistenţei materialului a fost scăzută desimea materialului în urzeală de la 710 ± 20 în 700 + 20. Este evident că un material mai puţin dens este şi mai puţin rezistent. S-au modificat parametrii procentuali pentru reflexia în infraroşu în intervalul 1000 - 1200 nanometri la culorile maro şi negru de la <25 la <20. Anterior, la licitaţia deschisă din 30 iunie 2003 în caietul de sarcini au fost incluse specificaţiile tehnice nr. 1349-03 pentru ţesătură R. costum şi nr. 1365-03 pentru ţesătură R. cămaşă. Între parametrii tehnici au fost incluse şi valorile privind reflexia în infraroşu a ţesăturii R.. Prin fax-ul din 27 iunie 2003, U.M. X Bucureşti a comunicat U.M. X Bucureşti faptul că „documentaţia tehnică a ţesăturilor din import utilizate la confecţionarea primelor costume şi cămăşi de instrucţie prevede următoarele valori pentru reflexia în infraroşu:- verde 45 + 5%; kaki 60 + 5%; maro <25%; negru <25%; pentru intervalul = 1000 - 1200 nanometri.
- termenul de livrare stabilit pentru o singură zi în cazul primei licitaţii a fost modificat ca fiind de 60 de zile la licitaţia din 8 septembrie 2003, respectiv între 15 octombrie 2003 - 15 decembrie 2003.
Evaluarea şi adjudecarea ofertelor la licitaţia deschisă din 8 septembrie 2003
Comisia de evaluare a hotărât calificarea firmei T. deşi aceasta trebuia exclusă potrivit art. 24 lit. i) din H.G. nr. 461/2001 pentru că nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate, înregistrare şi cerinţele minime referitoare la capacitatea tehnică (nu a prezentat o listă cu subcontractanţii cu o pondere mai mare de 10% din valoarea contractului, deşi tot contractul s-a derulat ulterior prin intermediul a două societăţi din Turcia) şi capacitatea economico-financiară (nu a îndeplinit cerinţa minimă privind media anuală a cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani, care a fost de numai 3,44 milioane euro în loc de 5 milioane euro cum era prevăzut în fişa de date a achiziţiei).
Buletinele de analiză a reflexiei în infraroşu au fost realizate în laboratorul propriu, laborator neautorizat, contrar prevederilor din D.E.P.O. Anterior, această firmă fusese descalificată la licitaţia din iunie 2003 tocmai pentru acest motiv. Anterior, la licitaţia deschisă din 30 iunie 2003, firma T. a fost descalificată pentru ambele tipuri de ţesătură, întrucât nu a prezentat buletine de analiză eliberate de laboratoare neutre autorizate.
Fiind audiat în faza de urmărire penală la data de 22 septembrie 2006, martorul A.D., preşedintele Comisiei de evaluare a licitaţiei din septembrie 2003 a declarat că „La data adjudecării licitaţiei am considerat că procedez bine, dar ulterior, studiind toate documentaţiile mi-am dat seama că s-a dorit calificarea unei anumite firme, insistându-se pe aspecte pur tehnice, mai precis pe reflexia în infraroşu. Insistenţa pe partea tehnică a venit din partea Biroului marketing care a întocmit şi pregătit documentaţia în acest sens. Având în vedere ordinele primite în perioada respectivă şi insistenţele numai pe probleme tehnice, m-au făcut să nu analizez cu atenţie celelalte aspecte ale licitaţiei, neobservând că nu sunt îndeplinite anumite condiţii de eligibilitate”.
Martorul A.D., a recunoscut că în cazul licitaţiei Comisia de evaluare nu s-a întrunit în plenul ei pentru a pronunţa rezultatul licitaţiei. Acelaşi martor a mai recunoscut că a ignorat existenţa sau inexistenţa autorizării laboratoarelor care întocmeau analizele pentru oferte şi că în lipsa acestora toţi participanţii ar fi trebuit descalificaţi.
Comisia de evaluare nu s-a întrunit în plen pentru a stabili câştigătorul, proiectul de hotărâre a fost întocmit de inculpata B.M. În acest proiect era stabilit şi câştigătorul, numele câştigătorului licitaţiei fiind scris negru pe alb T.
Fiind audiat în faţa instanţei de judecată, martorul A.D. şi-a menţinut declaraţiile spunând că privind în urmă modul în care s-au derulat lucrurile consideră că acum ar fi procedat la anularea licitaţiei întrucât toţi participanţii ar fi trebuit descalificaţi.
Martora S.T. a declarat în faţa instanţei de fond că „hotărârea prin care s-a stabilit câştigătorul ar fi trebuit să aparţină comisei, dar comisia nu s-a întrunit în plen. Procesul-verbal care a stabilit câştigătorul a fost întocmit de Biroul marketing”.
Martorul M.D. fiind audiat în faţa organelor de urmărire penală a declarat că „Comisia de evaluare nu s-a întâlnit în plen pentru a semna procesul-verbal de adjudecare şi la câteva zile a venit inculpata Buşcă în birou şi am semnat. Deşi atunci când am fost în comisia de licitaţie, nu mi-am dat seama că sunt nereguli ulterior mi-am dat seama că mi s-a indus ideea că cea mai bună ofertă este oferta firmei T., de către şefa Biroului marketing. Nu am sesizat la vremea respectivă că se dorea un anumit rezultat al licitaţiei prin modul cum ne-au prezentat problemele şi documentele şi apoi ne-au pus să semnăm procesul-verbal de adjudecare al licitaţiei”.
Un alt membru al Comisiei de evaluare, martorul V.S. a declarat la data de 11 decembrie 2009 în faţa instanţei de judecată că „în afară de momentul iniţial când s-au deschis ofertele, eu nu m-am mai întâlnit şi nu am avut discuţii cu ceilalţi membrii ai comisiei în legătură cu desfăşurarea procedurii de licitaţie. Cu excepţia procesului verbal de evaluare şi a hotărârii de adjudecare eu nu am văzut alte documente. Cu procesul verbal de stabilire a câştigătorului s-a prezentat la mine maiorul Buşcă. Atunci am întrebat după ce criterii a fost stabilit câştigătorul licitaţiei şi mi s-a explicat că după criterii tehnice”.
În ce priveşte încheierea contractului de achiziţie publică din 26 septembrie 2003, instanţa de fond a reţinut că acesta a fost semnat din partea unităţii de inculpaţii M.M. şi T.A. Propunerile şi angajamentul bugetar au fost aprobate de inculpatul M.M., care deşi ştia că nu există fonduri bugetare suficiente, a acceptat să semneze contractul, încălcând astfel prevederile legii finanţelor publice. La semnarea contractului au fost întocmite propunerile de angajare a unor cheltuieli şi angajamentul bugetar individual. În propunerile de angajare a unor cheltuieli, valoarea contractului nu a fost defalcată pe credite bugetare aprobate, credite bugetare angajate şi disponibilul ce nu mai putea fi angajat, întrucât nu existau fonduri suficiente pentru această achiziţie. La data semnării contractului, valoarea acestuia depăşea cu peste 180 miliarde ROL bugetul total pentru articolul bugetar 26 unde era inclusă şi ţesătură R.
Derularea contractului de achiziţie publică din 26 septembrie 2003
În derularea contractului din 26 septembrie 2003, s-au încheiat un număr de 10 acte adiţionale, prin care s-au decalat termenele de livrare succesiv de la 13 decembrie 2003 până la 17 februarie 2004 şi, de asemenea, s-a acceptat plata preţului în euro pe motiv că firma T. nu are cont în trezorerie şi actualizarea preţului în funcţie de evoluţia cursului leu/euro, fapt care a condus în final la diminuarea cantităţii de ţesătură R. contractată iniţial cu 54.291,31 ml în valoare de 28.718.454.432,62 ROL (697.141 euro), care de asemenea se constituie prejudiciu adus M.A.N. Actele adiţionale au transformat contractul iniţial anual într-un contract multianual fără să fie aprobate credite de angajament.
Contractul din 26 septembrie 2003 prevedea posibilitatea încheierii de acte adiţionale dar nu obliga în mod expres vreuna din părţi. Toate actele adiţionale au fost încheiate sub imperiul noii legi, respectiv Legea nr. 386/2003 care interzicea expres actualizarea preţului pe motiv de nerespectare a termenelor de livrare. Ţesătura R. achiziţionată prin contractul nr. X/2003 a fost produsă şi expediată exclusiv din Turcia. Deşi acest lucru contravenea documentelor licitaţiei şi marfa era de calitatea a II-a, inculpatul M.M. nu a luat măsuri de reziliere a contractului.
Acuzaţiile aduse inculpaţilor sunt în sensul că aceştia, având atribuţii de serviciu de nivel decizional în domeniul achiziţiilor, în mod abuziv au aprobat - în raport cu domeniul lor de competenţă, modificarea unor proceduri care au condus la producerea unui prejudiciu M.A.N.
Înalta Curte, secţia penală, cu privire la cei patru inculpaţi, a reţinut ca fiind întemeiate argumentele acuzării referitoare la ierarhia actelor normative şi imposibilitatea acordării unor derogări totale, astfel cum au fost menţionate anterior şi cum au fost expuse în rechizitoriu, apreciind că nu este necesară reluarea acestora.
Ca argument al apărării, s-a reţinut faptul că inculpaţii au afirmat că deciziile au fost colective şi respectarea acestora era consecinţa subordonării ierarhice.
Deşi era real că, pe lângă aspecte de natură organizaţională, conduita coinculpaţilor trebuie observată şi prin intermediul principiilor subordonării şi controlului ierarhic specifice relaţiilor de serviciu caracterizate ca administrative, precum şi prin intermediul principiilor generale ale disciplinei profesiei de militar, instanţa a reţinut că acestea nu erau de natură a schimba caracterul fondat al acuzaţiilor. Toate atribuţiile inculpaţilor se realizează în condiţiile prevăzute de actele normative generale adoptate în domeniul achiziţiilor publice pentru M.A.N. (legi, O.U.G., O.G., H.G., ordine ale ministrului apărării etc.).
Nici statutul cadrelor militare nici ordinul legii sau comanda autorităţii legitime nu justifică încălcarea normelor de achiziţii publice.
În acest sens, s-a reţinut că art. 8 din Statutul cadrelor militare prevede „cadrele militare au următoarele îndatoriri principale: să respecte jurământul militar şi prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi ale şefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredinţate” iar art. 3 din Regulamentul disciplinei militare prevede că „Disciplina militară constă în respectarea de către militari a normelor de ordine şi de comportament obligatorii pentru menţinerea stării funcţionale, îndeplinirea misiunilor specifice şi buna desfăşurare a activităţilor din armată, îndeplinirea serviciului militar impune respectarea cu stricteţe a regulilor de disciplină militară. (...) Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanţi ai capacităţii de luptă a armatei şi se bazează atât pe acceptarea conştientă a normelor de comportament stabilite, cât şi pe acordarea recompenselor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezentul regulament. Disciplina militară implică următoarele măsuri preventive: a) exercitarea actului de comandă de către comandanţi; b) îndeplinirea întocmai a ordinelor, îndatoririlor şi atribuţiilor funcţionale de către subordonaţi”).
Deşi în reglementarea actuală nu este prevăzută o cauză justificativă denumită „ordinul legii şi comanda autorităţii legitime”, instanţa de fond a examinat influenţa săvârşirii faptelor de către persoanele aflate într-o relaţie de subordonare şi care erau obligate să execute ordinul superiorului.
Ordinul legii şi comanda autorităţii legitime exprimă interesele ordinii juridice de ansamblu, de a fi respectată voinţa autorităţii publice de la care provin, ca o garanţie a legalităţii. Astfel, ordinul legii sau comanda autorităţii competente exclud sancţionarea penală a făptuitorului chiar dacă fapta este prevăzută de legea penală, iar trăsăturile sale corespund cu cele descrise în norma de incriminare (astfel, Codul penal francez prevede că nu răspunde penal persoana care îndeplineşte un act prescris ori autorizat de dispoziţiile legale sau regulamentare şi că nu este responsabilă penal persoana care îndeplineşte un act comandat de autoritatea legitimă, cu excepţia cazului în care acesta este vădit ilegal. Codul penal italian prevede, de asemenea, că nu constituie infracţiune fapta agentului care a acţionat în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege sau din ordinul autorităţii legitime. Reglementări asemănătoare există şi în Codul penal german, Codul penal spaniol, Codul penal belgian, Codul penal elveţian, Codul penal al Federaţiei Ruse, Codul penal din Ungaria, etc. În multe cazuri, ordinul legii justifică acţiunile menţionate, dacă acestea se menţin în limitele necesităţii care a impus utilizarea lor. Justificarea acestor fapte prevăzute de legea penală săvârşite din ordinul legii este fundamentată mai întâi pe utilitatea ei socială şi, apoi, pe ideea că ea exprimă voinţa legii care a ordonat-o şi nu voinţa celui care a executat ordinul, în contextul acestor dispoziţii, termenul de „lege” trebuie interpretat într-o accepţiune largă, care cuprinde atât actele normative sub forma legii propriu zise - legi constituţionale, organice, ordinare, cât şi actele normative date în baza legii).
În noul C. pen. se reglementează expres situaţia în care o faptă prevăzută de legea penală este comisă de către o persoană care acţionează în baza comenzii autorităţii legitime. Aceste dispoziţii legale nu pot fi invocate decât de către o persoană care are statut de funcţionar public în momentul săvârşirii faptei şi care se află în faţa obligaţiei de a îndeplini un ordin.
În doctrina juridică, cu privire la situaţia în care o faptă prevăzută de legea penală este comisă de către o persoană care acţionează în baza comenzii autorităţii legitime, s-a promovat, de-a lungul timpului, atât teoria subordonării necondiţionate (teoria consemnului sau teoria supunerii pasive), conform căreia funcţionarul este obligat să execute întocmai ordinul autorităţii competente, atâta timp cât acesta se referă la atribuţiile sale de serviciu, cât şi teoria baionetelor inteligente, conform căreia subordonatul are dreptul şi obligaţia de a examina legalitatea ordinului şi de a refuza executarea celui ilegal. Dominante sunt însă teoriile eclectice, potrivit cărora funcţionarul are obligaţia de a se supune autorităţii ierarhic superioare, fiind obligat să execute ordinele pe care le primeşte în legătură cu atribuţiile de serviciu. El are însă dreptul să pretindă ca ordinul să fie emis în forma cerută de lege şi să observe dacă executarea acestui ordin intră în sfera atribuţiilor sale de serviciu. Aşadar, funcţionarul care execută ordinul are dreptul şi obligaţia să exercite doar un control formal al legalităţii ordinului primit.
În consecinţă, reţinând existenţa faptelor în materialitatea lor, precum şi a persoanelor care le-au săvârşit, Înalta Curte, secţia penală, a examinat îndeplinirea elementelor constitutive ale infracţiunilor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, precum şi îndeplinirea celorlalte condiţii pentru tragerea la răspundere penală a acestora.
Prima instanţa a apreciat că, pentru stabilirea cadrului juridic al răspunderii penale a tuturor persoanelor trimise în judecată pentru infracţiuni de serviciu (art. 248 şi art. 2481 C. pen.), este necesar a se examina particularitatea relaţiilor de serviciu dintre inculpaţi.
Astfel, prima instanţă a reţinut că în baza prevederilor Concepţiei de echipare a efectivelor armatei pentru anul 2003 nr. L/797 din 3 februarie 2003, aprobată de Şeful Statului Major General, categoriile de forţe armate au stabilit şi comunicat necesarul de echipament pentru echiparea cadrelor militare şi a militarilor în termen, conform normelor de echipare stabilite prin Instrucţiunile L-4/3/2000 aprobate prin Ordinul nr. 101/2002 al ministrului apărării naţionale, cu modificările ulterioare.
Comandamentul Logistic, respectiv UM X Bucureşti, devenit Comandamentul Logistic Întrunit după reorganizarea din 15 octombrie 2003, a întocmit planul de achiziţii publice, Subprogramul anual al achiziţiilor publice, cu referire la anul 2003, în care iniţial au fost prevăzute uniforme militare din R., articole care ulterior au fost înlocuite cu ţesătura R.
Astfel, în Subprogramul anual al achiziţiilor publice cuprinzând produsele şi serviciile comune cu cele din economia naţională ce se achiziţionează centralizat de către Comandamentul Logistic în anul 2003 din credite bugetare, înregistrat sub nr. G 2303 din 14 februarie 2003, erau prevăzute a fi achiziţionate:
- 20.000 buc. şapcă mozaic pentru instrucţie R., la un preţ unitar de 190.000 ROL/buc, în valoare totală de 3,8 mld ROL, fără TVA;
- 13.500 buc. mănuşi mozaic R., în valoare totală de 1,35 mld. ROL ;
- 20.000 buc. scurtă mozaic R., cu preţul unitar de 2.010.000 ROL, în valoare totală de 40,2 mld. ROL;
- 60.000 buc. cămaşă-bluză pentru instrucţie R., în valoare totală de 33 mld. ROL, corespunzător unui preţ unitar de 550.000 ROL;
- 20.000 buc. costume instrucţie cu 2 pantaloni R., cu preţul unitar de 3.820.000 ROL, în valoare totală de 76,4 mld. ROL.
Produsele menţionate au fost introduse în subprogram ca urmare a solicitărilor directorilor de programe, transmise Comandamentului Logistic întrunit.
Urmare cererilor categoriilor de forţe armate care au înaintat centralizatoare cu necesarul de articole de îmbrăcăminte are loc o primă actualizare a subprogramului, înregistrată sub nr. G 5072 din 31 martie 2003, acesta prevăzând achiziţionarea următoarelor produse:
- şapca mozaic pentru instrucţie R.: 26.000 buc, cu preţul unitar de 150.000 ROL, în valoare totală de 4,94 mld ROL;
- mănuşi mozaic R.: 11.500 buc, cu preţul unitar de 100.000 ROL, în valoare totală de 1,15 mld. ROL;
- scurtă mozaic R.: 21.000 buc, cu preţul unitar de 2.010.000 ROL, în valoare totală de 42,21 mld. ROL;
- cămaşă bluză pentru instrucţie R.: 60.000 buc., cu preţul unitar de 550.000 ROL, în valoare totală de 33 mld. ROL;
- costum instrucţie cu 2 pantaloni R.: 26.000 buc, cu preţul unitar al 3.820.000 ROL, în valoare totală de 99,32 mld. ROL.
Printr-o nouă actualizare, din 05 iunie 2003, sub nr. G 9061, a avut loc o scădere a numărului de şepci mozaic pentru instrucţie R. cu 25.400 buc şi o creştere a preţului unitar cu 25.000 lei, o creştere a numărului de mănuşi cu 221 buc. şi o creştere a preţului unitar cu 15.000 ROL, o scădere a numărului de scurte mozaic R. cu 20.824 buc., în condiţiile menţinerii preţului unitar şi scăderii numărului de cămăşi bluze pentru instrucţie R. cu 47.420 buc. şi a costumelor de instrucţie cu 21.953 buc.
Cu ocazia acestei actualizări a subprogramului, pentru realizarea căreia cercetarea nu a identificat niciun document justificativ, s-a introdus pentru prima dată în acesta achiziţia de ţesătură R. mozaic culori de pădure, respectiv 410.000 ml, cu preţul unitar de 250.000 ROL, în valoare totală de 102,5 mld ROL pentru costum, scurtă şi şapcă şi 200.000 ml, cu un preţ unitar de 140.000 ROL, în valoare totală de 28 mld. ROL pentru cămăşi.
Este adevărat că, astfel cum rezultă din registrul de procese verbale al unităţii, la şedinţa din 04 iulie 2003 inculpatul T.A. a solicitat două săptămâni pentru definitivarea studiului referitor la introducerea materialului unic pentru uniformele cadrelor militare, însă nu a fost întocmit niciun document, iar la data acestei solicitări avusese loc deja licitaţia din 30 iunie 2003 pentru ţesătura R.
Se constată aşadar lipsa unei fundamentări, conform instrucţiunilor L5/1996 privind echiparea şi asigurarea cu bunuri materiale de resortul echipamentului, a efectivelor M.A.N., în timp de pace, privind necesarul de ţesătură R., acesta nefiind stabilit pe baza cererilor structurilor din minister, situaţie în care achiziţia efectuată de Comandamentul Logistic Întrunit priveşte un necesar de aprovizionare nereal stabilit.
La 23 decembrie 2003 are loc o nouă actualizare a programului, înregistrată sub nr. A 1799 care, astfel cum rezultă din adresa nr. P. 1932 din 08 septembrie 2006 a Comandamentului Logistic Întrunit, reprezintă în fapt bunurile materiale efectiv achiziţionate.
Din actele dosarului a rezultat că toate actualizările, inclusiv cantităţile au fost stabilite de inculpatul T.A., acestea fiind aprobate de inculpatul M.M., în calitatea sa de comandant al UM X Bucureşti şi director de program.
Or, numai actualizarea din 31 martie 2003 şi subprogramul din 14 februarie 2003 corespundeau cererilor categoriilor de forţe ale armatei, direcţiilor centrale şi comandamentelor de armă.
Întrucât pentru confecţionarea articolelor prevăzute la actualizarea din 31 martie 2003 ar fi fost necesari 374.715 ml ţesătură R., a rezultat necesitatea aprovizionării cu ţesătură R. peste cantitatea maximă admisă de norme de 200.000 ml.
Faţă de dispoziţiile art. 51 din cap. III al Instrucţiunilor L-5/1996 privind echiparea şi asigurarea cu bunuri materiale de resortul echipamentului, a efectivelor M.A.N., în timp de pace, potrivit cărora achiziţiile se efectuează prin Comandamentul Logistic pe baza necesarului de aprovizionat, având la bază cererile categoriilor de forţe ale armatei, direcţiilor centrale şi comandamentelor de armă, coroborat cu aprovizionarea peste cantitatea maximă admisă de norme, stabilită în condiţiile acestui text, instanţa a constatat că apărările inculpaţilor sunt neîntemeiate şi a înlăturat concluziile expertizei privind sub aprovizionarea armatei, eroarea constând în neraportarea aprovizionării efective la necesarul stabilit în condiţiile imperative ale instrucţiunii menţionate.
Instanţa de fond a constatat că din actele dosarului a rezultat că nici preţul nu este fundamentat, în fapt existând o simplă notă, întocmită de inculpata B.M. şi aprobată de inculpatul M.M., înregistrată sub nr. G 6203 din 12 aprilie 2003, anexă la raportul cu acelaşi număr, în care se precizează că preţui unitar este cel practicat pe piaţa internă.
Prin Raportul nr. G 6203 din 12 aprilie 2003, întocmit de şeful Direcţiei tehnico-materiale, col. Adrian Tilincă şi şeful Secţiei planificare şi achiziţii, colonel I.M., vizat de contabilul şef col. R.I. şi de jurist mr. M.I., aprobat de comandantul Comandamentului Logistic, g-l mr. M.M., s-a hotărât organizarea licitaţiei deschise pentru atribuirea contractelor de furnizare a ţesăturilor mozaic de culori pădure R., 410.000 ml pentru costum, scurtă, şapcă şi 200.000 ml pentru cămaşă, la o valoare totală fără TVA de 155.295.000.000 ROL, cu referire la fonduri prevăzute în bugetul de cheltuieli pe anul 2003 la articolul bugetar 26, prin acelaşi raport fiind numită şi comisia de evaluare a ofertelor (vol. XV d.u.p. - filele 411,412).
Pentru desfăşurarea licitaţiei a fost întocmită „Documentaţia standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei la licitaţia deschisă din 30 iunie 2003, ora 1000, care are ca obiect achiziţia de ţesătură R. mozaic de culori de pădure pentru costume, scurte, şepci şi cămăşi”, înregistrata la unitate sub nr. G 8693 din 30 mai 2003, conţinând 5 secţiuni (vol. XV d.u.p. - filele 357-410) şi anume:
- Secţiunea I - Informaţii generale;
- Secţiunea II - Fişa de date a achiziţiei;
- Secţiunea III - Caiet de sarcini;
- Secţiunea IV - Formulare;
- Secţiunea V - Contract de furnizare produse. Documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei a fost întocmită de Biroul marketing din cadrul Secţiei achiziţii.
Fişa de date a achiziţiei a fost vizată de col. M.I. şi g-l brigadă T.A., iar Caietul de sarcini a fost vizat de mr. B.M..
Specificaţiile tehnice au fost întocmite de UM X Bucureşti, avizate de g-l brigadă T.A. şi aprobate de g-l. mr. M.M.
Acestea, respectiv specificaţiile tehnice nr. 1349-03 pentru ţesătură R. pentru costum şi nr. 1356-03 pentru ţesătură R. cămaşă, semnate de comandantul unităţii menţionate, avizate de inculpatul T.A. şi aprobate de inculpatul M.M., au fost incluse în caietul de sarcini.
Între parametrii tehnici au fost incluse şi valorile privind reflexia în infraroşu a ţesăturii R. şi, în lipsa unui standard naţional, s-a apelat la UM X - Centrul de cercetare ştiinţifică pentru apărare N.B.C. şi ecologie, pentru efectuarea analizei unor mostre şi comunicarea parametrilor tehnici corespunzători.
Ulterior, prin fax-ul din 27 iunie 2003, UM X Bucureşti a comunicat UM X Bucureşti valorile pentru reflexia în infraroşu prevăzute în „Documentaţia tehnică a ţesăturilor din import, utilizate la confecţionarea primelor costume şi cămăşi de instrucţie”, valori care au fost avute în vedere la cele două licitaţii organizate în anul 2003, întrucât ţesătura R. asigură mascarea în domeniul vizibil şi infraroşu.
Cronologia evenimentelor a pus în evidenţă faptul că toate documentele pentru licitaţia ţesăturilor R. au fost întocmite înainte de actualizarea programului din 05 iunie 2003, când s-a introdus pentru prima dată achiziţia de ţesătură, anterior în sub program fiind prevăzute doar capitole pentru articole de îmbrăcăminte.
Conform procesului verbal de deschidere a ofertelor (vol. XV d.u.p. - filele 42-44) au depus oferte un număr de 4 firme, respectiv SC V. SA Vaslui, SC G.C.G. SRL Bucureşti, SC A.P.T. SA Bucureşti şi T.G.N. Germania.
Din procesul verbal de evaluare a ofertelor (vol. XV d.u.p. - filele 21, 22) a rezultat că toţi ofertanţii au fost declaraţi calificaţi în ceea ce priveşte eligibilitatea, înregistrarea, capacitatea tehnică şi capacitatea economico-financiară.
Din acelaşi referat a mai rezultat că, urmare verificării propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, precum şi a rezultatelor analizelor de laborator efectuate de UM X Bucureşti şi laboratoarele neutre autorizate, comisia de evaluare a hotărât:
- descalificarea SC V. SA Vaslui pentru ţesătura R. pentru cămaşă de instrucţie;
- descalificarea SC A.P.T. SRL Bucureşti pentru ţesătura R. de cămaşă instrucţie, cu privire la ambele societăţi cu motivarea neîncadrării în Specificaţia tehnică 1365-03;
- descalificarea SC T.G. SRL pentru ambele tipuri de ţesături, urmare neprezentării de buletine de analiză eliberate de laboratoare neutre autorizate;
- calificarea SC A.P.T. SRL Bucureşti şi SC G.C.G. SRL Bucureşti pentru ţesătura R. de costum de instrucţie.
Aceeaşi comisie, în urma verificării propunerilor financiare, a hotărât:
- descalificarea SC A.P.T. SRL Bucureşti, întrucât nu a respectat termenul de livrare prevăzut în Fişa de date a achiziţiei;
- anularea procedurii de licitaţie deschisă pentru ţesătură R. de cămaşă de instrucţie, având în vedere că au fost prezentate numai oferte necorespunzătoare din punct de vedere al propunerilor tehnice;
- anularea procedurii de licitaţie deschisă pentru ţesătură R. de costum de instrucţie, având în vedere depăşirea valorii fondurilor alocate prin valoarea propunerii financiare a singurului ofertant calificat, SC G.C.G. SRL Bucureşti.
Din actele dosarului a rezultat că în articolul bugetar 26 „Obiecte de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi echipament total” era prevăzută suma de 506.827.731.000 ROL, din care era angajată, prin încheiere de contracte, suma de 118.740.599.489 ROL.
Prin urmare, la data respectivă nu era angajată suma de 388.087.131.511 ROL şi, pe cale de consecinţă, existau suficiente fonduri pentru contractarea cu SC G.C.G. SRL Bucureşti, a cărei ofertă financiară privea suma de 183.614.822.300 ROL.
În consecinţă, instanţa a apreciat că anularea procedurii nu era întemeiată şi nici legală, comisia subrogându-se fără drept în atribuţiile autorităţii contractante, singura în măsură să hotărască sub acest aspect.
Aşadar, deşi existau fonduri disponibile, autoritatea contractantă a acceptat soluţia nelegală a comisiei de evaluare şi a hotărât să organizeze o nouă licitaţie.
Fără a se fundamenta necesarul de aprovizionat pe baza cererilor structurilor ministerului şi preţul unitar, autoritatea contractantă a programat o nouă licitaţie pentru data de 28 august 2003, termenul fiind decalat la cerere la 08 septembrie 2003, deşi nu existau fonduri suplimentare faţă de data licitaţiei anterioare şi, mai mult, pentru această nouă licitaţie preţul estimat era mai mare, respectiv 415.000 ROL (vol. XII d.u.p. fila 306) faţă de preţul estimat anterior la 250.000 ROL.
S-a apreciat relevantă sub acest din urmă aspect declaraţia martorei S.M. care, audiată fiind în faţa instanţei, a arătat că, chiar în condiţiile îmbunătăţirii materialului, nu se putea ajunge la o dublare a preţului unitar.
Pentru această licitaţie s-a hotărât achiziţionarea unei cantităţi totale de 665.000 ml ţesătură R., din care 590.000 ml mozaic culori pădure şi 75.000 ml culoare neagră.
D.E.P.O. pentru cea de a doua licitaţie, dispusă cu modificări nejustificate în condiţiile în care nu interveniseră probleme faţă de licitaţia precedentă, a fost întocmită de Biroul marketing şi înregistrată la unitate sub nr. G. 12656 din 05 august 2003.
Pentru această din urmă licitaţie caietul de sarcini a fost întocmit de inculpata B.M.
Specificaţia tehnică 1349-03 a fost propusă şi aprobată de inculpatul T.A., în fapt impusă de către acesta, în condiţiile lipsei competenţei acestuia în acest domeniu.
Modelul de contract propus pentru această licitaţie a fost modificat, cu referire la contractul pentru prima licitaţie, de inculpata B.M.
Fără intervenţia unor factori care să justifice modificarea condiţiilor licitaţiei, între cele două documentaţii se constată diferenţe semnificative.
Din examinarea comparativă a celor două documentaţii au rezultat modificări la Secţiunea II - Fişa de date a achiziţiei, constând în:
- modificarea obiectului contractului, cu referire la cantitatea totală de ţesătură R. ce urma a fi achiziţionată, în sensul majorării cantităţii;
- majorarea cerinţei minime de calificare referitoare la cifra medie anuală de afaceri, în sensul realizării unei cifre medii de 5 milioane euro, pe ultimii trei ani, în cazul ţesăturii R. mozaic pădure şi la 400.000 Euro în cazul ţesăturii R. de culoare neagră;
- modificarea perioadei de valabilitate a ofertelor de la 90 zile la 30 zile;
- modificarea criteriului aplicat pentru atribuirea contractului de achiziţie în sensul înlocuirii criteriului „preţul cel mai scăzut” cu criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic”, pentru stabilirea căruia s-a introdus metoda punctelor de calitate, respectiv un punctaj maxim de 60 puncte pentru preţ, 5 puncte pentru termenele de livrare şi 35 puncte pentru caracteristicile tehnice;
- constituirea unui drept al autorităţii contractante constând în diminuarea sau majorarea cantităţii contractate, după caz, în limita unui procent de 10%, în funcţie de preţul de adjudecare raportat la fondurile alocate achiziţiei publice;
- înlocuirea preţului ferm stabilit pentru prima licitaţie cu preţul variabil, în sensul actualizării acestuia în limita fondurilor alocate pentru executarea contractului de achiziţie publică.
Din analiza efectelor modificărilor efectuate de inculpaţii B.M. şi M.I. a rezultat caracterul defavorabil al acestora pentru autoritatea contractantă.
Această concluzie s-a desprins urmare majorării cantităţii de ţesătură, fără ca aceasta să fie necesară, reducerii perioadei de valabilitate a ofertelor şi caracterului variabil al preţului.
Sub acest din urmă aspect, s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor pct. F.5.3 din Ordinul M.F.P. nr. 1012/2001, potrivit cărora preţurile din ofertă nu se actualizează.
S-a constatat că nu poate fi primită apărarea inculpatei B.M. în sensul că această dispoziţie era una de recomandare şi că era benefică actualizarea preţului, în condiţii determinate, cu trimitere la variaţia cursului valutar, faţă de caracterul imperativ al acestor norme, cu referire Ia art. 4 din ordinul menţionat, care prevedea obligaţia autorităţii contractante de a utiliza documentaţia standard.
Aceeaşi concluzie a obligativităţii, în sensul menţionat, a rezultat şi din prevederile art. 46 din Ordinul M. 141 din 25 noiembrie 2002 al M.A.N. pentru aprobarea Instrucţiunilor privind achiziţiile publice în cadrul acestui minister, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligaţia utilizării documentaţiei standard prevăzute de Ordinele M.F.P. nr. 1012/2001 şi 1013/2001.
Totodată, susţinerile inculpaţilor referitoare la acest aspect au fost infirmate de graficul de livrare a ţesăturii, de până la 60 zile, coroborat cu faptul punctării în cadrul evaluării ofertei a respectării termenelor de livrare.
Pe de altă parte, caracterul neîntemeiat al acestei apărări s-a apreciat ca fiind dat de analiza economică care impunea concluzia caracterului favorabil al preţului ferm, întrucât în cazul cursului valutar defavorabil nu se impunea diminuarea cantităţii de ţesătură contractată, iar în cazul cursului favorabil s-ar fi realizat o diferenţă în plus ce ar fi constituit venit la bugetul statului, în condiţiile menţinerii cantităţii contractate.
De altfel, actualizarea de preţ nu a fost fundamentată de inculpata B.M., care nici nu avea competenţa în acest sens.
În ce priveşte cerinţa cifrei minime medii de afaceri şi criteriul celei mai avantajoase oferte din punct de vedere tehnico-economic, ambele nerespectate însă în procedura selecţiei, fără ca în acest sens să poată fi reţinute motive rezonabile, instanţa de fond a apreciat că acestea ar fi putut favoriza într-adevăr autoritatea contractantă.
O altă modificare, operată la Secţiunea III - Caietul de sarcini, priveşte specificaţiile tehnice, în sensul stabilirii unei singure specificaţii tehnice pentru toate produsele, care a avut ca rezultat imposibilitatea confecţionării cămăşilor din acelaşi material.
Caracterul premeditat al acestei modificări rezultă din angajarea unei noi achiziţii, cu referire la încheierea unui alt contract, la data de 20 noiembrie 2003 sub nr. 300, urmare negocierii cu o singură sursă, având ca obiect achiziţionarea a 4.300 ml ţesătură R. pentru cămăşi, în valoare de 1.887.727.821 lei.
Stabilirea unei singure specificaţii tehnice a avut drept consecinţă majorarea valorii achiziţiei publice, ca urmare a achiziţionării, şi pentru produsul cămaşă, o ţesătură mai scumpă.
O altă modificare priveşte specificaţia tehnică, în sensul introducerii de caracteristici tehnice noi, referitoare la lăţime, rezistenţă la sfâşiere în urzeală şi bătătură, modificare datorată intervenţiei personale a inculpatului T.A.
Faţă de apărarea inculpaţilor, în sensul că această modificare a vizat mărirea rezistenţei materialului, instanţa de fond a apreciat că nici aceasta nu poate fi primită, întrucât scăderea desimii materialului în urzeală a avut drept consecinţă achiziţionarea unui material mai puţin dens şi, prin urmare, mai puţin rezistent.
În fapt, modificările efectuate de inculpatul Tilincă neechivoc în favoarea firmei germane T., alături de cele privind desimea în urzeală mai sunt şi cele referitoare la reflexia în infraroşu, concluzie impusă de faptul că încă de la prima licitaţie a fost cunoscut faptul că aceasta are cea mai bună reflexie în infraroşu, iar desimea în urzeală este cea mai mare, coroborat cu faptul că dacă nu ar fi avut loc aceste modificări a parametrilor tehnici, fără nicio justificare, de la mai puţin de 25 la mai puţin de 20, nu ar mai fi existat motive de descalificare a firmelor C. şi U.
Relevantă sub aspectul laturii subiective, în opinia primei instanţe, apare împrejurarea că inculpatul T.A. a declarat că deşi nu este specialist în domeniu a modificat parametrii tehnici pe baza experienţei sale în domeniu, fără însă a se putea indica în concret vreo reclamaţie cu privire la rezistenţa materialului, fără a justifica în vreun fel de ce a modificat parametrii care nu au legătură cu rezistenţa, precum şi de ce a modificat unii parametri, cu referire la desimea în urzeală, care au avut drept consecinţă tocmai reducerea rezistenţei materialului.
Sub acest aspect, martorii col. ing. C.I. şi I.M., ambii din UM X, au declarat că specificaţiile tehnice din 02 iunie 2003 au avut la bază constatările din laboratoarele proprii, iar modificările din 31 iulie 2003 le-au fost impuse de inculpatul T.A., acceptarea acestora fiind consecinţa subordonării ierarhice.
Susţinerea inculpatului T.A. în sensul existenţei dreptului său de modificare după cum dorea a valorilor parametrilor tehnici în considerarea calităţii sale de reprezentant al autorităţii contractante au fost însă infirmate de prevederile Standardului Profesional Militar STP M 4053-00, potrivit cărora specificaţiile tehnice pot fi modificate, dacă este necesar, exclusiv în baza notelor întocmite de specialişti.
Sub aspectele arătate, instanţa fondului a reţinut, astfel cum rezultă din actele dosarului, că pentru licitaţia din 08 septembrie 2003 nu au fost prevăzute fonduri suplimentare faţă de licitaţia anterioară, iar rectificarea bugetară din 10 septembrie 2003 nu a privit acest program, impunându-se drept urmare concluzia derulării procedurii de achiziţie publică contrar dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c) din H.G. nr. 461/2003 pentru aprobarea Normelor privind finanţele publice şi art. 1 din Ordinul M.F. nr. 1972/2002, cu referire la inexistenţa în buget a fondurilor necesare.
Deplină dovadă sub acest aspect au constituit declaraţia inculpatului M.M. (vol. l d.u.p. - fila 44) şi Raportul G 15133 din 16 septembrie 2003 (fila 158 d.u.p.).
Din procesul verbal de deschidere a ofertelor nr. G 14619 a rezultat că s-a hotărât de către comisia de evaluare descalificarea firmelor U., C., V. şi A. pentru că nu îndeplineau parametrii tehnici din specificaţia tehnică nr. 1349-03 la reflexia în infraroşu pentru culorile maro şi negru şi calificarea firmei T.
Din examinarea documentelor prezentate de firmele participante, aflate la dosarul cauzei, a rezultat vicierea rezultatului licitaţiei din 08 septembrie 2003, cu referire la calificarea firmei T. întrucât:
- aceasta trebuia exclusă potrivit art. 24 lit. i) din H.G. nr. 461/2001, cu referire la neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate, înregistrare şi cerinţele minime referitoare la capacitatea tehnică şi capacitatea economico-financiară;
- aceasta nu îndeplinea cerinţa minimă referitoare la media anuală a cifrei de afaceri pe ultimii trei ani;
- nu a prezentat o listă cu subcontractanţii cu o pondere mai mare de 10% din valoarea contractului, în condiţiile în care s-a dovedit ulterior derularea contractului prin intermediul a două societăţi din Turcia;
- nu a prezentat buletine de analiză a reflexiei în infraroşu realizate în laborator autorizat, ci buletine emise de laboratorul propriu, contrar D.E.P.O, în condiţiile în care descalificarea acestei firme la licitaţia din iunie 2003 a avut ca temei tocmai acest motiv;
- documentele depuse de această firmă nu au avut un circuit legal, fiind încălcate sub acest aspect reglementările stabilite prin art. 55 şi art. 63 din O.U.G. nr. 60/2001, art. 32 din H.G. nr. 461/2001 şi Anexa I, Secţiunea I, D3 şi D4, precum şi Ordinul M.F.P. nr. 1012/2001;
- nelegala descalificare a firmelor concurente menţionate, care trebuiau doar depunctate prin neacordarea celor 5 puncte de încadrare în specificaţia 1349-03. De altfel, şi oferta acestei firme nu se încadra în parametri, cu referire la reflexia în infraroşu la culoarea verde.
În fapt, în condiţiile respectării criteriilor stabilite pentru licitaţia din 08 septembrie 2003, cu referire la criteriul de evaluare prevăzut a fi oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, toate cele trei firme se calificau potrivit prevederilor fişei de achiziţii, câştigătoarea licitaţiei trebuind a fi declarată firma C. cu un total de 88,91 puncte, urmată de firma U. cu 87,36 puncte şi T. cu 72,71 puncte.
Or, prin vicierea menţionată a licitaţiei, făcută posibilă prin modificările aduse documentaţiei de inculpaţii B.M., M.I. şi T.A., operate cu acordul inculpaţilor M.M. şi T.A., precum şi prin inducerea de către inculpata B.M. a întregii proceduri de evaluare a ofertelor în favoarea firmei T., cu referire la întocmirea proiectului de hotărâre de către aceasta, în condiţiile neîntrunirii în plen a comisiei de evaluare în vederea stabilirii rezultatului licitaţiei, aspecte dovedite cert de declaraţiile martorilor, s-a produs ministerului o pagubă de 85.448.077.500 ROL, reprezentând diferenţa dintre ofertele firmei ce trebuia declarată câştigătoare şi cea a firmei declarată câştigătoare.
Relevantă apare împrejurarea respingerii contestaţiilor şi motivării rezoluţiilor de respingere de către inculpaţii M.I. şi B.M., semnate de inculpatul M.M., persoane implicate în procedura de achiziţie publică.
Rezultă, aşadar, din probele administrate în cauză, schimbarea D.E.P.O, pentru licitaţia din 08 septembrie 2003 în scopul favorizării firmei germane T.
Implicarea inculpatului în sensul arătat este decelată şi de faptul că, la trei zile după prima procedură de licitaţie în care firma T. fusese descalificată, acesta a susţinut în şedinţa cu factorii de comandă, din data de 18 iulie 2003, că o firmă germana a prezentat toate documentele NATO, US Army, etc.
Contrar dispoziţiilor art. 51 din Ordinul M.A.N. - M141/2002 prin care se stabilea obligativitatea derulării importurilor prin comisionar, la data de 26 septembrie 2003, autoritatea contractantă a încheiat contractul cu firma T., prin care aceasta se obliga să furnizeze 590.000 ml ţesătură R. mozaic culori de pădure şi 75.000 ml ţesătură R. negru, în intervalul 15 octombrie 2003 - 15 decembrie 2003, pentru un preţ total de 380.558.830.137 ROL.
Acest contract a fost semnat din partea autorităţii contractante de inculpaţii M.M. şi T.A., precum şi de numiţii R.I. şi Grecu Dan.
La semnarea contractului au fost întocmite propunerile de angajare a cheltuielilor, fără defalcarea valorii contractului pe credite bugetare aprobate, credite bugetare angajate, şi angajamentul bugetar individual, cu încălcarea prevederilor legii finanţelor publice, cu referire la cunoaşterea insuficienţei fondurilor pentru această achiziţie care depăşea cu peste 180 mld ROL bugetul total pentru articolul bugetar 26 în care era inclusă şi ţesătura R..
În derularea contractului, deşi nu a devenit incident art. 18.1 din contract şi fără a se face, cu referire la constatarea culpei evidente a firmei germane, aplicarea art. 20 din acelaşi contract, s-au decalat succesiv termenele de livrare, de la 13 decembrie 2003 până la 17 februarie 2004, având ca efect direct transformarea nelegală a contractului anual în unul multianual, în condiţiile în care constatarea producerii şi expedierii ţesăturii din Turcia impunea rezilierea contractului şi s-a acceptat plata preţului în euro, precum şi actualizarea preţului în funcţie de evoluţia cursului valutar, cu nesocotirea dispoziţiilor Legii nr. 386/2003, sens în care au fost încheiate un număr de 10 acte adiţionale la contract, cu consecinţa diminuării în final a cantităţii de ţesătură R. contractată iniţial, cu 54.291,31 ml, în valoare de 28.718.454.432,62 ROL, care constituie de asemenea un prejudiciu produs ministerului.
Valoarea pagubei a fost constatată prin cercetarea administrativă efectuată în cauză, precum şi de auditul public.
Prin Raportul de audit public intern din 28 septembrie 2005 s-a ajuns la concluzia că achiziţia de ţesătură R. efectuată de Comandamentul Logistic întrunit în anul 2003 a avut loc în condiţiile unor disfuncţii ale procedurii de licitaţie deschisă organizată şi derulată, cu un posibil impact asupra folosirii cu maximă eficienţă şi economicitate a fondurilor alocate achiziţiei.
Concluzia s-a întemeiat pe faptul aprobării şi încheierii contractului cu firma germană la un preţ unitar de 480.898,25 ROL şi prelungirea succesivă a termenelor maxime de livrare cu două luni, în condiţiile în care la licitaţia din 30 iunie 2003 ofertele declarate corespunzătoare specificaţiilor tehnice din caietul de sarcini şi având un preţ mai mic decât preţul unitar de adjudecare, au fost respinse pe motiv de nerespectare a graficului de livrare sau pentru depăşirea fondurilor alocate contractului de achiziţie publică.
Prin acelaşi raport, cu referire la derularea contractului nr. X/2003 încheiat cu firma T., s-au constatat şi alte disfuncţii referitoare la:
- plata anticipată a TVA în luna decembrie 2003, fără înregistrarea declaraţiilor vamale, cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 din Legea nr. 345/2002, suma de 3.540.531.X ROL fiind suportată de la articolul bugetar 24 şi nu de la articolul bugetar 26, fapt ce contravine art. 14 alin. (1) şi art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din legea finanţelor publice;
- plata în ianuarie 2004 a valorii unor cantităţi de produse recepţionate în decembrie 2003, cu valuta cumpărată din credite bugetare pentru anul 2003, contravenindu-se astfel prevederilor art. 61 din Legea nr. 500/2002 şi pct. 2.14 din Ordinul M.F.P. nr. 1746 din 08 decembrie 2003 privind aprobarea normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al anului 2003;
- efectuarea de plăţi în valută cu dispoziţii de plată externe în condiţiile atribuirii competenţei derulării contractelor de import altei structuri;
- aprovizionarea unei cantităţi de ţesătură R. acoperind necesarul pe 3 (trei) ani, fără o analiză a consecinţelor în plan financiar şi bugetar a acestei acţiuni, respectiv a riscului pierderii garanţiei şi a eventualei deprecieri a ţesăturii până la momentul confecţionării efective a echipamentului.
Încălcarea unor acte normative prin încheierea şi derularea acestui contract a fost constatată şi prin cercetarea administrativă efectuată în cauză, din procesul verbal de cercetare administrativă nr. L/9271/10 octombrie 2005, reţinându-se:
- încălcarea dispoziţiilor art. 51 şi art. 53 din Ordinul M 141/2002 al ministrului apărării naţionale, prin încheierea şi derularea unui contract de import de competenţa altei structuri a ministerului şi fără o delegare în acest sens;
- încălcarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi art. 10 din O.U.G. nr. 146/2002 prin efectuarea de plăţi în lei şi apoi în valută, către T., prin BCR unde furnizorul avea deschis cont;
- încălcarea dispoziţiilor art. 2 lit. d din O.U.G. nr. 60/2001 prin respingerea contestaţiilor motivat de nedepunerea de către celelalte firme participante la licitaţie a buletinelor de analiză conform documentaţiei, în condiţiile în care nici firma câştigătoare nu a depus un atare document;
- încălcarea dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din H.G. nr. 461/2001, prin acceptarea tacită a subcontractanţilor furnizorului de produse;
- încălcarea dispoziţiilor art. 61 din Legea nr. 500/2002 şi pct. 2.14 din Ordinul M.F.P. nr. 1746/2002, prin plata în luna ianuarie 2004 a valorii unor cantităţi de produse recepţionate în luna decembrie 2003;
- încălcarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 500/2002 prin angajarea unor sume depăşind soldul disponibil de credite bugetare pe structura clasificaţiei bugetare;
- încălcarea dispoziţiilor art. F 3.2 din Secţiunea I a Anexei Ordinul M.F.P. nr. 1012/2001 prin Actul adiţional nr. 8 din 06 februarie 2004, care în art. 1 prevedea fără nicio justificare majorarea cantităţii de ţesătură R. cu 1682 ml;
- încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2), 4 şi 5 din O.U.G. nr. 60/2001, prin actualizarea preţului de vânzare a ţesăturii R. din cauza depăşirii termenelor contractuale de livrare;
- încălcarea dispoziţiilor art. 41 alin. (5) din O.U.G. nr. 60/2001, prin acceptarea de către unitatea contractantă a actualizării preţului contractului, fără justificare, atâta timp cât depăşirea termenelor de livrare s-a datorat culpei exclusive a furnizorilor.
Prin acelaşi proces verbal s-au mai reţinut disfuncţionalităţi în derularea procedurii de achiziţie publică prin:
- modificarea nejustificată a specificaţiei tehnice efectuate de locţiitorul comandantului UM X Bucureşti, pentru cea de a doua licitaţie şi acceptarea unui preţ exagerat propus de furnizor, în condiţiile în care la prima licitaţie, aceeaşi societate, a fost descalificată întrucât preţul oferit de aceasta, mult mai mic decât cel oferit la a doua licitaţie, depăşea fondurile alocate pentru achiziţionarea ţesăturii R.;
- încheierea în mod nejustificat de către autoritatea contractantă a unui număr de 10 acte adiţionale prin care s-a admis întârzierea livrării produsului;
- transformarea contractului anual într-un contract multianual, deşi nu existau credite de angajament aprobate cu această destinaţie.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul M.M. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile funcţionale cu privire la achiziţia publică de ţesătură R. şi a produs Ministerului Apărării Naţionale un prejudiciu total de 11.739.557,78 RON, activitatea sa infracţională privind următoarele acte: dispunerea nejustificată a schimbării P.A.P. din costume militare în ţesătură R., aprobarea achiziţiei de ţesătură fără un necesar real conform cererilor categoriilor de forţă, anularea nejustificată a licitaţiei publice din 30 iunie 2003 deşi existau fonduri bugetare, acceptarea schimbării documentaţiei de licitaţie cu prevederi defavorabile unităţii militare, demararea procedurii de licitaţie din 08 septembrie 2003 şi semnarea angajamentului bugetar, precum şi a contractului nr. X deşi cunoştea că nu sunt fonduri bugetare, respingerea în mod nejustificat a contestaţiilor firmelor participante la prima licitaţie, fără a aştepta punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice, aprobarea celor 10 acte adiţionale la contract defavorabile unităţii militare, aprobarea demersurilor pentru transformarea contractului anual în contract multianual, inducerea în şedinţele de lucru a necesităţii aprovizionării ţesăturii R. cu o firmă germană, neluarea măsurilor de aplicare a dispoziţiilor contractului deşi cunoştea că livrarea întregii cantităţi de ţesătură, şi cu întârziere, se face de două firme din Turcia.
Inculpatul T.A. şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile funcţionale, cu privire la derularea procedurilor de achiziţii publice şi a contribuit la producerea prejudiciului prin favorizarea firmei T., realizată prin schimbarea nejustificată a specificaţiilor tehnice şi modificarea altor prevederi din documentaţie, în defavoarea unităţii militare, cunoscând pe parcursul derulării contractului că există sub contractanţi turci.
Inculpatul M.I. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile funcţionale, contribuind alături de ceilalţi inculpaţi la producerea prejudiciului, prin întocmirea şi avizarea tuturor documentaţiilor privind licitaţiile de ţesătură R., aprobarea modificărilor defavorabile unităţii militare şi semnarea actelor adiţionale la contract, prin care s-a diminuat cantitatea de ţesătură R. aprovizionată.
Inculpata B.M. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu şi a contribuit la vicierea licitaţiei, cu consecinţa producerii pagubei de 85.448.077.500 ROL, prin semnarea sau avizarea documentaţiilor de licitaţii, introducerea unor modificări nejustificate, toate în defavoarea unităţii militare şi determinarea celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie să califice firma germană şi să descalifice celelalte firme participante la cea de a doua licitaţie, deşi acestea trebuiau doar depunctate.
Prin urmare, prezumţia de nevinovăţie a inculpaţilor a fost neechivoc răsturnată de probatoriul administrat în cauză, apărările acestora fiind inapte a duce la concluzia, propusă de către aceştia, a constatării neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii.
Cu referire la concluziile expertizei contabile efectuate în cursul cercetării judecătoreşti (expert Barta Florin), în condiţiile evaluărilor în contextul întregului material probator administrat în cauză instanţa a apreciat că nu pot fi primite, fiind, în parte, eronate.
Astfel, instanţa a reţinut că expertul nu a avut în vedere existenţa a două moduri de estimare a preţurilor, precum şi a unor criterii diferite de atribuire a licitaţiilor, pentru fiecare situaţie de fapt în parte (licitaţia iunie 2003/licitaţia septembrie 2003).
O altă constatare eronată a expertizei contabile, reţinută de prima instanţă, este aceea potrivit căreia documentele depuse de firma T.G. sunt suficiente pentru îndeplinirea cerinţelor referitoare la capacitatea economico-financiară. Expertul a ignorat neîndeplinirea cerinţelor minime de calificare referitoare la cifra medie anuală de afaceri, la capacitatea tehnică (inexistenţa listei cu subcontractanţi şi acordurile de subcontractare cu o pondere mai mare de 10% în îndeplinirea contractului; neprezentarea autorizării producătorului pentru livrarea produselor; neprezentarea buletinelor de analiză elaborate de laboratoare neutre autorizate).
Cu privire la inexistenţa prejudiciului cauzat M.A.N., concluziile expertului au fost apreciate, de asemenea, greşite, întrucât calificarea firmei T. în dauna firmei C., în pofida neîndeplinirii condiţiilor impuse prin fişa de date a achiziţiei, a condus la crearea prejudiciului în valoare de 85.448.077.500 ROL.
De altfel, cu ocazia audierii în faţa instanţei, expertul a confirmat că dacă s-ar fi calificat toate firmele, firma T. nu ar fi câştigat licitaţia, întrucât avea preţul cel mai mare, ceea ce înseamnă că prin declararea acesteia ca fiind câştigătoarea licitaţiei, M.A.N. a fost prejudiciat.
În urma probatoriului administrat, instanţa de fond a constatat că, în drept: fapta inculpatului M.M. constând în aceea că, în calitate de comandant al UM X Bucureşti şi ordonator secundar de credite în perioada 2003-2004, în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu cu privire la declanşarea şi desfăşurarea licitaţiei publice de ţesătură R. din septembrie 2003, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.200 ROL şi în legătură cu încheierea şi derularea contractului nr. X/2003 prin care s-a produs o pagubă de 31.947.500.271 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, fapta aceluiaşi inculpat constând în aceea că în luna septembrie 2003, deşi cunoştea că nu există fonduri bugetare aprobate, a aprobat angajamentul financiar pentru derularea contractului nr. X/2003, cu depăşirea acestor limite bugetare cu suma de 83.338.527.297 iei (ROL), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de angajare de cheltuieli cu depăşirea limitelor acordate, prevăzută de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002.
Potrivit art. 71 din acest act normativ, fapta prevăzută de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 se pedepseşte cu închisoare de la o lună la trei luni sau cu amendă. Cu referire la această ultimă infracţiune instanţa a stabilit că termenul prescripţiei de 3 ani, raportat la data comiterii faptei, s-a împlinit în cursul judecăţii.
Drept urmare, cu referire la declaraţia anticipată a statului de a renunţa irevocabil la angajarea răspunderii penale dacă aceasta nu a avut loc într-un anumit termen şi constatând că acest termen s-a împlinit, instanţa a luat act de intervenirea acestui caz de împiedicare a punerii în mişcare sau exercitării acţiunii penale şi, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului penal faţă de inculpatul M.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (3) raportat la art. 71 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.
Totodată, fapta inculpatului T.A., constând în aceea că în calitate de locţiitor al comandantului UM X Bucureşti şi şef al Direcţiei tehnico-materiale, în perioada 2003-2004, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu cu privire la declanşarea şi desfăşurarea licitaţiei publice de ţesătură R. din septembrie 2003, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.200 ROL, precum şi în legătură cu încheierea şi derularea contractului nr. X/2003, prin care s-a produs o pagubă de 31.947.500.271 ROL, prin coordonarea procedurii de achiziţie, precum şi prin modificarea documentaţiilor şi specificaţiilor tehnice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatului Marcu Ion, constând în aceea că în calitate de şef al Secţiei de achiziţii şi apoi contabil-şef al UM X Bucureşti, în perioada 2003-2004, în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu cu privire la declanşarea şi desfăşurarea licitaţiei publice de ţesătură R. din septembrie 2003, cauzând ministerului un prejudiciu în valoare de 85.448.077.200 ROL prin avizarea documentaţiilor şi încheierea contractului cu firma germană T., precum şi cu privire la derularea contractului nr. X/2003 prin care s-a produs o pagubă de 31.947.500.271 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuă, prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Fapta inculpatei B.M., constând în aceea că în calitate de şef Birou Marketing la UM X Bucureşti, în cursul anului 2003 şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu cu privire la declanşarea şi derularea licitaţiei publice din septembrie 2003, prin întocmirea şi modificarea documentaţiilor, dar şi prin determinarea membrilor comisiei de evaluare să descalifice firmele participante şi să califice firma T., deşi aceasta nu îndeplinea condiţiile de calificare, cu consecinţa producerii unei pagube de 85.448.077.500 ROL, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 248 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen.
Faţă de cele arătate şi, reţinând vinovăţia inculpaţilor M.M., T.A., M.I., B.M., prima instanţă a dispus condamnarea acestora prin aplicarea criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal, gradul de pericol social al faptei săvârşite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, reţinând că infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 C. pen., raportat la art. 2481 C. pen. este sancţionată cu o pedeapsă de la 5 la 15 ani închisoare, prima instanţă, la stabilirea cuantumului pedepsei pentru fiecare inculpat, a avut în vedere şi următoarele:
- funcţia exercitată în cadrul UM X, unitate care se ocupă cu achiziţiile publice ale armatei, la nivel central aceasta fiind cea care, în principiu, a fost folosită în mod abuziv de fiecare inculpat: inculpatul M.M. comandantul, Comandamentul Logistic Întrunit; inculpatul T.A. era şef al Direcţiei Tehnico Materiale şi locţiitor al comandantului, inculpatul M.I. era şef secţie achiziţii şi contabil şefia aceeaşi unitate militară; inculpata B.M. era şef birou marketing);
- implicarea efectivă a fiecărui inculpat în realizarea faptelor care au făcut obiectul judecăţii şi, mai ales, consecinţele exercitării abuzive a atribuţiilor (inculpaţii M.M. şi T.A. au fost implicaţi atât în iniţierea procedurii achiziţiei, desfăşurarea acesteia, cât şi în încheierea, respective derularea contractului, inculpatul M.I. a fost implicat doar în procedura de încheiere, respective derulare a contractului; inculpata B.M. a fost implicată în procedura achiziţiei;
- durata prezentului proces, 8 ani de la data comiterii faptelor până la pronunţarea sentinţei;
- datele personale ale acestora, respectiv lipsa antecedentelor penale, mediul social şi profesional căruia îi aparţin, situaţia familială şi atitudinea procesuală în cursul procesului penal (prezentarea la urmărire penală, precum şi prezentarea la toate termenele de judecată - acest comportament procesual relevând conştientizarea necesităţii stabilirii de către justiţie a tuturor împrejurărilor în care au fost săvârşite faptele care formează obiectul judecăţii).
În raport de durata procesului, împrejurarea prezentării inculpaţilor la proces şi a conduitei anterioare au fost reţinute în favoarea tuturor celor patru inculpaţi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen.
La stabilirea cuantumului pedepsei pentru fiecare inculpat, pe lângă criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., a fost avut în vedere şi scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecinţă, având în vedere şi persoana inculpaţilor, cu referire Ia conduita acestora, constant bună, anterior săvârşirii infracţiunii, precum şi atitudinea procesuală a acestora constând în prezentarea în faţa autorităţii, în raport de care s-au reţinut în favoarea acestora circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa coborârii pedepsei aplicate sub limita minimă specială, Înalta Curte, secţia penală, a apreciat că aplicarea unei pedepse de câte 4 ani închisoare în cazul inculpaţilor M.M., T.A. şi M.I., precum unei pedepse de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei B.M., reprezintă o replică socială adecvată gravităţii infracţiunii şi persoanei inculpaţilor, aptă a realiza scopul şi funcţiile acesteia, stabilite prin art. 52 C. pen.
Ţinând seama de persoana inculpaţilor M.I. şi B.M., de comportamentul acestora după săvârşirea infracţiunii, prima instanţă a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepsei aceştia nu vor mai săvârşi infracţiuni, aşa încât va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În latura civilă a procesului penal, instanţa a admis acţiunea civilă a Ministerului Apărării Naţionale, constatând că au fost îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile şi, în consecinţă, în baza art. 14 şi art. 346 C. proc. pen., i-a obligat pe inculpaţii M.M., T.A., M.I. şi B.M., în solidar, la plata sumei de 8.544.807,75 lei în favoarea părţii civile Ministerul Apărării Naţionale, cu titlu de despăgubiri civile.
În baza aceloraşi dispoziţii legale, au fost obligaţi în solidar inculpaţii M.M., T.A. şi M.I., la plata sumei de 3.194.750,03 lei, cu titlu de despăgubiri civile, părţii civile Ministerul Apărării Naţionale.
În baza art. 353 C. proc. pen., urmare admiterii acţiunii civile, a fost menţinut sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor, conform Ordonanţei nr. 6/P/2005 din 11 august 2006.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs inculpaţii solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârii de condamnare şi, în rejudecare, instanţa să dispună achitarea lor întrucât nu sunt vinovaţi de comiterea faptelor reţinute în sarcina lor.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători la data de 29 noiembrie 2012, primul termen de judecată fiind stabilit la data de 28 ianuarie 2013.
La primul termen de judecată, întrebaţi fiind de instanţa de recurs dacă doresc să dea declaraţie inculpaţii M.M. şi B.M. şi-au manifestat dorinţa în acest sens, numai inculpatul T.A. şi-a rezervat dreptul la tăcere conform dispoziţiilor art. 70 alin. (2) C. proc. pen.
La termenul de judecată din data de 25 februarie 2013 inculpatul T.A. a arătat că nu doreşte să dea declaraţie în faţa instanţei de recurs, iar recurenta inculpată B.M. a revenit asupra poziţiei exprimate la termenul de judecată din data de 28 ianuarie 2013, arătând că, faţă de declaraţiile pe care Ie-a dat anterior în cauză şi faţă de motivele de recurs, nu are aspecte noi de adăugat, înţelegând să se prevaleze de dreptul la tăcere, prevăzut de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.
La termenul de judecată din data de 22 aprilie 2013 recurentul inculpat M.M. a precizat că în urma consilierii cu apărătorii săi aleşi şi a recitirii declaraţiilor date anterior a observat că a atins toate punctele necesare şi nu mai are alte informaţii în plus de arătat, astfel încât a revenit asupra poziţiei iniţiale de audiere, în faţa instanţei de recurs, înţelegând a se prevala de dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen.
Tot la acest termen de judecată a fost pusă în discuţie cererea probatorie formulată de recurentul inculpat M.M., instanţa încuviinţând cererea de efectuare şi ataşare la dosar a transcrierii declaraţiei martorului N.M., audiat în faţa primei instanţe în şedinţa publică din data de 21 mai 2009, Dosar nr. 1478/1/2007 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, restul probelor fiind respinse întrucât nu erau concludente şi utile cauzei.
Examinând recursurile declarate prin prisma dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) şi art. 38514 C. proc. pen., Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanţa de recurs reţine că inculpaţii au fost trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 6/P/2005 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea de infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 rap la art. 2481 C. pen., instanţa de fond, în urma probatoriului administrat în cauză, hotărând condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile deduse judecăţii.
Inculpaţii M.M. şi M.I., prin apărătorii lor, au solicitat în esenţă, în motivele de recurs în principal, achitarea pentru inexistenţa faptei potrivit art. 11 pct. 2 lit. a) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât lipseşte unul din elementele constitutive ale infracţiunii, apreciindu-se că latura subiectivă nu este conturată, în principal şi, în secundar, prejudiciul.
Astfel, în ceea ce priveşte temeiul achitării pentru inexistenţa faptei, inculpatul M.M. a apreciat că se impune a fi reţinut, întrucât faptele pentru care a fost dedus judecăţii nu sunt acte materiale care să se circumscrie elementelor materiale ale infracţiunii de abuz în serviciu şi, întrucât nu a avut nicio contribuţie la crearea vreunui prejudiciu faptele ce i se impută în legătură cu încălcarea atribuţiilor de serviciu nu există.
În ce-l priveşte pe inculpatul M.I., acesta a apreciat că se impune achitarea pentru inexistenţa faptei, întrucât în perioada semnării celor 10 acte adiţionale la contractul de achiziţie acesta se afla în concediu de odihnă.
Inculpaţii T.A., B.M. au solicitat, în esenţă, achitarea, întrucât faptei reţinute în sarcina fiecăruia îi lipseşte unul din elementele constitutive, respectiv, în principal, vinovăţia, iar în secundar, prejudiciul.
Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că fiecare dintre recurenţii inculpaţi a solicitat achitarea, întrucât au apreciat că acţiunile lor se situează în afara ilicitului penal.
Verificând actele şi lucrările dosarului se constată că starea de fapt şi vinovăţia inculpaţilor a fost corect reţinută de instanţa de fond care, constatând întrunite condiţiile legale pentru tragerea la răspundere penală a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse cu închisoarea, stabilind, în raport cu contribuţia fiecăruia la activitatea infracţională, modalităţi diferenţiate de executare a sancţiunii aplicate.
Potrivit art. 248 C. pen. constituie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice „Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituţii de stat ori al unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia”.
În consecinţă, înainte de a se analiza existenţa realizării urmării imediate a acţiunii ori inacţiunii incriminate, trebuie să se examineze dacă funcţionarul public, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu a îndeplinit un act ori l-a îndeplinit în mod defectuos.
Noţiunea de act cuprinsă în textul legal evocat presupune o operaţiune care trebuie îndeplinită de către funcţionatul public în virtutea îndatoririlor de serviciu, potrivit normelor legale sau funcţionale ce reglementează activitatea acestuia.
Sintagma cu ştiinţă folosită de legiuitor indică cunoaşterea de către funcţionar a faptului că acţiunea sau inacţiunea sa reprezintă un rezultat al competenţei sale de serviciu, pe care o exercită însă necorespunzător, iar printr-o asemenea atitudine acceptă sau urmăreşte producerea rezultatului prevăzut de art. 248 C. pen.
Prima instanţă corect a apreciat că inculpaţii, în raport de atribuţiile de serviciu ale fiecăruia în parte, în mod abuziv au aprobat, în funcţie de domeniul lor de competenţă în care aveau un rol decizional, modificarea unor proceduri care au condus la producerea unui prejudiciu în patrimoniul M.A.N.
La această concluzie instanţa de fond a ajuns în urma unei analize complexe şi coroborate a probatoriului administrat în cauză, analiză pe care instanţa de control judiciar şi-o însuşeşte în totalitate, prin raportare la dispoziţiile regulamentelor militare, principiile subordonării şi controlului ierarhic specifice relaţiilor de serviciu caracterizate ca administrative, precum şi principiile generale ale disciplinei profesiei de militar, care însă, nu sunt de natură a schimba caracterul fondat al acuzaţiilor. În consecinţă, instanţa de fond în mod corect şi judicios a stabilit că inculpaţii şi-au încălcat atribuţiile funcţionale pentru achiziţiile de materiale.
Apărarea inculpaţilor a susţinut că, în virtutea atribuţiilor de serviciu, inserate în fişele de post (vol. I dosar u.p.), în realizarea subprogramului de echipare a trupelor terestre, au organizat şi desfăşurat licitaţia din iunie 2003, anulată pentru lipsa fondurilor şi reluată în data de 8 septembrie 2003, în urma căreia a fost declarată câştigătoare firma T.
Instanţa de control judiciar, fără a relua starea de fapt amplu prezentată, atât în rechizitoriu, cât şi de instanţa fondului, reţine, în esenţă, că urmare cererilor categoriilor de forţe armate care au înaintat Comandamentului Logistic necesarul de echipare a trupelor, în raportul înregistrat sub nr. G 2303 din 14 februarie 2003, erau prevăzute a fi achiziţionate:
- 20.000 buc. şapcă mozaic pentru instrucţie R., la un preţ unitar de 190.000 ROL/buc, în valoare totală de 3,8 mld ROL, fără TVA;
- 13.500 buc. mănuşi mozaic R., în valoare totală de 1,35 mld. ROL,
- 20.000 buc. scurtă mozaic R., cu preţul unitar de 2.010.000 ROL, în valoare totală de 40,2 mld. ROL;
- 60.000 buc. cămaşă-bluză pentru instrucţie R., în valoare totală de 33 mld. ROL, corespunzător unui preţ unitar de 550.000 ROL;
- 20.000 buc. costume instrucţie cu 2 pantaloni R., cu preţul unitar de 3.820.000 ROL, în valoare totală de 76,4 mld. ROL.
Ulterior au avut loc două actualizări ale subprogramului ambele întocmite de inculpatul T.A. şi aprobate de inculpatul M.M.
În aprilie 2003, fără să existe o justificare fundamentată pe nevoile armatei, inculpaţii T.A. şi M.I. au aprobat achiziţia de ţesătură R., însă, în programul anual de achiziţie nu se prevedea, cel puţin la începutul anului, posibilitatea unităţii militare de a achiziţiona această ţesătură, ci doar articole de îmbrăcăminte.
În luna iunie 2003, a avut loc prima licitaţie, anulată pentru lipsa fondurilor, dar la care a participat şi firma T., aceasta fiind descalificată pentru că nu a prezentat buletine de analiză făcute de un laborator autorizat.
Cu referire la cea de a doua licitaţie, cea din 8 septembrie 2003 se reţine că fişa de date a achiziţiei a fost vizată de col. M.I. şi g-l brigadă T.A., iar Caietul de sarcini a fost vizat de mr. B.M.
Specificaţiile tehnice nr. 1349-03 pentru ţesătură R. pentru costum şi nr. 1356-03 pentru ţesătură R. cămaşă, au fost întocmite de UM X Bucureşti, avizate de g-l brigadă T.A., aprobate de g-l. mr. M.M. şi incluse în caietul de sarcini.
Între parametrii tehnici au fost incluse şi valorile privind reflexia în infraroşu a ţesăturii R. şi, în lipsa unui standard naţional, s-a apelat la UM X - Centrul de cercetare ştiinţifică pentru apărare N.B.C. şi ecologie, pentru efectuarea analizei unor mostre şi comunicarea parametrilor tehnici corespunzători.
Instanţa de control judiciar constată că probatoriul administrat relevă, fără dubii, eforturile concertate ale inculpaţilor în declararea ca şi câştigătoare a firmei T.
Astfel, pentru licitaţie programată iniţial pe 28 august 3002, decalată apoi la 08 septembrie 2003, s-a hotărât achiziţionarea unei cantităţi totale de 665.000 ml ţesătura R., din care 590.000 ml mozaic culori pădure şi 75.000 ml culoare neagră.
Raportul pentru declanşarea acestei proceduri a fost întocmit de mr. B.M., vizat de şeful Secţiei achiziţii, col (rezervă) M.I. şi aprobat pentru comandant de gl. brigadă (rezervă) T.A.
Inculpaţii B.M. şi M.I. au semnat o notă anexă la Raportul G. 12520 din 1 august 2003 întocmită la nivelul Biroului marketing, iar inculpatul T.M. a aprobat nota. S-a estimat preţul de 415.000 ROL/ml pentru ţesătura R. mozaic culori pădure şi 390.000 ROL/ml pentru ţesătură R. culoarea neagră, ambele fără TVA conform preţurilor practicate pe piaţa internaţională
Procedura de achiziţie publică s-a derulat, deşi nu existau în buget fonduri necesare, contrar dispoziţiilor art. 23 alin. (1) lit. c din H.G. nr. 461/2003 pentru aprobarea Normelor privind finanţele publice şi art. 1 din Ordinul M.F.P. nr. 1792/2002. La momentul procedurii de achiziţie publică deschisă din 8 septembrie 2003, U.M. X Bucureşti nu avea fonduri suplimentare faţă de licitaţia anterioară de ţesătură R.. Procedura a fost declanşată, deşi preţul estimat pe metru liniar era mai mare, respectiv 425.000 ROL fată de 250.000 ROL.
Caietul de sarcini a fost întocmit de inculpata B.M. Unica specificaţie tehnică, respectiv 1349-03 a fost propusă şi aprobată de inculpatul T.A., deşi nu avea competenţă în acest domeniu.
D.E.P.O. pentru cea de a doua licitaţie, dispusă cu modificări nejustificate în condiţiile în care nu interveniseră probleme faţă de licitaţia precedentă, a fost întocmită de Biroul marketing şi înregistrată la unitate sub nr. G. 12656 din 05 august 2003.
Modelul de contract propus pentru această licitaţie a fost modificat, cu referire la contractul pentru prima licitaţie, de inculpata B.M.
Totodată, instanţa de control judiciar reţine şi împrejurarea legată de derularea contractului de achiziţie publică încheiat cu firma T. în sensul că au fost semnate un număr de 10 acte adiţionale deşi noua Lege nu permitea acest lucru.
Inculpaţii au arătat că pe parcursul derulării procedurilor de achiziţii publice au avut loc mai multe controale din partea audit-ului intern care, în situaţia constatării de nereguli, avea dreptul să oprească procedurile de achiziţii. Cum acest lucru nu s-a întâmplat aceştia au avut deplina credinţă că acţionează conform dispoziţiilor legale.
Analizând probele dosarului instanţa de control judiciar constată că această apărare nu poate fi primită. Din declaraţia martorei P.M.A., ofiţer activ în cadrul Direcţiei Audit Intern din cadrul M.A.N., dată la data de 16 octombrie 2009 în faţa instanţei de fond rezultă că „audit-ul pe care l-am efectuat avea ca obiectiv doar observarea respectării paşilor procedurali în întocmirea documentaţiei pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi nu aspectele strict de specialitatea referitoare la specificaţii tehnice, estimări de preţ şi altele.” Aceleaşi aspecte au fost relevate şi de martorul V.M. dată la aceeaşi dată în faţa instanţei de fond( fila 264) care a menţionat că „ în cadrul auditării comisia verifică existenţa documentelor cerute de reglementările în vigoare, însă nu se substituie, pe de o parte, controlului financiar preventiv şi atribuţiilor comisiei de evaluare, iar pe de altă parte nu verifică realitatea conţinutului înscrisurilor şi celorlalte documente depuse.”
Cu privire la viza de control financiar preventiv martora N.V., cea care a acordat viza de control preventiv, la data de 11 decembrie 2009, audiată de instanţa de fond a declarat că ordonatorul principal de credite nu este exonerat pentru semnătura pentru care îşi asumă conţinutul contractului, ca de altfel niciunul dintre semnatari. Pe de altă parte, controlul financiar preventiv vizează doar verificarea existenţei obiectivului în planul anual de achiziţii şi existenţa creditelor bugetare necesare.
Din probele administrate în faza de urmărire penală şi completate în faza de cercetare judecătorească, se constată că este întemeiată concluzia instanţei de fond în sensul că:
- inculpatul M.M. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile funcţionale cu privire la achiziţia publică de ţesătură R. şi a produs M.A.N. un prejudiciu total de 11.739.557,78 RON, activitatea sa infracţională privind următoarele acte: dispunerea nejustificată a schimbării P.A.P. din costume militare în ţesătură R., aprobarea achiziţiei de ţesătură fără un necesar real conform cererilor categoriilor de forţă, anularea nejustificată a licitaţiei publice din 30 iunie 2003 deşi existau fonduri bugetare, acceptarea schimbării documentaţiei de licitaţie cu prevederi defavorabile unităţii militare, demararea procedurii de licitaţie din 08 septembrie 2003 şi semnarea angajamentului bugetar, precum şi a contractului nr. X deşi cunoştea că nu sunt fonduri bugetare, respingerea, în mod nejustificat, a contestaţiilor firmelor participante la prima licitaţie, fără a aştepta punctul de vedere al M.F.P., aprobarea celor 10 acte adiţionale la contract defavorabile unităţii militare, aprobarea demersurilor pentru transformarea contractului anual în contract multianual, inducerea în şedinţele de lucru a necesităţii aprovizionării ţesăturii R. cu o firmă germană, neluarea măsurilor de aplicare a dispoziţiilor contractului deşi cunoştea că livrarea întregii cantităţi de ţesătură, şi cu întârziere, se face de două firme din Turcia;
- inculpatul T.A. şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile funcţionale, cu privire la derularea procedurilor de achiziţii publice şi a contribuit la producerea prejudiciului prin favorizarea firmei T., realizată prin schimbarea nejustificată a specificaţiilor tehnice şi modificarea altor prevederi din documentaţie, în defavoarea unităţii militare, cunoscând pe parcursul derulării contractului că există subcontractanţi turci;
- inculpatul M.I. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile funcţionale, contribuind alături de ceilalţi inculpaţi la producerea prejudiciului, prin întocmirea şi avizarea tuturor documentaţiilor privind licitaţiile de ţesătură R., aprobarea modificărilor defavorabile unităţii militare şi semnarea actelor adiţionale la contract, prin care s-a diminuat cantitatea de ţesătură R. aprovizionată.
- inculpata B.M. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu şi a contribuit la vicierea licitaţiei, cu consecinţa producerii pagubei de 85.448.077.500 ROL, prin semnarea sau avizarea documentaţiilor de licitaţii, introducerea unor modificări nejustificate, toate în defavoarea unităţii militare şi determinarea celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie să califice firma germană şi să descalifice celelalte firme participante la cea de a doua licitaţie, deşi acestea trebuiau doar depunctate.
Prin întreaga activitate infracţională s-a cauzat un prejudiciu material părţii civile constând în diferenţa de preţ dintre ofertele firmelor T. şi C., astfel cum a concluzionat expertiza efectuată de specialistul D.N.A. în faza de urmărire penală, singura edificatoare în cauză.
În faza cercetării judecătoreşti instanţa de fond a încuviinţat efectuarea unei expertize de specialitate, ale cărei concluzii au fost, însă, cenzurate de instanţă.
Apărarea inculpaţilor a apreciat că instanţa de fond trebuia să procedeze la efectuarea unei noi expertize în condiţiile în care constatase că raportul de expertiză efectuat în cursul cercetării judecătoreşti conţine concluzii eronate.
Instanţa de control judiciar constată această critică neîntemeiată, întrucât în virtutea rolului său activ, instanţa este obligată să administreze toate probatoriile în vederea aflării adevărului şi justei soluţionări a cauzei iar aprecierea fiecărei probe se face de către instanţă care are posibilitatea înlăturării acelor probe ce nu exprimă adevărul.
Potrivit doctrinei şi practicii judiciare pentru a fi reţinută infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice este necesar să existe legătura de cauzalitate între activitatea infracţională şi urmarea produsă.
Urmarea imediată în cazul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice constă într-o tulburare însemnată a bunului mers al unei persoane juridice ori o pagubă pricinuită patrimoniului acesteia .
Examinând conţinutul legal al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen., se reţine că urmarea imediată a producerii unei pagube patrimoniului unui organ sau unei instituţii de stat ori unei alte unităţi din cele la care se referă art. 145 C. pen., presupune producerea unui prejudiciu material, efectiv, de o anumită însemnătate. Una din condiţiile esenţiale a prejudiciului infracţional este ca el să fie cert, real. Pentru a se putea vorbi despre existenţa unui prejudiciu trebuie ca acesta să se reflecte în patrimoniul părţii civile cu certitudine, iar dovada certitudinii acestuia să se materializeze într-o sumă de bani.
În cauză a fost efectuat, în faza de urmărire penală, un raport de constatare tehnico-ştiinţifică ce a concluzionat existenţa unui prejudiciu cert, constând în diferenţa de preţ dintre ofertele firmelor T. şi C., iar în faza de cercetare judecătorească instanţa de fond a încuviinţat efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Cu referire la concluziile expertizei contabile efectuate în cursul cercetării judecătoreşti de expert B.F., instanţa de fond a reţinut următoarele aspecte:
- expertul nu a avut în vedere existenţa a două moduri de estimare a preţurilor, precum şi a unor criterii diferite de atribuire a licitaţiilor, pentru fiecare situaţie de fapt în parte (licitaţia iunie 2003/licitaţia septembrie 2003);
- expertul a ignorat neîndeplinirea cerinţelor minime de calificare referitoare la cifra medie anuală de afaceri, la capacitatea tehnică, apreciind greşit că documentaţia depuse de firma T.G. sunt suficiente pentru îndeplinirea cerinţelor referitoare la capacitatea economico-financiară.
- expertul a concluzionat că nu s-a cauzat M.A.N. niciun prejudiciu deşi firma T. nu îndeplinea condiţiile impuse prin fişa de date a achiziţiei, fapt ce a condus la crearea prejudiciului în valoare de 85.448.077.500 ROL.
Înaltă Curte, completul de 5 judecători, verificând probatoriul cauzei constată faptul că instanţa de fond a dat eficienţă dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la aprecierea probelor, făcând o judicioasă coroborare a mijloacelor de probă administrate în cursul procesului penal, evaluându-le în mod unitar şi evidenţiind aspectele concordante ce susţin vinovăţia inculpaţilor.
Instanţa de control judiciar reţine că principiul liberei aprecieri a probelor, prevăzut în art. 63 alin. (2) C. proc. pen., lasă la aprecierea instanţei de judecată, concludenţa tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului, consacrat în art. 3 C. proc. pen., impune instanţei de judecată să dea valoare acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.
De altfel, cu ocazia audierii în faţa instanţei, expertul a confirmat că dacă s-ar fi calificat toate firmele, firma T. nu ar fi câştigat licitaţia, întrucât avea preţul cel mai mare, ceea ce înseamnă că prin declararea acesteia ca fiind câştigătoarea licitaţiei, M.A.N. a fost prejudiciat.
Din această perspectivă, critica referitoare la înlăturarea de către instanţa de fond a concluziilor expertizei tehnice, efectuată în cursul cercetării judecătoreşti, este nefondată.
Având în vedere că această expertiză nu a lămurit aspectele ce se impuneau a fi clarificate, conţinând concluzii eronate şi care nu se coroborau cu celelalte probe administrate în cauză, instanţa de fond, în mod justificat şi argumentat, a înlăturat concluziile acestei expertize.
Apărarea recurentului inculpat M.M. a susţinut că instanţa de fond a făcut o gravă eroare de fapt prin pronunţarea unei hotărâri de condamnare, impunându-se reinterpretarea probatoriului administrat în prima etapă procesuală.
Potrivit art. 1 C. proc. pen., procesul penal are ca scop constatarea la timp şi în mod complet a faptelor care constituie infracţiuni, astfel ca orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspunderea penală.
Potrivit art. 62 C. pen., în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală şi instanţa de judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, iar art. 65 C. proc. pen. stabileşte că sarcina administrării probelor în procesul penal revine organului de urmărire penală şi instanţei de judecată.
În examinarea hotărârii recurate atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei, potrivit dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., instanţa de control judiciar, la fel ca instanţa de fond, are în vedere aceleaşi probe, astfel că nu poate fi reţinută o altă situaţie de fapt, care să conducă la pronunţarea unei hotărâri diametral opuse celei date de prima instanţă, în condiţiile în care niciunul dintre inculpaţi nu au produs probe care să dovedească o altă stare de fapt.
Potrivit dispoziţiilor art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când s-a produs o gravă eroare de fapt cu consecinţa pronunţării unei soluţii greşite de achitare sau respectiv de condamnare.
În literatura de specialitate s-a statuat că grava eroare de fapt poate exista numai dacă se constată că situaţia reţinută de instanţa de fond este în contradicţie evidentă cu ceea ce rezultă din probele administrate. Pentru a constitui caz de casare eroarea trebuie să prezinte două atribute, în absenţa cărora nu poate fi socotită gravă, şi anume să fie evidentă, adică starea de fapt reţinută să fie vădit şi necontroversat contrară probelor existente la dosar şi, să fie esenţială, adică să aibă o influenţă bine precizată asupra soluţiei. Existenţa erorii de fapt, ca motiv de reformare a unei hotărâri, nu poate rezulta dintr-o reapreciere a probelor administrate ci numai dintr-o discordanţă evidentă dintre situaţia de fapt reţinută şi conţinutul real al probelor.
În prezenta cauză, Înalta Curte, completul de 5 judecători, nu a identificat, în cadrul situaţiei de fapt, reţinută de prima instanţă, niciun aspect esenţial care să vină în contradicţie evidentă cu ceea ce relevă probele de la dosar.
Prin urmare, în acord cu instanţa de fond, instanţa de control judiciar constată că în cauză prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpaţii a fost răsturnată în cursul activităţii de probaţiune, ansamblul material al probelor administrate în cauză fiind cert în sensul stabilirii vinovăţiei acestora, prin apărările lor inculpaţii nefăcând dovada netemeiniciei acuzaţiilor.
Totodată Înalta Curte-completul de 5 Judecători constată că recurenţii inculpaţi au solicitat admiterea recursurilor, casarea sentinţei penale şi, rejudecând, achitarea întrucât faptei îi lipseşte unul din elementele constitutive, precizându-se că, în principal lipseşte prejudiciul, iar în secundar, vinovăţia.
În ce priveşte existenţa prejudiciului, anterior s-a arătat că acesta există, este cert, actual astfel că, sub acest aspect, instanţa nu va mai relua argumentele expuse, criticile inculpaţilor fiind nefondate.
Sub aspectul laturii subiective, în literatura de specialitate s-a arătat că expresia folosită de legiuitor „cu ştiinţă” indică caracterul intenţionat al infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen.
Constatarea absenţei unuia din elementele constitutive ale infracţiunii implică, în mod necesar, existenţa faptei, ca realitate materială.
Întregul probatoriu administrat demonstrează că în cauză s-a produs vicierea intenţionată a licitaţiei din 8 septembrie 2003, prin schimbarea D.E.P.O, modificările aduse documentaţiei de inculpaţii B.M., M.I. şi T.A., operate cu acordul inculpaţilor M.M. şi T.A., precum şi prin inducerea de către inculpata B.M. a întregii proceduri de evaluare a ofertelor în favoarea firmei T., cu referire la întocmirea proiectului de hotărâre de către aceasta, în condiţiile neîntrunirii în plen a comisiei de evaluare în vederea stabilirii rezultatului licitaţiei,respingerea contestaţiilor şi motivarea rezoluţiilor de respingere de către inculpaţii M.I. şi B.M., semnate de inculpatul M.M., persoane implicate în procedura de achiziţie publică, în scopul favorizării firmei germane T.
Din acest punct de vedere instanţa de control judiciar constată că latura subiectivă este conturată în cauza de faţă, inculpaţii acţionând cu vinovăţie sub forma intenţiei, astfel că nici această critică nu este întemeiată.
Sub aspectul individualizării pedepselor principale aplicate, Înalta Curte, completul de 5 judecători, apreciază că prima instanţă a făcută o corectă adecvare a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen., ţinând cont de gradul de pericol social în concret la faptelor comise de către fiecare inculpat, de circumstanţele reale, dar şi de profilul moral şi de personalitate al acestora.
Astfel, în cazul inculpaţilor M.M., T.A., M.I. şi B.M. în stabilirea cuantumului pedepsei principale aplicate, prima instanţă a dat relevanţă distinctă circumstanţelor judiciare prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi regimului sancţionator corespunzător, acesta fiind sub minimul prevăzut de lege pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor, primii trei fiind condamnaţi la pedepse cu închisoarea de câte 4 ani iar, în cazul inculpatei B.M., apreciindu-se ca suficientă o pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.
Totodată, sub aspectul modalităţilor de executare a pedepselor principale aplicate, prima instanţă a făcut o judicioasă diferenţiere, în raport cu gradul de pericol social concret, circumstanţele reale şi personale ale inculpaţilor, aşa încât, în cazul inculpaţilor M.M. şi T.A. a dispus ca pedepsele să fie executate în regim de detenţie, iar în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii M.I. şi B.M., executarea pedepselor aplicate de instanţă să fie suspendată sub supraveghere potrivit dispoziţiilor art. 861 C. pen. . În considerentele sentinţei pronunţate, instanţa de fond a făcut referiri punctuale la cuantumurile pedepselor stabilite şi modalităţile de executare diferite aplicate inculpaţilor.
Înalta Curte, completul de 5 judecători, constată că nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor şi nici schimbarea modalităţilor de executare stabilite de prima instanţă, în raport cu critica formulată de către apărătorii inculpaţilor prin prisma cazului de casare prevăzută de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., întrucât pedepsele şi modalităţile de executare aplicate acestora, reflectă gradul de pericol social concret al infracţiunilor comise, prin valorile sociale atinse, gravitatea faptelor comise, faţă de contribuţiile efective ale fiecărui inculpat, consecinţele produse, respectiv prejudiciul, întru-un cuantum ridicat, ce a avut loc în urma unei proceduri de licitaţie cu produse livrate în sectorul armatei, dar şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, infractori primari, conduita procesuală a acestora.
Astfel, numai prin aplicarea pedepselor stabilite inculpaţilor M.M. şi T.A., cu executare în regim de detenţie, se pot asigura funcţiile preventive - educative, dar şi de exemplaritate ale acestora, dându-le posibilitatea unei îndreptări a atitudinii faţă de comiterea de infracţiuni şi reinserţia lor pozitivă în societate.
Altfel spus, prima instanţă, în procesul individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor şi modalităţilor de executare diferite dispuse, le-a conferit semnificaţii distincte, ţinând cont de toate particularităţile ce personalizează şi pedepsele, în vederea unei reacţii sociale adecvate şi atingerii finalităţilor sancţiunii pedepselor aplicate, considerându-le avertismente pentru cazuri similare. Prin cuantumurile pedepselor aplicate tuturor inculpaţilor, precum şi prin modalităţile de executare dispuse, prima instanţă a dat eficienţă şi principiului proporţionalităţii, între gravitatea faptelor comise şi profilul moral şi de personalitate al inculpaţilor.
În raport cu cele arătate, se constată că prima instanţă a făcut o corectă şi justă individualizare a pedepselor şi modalităţilor de executare dispuse pentru cei patru inculpaţi, astfel că nici sub acest aspect nu se impune reformarea hotărârii recurate.
Aşa fiind, Înalta Curte, completul de 5 judecători, în temeiul art. 3856 alin. (3) rap. la art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.M., T.A., M.I. şi B.M. împotriva sentinţei penale nr. 732 din 7 mai 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 1478/1/2007.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenţii inculpaţii vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.M., T.A., M.I. şi B.M. împotriva sentinţei penale nr. 732 din 7 mai 2012, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 1478/1/2007.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 126/2013. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI | ICCJ. Decizia nr. 1/2014. COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI → |
|---|
